Diagnostic Cryptosporidium pavum

1. Diagnosticul parazitologic
 De certitudine- foloseste ca produs biologic materiile fecale – scaune apoase non
sanguino-lente brun-verzui.
 Examen coproparazitologic nu este relevant deoarece parazitii sunt mici
 Pentru a se vizualiza s-a profitat de faptul ca oochistii de cryptosporidium au perete
acid-alcoolo rezistent=> coloratia Ziehl-Neelsen pentru materiile fecale.
 Metoda de electite : frotiu din materii fecale col Z-N modificata de Hendricksen si
Pohlenz => o lama fixata care poate fi vizualizata cu un obiectiv de mare putere.
Vedem oochisti mici, rotunzi, rosii cu sau fara detalii de structura pe fond verde-
albastru.
 Se mai pot observa prin coloratiile alternative : Giemsa si Kynioun-Garcia.Ambele au
contrast mai slab.
2. Diagnostic imunologic direct
 Consta in identificarea in ser a coproantigenelor parazitare ( cromatografic, ELISA)

Isospora Belli ( cystoisospora)- infectie oportunista, strict

umana, cosmopolita
1. Diagnostic parazitologic
 De certitudine
 Parazit mare => putem folosi metoda examinarii directe intre lama si lamela=>
examen coproparazitologic direct ce evidentiaza oochisti ovali cu dimensiuni
comparate cu Giardia care sunt imaturi. Lugolul nu prinde nici peretele nici
continutul.
 Frotiu din materii fecale col. Z-N modificata deoarece si peretii oochistilor de
Isospora sunt acid-alcoolo rezistenti. La exam microsc. =>ochisti ovali, rosii pe fond
verde-albastru.
 Examinarea microscopica a lichidului duodenal obtinut prin capsula enterotest, tubaj
duodenal, endoscopie. Putem identifica oochisti nesegmentati.
 Coprocultura in apa bicarbonatata ( bicarbonat de K) in 2-3 zile se observa
segmaentatia sporochistilor din oochisti. Se face pentru diferentierea cu o alta specie
: Eimelia.

Pneumocystis Carinii ( om, sobolan) PN. Jirovecii (om)

Pneumocistoza/ pneumonia interstitiala plasmocitara/ pneumonia in figure de miere/ pneumonie in
geam mat= exclusive la imunodeprimati, infectie oportunista , cosmopolita.

1. Diagnostic parazitologic
 De certitudine, este metoda preferata, trebuie gasit parazitul pentru siguranta =
imunodepresie severa.
 Putem recolta secretie laringo-traheala, sputa indusa prin administrarea de aerosoli
saline pacientului ), brosaj laringo-traheal (fibroscopie), lichid bronho-alveolar,
biopsie pulmonara, amprenta pulmonara in necropsie.
 Coloratii care se vor examina in paralel. Produsele patologie trebuie prelucrate
inainte de frotiu deoarece sunt foarte bogate in fibrina. Se trateaza cu o enzima
proteolitica de tipul tripsinei => un lichid din care se executa frotiuri pe lama.
 i. Col. Giemsa – la examinare se pot vedea trofozoitii de pneumocystis la care
se coloreaza in violet doar nuclei. Sunt multi la imunodeprimati si sunt vizibili
in grupuri, chiorchini. Se pot vedea si chistii la care se coloreaza doar cei 8
sporozoizi din interior, peretii raman necolorati ca un halou in jurul
sporozoitilor.
ii. Albastru de toluidina sau col. Grocott-Gomori ( silver methamine) – doar
chistii de pneumocystis la care se coloreaza in albastru respectiv in maro
doar peretii nu si continutul.
2. Diagnosticul imunologic
 Este mai putin folosit si consta in :
i. Identificare anticorpi antipneumocystis in ser pacient (RIF, ELISA)
ii. Detectarea ag. circulante sau in sputa ale parazitului ar fi mult mai util
3. Examenul anatomo-patologic arata:
i. Infiltrate limfo-plasmocitar interstitial
ii. Exudat alveolar- figure de miere
4. Radiografia pulmonara cu aspect de geam mat

Malaria / Paludismul Produsa la om de parazitii din :

 Genul: Plasmodium cu 4 specii parazitare pentru om
o Plasmodium falciparum
o P. Vivax
o P. Ovale
o P. Malariae
o P. Knowlesi ( om+maimute)

1. Diagnostic parazitoloc
 Obligatoriu, se foloseste sangele si de preferinta in puseu febril.
 Daca febra nu este sistematizata recoltarea sg. Se face din 8 in 8 ore timp de 3 zile.
 Sangele recoltat: se fac in paralel 2 preparate care sunt obligatorii si complementare
i. Picatura groasa – este o metoda de concentrare a parazitilor in sange .Pune
diagnostic de boala nu de specie.
- pe o lama se depun 3 picaturi de sange
- cu coltul altei lame se unesc intr-o singura picatura si se roteste de 30-ori pentru
defibrinare mecanica
- uscare departe de surse de agenti fixatori – uscare naturala .
- Hemoliza prin cufundarea lamei intr-un vas cu apa distilata pana la decolorare.
Apa intra in celula, o sparge, se duce hb=> docolorare
- Uscare
- Coloratie Giemsa si apoi examinare
- La examinare vedem: nuclei leucocite + nc. eventuali paraziti care au existat in
hematii .
ii. Frotiu de sange colorat:
1. MGG (45 min)
2. Giemsa
3. Echivalenti rapizi de MGG= lichide care coloreaza precum MGG doar
ca in timp mai scurt, 2-3 min.
 Este o metoda prin care se poate pune diagnosticul de certitudine de
specie dupa aspectul hematiilor parazitate care este diferit de la o
specie la alta.
A. Plasmodium Vivax
- Intra in hematii tinere
- Produce parazitemie mica 1-4%
- Hematia parazitata > decat cele parazitate, apare patata = granulatii Schuffner.
- Stadiul de rozeta are 18-24 merozoiti suprapusi “rozeta muriforma”
- Gametocitii sunt mari, umplu hematia parazitata
I. Macrogametocitul are nc triunghiular periferic
II. Miugametocitul are nc central difuz
- Durata de la inel la rozeta = 48h => febra terta benigna.
B. Plasmodiul malaria
- Paraziteaza hematii adulte sau batrane
- Parazitemia mica 1-4%
- Hematia parazitata </= cu cele neparazitate
- Stadiul de amiba are aspect de banda ecuatoriala sau de drapel cu nc. la o
extremitate si pigmenul la cealalta
- Stadiul de rozeta = 8-12 merozoiti dispusi intr-un singur plan in jurul pigmentului
central “rozeta in margareta”
- Gametocitii sunt la fel ca la plasmodium vivax exceptand dimensiunea hematiei
parazitate
- Durata fazei eritrocitara = 72h=> febra cuarta benigna
C. Plasmodium falciparum
- Paraziteaza hematii de orice varsta
- Parazitemie mare 10-40%
- Stadiul de inel: este mic, poate fi binucleat “inel cu dubla pecete”/ “ inel in bratara
araba”, poate parea ca este aplicat pe hematie, pot fi mai multe inele intr-o singura
hematie.
- Gametocitii au forma semilunara sau de seceta, sunt mai mari decat hematia
parazitata pe care o deformeaza “ in cosulet”
I. Macrogametocitul are pigmentul grupat central in jurul nucleului.
II. Miugametocitul are pigmentul raspandit in citplasma
- In sangele periferic al pacientilor infectati cu aceasta specie putem gasi deobicei hematii
parazitate doar cu inele si gametociti ; restul hematiilor parazitate cu celelalte stadia
(rozete..) se gasesc in capilarele viscerale unde adera de endoteliul vascular si agrega
intre ele datorita sechestrinelor => anoxie tisulara si complicatii letale. Aceste stadia pot
fi gasite in sangele pacientlui inainte de moarte in faza terminal cand se produc modif de
permeabilitate vasculara.
- Durata fazei eritrocitare = in functie de subspecie
o 24h-> cotidiana
o 36h ->Febra subterta MALIGNE
o 48h-> febra terta
D. Plasmodium ovale
- Intra in reticulocite
- Parazitemie 1-4%
- Hematia parazitata este : mai mare decat hematiile neparazitate, deformata, ovala
foarte fragila astfel incat apare rupta pe frotiu de cele mai multe ori , “hematie in
forma de cometa”/ “hematie in franjuri”, are granulatii James (foste schuffner)
- Stadiul de rozeta are 8-12 merozoiti
- Gametocitii sunt la fel cu cei de la plasmodium vivax
- Durata fazei eritocitare = 48h cu febra terta benigna.
E. Plasmodium knowlesi
- Parazitemie mare
- Stadiu de inel seaman cu inelele de la falciparum, restul stadiilor seaman cu stadiile
de la malaria
- Durata fazei eritocitare = 24h => febra benigna la imunodeprimati + maligna
2. Diagnosticul imunologic
 Consta in decelarea antigenelor de plasmodium in sangele pacientului si se folsesc
teste imunocromatografice
 Se pot identifica doar vivax si falciparum.
 Se mai pot decela anticorpii specifici anti-plasmodium. Nu se foloseste de rutina in
zonele cu malarie , are rol doar epidemiologic + triajul donatorilor de sange . Iar in
zonele neendemice este util pentru a pune retrospectiv diagnosticul unui acces de
malarie daca acesta a fost amputat printr-un tratament intempestiv cand
parazitemia este nedecelabila.
3. De circumstanta
 Anemia, trombocitopenia, leucocitoza.