Studiu comparativ al sistemului fiscal al României cu Bulgaria

Analiza convenției de evitare a dublei impuneri încheiate cu

România

Studenţi: Ivașcu Ileana

Pop Ionuţ Bogdan

1. Comparație sisteme fiscale România-Bulgaria

Prezentare comparativă a sistemelor fiscale ale celor 2 țări (impozitare directă, impozitare
indirectă, contribuții sociale)

Sistemul fiscal român constă din totalitatea impozitelor plătite de persoanele fizice sau juridice
române. Au caracter obligatoriu, ceea ce presupune ca toate persoanele fizice și/sau juridice care
realizează venituri dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere să participe prin
impozite la constituirea fondurilor generale ale statului; sunt plăți către stat cu titlu definitiv și
nerambursabil, în sensul că o dată făcute, ele sunt utilizate numai la finanțarea unor acțiuni și
obiective necesare membrilor societății; sunt o prelevare fără contracompensație sau fără vreun
echivalent direct și imediat din partea statului în favoarea contribuabilului.

Impozitul pe venit-Romania

1. Impozit pe veniturile din activitati independente:

 16% aplicat asupra venitului net;
 Platitor: Persoana fizica, Entitatea care efectueaza retinerea impozitului aferent
veniturilor din drepturile de proprietate intelectuala.
2. Impozit pe venituri din asocierea dintre o persoană fizică si o persoană juridică
contribuabil potrivit titlului III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:
 1% sau 2% sau 3% impozit final;
 Platitor: Persoana juridical.
3. Impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor:
 16% la venitul net stabilit ca diferentă între venitul brut si cota forfetara de cheltuieli de
40%; II: 16% aplicat la norma de venit;
 Platitor: Proprietar persoana fizica.
4. Impozit pe veniturile din investitii sub forma de dividende:
 5% impozit final;
 Platitor: Entitatea care efectueaza retinerea, Contribuabil Persoana fizica.
5. Impozit pe veniturile din investitii sub forma de dobanzi:
 16%; exceptie venituri neimpozabile prevazute la art. 97;
 Platitor: Entitatea care efectueaza retinerea, Contribuabil Persoana fizica.
6. Impozit pe veniturile din investitii conform reglementărilor Cap V din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare:
 16% aplicat asupra castigului net determinat cf. art. 94, 95, 96; venituri neimpozabile cf.
Art. 93;
 Platitor: Contribuabil persoana fizica.
7. Impozit pe veniturile din investitii sub forma veniturilor din lichidarea unei persoane
juridice:
 16% impozit final;
 Platitor: Persoana juridica; Contribuabil Persoana fizica.
8. Impozit pe veniturile din pensii:
 16%; suma neimpozabila 1050/lunar conform art. 100;
 Platitor: Entitatea care efectueaza retinerea Contribuabil Persoana fizica.
9. Impozit pe veniturile din activitati agricole:
 cota 16% aplicată la norma de venit; venituri neimpozabile cf. Titlul IV - art. 105;
 Platitor: Persoana fizica I.Platitor Entitatea care efectueaza retinerea II. Contribuabil
Persoana fizica.
10. Impozit pe veniturile din premii si jocuri de noroc:
 Venituri din premii a) venit neimp.art.110 (4) în suma neimp.600 lei/fiecare premiu; b)
16% in caz venit.net sub forma de premiu;
 Jocuri de noroc: cote progresive până la 66.750, inclusiv cota de 1%; peste 66.750 -
445.000, impozit 667,5 + 16% pentru ceea ce inclusiv depăşeşte suma de 66.750 lei;
peste 445.000 lei impozit datorat de 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de
445.000 lei.
 Platitor: Entitatea care face retinerea Contribuabil Persoana fizica.
11. Impozit pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal:
 Proprietăti imobiliare dobândite în termen de pâna la 3 ani inclusiv: 3% pâna la valoarea
de 200.000 lei inclusiv; 6000 lei + 2% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei;
 proprietati imobiliare dobandite la o data mai mare de 3 ani : 2% pana la valoarea de
200.000 lei inclusiv, 4000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei ;
 1% la valoarea masei succesorale pentru succesiuni finalizate dupa 2 ani de la data
decesului autorului succesiunii;
 Scutiri;
 Platitor: Notar/Persoana fizica Contribuabil persoana fizica.
12. Impozit pe venituri din alte surse ale persoanei fizice:
 16% impozit final;
 Platitor: Entitatea care efectueaza retinerea, Contribuabil Persoana fizica.
13. Impozit pe veniturile a caror sursa nu a fost identificata:
 16%;
 Platitor: Entitatea care face retinerea; Contribuabil persoana fizica.
14. Impozit pe veniturile din arendă:
 16% la venitul net stabilit ca diferentă între venitul brut si cota forfetara de cheltuieli de
40%;
 Platitor: Plătitorul de venit/arendasul.
15. Impozit pe venituri din asocierea dintre o persoană fizică si o persoană juridică
contribuabil potrivit titlului II - Impozitul pe profit:
 16% impozit final;
 Platitor: Persoana juridical.
 16. Impozit pe veniturile din salarii:
 16%; impozit lunar final; venituri neimpozabile;
 Platitor: Entitatea care efectueaza retinerea impozitului/Persoana fizica, Contribuabil
Persoana fizica.

SURSA: www.mfinante.ro

Impozitul pe profit

1. Impozitul pe profit datorat de persoane juridice romane si de sedii permanente:

 16%
2. Impozitul pe profit datorat de persoanele juridice straine:
 16%
3. Impozitul pe dividende distribuite catre persoanele juridice romane:
 5%
4. Impozitul pe profit datorat de persoane juridice romane si de sedii permanente pentru
activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau
pariurilor sportive, inclusiv activitati de aceasta natura realizate in baza unui contract de
asociere:
 16%
 5% din veniturile inregistrate din aceste activitati in cazul in care impozitul pe profit
datorat este mai mic decat 5% aplicat asupra acestor venituri.

COTA TVA: 19%

CONTRIBUTII SOCIALE:

Contribuțiile la sănătate

• 5,5% în cazul contribuției individuale a salariatului;

• 5,2% în cazul contribuției datorate de angajator.

Contribuțiile la pensii

• 26,3%, pentru condiții normale de muncă (din care 10,5% pentru contribuția individuală a
salariatului și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator);

• 31,3%, pentru condiții deosebite de muncă (din care 10,5% pentru contribuția individuală a
salariatului și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator);

• 36,3%, pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, așa cum sunt
prevăzute de Legea pensiilor (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și
25,8% pentru contribuția datorată de angajator).
Contribuțiile la șomaj

• 0,5% pentru contribuția individuală a salariatului;

• 0,5% pentru contribuția datorată de angajator.

Bulgaria, împreună cu România, pune accent pe impozitarea indirectă. Sistemul fiscal în

Bulgaria este destul de bine echilibrat.
COTA TVA: 20%
IMPOZIT PE VENIT, PROFIT: 10%
IMPOZIT PE DIVIDENDE: 5%

CONTRIBUTII SOCIALE:
România şi Bulgaria au cele mai mici rate de taxe şi contribuţii sociale la bugetul statului ca
pondere în Produsul Intern Brut (PIB), de 24.4%, respectiv 29%.

Principalele modificări privind regimul de impozitare în perioada 2005-2016

Impozitul pe venitul persoanelor fizice: Începând din 2005, cota unică de impozitare de 16%
aplicată şi pe impozitul pe profit, a înlocuit sistemul de cote progresive cu patru tranşe de
impozitare (între 18% şi 40%). Această cotă se aplică, în general, veniturilor din activităţi
independente, drepturilor de autor, veniturilor din bunuri mobile şi imobile (cum ar fi chiriile),
câştigurilor de capital şi de asemenea, veniturilor din dobânzi. Sistemul electronic naţional de
plată a fost lansat în martie 2011.
Impozitul pe profit: Din 2005 se aplica cota unică de 16% aplicată asupra profitului impozabil.
Persoana juridică română care distribuie/plăteşte dividende către o altă persoană juridical română
are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende stabilit prin aplicarea
unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane juridice
române. Inainte de 2005 cota de impozitare era de 25%. Câştigurile din capital reprezintă
venituri supuse reglementărilor privind impozitul pe profit, neexistând reglementări separate ale
acestui impozit. Începând cu 1 mai 2009 până în octombrie 2010 a existat o alternativă de calcul
pentru plata impozitului pe profit, reprezentată de impozitul minim anual stabilit în funcţie de
veniturile totale anuale. In prezent IMM-urile pot opta intre plata impozitului pe profit si a
impozitului pe venit (cifra de afaceri).
TVA şi accize: Cota standard de TVA este de 19%. O cotă redusă de 9% se aplică asupra
bunurilor cum ar fi: produsele farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu
handicap, cărţi, ziare, accesul la servicii culturale şi de cazare la un hotel. Începând din 2009, se
aplică o cotă redusă de 5% pentru livrarea de locuinţe sociale, inclusiv a terenurilor pe care sunt
construite. Definiţia de persoană impozabilă a fost extinsă. Scutirile de TVA fără drept de
deducere se aplică, printre altele, tratamentelor medicale, unor activităţi culturale, educaţionale şi
serviciilor publice poştale, anumitor tranzacţii bancare şi financiare, de asigurare şi reasigurare.
Taxe pe avere şi tranzacţii: În România nu există impozite nete pe avere, nici pe donaţii sau
moşteniri. Proprietăţile imobiliare sunt supuse unui impozit local pe clădiri. Impozitul se percepe
în cote variabile, 0,1% pentru clădirile deţinute de persoane fizice şi între 0,25% şi 1,5% pentru
clădirile deţinute de companii. În cazul în care clădirea nu a fost reevaluată în ultimii trei ani,
tarifele pentru clădirile aflate în proprietatea companiei variază de la 5% la 10%. Terenurile
aflate atât în interiorul, cât şi în afara limitelor oraşului sunt, în general, supuse impozitului local
pe teren. Impozitele locale au crescut cu aproximativ 20% în 2010.
Contribuţiile sociale obligatorii: Contribuţiile de asigurări sociale de stat se plătesc, atât de
angajator, cât şi de angajat. Începând cu 1 februarie 2009, angajaţii cu condiţii normale de muncă
trebuie să contribuie pentru asigurările sociale de stat cu 10,5%, iar angajatorii cu 20,8%. În
anumite cazuri se pot aplica cote mai mari pentru angajatori. Angajaţii şi angajatorii contribuie şi
la Fondul de asigurări de sănătate (10,7%) şi la Fondul de şomaj (1%). Angajatorul trebuie să
plătească contribuţii suplimentare la Fondul de accidente de muncă şi boli profesionale şi la
Fondul de garantarea a creanţelor.
România, dar și Bulgaria, se încadrează în modelul estic (Estonia) în Europa, care presupune:

 presiune fiscală sub media UE: 34,3% din PIB, Romania: 26,4% si Bulgaria: 29,3%.
 sistem fiscal bazat pe impozite indirecte : 41,7% din total încasări (apoi contribuții
sociale), Romania: 16%, Bulgaria: 10%.
 impozit pe venitul personal și impozit pe profit : cotă unică 21%
 impozitarea veniturilor din salarii – sistem proporțional cu minim anual neimpozabil de
1728 Euro individual și aceeași sumă pentru fiecare copil în întreținere
 contribuții sociale – angajatorul plătește o taxă socială de 33% din salariul brut/ angajat.
 cota TVA : - standard 20%, redusă 9%, Romania:19%, Bulgaria: 20%.
Analiza ponderii impozitelor în PIB pe perioada 2005-2016

14.0 După cum se poate

vedea și în cele 2
12.0 grafice, în România,
impozitele indirecte
10.0 sunt cele mai mari.
Acestea au o evoluție
8.0 fluctuantă pe
parcursul anilor
6.0 analizați, iar cea mai
Impozite
indirecte mare valoare se
4.0
Impozite directe înregistrează în anul
2015. Impozitele
2.0
Contributii directe, la fel ca
sociale impozitele indirecte,
0.0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 au o evoluție
fluctuantă, cea mai
14.0 Impozite indirecte mică valoare se
Impozite directe înregistrează în anul
12.0 2005, iar cea mai
Contributii sociale mare în anul 2007.
10.0 Contribuțiile sociale
au o evoluție
8.0
crescătoare în primii 2
6.0 ani, după care încep
să scadă, cea mai
4.0 mică valoare se
înregistrează în
2.0 ultimul an.

0.0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
 18.0 În Bulgaria,
impozitele indirecte,
16.0 pe parcursul anilor
14.0 Impozite analizați, sunt foarte
indirecte mari spre deosebire
12.0 Impozite directe
de impozitele
10.0 Contributii indirecte și
sociale contribuțiile sociale.
8.0
au o evoluție
6.0 fluctuantă, cea mai
4.0
mică valoare se
înregistrează în anul
2.0 2011 și cea mai mare
0.0 în anul 2005.
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Impozitele directe au
o evoluție crescătoare
18.0
Impozite indirecte în primii 2 ani, după
Impozite directe care încep să scadă,
16.0 cea mai mică valoare
Contributii sociale se înregistrează în
14.0
anul 2005.
12.0 Contribuțiile sociale
10.0 au o evoluție
descrescătoare în
8.0 primii 6 ani, după
6.0 care încep să crească,
cea mai mare valoare
4.0
se înregistrează în
2.0 anul 2005, iar cea mai
mică în anul 2010.
0.0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

În România, spre deosebire de Bulgaria, impozitele indirecte sunt mai mici, dar observăm că în
ambele țări se pune accent pe aceste impozite. Impozitele directe sunt mai mari în România, la
fel și contribuțiile sociale pe parcursul anilor analizati.
Impozitele sunt influențate de:

 factori economici, care imprimă o evoluție a produsului intern brut;

 factori monetari: dobandă, credit, care își transmit influența prin preț;
 factori politici și militari, care prin măsurile de natură politică, socială sau financiară pot
determina creșterea producției sau a veniturilor, sporirea fiscalitătii și în același timp
nivelul resurselor financiare publice;
 shimbări legislative: introducerea mijloacelor de plată electronice, modificarea valorii
salariului minim, modificări referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate,
modificări referitoare la contribuția de asigurări sociale la pensii.
Nivelul impozitelor totale ca % din PIB

120.0

100.0

80.0 Romania

60.0 Bulgaria

40.0
European Union (28
countries)
20.0

0.0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016

Impozitarea progresivă este mai avantajoasă pentru stat, deoarece permite colectarea unor sume
mai mari la bugetul de stat decât prin cotă unică, dar este avantajoasă și pentru contribuabil,
pentru că cei care au mai puțin, vor plăti mai puțin față de cei care au mai mult. Sistemul fiscal
flexibil, care percepe taxe scăzute sau deloc, este avantajos și pentru atragerea de noi investitori
străini.

2. Analiza convenției de evitare a dublei impunei încheiate cu România

Prezentarea cadrului juridic al convenției
LEGE Nr. 29/2016 din 17 martie 2016 privind ratificarea Convenției dintre România și
Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la
impozitele pe venit, semnată la Craiova la 24 aprilie 2015.
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI:

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALER SUIAN,
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE.

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 220 din 24 martie 2016

România și Republica Bulgaria, dorind să dezvolte în continuare relațiile lor economice și să
extindă cooperarea lor în domeniul fiscal, intenționând să încheie o convenție pentru evitarea
dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit fără a crea
oportunități de neimpozitare sau impozitare redusă prin evaziune fiscală sau evitarea plății
impozitelor, inclusiv prin aranjamente de utilizare abuzivă a tratatelor fiscale în scopul obținerii
înlesnirilor prevăzute de prezenta convenție în beneficiul indirect al rezidenților unor state terțe.
Prezenta convenție va intra în vigoare la data ultimei dintre notificările transmise pe cale
diplomatică prin care statele contractante își notifică reciproc că au fost îndeplinite cerințele
interne necesare pentru intrarea în vigoare a convenției.
Prevederile convenției vor produce efecte în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului
calendaristic imediat următor anului în care convenția a intrat în vigoare.
Convenția între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria pentru evitarea dublei
impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la
București la 1 iunie 1994, își încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentei
convenții și va înceta să se mai aplice de la data la care va produce efecte prezenta convenție.
Prezenta convenție va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată, însă fiecare dintre statele
contractante poate înceta valabilitatea convenției, pe cale diplomatică, prin transmiterea către
celălalt stat contractant a unei notificări scrise de încetare a valabilității, nu mai târziu de 30 iunie
a oricărui an calendaristic, după o perioadă de cinci ani din momentul în care convenția a intrat
în vigoare.
În această situație, convenția își încetează valabilitatea și nu va mai produce efecte în și după
prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost transmisă o
astfel de notificare de încetare a valabilității.
Drept care subsemnații, autorizați în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezenta
convenție.
Semnată la Craiova, la 24 aprilie 2015, în două exemplare originale, în limbile română, bulgară
și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, textul în limba
engleză va prevala.
PENTRU ROMÂNIA: Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice
PENTRU REPUBLICA BULGARIA: Karina Karaivanova, ministrul adjunct al finanțelor

CAPITOLUL I Domeniul de aplicare al convenției

ART. 1 Persoane vizate
Prezenta convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state
contractante.

ART. 2 Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit stabilite în numele unui stat contractant sau
al unităților administrativ-teritoriale sau autorităților locale ale acestuia, indiferent de modul în
care acestea sunt percepute.
2. Sunt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elementele
de venit, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau
imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cărora se aplică convenția sunt, în special:
a) în cazul României:
(i) impozitul pe venit;
(ii) impozitul pe profit;
b) în cazul Bulgariei:
(i) impozitul pe venitul personal;
(ii) impozitul pe venitul corporației.
3. Convenția se aplică de asemenea oricăror impozite identice sau substanțial similare care sunt
stabilite după data semnării convenției, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritățile
competente ale statelor contractante se vor notifica reciproc cu privire la orice modificări
semnificative care au fost făcute în legislațiile lor fiscale.

ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin
intermediul căruia o întreprindere exercită, total sau în parte, activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent cuprinde, îndeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursală;
c) un birou;
d) o uzină;
e) un atelier;
f) o mină, un puţ de petrol sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor
naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea, un şantier de construcţii sau de montaj,
sau activităţi de supraveghere sau de consultanţă în legătură cu acestea, dar numai atunci când
acest şantier sau aceste activităţi continuă o perioadă mai mare de 9 luni.
4. Independent de dispoziţiile precedente ale prezentului articol, se consideră că nu este sediu
permanent, dacă:
a) se folosesc instalaţii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de mărfuri aparţinând
întreprinderii;
b) mărfurile aparţinând întreprinderii sunt păstrate numai în scopul depozitării, expunerii sau
livrării;
c) mărfurile aparţinând întreprinderii sunt păstrate numai în scopul prelucrării de către o altă
întreprindere;
d) un loc fix de afaceri este folosit numai în scopul de a cumpăra mărfuri sau de a culege
informaţii pentru întreprindere;
 e) un loc fix de afaceri este folosit numai în scopul de a desfăşura, pentru întreprindere, orice
altă activitate cu caracter pregătitor sau auxiliar;
f) mărfurile aparţinând unei întreprinderi şi expuse la un târg comercial sau expoziţie sunt
vândute de întreprindere la închiderea acestui târg sau expoziţii;
g) un loc fix de afaceri este folosit numai în scopul desfăşurării cumulate de activităţi
menţionate la subparagrafele a) - f), cu condiţia ca activitatea de ansamblu a locului fix de
afaceri ce rezultă din acest cumul să păstreze un caracter pregătitor sau auxiliar.
5. Independent de dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2, atunci când o persoană - alta decât un agent
având statut independent, la care se aplică paragraful 6 - activează în contul unei întreprinderi şi
dispune într-un stat contractant de puteri pe care le exercită în mod obişnuit, permiţându-i să
încheie contracte în numele întreprinderii, această întreprindere este considerată ca având un
sediu permanent în acest stat pentru toate activităţile pe care această persoană le exercită pentru
întreprindere, cu condiţia ca activităţile acestei persoane să nu fie limitate la cele care sunt
menţionate la paragraful 4 şi care, dacă ar fi exercitate prin intermediul unui loc fix de afaceri, nu
ar permite considerarea acestui loc fix drept un sediu permanent, potrivit dispoziţiilor acestui
paragraf.
6. O întreprindere nu este considerată ca având un sediu permanent într-un stat contractant
numai prin faptul că îşi exercită în acest stat activitatea prin intermediul unui curtier, unui
comisionar general sau al oricărui alt agent având statut independent, cu condiţia ca aceste
persoane să acţioneze în cadrul obişnuit al activităţii lor.
7. Faptul că o societate care este un rezident al unui stat contractant controlează sau este
controlată de o societate care este un rezident al celuilalt stat contractant, sau care îşi exercită
activitatea în acest stat (fie prin intermediul unui sediu permanent sau nu), nu este suficient, prin
el însuşi, pentru a face din vreuna dintre aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte.

CAPITOLUL III Impozitarea veniturilor

ART. 6 Venituri din proprietăți imobiliare
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv
veniturile din agricultură sau din silvicultură) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile
în celălalt stat.
2. Expresia "proprietăți imobiliare" are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant
în care proprietățile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietății
imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultură și în silvicultură, drepturile
asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul
proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau
concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale. Navele,
vapoarele și aeronavele nu sunt considerate proprietăți imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directă, din închirierea
sau din folosirea în orice altă formă a proprietăților imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică de asemenea veniturilor provenind din proprietăți
imobiliare ale unei întreprinderi.
ART. 7 Profiturile din activitatea de afaceri
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară
de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un
sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod,
profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este
atribuibilă acelui sediu permanent.(Exceptie)
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită
activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se
atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care acesta le-ar fi putut
realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitând activități identice sau
similare, în condiții identice sau similare și tratând cu toată independența cu întreprinderea a
cărui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile
efectuate pentru scopurile sediului permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile
generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află
situat sediul permanent sau în altă parte.
4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca profitul care se atribuie unui sediu
permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale
părți componente, nicio prevedere a paragrafului 2 nu împiedică acel stat contractant să
determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală; metoda de repartizare adoptată
trebuie să fie totuși aceea prin care rezultatul obținut să fie în concordanță cu principiile enunțate
în prezentul articol. 5. Niciun profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că
acel sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu
permanent se determină în fiecare an prin aceeași metodă, dacă nu există motive temeinice și
suficiente de a proceda altfel.
7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei
convenții, atunci prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

ART. 8 Transport internațional

1. Profiturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exploatarea în trafic
internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar sau rutier sunt impozabile
numai în acel stat.
2. Profiturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exploatarea vapoarelor angajate
în transportul pe căi navigabile interioare sunt impozabile numai în acel stat.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplică de asemenea profiturilor din participarea la un pool, la o
activitate de afaceri desfășurată în comun sau la o agenție internațională de transport.
ART. 10 Dividende
1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al
celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2. Totuși, aceste dividende sunt de asemenea impozabile în statul contractant în care este
rezidentă societatea plătitoare de dividende și potrivit legislației acelui stat, dar, dacă beneficiarul
efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va
depăși 5% din suma brută a dividendelor.(Exceptie)
Prezentul paragraf nu afectează impunerea societății cu privire la profiturile din care se plătesc
dividendele.
Prezentul paragraf nu se aplică veniturilor asimilate dividendelor în scopuri fiscale în baza
legislației în vigoare în România sau dividendului care reprezintă o distribuire ascunsă de profit
în baza legislației în vigoare în Bulgaria. În aceste cazuri, fiecare stat contractant va aplica
propria sa legislație internă unor astfel de venituri.
3. Termenul "dividende" folosit în prezentul articol înseamnă venituri provenind din acțiuni sau
din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanță, din participarea la profituri, veniturile realizate
din lichidarea totală sau parțială a unei societăți, precum și veniturile din alte drepturi care sunt
supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni de către legislația statului în care
este rezidentă societatea care le distribuie.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind
rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care
societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, și
deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care sunt plătite dividendele este
efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situație se aplică prevederile
articolului 7.
5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt
stat contractant, celălalt stat nu poate percepe niciun impozit asupra dividendelor plătite de
societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat
sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt
plătite este efectiv legată de un sediu permanent situat în celălalt stat, nici să supună profiturile
nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societății, chiar dacă
dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau
venituri provenind din celălalt stat.
6. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile
principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea acțiunilor sau a altor
drepturi în legătură cu care este plătit dividendul este acela de a profita de prezentul articol prin
intermediul acelei emiteri sau cesionări.

ART. 11 Dobânzi
1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat
contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2. Totuși, aceste dobânzi sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin și
potrivit legislației acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt
stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma brută a dobânzilor.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant
sunt scutite de impozit în acel stat dacă sunt realizate și obținute efectiv de celălalt stat
contractant sau de o unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia sau de banca
centrală a celuilalt stat sau de orice agenție sau bancă sau instituție a celuilalt stat sau a acelei
unități administrativ-teritoriale sau autorități locale sau dacă creanțele unui rezident al celuilalt
stat contractant sunt garantate, asigurate sau finanțate de o instituție financiară deținută în
întregime de celălalt stat.
4. Termenul "dobânzi" folosit în prezentul articol înseamnă venituri din titluri de creanță de orice
fel însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului și
în special veniturile din titluri de stat și veniturile din titluri sau obligațiuni, inclusiv primele și
premiile legate de asemenea titluri sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu sunt
considerate dobânzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un
rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din
care provin dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo și creanța în legătură cu care sunt
plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent. În această situație se aplică
prevederile articolului 7.
6. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al
acelui stat. Totuși, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu este rezident al unui stat
contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent în legătură cu care a fost contractată
creanța generatoare de dobânzi și aceste dobânzi se suportă de un asemenea sediu permanent,
atunci astfel de dobânzi se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.
7. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și
o altă persoană, suma dobânzilor, ținând seama de creanța pentru care sunt plătite, depășește
suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații,
prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menționată. În acest caz, partea
excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama
de celelalte prevederi ale prezentei convenții.
8. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile
principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea titlului de creanță în
legătură cu care sunt plătite dobânzile este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul
acelei emiteri sau cesionări.

ART. 12 Redevențe
1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat
contractant sunt impozabile în celălalt stat.
2. Totuși, aceste redevențe sunt de asemenea impozabile în statul contractant din care provin și
potrivit legislației acelui stat, dar, dacă beneficiarul efectiv al redevențelor este rezident al
celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăși 5% din suma brută a redevențelor.
3. Termenul "redevențe" folosit în prezentul articol înseamnă plăți de orice fel primite pentru
folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau
științifice, inclusiv asupra programelor de calculator, filmelor de cinematograf și filmelor sau
înregistrărilor folosite pentru emisiunile de radio sau de televiziune, orice patent, marcă de
comerț, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret sau pentru utilizarea sau dreptul de a
utiliza orice echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații (know-how)
referitoare la experiența în domeniul industrial, comercial sau științific.
4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un
rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din
care provin redevențele printr-un sediu permanent situat acolo și dreptul sau proprietatea în
legătură cu care sunt plătite redevențele este efectiv legat(ă) de un asemenea sediu permanent. În
această situație se aplică prevederile articolului 7.
5. Redevențele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este rezident al
acelui stat. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat
contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este legată obligația de a plăti
redevențele și acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent, atunci astfel de redevențe
se consideră că provin din statul în care este situat sediul permanent.
6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și
o altă persoană, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care
sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa
unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se aplică numai la ultima sumă menționată.
În acest caz, partea excedentară a plăților este impozabilă potrivit legislației fiecărui stat
contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.
7. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile
principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură
cu care sunt plătite redevențele este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei
creări sau cesionări.

ART. 13 Câștiguri de capital

1. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietăților
imobiliare menționate la articolul 6 și situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în
celălalt stat.
2. Câștigurile din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu
permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, inclusiv
astfel de câștiguri din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga
întreprindere), sunt impozabile în celălalt stat.
3. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea navelor,
aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar sau rutier exploatate în trafic internațional, a
vapoarelor angajate în transportul pe căi navigabile interioare sau a proprietăților mobiliare
necesare exploatării unor astfel de mijloace de transport sunt impozabile numai în acel stat.
4. Câștigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea acțiunilor a căror
valoare provine în proporție de peste 50%, direct sau indirect, din proprietăți imobiliare situate în
celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.
5. Câștigurile din înstrăinarea oricăror proprietăți, altele decât cele menționate la paragrafele 1, 2,
3 și 4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

ART. 14 Venituri din activitatea salariată

1. Sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17, 18 și 20, salariile și alte remunerații similare
obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai
în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant.
Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, asemenea remunerații sunt impozabile în celălalt
stat.(Exceptie)
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui
stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile
numai în primul stat menționat dacă:
a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în
total 183 de zile în orice perioadă de douăsprezece luni începând sau sfârșind în anul fiscal vizat
și
b) remunerațiile sunt plătite de un angajator sau în numele unui angajator care nu este rezident al
celuilalt stat și
c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent pe care angajatorul îl are în celălalt stat.
3. Prin derogare de la prevederile anterioare ale prezentului articol, remunerațiile obținute pentru
o activitate salariată exercitată la bordul unei nave, vapor, aeronave, vehicul de transport feroviar
sau rutier exploatate în trafic internațional de un rezident al unui stat contractant sunt impozabile
în acel stat.

ART. 16 Artiști de spectacol și sportivi

1. Prin derogare de la prevederile articolelor 7 și 14, veniturile obținute de un rezident al unui
stat contractant în calitate de artist de spectacol, precum artiștii de teatru, de film, de radio sau de
televiziune, ori ca muzician sau ca sportiv, din activitățile personale ale acelui rezident
desfășurate în această calitate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat.
2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de
un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte
persoane, acele venituri, prin derogare de la prevederile articolelor 7 și 14, sunt impozabile în
statul contractant în care sunt desfășurate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile obținute din activitățile
desfășurate de artiștii de spectacol sau de sportivi într-un stat contractant, atunci când vizita în
acel stat este finanțată în întregime din fonduri publice ale celuilalt stat sau ale unei unități
administrativ-teritoriale sau autorități locale a acestuia sau de o agenție publică a acestora și
activitatea nu este desfășurată în scopul de a obține profit, sunt scutite de impozit în statul
contractant în care sunt desfășurate aceste activități.

ART. 17 Pensii și anuități

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al articolului 18, pensiile și alte remunerații similare
aferente activității salariate desfășurate în trecut și anuitățile, plătite unui rezident al unui stat
contractant, sunt impozabile numai în acel stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al prezentului articol, plățile efectuate în baza
unei scheme publice care este parte a sistemului de securitate socială al unui stat contractant sunt
impozabile numai în acel stat.
3. Termenul "anuitate" înseamnă o sumă determinată, plătită periodic, la date stabilite, în timpul
vieții sau pentru o perioadă de timp specificată sau determinabilă, în baza unei obligații de
efectuare a plăților în schimbul unei considerații adecvate și complete, în bani sau în echivalent.
ART. 18 Funcții publice
1. a) Salariile și alte remunerații similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant sau
de o unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru
serviciile prestate acelui stat sau unități sau autorități, sunt impozabile numai în acel stat.
b) Totuși, aceste salarii și alte remunerații similare sunt impozabile numai în celălalt stat
contractant dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizică este rezidentă a acelui stat
și
(i) este un național al acelui stat; sau
(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.
2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant sau de o unitate
administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile
prestate acelui stat sau unități sau autorități este impozabilă numai în acel stat.
b) Totuși, o astfel de pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant dacă persoana
fizică este rezidentă și național al acelui stat.
3. Prevederile articolelor 14, 15, 16 și 17 se aplică salariilor, pensiilor și altor remunerații
similare plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de un
stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorială sau autoritate locală a acestuia.

ART. 19 Studenți și stagiari

Sumele pe care le primește pentru întreținere, educație sau pregătire un student sau un stagiar
care este sau a fost imediat anterior vizitei sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat
contractant și care este prezent în primul stat menționat, numai în scopul educației sau pregătirii
sale, nu sunt impozabile în acel stat, cu condiția ca astfel de sume să provină din surse situate în
afara acelui stat.

ART. 21 Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care
nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții sunt impozabile numai în acel
stat.(Exceptie)
2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din
proprietățile imobiliare așa cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6, dacă beneficiarul
efectiv al unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de
afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo și dreptul sau
proprietatea în legătură cu care sunt plătite veniturile este efectiv legat(ă) de un asemenea sediu
permanent. În această situație se aplică prevederile articolului 7.
3. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile
principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură
cu care sunt plătite veniturile este acela de a profita de prezentul articol prin intermediul acelei
creări sau cesionări.

Identificarea metodelor de evitare a dublei impuneri aplicate între cele 2 țări

Pentru rezidenții români se aplică metoda creditării ordinare: “În România, dubla impunere va fi
eliminată după cum urmează: când un rezident al României realizează venituri care, în
conformitate cu prevederile prezentei convenții, sunt impozitate în Bulgaria, România va acorda
ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în
Bulgaria. Totuși, această deducere nu va putea depăși acea parte a impozitului pe venit, astfel
cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă veniturilor care sunt
impozitate în Bulgaria.”
Pentru rezidenții bulgari se aplică metoda creditării ordinare: “În Bulgaria, dubla impunere va fi
eliminată după cum urmează: când un rezident al Bulgariei realizează venituri care, în
conformitate cu prevederile prezentei convenții, sunt impozitate în România, Bulgaria va acorda
ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în
România. Totuși, această deducere nu va putea depăși acea parte a impozitului pe venit, astfel
cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă veniturilor care sunt
impozitate în România. Când, în conformitate cu orice prevedere din prezenta convenție,
veniturile obținute de un rezident al Bulgariei sunt scutite de impozit în Bulgaria, Bulgaria poate,
cu toate acestea, ca la calculul sumei impozitului aferent veniturilor rămase ale unui astfel de
rezident să ia în considerare veniturile scutite.”
Exemplu: Presupunem că un contribuabil realizează în țara de rezidentă, Bulgaria, un venit de
200.000 euro, iar în România un venit de 100.000 euro, pentru care a plătit un impozit de 16%,
adică 16.000 euro. Dacă în țara de rezidentă impozitul este 10%, calculați impozitul total
folosind cele 4 metode.
Vs=100.000 euro; Ks=16%; Is=16.000 euro
Vd=200.000 euro; Kd=10%
Metoda scutirii totale:
Is=Vs*Ks=100.000*16%=16.000 euro
Id=Vd*Kd=200.000*10%=20.000 euro
It=Is+Id=16.000+20.000=36.000 euro
VN=VB-It=300.000-36.000=264.000 euro
DF=IMPOZIT FARA CONVENTIE-IMPOZIT CU CONVENTIE=52.000-36.000=16.000 euro
Metoda scutirii progresive:
Is=Vs*Ks=100.000*16%=16.000 euro
Id=Vd*Kvg=200.000*10%=20.000 euro
Vg=Vs+Vd=100.000+200.000=300.000 euro=> Kvg=10%
It=Is+Id=16.000+20.000=36.000 euro
VN=300.000-36.000=264.000 euro
DF=(200.000*10%+100.000*16%+16.000)-36.000=16.000 euro
Metoda creditării totale:
Is=Vs*Ks=100.000*16%=16.000 euro
Id=Kd*Vg-Is=10%*300.000-16.000=14.000 euro
It=Is+Id=16.000+14.000=30.000 euro
VN= 300.000-30.000=270.000 euro
DF=52.000-30.000=22.000 euro
Metoda creditării obișnuite:
Is=Vs*Ks=100.000*16%=16.000 euro
Id=Kd*Vg-CF=10%*300.000-10.000=20.000 euro
CF=Vs*Kd=100.000*10%=10.000 euro
It=16.000+20.000=36.000 euro
VN=300.000-36.000=264.000 euro
DF=52.000-36.000=16.000 euro
Degrevarea fiscala de care beneficeaza contribuabilul in cazul metodei creditarii totale este un
avantaj pentru contribuabil deoarece venitul net (VN) cu care ramane are valoarea cea mai mare,
mai précis 270.000 euro. Iar impozitul datorat (Id) care se incaseaza de catre stat are valoarea cea
mai mica, adica de 14.000 euro.

In cazul incheierii conventiei fiscale, contribuabilul respectiv beneficiaza de o degrevare fiscala,

in toate ipostazele de lucru, care variaza intre 16.000 euro si 22.000 euro. Cea mai spectaculoasa
degrevare fiscala pentru contribuabil o ofera metoda creditarii totale (22.000 euro), iar cea mai
modesta – metoda scutirii totale si progresive (16.000 euro). Ca atare, rezulta ca degrevarea
fiscala reprezinta avantaj pentru contribuabil si dezavantaj pentru statul care o acorda.

Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_fiscal_rom%C3%A2n
2. http://www.contabilsrl.com/blog/impozitele-in-bulgaria
3. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/sisteme_imp_UE_directe_indir_contri
butii.pdf
4. http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=gov_10a_main&lang=en
5. https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/studiu-privind-impozitele-si-taxele-
locale-163405.html
6. https://www.todaysoftmag.ro/article/2170/2017-modificarile-legislative-si-impactul-lor