NICOLETA:Motorul Stirling este o masina termica cu aer cald cu ciclu inchis

regenerativ, unde fluidul de lucru se afla intr-un spatiu inchis. Acesta este numit
sistem termodinamic. La masinile cu ciclu deschis, cum este motorul cu ardere
interna, se produce un permanent schimb de fluid de lucru cu sistemul
termodinamic inconjurator ca parte a ciclului termodinamic.

Acest motor poate functiona pe baza unei surse de caldura indiferent de calitatea
acesteia, fie ea energie solara, chimica sau nucleara. Motoarele Stirling sunt mai
silentioase si mai economice decat cele cu ardere interna, pot fi mai sigure in
functionare si nu au nici cerinte mari de intretinere.

CONSTANȚIA Istoricul

Motorul Stirling a fost inventat de catre Dr. Robert Stirling si a fost brevetat in
1816. In cartile din epoca respectiva a fost numit simplu, masina cu aer a lui
Stirling. Tema principala a brevetului se referea la un schimbator de caldura pe
care Stirling l-a denumit “economizor”, pentru ca poate contribui la economisirea
de carburant in diferite aplicatii.

Pe langa economisirea de carburanti, inventatorii au avut invedere si crearea unui

motor mai sigur decat motorul cu abur care punea multe probleme in acea vreme.
Deseori cazanul exploda cauzand accidente si pierderi de vieti. Obtinerea unui
randament ridicat a fost limitata de calitatea materialelor disponibile in acea
perioada, iar defectiunile erau frecvente, insa aveau urmari mai putin
dezastruoase decat explozia cazanului la masinile cu aburi.

Cu timpul, au aparut motoarele electrice si motoarele cu ardere interna, de mai

mici dimensiuni, iar la sfarsitul anilor 1930 motorul Stirling a cazut in uitare
ajungand doar o curiozitate tehnica reprezentata de cateva jucarii si instalatii de
ventilatie.

OXANA:Cum functioneaza?

Motorul Stirling este cu ciclu inchis, deci, contine o cantitate determinata de gaz,
de cele mai multe ori aer, hidrogen sau heliu. La acest tip de motor nu sunt
necesare supape. Gazul motorului parcurge un ciclu format din 4 transformari –
sau timpi – incalzire, destindere, racire si compresie. Ciclul se produce prin
miscarea gazului inainte si inapoi intre schimbatoarele de caldura cald si rece.
Schimbul de caldura cald este in contact cu o sursa de caldura externa (arzator
de combustibil), iar schimbatorul de caldura rece este in legatura cu un radiator
extern (radiator cu aer). Schimbarea temperaturii atrage dupa sine modificarea
presiunii, in timp ce miscarea pistonului contribuie la compresia si destinderea
alternativa a gazului.

Fluidul se comporta conform legilor gazelor perfecte, ce descriu relatia dintre

presiune, temperatura si volum. Fiind intr-un spatiu inchis, gazul la incalzire va
produce o crestere de presiune ce va actiona asupra pistonului de lucru cauzand
deplasarea acestuia. La racirea gazului procesul este invers si presiuna scade.

NICOLETA:Avantajeze/dezavantaje

Motoarele Stirling sunt mai silentioase si mai economice decat cele cu ardere
interna, pot fi mai sigure in functionare si nu au nici cerinte mari de intretinere.

Motoarele Stirling au si dezavantaje. Necesita cheltuieli mai mari, sunt de

dimensiuni mai mari si mai grele. Insa pentru unele aplicatii, o analiza temeinica
a raportului cheltuieli-castiguri poate avantaja motoarele Stirling fata de cele cu
ardere interna.

Printre avantaje, se enumera si reversibilitatea. Actionate mecanic, pot functiona

ca pompe de caldura.

CONSTANTIARandamentul
Motorul Stirling atinge cel mai mare apogeu in procesul de transformare a
energiei termice in lucru mecanic, teoretic pana la randamentul maxim al
ciclului Carnot, desi in paractica acesta este redus de proprietatile gazului de
lucru si a materialelor utilizate. Coeficientul de frecare, conductivitatea termica,
punctul de topire cat si deformarea plastica ar contribui semnificativ la
reducerea randamentului.

Tipuri de motoare

OXANAAlfa Stirling
Un motor de tip Alfa Stirling conţine două pistoane de lucru, unul cald şi altul rece, situate separat în
câte un cilindru. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de
temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută.
Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăţi tehnice din cauza
temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald şi a etanşării sale
Funcţionarea motorului Alfa Stirling
Funcţionarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi:

 Timpul 1: Cea mai mare parte a gazului de lucru este în contact cu peretele cilindrului cald; ca
urmare se încălzeşte mărindu-şi volumul şi împingând pistonul spre capătul cilindrului. Dilatarea
continuă şi în cilindrul rece al cărui piston are o mişcare defazată cu 90° faţă de pistonul
cilindrului cald, însoţită de extragere în continuare de lucru mecanic.
 Timpul 2: Gazul de lucru a ajuns la volumul maxim. Pistonul în cilindrul cald începe să împingă
cea mai mare parte din gaz în cilindrul rece unde pierde din temperatura acumulată şi presiunea
scade.
 Timpul 3: Aproape toată cantitatea de gaz este în cilindrul rece şi răcirea continuă. Pistonul
rece, acţionat de momentul de inerţie al volantului sau o altă pereche de pistoane situate pe
acelaşi arbore comprimă gazul.
 Timpul 4: Gazul ajunge la volumul minim şi pistonul din cilindrul cald va permite vehicularea spre
acest cilindru unde va fi încălzit din nou şi va începe cedarea de lucru mecanic către pistonul de
lucru.

NICOLETABeta Stirling
Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt aşezate un piston de lucru şi unul
de refulare montate pe acelaşi ax. Pistonul de refulare nu este montat etanş şi nu serveşte la
extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru
între schimbătorul de căldură cald şi cel rece. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al
cilindrului, se dilată şi împinge pistonul de lucru. Când este împins către capătul rece, se contractă şi
momentul de inerţie al motorului, de obicei mărit cu ajutorul unui volant, împinge pistonul de lucru în
sensul opus, pentru a comprima gazul. Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele
tehnice legate de inelele de etanşare de la pistonul cald.[10]
Funcţionarea motorului Beta Stirling

Cei patru timpi de funcţionarea a motorului Beta Stirling sunt (pe desen):

 Timpul 1->2: Gazul de lucru este încălzit în zona caldă a cilindrului, pe baza absorbţiei de
energie termică de la sursa caldă. Prin încălzire gazul de lucru se dilată. În urma acesteia
pistonul de refulare este împins înainte. Odată cu mişcarea pistonului de refulare se va mişca şi
pistonul de lucru. Cele două pistoane se mişcă defazat cu 90°. Prin urmare în primul timp
pistonul de refulare va avea o cursă nesemnificativă (proiecţia lungimii manivelei pe orizontală).
În acest timp pistonul de lucru cedează lucru mecanic volantului.
 Timpul 2->3: Volantul se mişcă datorită momentului de inerţie mai departe. Pistonul de refulare
împinge acum gazul de lucru din zona caldă în zona rece unde se va răci. De cele mai multe ori
pistonul de lucru preia şi rolul regeneratorului: preia o parte din căldura gazului de lucru ce curge
din zona caldă spre cea rece. În zona rece gazul de lucru va fi răcit cu ajutorul unui radiator de
răcire cu aer sau prin mantaua cilindrului răcit cu ajutorul apei. Poziţia pistonului de lucru se
schimbă în această fază foarte puţin. Presiunea în interior scade datorită răcirii.
 Timpul 3->4: La motoare Stirling cu presiune internă mare în această fază are loc o compresie,
pe când la cele cu presiune internă mică poate avea loc încă cedare de lucru mecanic în timp ce
presiunea atmosferică acţionează asupra pistonului de lucru. În caz contrar, în timpul compresiei
este nevoie de un aport de lucru mecanic, care se preia din momentul de inerţie al volantului. La
acest timp poziţia pistonului de refulare se schimbă doar foarte puţin.
 Timpul 4->1: Volantul se învârte în continuare şi prin aceasta pistonul de refulare se va deplasa
în sus. Acest lucru are ca rezultat trecerea gazului din zona superioară rece în zona inferioară
caldă (încălzire). Regeneratorul cedează gazului de lucru căldura înmagazinată în timpul 2
preîncălzindu-l. Ciclul se reia de la început.
Regeneratorul (la variantele constructive fără piston de refulare se numeşte diafragmă) în
funcţionare va avea o temperatură mijlocie ce se situează între cea a zonei reci şi a celei calde.
Lucrează pe baza capacităţii sale temice, înmagazinează căldura între timpii cu schimb de gaz, şi în
caz ideal asigură ca gazul să ajungă cu această temperatură medie în zona caldă respectiv rece.
Tocmai aceasta este cantitatea de căldură ce nu trebuie introdusă prin schimbătorul de cădură din
zona caldă respectiv eliminată prin cel din zona rece, mărindu-se astfel randamentul.

CONSTANȚIAGama Stirling
Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul de lucru este montat într-un
cilindru separat alăturat de cilindrul de refulare, dar este conectat la acelaşi volant. Gazul din cei doi
cilindri circulă liber între aceştia. Această variantă produce o rată de compresie mai mică dar este
constructiv mai simplă şi adeseori este utilizat în motoare Stirling cu mai mulţi cilindri.
Funcţionarea motorului Gama Stirling

 Timpul 1: În timpul acestei faze pistonul de lucru efectuează o cursă minimă, volumul total este
minim. În schimb pistonul de refulare efectuează o cursă lungă şi gazul de lucru se încălzeşte.
 Timpul 2: Pistonul de refulare are o cursă scurtă, pe când pistonul de lucru efectuează mai mult
de 70% din cursa sa totală. El generează energie mecanică.
 Timpul 3: Pistonul de refulare efectuează cea mai mare parte din cursa sa: gazul este răcit.
Pistonul de lucru are o cursă scurtă.
 Timpul 4: Pistonul de refulare rămâne în partea superioară a cilindrului: gazul este complet răcit.
Faţă de acesta pistonul de lucru parcurge cea mai mare parte a cursei sale: comprimă gazul şi
cedează lucru mecanic în acest scop.