NR.

TIPUL DE DEFINIȚIA PLANUL

COMPUNERE
1 Apartenența la Aparţin genului liric creaţiile literare în
GENUL LIRIC care se exprimă, în mod direct, reflecții,
idei, sentimente, trăiri interioare, prin
vocea eului poetic, pe baza limbajului
*! Verbe de utilizat sugestiv și expresiv, incărcat de
subiectivitate.
Concluzia:
În concluzie, textul citat .este o operă lirică
atât prin complexitatea mesajului, cît și
prin varietatea registrului stilistic,
indemnând cititorul la reflectie și la
contemplare a spațiului imaginar.
A1
- gama de idei, sentimente exprimate,
-tema;
-tipul de discurs/moduri de expunere
- ipostaza eului liric/ mărcile
- semnificatia titlului
A2
- limbajul artistic, încărcat de
subiectivitate: imagini artistice şi figuri
de stil (prezentarea celor mai importante
imagini şi figuri de stil, cu semnificaţia
lor);
-cadrul/atmosfera;
- structurarea specifică a textului/
muzicalitate (rimă ritm, , măsură)

2. Apartenența la Specie a liricii peisagistice, pastelul este o A1 A2

SPECIA PASTEL creație in versuri, în care se zugrăvesc - tema literară a pastelului ; - structura compozițională;
aspecte semnificative din natură, prin - dimensiunea spațială/temporală a - mijloace artistice- imagini/figuri de stil;
intermediul descrierii subiective, și in care imaginarului poetic; - elemente de prozodie - ideea de descriptiv
se exprimă, in mod direct, sentimentele, - titlul; şi de pictural.
stările, emoțiile eului liric, față de peisajul - modul principal de expunere este
contemplat. descrierea subiectivă de tip tablou;
Definiția particularizată (ipoteza): - Perspectiva descriptivă;
Ilustrativă pentru trăsăturile speciei este - ipostaza EU/ mărci, tipul de lirism
poezia X de Y, în care autorul surprinde ,
cu atenție la detaliu , un tablou de natură
(nocturn/ momentul crepuscular al trecerii
de la zi la noapte/notele esențiale ale
anotimpului...../) față de care îşi exprimă
direct şi discret sentimentele de admiratie/
de bucurie, de incantare, .prin intermediul
mijloacelor artistice expresive.
Concluzia:
In concluzie, poezia citată este un pastel
reprezentativ prin echilibru compozițional
și prin claritate, precum si prin limbajul
sugestiv şi expresiv, care impresionează.
3. Apartenența la În tezaurul spiritual al românilor, doina A1 A2
SPECIA DOINĂ este una din cele mai desăvârsite creaţii -caracterul OCAST - mărcile lexico-gramaticale si
populare, un cântec ce vine din timpuri -tipul de doină, tema, motive (vezi teme stilistice ale eului liric /ipostaza;
imemorabile, prin care omul din popor și-a si motive ale literaturii populare); - elementele de prozodie specifice
exprimat cu o intensitate tulburătoare -limbajul artistic-
trăirile. - cele specifice liricului - Titlul
Doina este specia liricii populare, o -cele specifice specifice
creație anonimă, orală, colectivă, sincretică creațiilor populare
și tradițională, specifică poporului român,
in care sunt exprimate direct sentimente
profunde de dor, de dragoste, de jale, de
instrăinare, de revoltă sau de tristețe, față
de anumite împrejurări ale vieții.
Textul ........................este o doină de
(dor, de jale de dragoste, de înstrăinare,
de cătănie, de haiducie, păstorească) și
respectă caracteristicile expresive si
tematice ale unei doine populare.
Concluzia:
În concluzie, caracterul popular 1/ ,
profunzimea sentimentelor exprimate 2/,
expresivitatea limbajului 3/, precum si
elementele de prozodie specifice 4/ susțin
faptul că textul citat. este o doină
populară.

4. Exprimarea opiniei TITLUL este un prag stilistic sugestiv, A1 A2

despre semnificatia într-o unitate perfectă cu textul, cu o (analiza de suprafată, ce se vede): analiza in profunzime, receptarea
TITLULUI unei opere deosebită valoare anticipativă și rezumativă  tipul de titlu ideilor transmise/ MESAJUL
lirice pentru mesajul poetic, prin care cititorul  elementele componente (morfologic  mijloace artistice-Arg. 2 de la LIRIC
pătrunde în universul semnificativ al operei + semne de punctuație);  mod de expunere / cadrul / atmosfera /
literare.  stilistic eul liric /ipostază, fără a insista pe mărci
În opinia mea, TITLUL...........
concentrează mesajul operei / relevă
atitudinea/ viziunea autorului referitoare
la…….( tema abordată).
5. Exprimarea opiniei În opinia mea, mesajul artistic al textulului A1 A2
despre semnificaţiile X de Y transpare in mod direct, în Legătura dintre mesaj și text Legătura dintre mesaj și text
MESAJULUI unui viziunea originală şi expresivă, sub forma la nivelul conținutului: la nivelul limbajului artistic și al
text liric discursului liric, încărcat de semnificații. a) precizarea speciei; titlului
b) identificarea stărilor sufleteşti, a a) limbajul artistic: imagini poetice, figuri de
sentimentelor pe care le degajă poezia, a stil / structurarea pe secvente /planuri/ tablouri-
ideii poetice centrale; explicarea semnificației (cel putin 4)
c) identificarea temei poeziei, prin
recunoaşterea câmpurilor lexicale b) cuvinte -cheie / cuvinte cu valoare de
dominante; simbol (dacă este cazul)
Concluzia: d) ipostaza eului liric
În concluzie, mesajul textului citat pune !!! Se pot exemplifica cu structuri: c) prozodie / semne de punctuatie/ propozitii
in valoare universul imaginar al dimensiunea spațială
dimensiunea temporală/atemporală
cu semnificatii (! ?), dacă este cazul
creatorului / autorului anonim, propriile dimensiunea ascensională -simboluri ascensionale,
trări și viziunea despre ...............(se reia cum ar fi luna, stelele, soarele, raza.. lărgesc d)Semnificatia titlului (valorificam sensul
ideea de bază cu alte cuvinte). cadrul si ii conferă dimensiuni cosmice. cuvintelor din titlu )

6. Argumentarea Fragmentul citat din opera literară X de A1 A2

apartenenţei unui text Y aparține genului epic deoarece autorul  acţiune – rezumat  personaje – prezentare scurtă;
literar la GENUL îşi transmite viziunea asupra realităţii in  momentele subiectului;  narator – felul naratorului, la ce
EPIC 1
mod indirect, / prin intermediul acţiunii şi  indici de timp si de spațiu persoană povesteşte/ perspectiva narativă
2
al personajelor, / modul de expunere  se foloseşte naraţiunea, ca mod de
expunere principal, dar, în funcţie de text,
specific fiind naraţiunea. 3/ Faptele şi
ea se împleteşte cu dialogul şi descrierea
întâmplările care formează subiectul opere
epice sunt plasate într-un cadru spaţio-
temporal şi sunt săvârşite de către
personaje. 4/
Concluzia
In concluzie, pentru că sunt prezente
instanţele comunicarii narative, iar
întâmplările sunt povestite din perspectiva
unui narator obiectiv/subiectiv, se poate
afirma faptul că textul- suport aparţine
genului epic.
7. Apartenența la Schiţa este o specie a genului epic, A1
SPECIA SCHIȚĂ în proză, de mici dimensiuni, cu o acţiune
simplă, desfășurată pe un singur fir narativ,
cu număr mic de personaje, surprinse într-
un moment semnificativ din viaţa lor.
Concluzia:
Prin dimensiunea redusă a textului, prin
acțiunea care surprinde un episod
semnificativ din viața unui număr redus de
personaje, fragmentul din opera literară
“..............” are notele definitorii ale unei
schiţe.
8. Apartenența la Basmul ieste o specie a epicii populare
SPECIA BASM sau culte, de regulă in proză1/, în care
POPULAR întâmplările reale se împletesc cu cele
fantastice/2, la care participă personaje ce
simbolizează binele și răul, aflate în
confruntare3/, finalizată cu victoria
binelui.4/ Universul basmului este marcat
de prezenţa supranaturalului, iar mesajul
este unul optimist, cu valenţe educative.
Concluzie:
In concluzie, fragmentul citat aparține
unui basm popular, deoarece autorul isi
exprimă indirect viziunea artistică despre
tema confruntării dintre bine și rău, prin
intermediul personajelor simbolice și al
actiunii plasate într-un timp și spațiu
imaginare, având caracter educativ
specie a genului epic în proză -
- acţiune (un singur fir narativ ) -
rezumat
- tipul de narator- exemple
A1
1. creaţie populară:
- orală / colectivă / anonimă /
tradițională (OCAT) - elemente
caracteristice oralității exemple
2. aparţine genului epic:
- acţiune : rezumat
- momentele subiectului
- prezența fantasticului
A2
Elemente specifice schiţei
a) acţiunea este restrânsă,
coordonate spațio-temporale limitate
ritmul povestirii este alert,
autorul evitând prezentarea unor detalii;
b) se conturează, de obicei, un
singur personaj principal, iar
personajele secundare sunt reduse
numeric;
c) personajul principal este
prezentat sumar, imaginea lui constituindu-
se dintr-un număr redus de însuşiri, care
accentuează o trăsătura dominantă;
d) moduri de expunere:
naraţiunea şi dialogul şi în mică măsură
descrierea;
A2
1. timpul şi spaţiul fabuloase;
2. personajele: reprezintă binele şi răul; au forţe
supranaturale;
3. prezența ajutoarelor (obiecte
magice / cifre magice/ființe
necuvântătoare)
4. schemă narativă tradițională -
formule specifice:
 iniţiale
 mediane
 finale
(metafore tipice pentru acţiunea narativă)
- MOTIVE LITERARE
5. mesajul basmului:
- cultiva optimismul;
- are valenţe educative.
9. Apartenența la Fabula este o specie a genului epic în versuri A1 A2
SPECIA FABULĂ sau în proză, cu caracter alegoric, 1/ în care - specie a genului epic - are: a) prin intermediul personajelor alegorice,
autorul transmite o morală prin intermediul - acţiune - rezumat; critică defecte omeneşti:
unor personaje, plante sau lucruri - personaje - enumerare; (titlul, - demagogia( X ) explicaţie/ citate;
2
personificate. / Are o structura specifică, dacă personajele sunt eponime) - îngâmfarea (Y) - explicaţie, citate
- narator; - naivitatea (Z ) - explicaţie, citate;
povestirea alegorică si morala cu un puternic
timpul și spațiul sunt foarte vag indicate b) are o structură specifică:
caracter educativ,3/ iar figura de stil dominantă - textul narativ;
este personificarea.4/ - morala (învăţătura);
Opera literară X de Y este o fabulă,
deoarece are ca protagoniști personaje c) prezența figurilor de stil/
alegorice, prin care sunt satirizate defecte limbajul folosit(mărci ale oralității)
umane.

Concluzia:
In concluzie, textul citat este o fabulă, fiindcă,
prin intermediul unei narațiuni alegorice,
satirizează defecte general-umane cu scop
moralizator.

10. Apartenența la Nuvela este o specie a genului epic A1 A2

SPECIA NUVELĂ cult în proză, cu dimensiuni între cele ale - specie a genului epic în proză - - timpul acţiunii îndelungat;
schiţei şi ale romanului, cu un singur fir are: - mai multe locuri în care se
narativ şi cu o construcţie riguroasă, cu un - acţiune (un singur fir narativ ) - desfăşoară acţiunea;
conflict concentrat care implică un număr rezumat cu momentele subiectului; - personaje caracterizate complex în
redus de personaje.
- personaje - enumerare; mediul lor de viaţă - caracterizare succintă
!!!!!!O altă trăsătură a nuvelei o reprezintă
- narator a personajului principal; conflict interior/
obiectivitatea, ce caracterizează atât modul
exterior
de relatare a întâmplărilor, cât şi naratorul.
- Se folosesc toate modurile de expunere:
Acesta intervine relativ puţin, prin consideraţii
- naraţiunea (rolul ei);
personale, iar descrierile sunt minime. Se
- descrierea (rolul ei);
acordă, de obicei, o importanţă mai mare
- dialogul (rolul lui);
caracterizării complexe a personajelor
posibil si monologul interior
decât acţiunii propriu-zise.
Concluzia:
Așadar, fiind o opera literară epică, în
care se prezintă fapte verosimile într-un
singur conflict, cu o intrigă riguros
construită, accentul fiind pus mai mult pe
definirea personajului decât pe acţiune,
fragmentul citat face parte dintr-o nuvelă.
11. Apartenența la Balada populară este o specie aepică în A1 A2
SPECIA BALADĂ versuri, cu elemente lirice sau dramatice, în - caracterul popular - trăsături -personaje puternic conturate, reale sau
POPULARĂ care se prezintă întâmplări eroice, OCAST; fabuloase, prezentate în antiteză;
legendare, istorice, personaje cu însușiri - caracterul epic - indirect /acțiune/ -primesc ajutor de la natură sau de la
excepționale și cu un statut legendar ori - narator popular, implicat animale năzdrăvane;
fabulos. Fiind o specie foarte veche a afectiv, dovadă fiind prezența -mijloace artistice limbaj specific popular;
literaturi populare, balada este numită și dativului etic (si mi ți-l luă ) rezumat - discursul îmbină moduri de expunere ;
cântec bătrânesc,în care se contopesc teme / secvențele discursului narativ sunt - motive literare;
și motive specifice literaturii populare. legate prin elemente specifice -prozodia specifică creațiilor populare
Un astfel de text este și opera literară X, creațiilor populare (si, iar )
culeasă de Y, care este o baladă ..... TIPUL,
in care se evocă ... TEMA, despre ce este
vorba.
Concluzia:
În concluzie, prin trăsăturile evidențiate,
fragmentul citat întrunește atât
caracteristicile unei balade, cât și pe cele
ale unei creații populare.

12 Caracterizarea Intr-o operă literară, personajele sunt 1. Fragment introductiv: Ce sunt personajele?
PERSONAJULUI individualități, cu trăsături fizice și morale, 2. Stabilirea tipului de personaj și rolul acestuia în acţiune / Rezumatul
dintr-un text suport puse in lumină printr-un șir de întâmplări, 3. Stabilirea mijloacelor/ procedeelor de portretizare
epic situate într-un anumit cadru spațio-temporal. - directe - de către naratorul-personaj, de către alt personaj, autocaracterizare;
Fiind una dintre instanțele comunicării - indirecte - caracterizare desprinsă din gânduri, fapte, atitudini, comportament,
narative, personajele literare sunt din relaţiile cu celelalte personaje, din limbaj, din nume etc.
purtătoarele mesajului artistic prin replici, 4. Precizarea, în textul selectat, a patru trăsături ale personajului şi a
fapte, atitudini, prin nume, prin felul in care semnificaţiei acestora
relaționează intre ele sau cu mediu în care 5. Ilustrarea trăsăturilor, prin raportarea la text
trăiesc. Ilustrarea primei trăsături, prin referire la situaţii semnificative sau prin
citate
Ilustrarea celei de a doua trăsături, prin referire la situaţii semnificative sau
prin citate comentate
Ilustrarea celei de a trei trăsături, prin referire la situaţii semnificative
Precizarea relaţiilor dintre personajul indicat prin cerinţă şi alt personaj din
text
6. Mijloacele artistice prin care a fost creat personajul
7. Formularea unei concluzii despre personaj:
atitudinea autorului faţă de personaj; opinie personală - exprimarea unui punct
de vedere referitor la importanta sau la unicitatea personajului .
13 Două trăsături liric - Textul propus spre analiză aparține genului LIRIC deoarece se transmit în mod DIRECT GIS, prin intermediul eului poetic, pe
eseu scurt baza maorcilor specifice subiectivității (2-3 exemple).
In al doilea rând, caracterul liric al textului este dat de o diversitate de mijloace artisitice, imagini si figuri de stil, care sporesc
expresivitatea limbajului (2-3 exemple ).

14 Două trăsături epic - Textul propus spre analiză aparține genului EPIC deoarece autorul își exprimă în mod INDIRECT GIS, prin intermediul acțiunii
eseu scurt și al personajelor. In al doilea rând , se identifică prezența unui narator obiectiv/subiectiv (2 exemple de verbe), a reperelor de timp
și de spațiu (exemplu ), iar modul de expunere dominant este naratiunea, imbinată cu ...

15 Două trăsături Textul propus spre analiză aparține genului dramatic, deoarece dialogul dramatic este forma specifică de narare, iar acţiunea se
dramatic - eseu scurt dezvoltă în jurul unui conflict dramatic. Textul este organizat în acte, scene sau tablouri, iar indicaţiile scenice sunt singurele
intervenţii ale autorului în text (exemple )

16 Rolul indicaţiilor Indicaţiile scenice sau didascaliile, ca elemente paratextuale și metatextuale, au rolul, de a fixa regia, decorul, scenografia,
scenice/didascalii, ca costumele, de a oferi informaţii despre personajele din lista de la începutul operei, câteva date esenţiale despre acestea (cine sunt, cu
elemente para- și ce se ocupă, ce vârstă au sau aspectul lor fizic), de a marca atitudinea și comportamentul lor, jocul de scenă, element de recuzită....
metatextuale; depinde de situație

17 Două trăsături creație - Literatura populară este o parte semnificativa a folclorului romanesc ,care cuprinde creațiile literare ale unui popor (artistice,
populară - eseu scurt literare,muzicale,plastice, coregrafice, dramatice), transmise prin viu grai. Folclorul face parte integrata din cultura nationala si
defineste spiritul unui popor.
Textul propus spre analiză este o creație populară (DOINE, BASMUL, BALADA ) deoarece are un caracter OCAST , în care sunt
exprimate sentimente profunde de .......In al doilea rând, caracterul popular este dat de limbajul artistic, specific acestor producții
literare : exemple.. ( cuvinte și expresii populare, proverbe, zicători, regionalisme, arhaisme lexicale / fonetice, dativul etic,
paralelisme sintactice, invocații retorice, construcții exclamative și interogative, inversiuni (rogu-te, plecat-au), repetițiile
specific populare , reduceri de sunete și utilizarea apostrofului, interjecții afective , diminutive, construcții expresive cu
valoare de superlativ-din cale afară de frumos, frumos nevoie mare -, expresii cu valoare consecutivă - era așa de frumoasă/ ,
INCÂT....).

18. Apartenenta la Genul dramatic cuprinde operele literare a) structura in acte și scene/personaje a) Dialogul și conflictul dramatic
GENUL DRAMATIC cărora le sunt asociate elemente specifice artei b) tema b) -Indicaţii scenice/didascalii, ca
teatrale, cu scopul de a fi reprezentate pe c) rezumatul elemente para- și metatextuale;
scenă. c) Prezentarea unui personaj, prin
Dialogul dramatic este modul de expunere raportare la două situaţii semnificative/ la
specific, iar acţiunea se dezvoltă în jurul unui
celelalte personaje şi cu precizarea a două
conflict dramatic. Textul este organizat în
acte, scene sau tablouri, iar indicaţiile mijloace de caracterizare.
scenice sunt singurele intervenţii ale
autorului în text
19 Caracterizarea Intr-o operă literară, personajele sunt Precizarea numelui personajului si a 1) Modalități de caracterizare directă
 PERSONAJULUI individualități, cu trăsături fizice și morale, operei literare în care apare; prin :
dintr-un text - suport puse in lumină printr-un șir de întâmplări, - dialogul si indicatiile scenice pun în a) indicații scenice;
dramatic situate într-un anumit cadru spațio- lumină trăsăturile si faptele sale b) de către alt personaj;
temporal. Fiind una dintre instanțele Personajul feminin/masculin X c) autocaracterizare;
comunicării DRAMATICE, personajele este surprins in timpul dialogului cu N -Dialogul dramatic- -monologul
literare sunt purtătoarele mesajului artistic personaje dramatic/
prin replici, fapte, atitudini, prin nume, prin Tema discuției se referă la.. -aparte-ul1
felul in care relaționează intre ele sau cu se precizează ideea de bază rolul lor
mediu în care trăiesc. Rezumatul exemple
- precizarea clară a ideilor care compun ILUSTRĂRI
actiunea dramatică 2. Modalități de caracterizare indirectă -
trăsături desprinse din :
a) dialogul dramatic, limbaj
b) monologul dramatic/
Aparte-ul1 rolul lor exemple
c) relația cu celelate personaje;
d) nume /onomastică sugestivă, care
individualizează personajul (dacă e cazul )
ILUSTRĂRI
3) Conflictul interior/exterior
din replici și indicații scenice
ILUSTRĂRI
4 ) Comicul2 -o altă modalitate de
caracterizare a personajelor.
-tipuri de comic (6) prezent prin ironie
sau umor:
- de intentie
- de moravuri
- de situație
- de caracter
- de limbaj

1
Aparté-ul constituie, alături de dialog şi de monolog, un procedeu de tehnică dramatică. Aparté-ul propriu-zis, numit şi aparté monologal constituie o intervenţie verbală, în general de
dimensiuni reduse, formulată de un personaj pentru sine, intervenţie neadresată partenerului/ partenerilor prezent/prezenţi în scenă. Fiind o vorbire aparte, cu şi pentru sine, a unui personaj,
aparté-ul propriu-zis nu are un destinatar scenic, ci, în virtutea principiului dublei enunţări teatrale, unul extrascenic – spectatorul. Evident că aparté-ul nu este un discurs adresat în mod expres
spectatorului, ci un discurs surprins de spectator. Spre deosebire de aparté-ul propriu-zis, aparté-ul parţial sau dialogal este destinat, în mod deliberat şi exclusiv, unuia dintre partenerii din scenă.
De aceea, funcţionarea sa e condiţionată de prezenţa în scenă a mai mult de două personaje şi de obligaţia de a nu fi receptat cel puţin de către unul dintre personajele din scenă. Pentru a fi
receptat doar de personajul căruia îi este destinat, aparté-ul parţial este însoţit de auxiliare cinetice (o anumită orientare spaţială a personajului locutor, acesta îndreptându-se către personajul
căruia îi adresează aparté-ul) şi/ sau paralingvistice (diminuarea intensităţii vocii: personajul locutor vorbeşte încet, în şoaptă sau aparte), notate de dramaturg în indicaţiile dintre paranteze.
2
Vezi fișa-suport de la specia COMEDIE
- de nume ILUSTRĂRI