UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ NAPOCA

Lucrare de licență

Coordonator științific

Conf.univ.dr. Gheorghe Fătacean

Student

Botici Alexandru Gheorghe

2016
 UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ NAPOCA

Lucrare de licență

Contabilitatea Cheltuielilor, Veniturilor și a

Rezultatului Financiar

Coordonator științific

Conf.univ.dr. Gheorghe Fătacean Student

Botici Alexandru Gheorghe

2016
 Cuprins

INTRODUCERE

MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR

CAPITOL 1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII SC TRANSILVANIA

CONSTRUCȚII SA ................................................................................................................................ 1

1.1 SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII......................................................................................................... 1

1.2 PREZENTAREA SOCIETAȚII .............................................................................................................. 2
1.2.1 Descrierea activități de bază a societății ................................................................................ 2
1.2.2 Creșterea capitalului social din 2014 a societății .................................................................. 3
1.2.3 Cota de piață a societății ........................................................................................................ 4
1.2.4 Activitatea de aprovizionare a societății ................................................................................ 4
1.2.5 Principalii competitori și clienți ai societății.......................................................................... 5
1.2.6 Aspecte despre personalul societății. Organigrama societății ............................................... 5
1.2.7 Desfășurarea activităților financiare contabile ...................................................................... 8

CAPITOLUL 2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CHELTUIELILE ȘI VENITURILE ........ 10

2.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR – NOȚIUNI GENERALE .................................. 10

2.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ................................................................................................ 12
2.2.1 Caracterizarea generală a cheltuielilor .............................................................................. 12
2.2.2. Criterii de clasificare și recunoaștere a cheltuielilor în contabilitate ................................ 13
2.2.3. Organizarea contabilității societății .................................................................................... 16
2.3. CONTABILITATEA VENITURILOR................................................................................................... 24
2.3.1 Caracterizarea generală a veniturilor .................................................................................. 24
2.3.2 Criterii de clasificare și recunoaștere a veniturilor în contabilitate ................................... 26
2.3.3 Organizarea contabilității veniturilor societății ................................................................... 31

CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA REZULTATULUI EXERCIȚIULUI ................................ 37

3.1 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE. METODA CONTABILITĂȚII FINANCIARE. ................ 37

3.1.1 Organizarea contabilității financiare ................................................................................... 37
3.1.2 Metoda contabilității financiare ........................................................................................... 38
3.2 NOȚIUNEA DE REZULTAT............................................................................................................... 40
3.3. CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE-DOCUMENT DE REFLECTARE A REZULTATULUI...................... 41
3.4 . DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIȚIULUI. REPARTIZAREA ACESTUIA ................................ 42
3.5 CONTABILITATEA REZULTATELOR ................................................................................................ 44
3.5.1. Contabilitatea rezultatului exercițíului ................................................................................ 44
3.5.2 Contabilitatea rezultatului reportat ...................................................................................... 46
 3.6 UTILIZATORII INFORMAȚIEI CONTABILE ........................................................................................ 47

CAPITOL 4. STUDIU DE CAZ. CALCULUL INDICATORILOR ............................................... 50

4.1 ANALIZA INDICATORILOR SPECIFICI REZULTATULUI ..................................................................... 50

4.1.1 Calculul și analiza cifrei de afaceri ...................................................................................... 51
4.1.2 Calculul și analiza rezultatului din exploatare ..................................................................... 53
4.1.3 Calculul și analiza rezultatului financiar ............................................................................. 57
4.1.4 Calculul și analiza rezultatului curent .................................................................................. 59
4.1.5 Calculul și analiza rezultatului net al exercițiului ................................................................ 60
4.1.6 Calculul și analiza ratei rentabilității economice ................................................................. 61
4.1.7 Calculul și analiza ratei rentabilității activelor ................................................................... 65
4.1.8 Calculul și analiza ratei rentabilității capitalului propriu ................................................... 67

CAPITOLUL 5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ȘI A

REZULTATULUI-MONOGRAFIE CONTABILĂ.......................................................................... 70

5.1 MONOGRAFIA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR SOCIETĂȚII .......................................................... 70

5.2 CONTABILITATEA REZULTATULUI- MONOGRAFIE ......................................................................... 75

CONCLUZII ȘI PROPUNERI............................................................................................................ 79

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 83

ANEXE .................................................................................................................................................. 85
 Introducere

Odată cu finalizarea studiilor la nivel licență, vin mari responsabilități pentru fiecare
student care a trecut prin cei trei ani de studii. Responsabilitatea cea mai mare este acea
de a realiza, precum, și de a prezenta lucrarea de licență

Pentru mine lucrarea de licență precum și exemenul de licență reprezintă mari provocări
pentru care am făcut pregătirile necesare. Pentru realizarea acestei lucrări de licență m-
am folosit fie de cunoștințele dobândite de-a lungul celor trei ani de studii, fie de sursele
bibliografice precum și de informații de pe net.

În lucrarea de licență am dorit să abordez o temă din contabilitatea financiară care este
foarte importanță deoarece în funcție de ea, societatea poată să ia cele mai importante
decizii privind viitorul său.

Prezenta lucrare abordează următoarea temă ”Contabilitatea Cheltuielilor, Veniturilor

și a Rezultatului Financiar”.

Pentru a realiza cât mai bine dar și cât mai interesantă această lucrare de licență,
prezenta lucrare este structurată pe mai multe capitole. Pentru a se înțelege mai bine
partea practică, sunt realizate două studii de caz.

În capitolul 1 este prezentată societata SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA. Se

prezintă detalii despre istoricul societății, principalele sale activități, cota de piață,
principalii concurenți și clienți. De asemenea, se prezintă informații despre personal cât
și despre organizarea contabilității.

Capitolul 2 cuprinde informații despre venituri și cheltuieli. În acest capitol se prezintă

definițiile celor două concepte, clasificări ale cheltuielior și veniturilor, etapele de
formare a cheltuielilor și veniturilor. De asemenea, mai sunt prezentate informații
despre organizarea contabiliății firmei, de aici observându-se conturile de cheltuieli și
venituri utilizate de către societate.

Capitolul 3 cuprinde informații despre Rezultatul exercițiului. În acest capitol sunt

cuprinse aspecte precum: organizarea contabilității financiare, metoda contabilității
financiare, noțiunea de rezultat, determinarea rezultatului. De asemenea, sunt
prezentate informații despre contul de profit și pierdere precum și informații despre
utilizatorii informației contabile.
Capitolul 4 cuprinde un studiu de caz în care sunt calculați indicatori de performanță
ai societății SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA pe perioada 2013-2015. Acești
indicatori sunt reprezentați prin grafice și apoi analizați.

Capitolul 5 cuprinde o monografie contabilă cu tema ,,Contabilitatea veniturilor,

cheltuielilor și a rezultatului financiar”. Monografia contabilă este a unei firme fictive
și este realizată de către autorul lucrării de licență. În acest capitol sunt prezentate
etapele necesare pentru a se ajunge la impozitul pe profit.
 Motivația, importanța și metodologia cercetării

Cea ce m-a motivat cel mai mai mult în alegerea temei a fost să învăț cât mai multe
despre modul cum se ajunge efectiv la rezultatul unei societății. O altă motivație a
alegerii temei este dorința de a învăța cât mai mult despre partea de fiscalitate. Prin
alegerea acestei teme, am reuțit să mă pregătesc într-o anumită măsură și de partea
scrisă a examenului de licență.

Consider că această temă are o mare importanță pentru orice societate. În primul rând
prin rezultat societatea își poate da seama dacă ceea ce face este rentabil. De asemenea
tot prin rezultat exercițiului și în funcție de venituri și cheltuieli se stabilește impozitul
pe profit care trebuie să fie plătit statului.

Lucrarea prezentă are două obiective principale. Primul este de a analiza și interpreta
indicatori de performanță economică a societății studiate. Acest obiectiv este îndeplinit
prin realizarea studiului de caz din capitolul 4 al prezentei lucrări.

Al doilea obiectiv este de a arăta modul cum se ajunge la impozitul pe profit. Acest
obiectiv este îndeplinit prin monografia contabilă din capitolul 5 al prezentei lucrări.

În ceea ce privește metoda cercetării, prezenta lucrare este împărțită în două mari părți
principale:

Partea teoretică în care se prezintă: aspecte despre venituri și cheltuieli, aspecte despre
rezultatul contabil și rezultatul net, contul de profit sau pierdere, mod de distribuire a
rezultatului, modul de funcționare a conturilor de venituri și rezultat precum și modul
de funționare a contului ,,Profit și pierdere”. Pentru realizarea acestei părți s-a studiat
următoarele surse:

Bazele contabilității (Matiș, 2010), Contabilitate financiară (Matiș & Pop, 2010),
OMFP 1802/2014, Bazele contabilității (Popa et al., 2011), Contabilitate financiară
(Paraschivescu et al., 2010), Contabilitate financiară (Pântea & Bodea, 2014),
Contabilitatea financiară românească (Pântea & Bodea, 2009), Aprofundări în
contabilitatatea financiară (Vișan, 2011), Metode și aplicații de contabilitate financiară
(Paraschivescu et al., 2011).

Bazele contabilității (Budugan et al., 2013), Contabilitate financiară (Pântea & Bodea,
2011), Contabilitatea financiară a întreprinderilor (Bojian, 2004), Contabilitatea
rezultatului întreprinderii:Dezvoltări și aprofundări (Ristea & Corina, 2011), Metode și
tehnici de analiză financiară (Bătrâncea et al., 2012)

Analiza financiară a întreprinderilor Românești (Bătrâncea et al., 2012), Contabilitate

financiară și fiscalitate (Coman, 2009), Analiza financiară a entităților economice
(Achim & Borlea, 2012), Analiză financiară actualizată cu prevederile ISRS (Achim &
Borlea, 2014, Codul fiscal.

Partea practică cuprinde un studiu de caz care presupune calculul,analiza și

interpretarea unor indicatori de performanță a societății studiate. Această parte practică
mai cuprinde și o monografie care pune accentul pe etapele necesare în vederea
calculării impozitului pe profit.
 Lista tabelelor, graficelor și casetelor

TABLE 1 SITUAȚIA PERSONALULUI ANGAJAT .................................................................. 6

TABLE 2 SITUAȚII FINANCIARE ..................................................................................... 51
TABLE 3 CIFRA DE AFACERI PE ACTIVITĂȚI ................................................................... 52
TABLE 4 REZULTATUL DIN EXPLOATARE ...................................................................... 54
TABLE 5 REZULTATUL FINANCIAR ................................................................................ 57
TABLE 6 REZULTATUL CURENT ..................................................................................... 59
TABLE 7 REZULTATUL NET ........................................................................................... 60
TABLE 8 ACTIVUL BILANȚIER ....................................................................................... 62
TABLE 9 RATA RENTABILITĂȚII ECONOMICE ................................................................. 64
TABLE 10 RATA RENTABILITĂȚII ACTIVELOR................................................................ 66
TABLE 11 RATA CAPITALURILOR PROPRII ..................................................................... 67

FIGURE 1 ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA ........ 8

FIGURE 2 EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI ....................................................................... 52
FIGURE 3 EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELILOR DIN EXPLOATARE ................... 55
FIGURE 4 EVOLUÍA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE .................................................. 56
FIGURE 5 EVOLUȚIA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELILOR FINANCIARE ........................... 57
FIGURE 6 REZULTATUL FINANCIAR ............................................................................... 58
FIGURE 7 EVOLUȚIA REZULTATULUI CURENT ............................................................... 60
FIGURE 8 EVOLUȚIA REZULTATULUI NET ...................................................................... 61
FIGURE 9 EVOLUȚIA ACTIVELE IMOBILIZATE ............................................................... 62
FIGURE 10 EVOLUȚIA ACTIVELOR CIRCULANTE ............................................................ 63
FIGURE 11 EVOLUȚIA ACTIVULUI BILANȚIER ................................................................ 64
FIGURE 12 EVOLUȚIA RATEI RENTABILITĂȚII ECONOMICE ............................................ 65
FIGURE 13 EVOLUȚÍA RATEI RENTABILITĂȚII ACTIVELOR ............................................. 66
FIGURE 14 EVOLUȚIA CAPITALULUI PROPRIU ................................................................ 68
FIGURE 15 EVOLUȚIA RATEI CAPITALURILOR PROPRII................................................... 69
 Capitol 1. Prezentarea generală a societății SC TRANSILVANIA
CONSTRUCȚII SA

În acest capitol se prezintă informații generale desprea societatea SC

TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA.

Obiectul principal de activitate al societății SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA

este “Lucrări de clădiri rezidențiale și nerezidențiale”-cod CAEN 4120.

1.1 Scurt istoric al societății

Un scurt istoric al societății cuprinde următoarele evenimente importante:

- În anii 1950 a fost înființat Trustul de Construcții Cluj. În anul 1990 după
divizarea Trustului de Construcții în mai multe societăți comerciale, a luat ființă
Transilvania Construcții S.A
- În anul 1999 societatea este privatizată
- Dezvoltarea Parcului Logistic Transilvania începe în anul 2003
- Între anii 2003 si 2013 societatea a fost condus în calitate de antreprenor general
diverse proiecte de construcții civile de mare anvergură
- În 2010 începe prima dezvoltare imobiliară rezidențială "Dorobanților
Residence", un proiect de 110 apartamente
- În anul 2013 are loc schimbarea acționariatului, iar scopul companiei este de a
deveni un jucator important la nivelul regional de Europa de est in domeniul
dezvoltarii si administrării de spații industriale.

Societatea SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA este o societate comercială pe

actiuni și a fost înființată în 30 noiembrie 1990, în baza Deciziei Prefecturii Cluj nr 54,
prin reorganizare TRCL Cluj. Societatea a fost privatizată în anul 1999, iar la sfârșitul
anului 2014 avea un capital social de 36.353.592 lei fiind divizat în 1.101.624 acțiuni
ordinare, cu o valoare nominală de 33 lei/acțiune. În anul 2015 societatea are un capital
social 26.391.783 lei valoarea nominală a acțiunii fiind de 33 lei/acțiune. În 2015
Adunarea generală a acționarilor a aprobat anularea unui număr de 578.737 acțiuni

1
proprii, dobândite de societate ca efect al procesului de fuziune prin absorbție realizat
în anul 2014, proces în care Transilvania Construcții a avut calitatea de societate
absorbantă.

Societatea SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA este o societate pe acțiuni care

potrivit legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, se definește astfel: SA
este acea societate constituită prin asocierea mai multor persoane numite acţionari, care
contribuie la formarea capitalului social prin cote de participare de valoare egală, reprezentate
prin titluri de credit circulabile, numite acţiuni, în scopul împărţirii beneficiilor, şi care
răspund pentru obligaţiile sociale, în limita aportului lor încorporat în acţiuni.

Societatea își are sediul în localitatea Cluj Napoca, strada Orăștie, număr 10, județul
Cluj, fiind înregistrată în Registrul Comerțului sub numărul J12/8/1991 și are codul de
înregistrare fiscală RO 199044.

SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA este societate de tip deschis, acțiunile sale

sunt tranzacționate pe Bursa de Valori București, la categoria standard, având simbolul
de tranzacționare COTR începând cu luna august 2008. Registrul acționarilor este ținut
de Depozitarul Central SA București.

Societatea este plătitoare de TVA începând cu data 1 Iulie 1993, și este înregistrată ca
și plătitoare de impozit pe profit din data 1 Ianuarie 2003.

1.2 Prezentarea societații

1.2.1 Descrierea activități de bază a societății

Obiectul principal de activitate al societății, înregistrat la Oficiul Registrului

Comerțului Cluj este “Lucrări de construcții clădiri rezidențiale și nerezidențiale,
închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, precum și
dezvoltare imobiliară.

În anul 2015, cea mare pondere în Cifra de Afaceri o deține activitatea de închiriere a
spațiilor logistice ce compun Parcul Logistic Transilvania.

2
O activitate care și în anul 2015 are o contribuție importantă în Cifra de Afaceri este
aceea de dezvoltare imobiliară. În anul 2012 sociatatea a finalizat construcția imobilului
Dorobanților Residence, un asamblu compus din 110 apartamente, care sunt destinate
atât vânzârii, cât și închirierii. La sfârțitul anului 2014, mai rămăseseră în stoc un număr
de 6 apartamente iar la finalul anului 2015 sunt vândute integral.

Divizia de Construcții Montaj a societății a asigurat în anul 2015 activitatea de

Antreprenoriat General pentru programul de investiții derulat de societate, precum și
activitatea de mentenanță în cadrul Parcului Logistic Transilvania. Societatea își
propune ca și strategie de dezvoltare extinderea Parcului Logistic, prin dezvoltarea de
noi spații inchiriabile.

1.2.2 Creșterea capitalului social din 2014 a societății

În cursul exercițiului financiar 2014, a avut loc procesul de fuziune dintre Transilvania
Construcții SA, în calitate de societate absorbantă și SC Parc Logistic Transilvania
SRL, în calitate de societate absorbită.

Această fuziune a fost efectuată din următoarele considerente:

- Creșterea transparenței activității companiei, având ân vedere faptul că S.C

Transilvania Construcții SA este o societate cotată.
- Capitalizarea societății Transilvania Construcții SA prin preluarea activelor
Parc Logistic Transilvania SRL.
- Evitarea unor eventuale conflicte de interese care ar putea să survină.

Fondul comercial rezultat din fuziune este de 781.162,62 lei. Fondul comercial
reprezintă excedentul dintre contraprestația SC Transilvania Construcții SA, pe de o
parte și diferența dintre valoarea justă a activelor dobândite și a datoriilor preluate, pe
de altă parte. Acest fond comercial nu este recunoscut din punct de vedere fiscal.

Astfel, are loc majorarea capitalului social de la 31.211.499 lei la suma de 36.353.592 lei,
prin emiterea a 155.821 acțiuni, la valoarea nominală de 33 lei/acțiune, ca urmarea a
procesului de fuziune prin absorbție. Prima de fuziune are valoarea de 8.429.526,10 lei.

În anul 2015 se anulează acțiunile dobândite ca urmare a fuziuni, și astfel capitalul

social va scădea precum și valoarea celorlalte elemente.

3
1.2.3 Cota de piață a societății

Societatea deține cel mai mare parc logistic privat din localitate, respectiv Parcul
Logistic Transilvania, în care își desfășoară activitatea societăți multinaționale, cu
reprezentare la nivel național.

De asemenea, începând cu anul 2012, odată cu finalizarea proiectului imobiliar

Dorobanților Residence societatea a intrat pe piața imobiliară ca și dezvoltator.

În ultimii ani societatea a dezvoltat noi activități, pentru a ave mai multe surse de
venituri și pentru a se proteja împotriva riscului de piață. Astfel, societatea a dezvoltat
un proiect imobiliar și a dezvoltat activitatea în cadrul Parcului Logistic Transilvania.

Strategia de viitor a societății este de a pune accentul pe aceste activități, care s-au
dovedit performante chiar și în perioada de criză.

În ceeea ce privește activitatea de închiriere spațiu, în acest moment societatea are o

poziție solidă pe piață, deoarece a fost prima societate care a oferit pieței locale de profil
un parc logistic propriu-zis. Societatea este permanent preocupată de consolidarea
poziției pe care o deține pe piața locală de spații logistice. În acest sens, parcul logistic
este permanent modernizat și extins, societatea având ca și strategie consolidarea
relațiilor cu clienții tradiționali, societăți multinaționale, cu care are relații de afaceri de
lungă durată. De-a lungul timpului, calitatea serviciilor oferite clienților a crescut
constant, acest fapt având impactiv pozitiv în ceea ce privește portofoliul de clienți,
compus din parteneri cu poziție financiară solidă și cu bună reputație.

Buna reputație de care se bucura societatea a avut impact pozitiv și în ceea ce privește
activitatea de dezvoltare rezidențială, asigurând un ritm de vânzare constant și susținut.

Strategia pe termen lung a societății este de a extinde la nivel național, prin dezvoltarea
de parcuri logistice în alte localități. De asemenea, societatea intenționează să intre și
pe piața spațiilor de birouri.

1.2.4 Activitatea de aprovizionare a societății

4
Societatea dispune de un compartiment propriu de achiziții. Societatea are
implementate proceduri clare de achiziții, atât în ceea ce privește materialele cât și în
ceea ce privește serviciile. Achizițiile se efectuează numai de la furnizorii agreați, prin
selecție de oferte, cu încadrare în bugetele aprobate. Periodic, controlul intern verifică
respectarea procedurilor de achiziții.

1.2.5 Principalii competitori și clienți ai societății

Principalii competitori ai societății pe plan local:

- În ceea ce privește activitatea de închiriere spații comerciale și birouri: Parcurile

Logistice Tetarom, precum și depozitele individuale care funcționează în
localitățiile Florești, Gilău, precum și pe fostele platforme industriale ale
municipiului (Pe Bulevardul Muncii).

Societatea are un portofoliu diversificat de clienți în ceea ce privește activitatea de

închiriere depozite. Principalii clienți ai Parcului Logistic sunt:

- PROFI ROM FOOD SRL

- SCHENKER ROMTRANS SRL
- EUROPEAN FABRICATION
- STAR FOODS EM SRL
- PILKTINGTON AUTOMOTIVE
- DANONE PDPA SRL
- RAVAGO ROM

Cel mai mare client al Parcului Logistic reprezintă circa 19% din totalul portofoliului.
Așadar, societatea nu este vulnerabilă din acest punct de vedere, nefiind dependentă de
un singur client.

1.2.6 Aspecte despre personalul societății. Organigrama societății

Relațiile de muncă în cadrul societății s-au desfășurat în baza Contractului Colectiv de

muncă, înregistrat la Direcția Județeană de Muncă și Protecție Socială Cluj, precum și
a Regulamentului de Ordine internă, anexa la Contractul Colectiv de Muncă.
5
La data de 31.12.2014, conducerea executivă a societății era asigurată de:

- Timofte Andrei Iancu- director general

- Barz Lucian-director economic

Structura personalului la data de 31.12.2015 este următoarea:

- Conducerea executivă 2
- TESA 10
- Alte categorii 18

Evoluția fondului de salarii total și a salariului mediu realizat în perioada 2013-2015,

este următoarea:

Explicații UM 2013 2014 2015

Fond salar lei 3.607.839 1.247.409 1.099.636

Nr. Mediu lei 92 46 30

salariați

Salar mediu lei 3268 2260 3055

lunar

Table 1 Situația personalului angajat

În anul 2015 s-a redus numărul de salariați și implicit s-au redus cheltuielile salariale.
Modelul de afaceri practicat în prezent de societate nu impune un număr mare de salariați.

Consiliul de administrație are următoarea componență:

- Timofte Mircea-Președinte CA
- Timofte Andrei-Membru CA și Director General
- Fetita Alin Sorin-membru CA

Director general în societate este Timofte Andrei.

Principalele atribuții ale Consiliului de Administrație sunt:

- Stabilirea direcțiilor principale de activitate și de dezvoltare a societății;

- Stabilirea sistemului contabil și de control financiar în aprobarea planificării
financiare;
- Numirea și revocarea directorilor și stabilirea renumerației lor;
- Supravegherea activității directorilor;

6
 - Pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acționarilor și
implementarea hotărârilor acesteia;
- Introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței societății potrivit
Legii nr.85/2014 privind procedura insolvenței;
- Atribuțiile primite din partea adunării generale a acționarilor.

Conducerea executivă este compusă dintr-un Consiliu Director, format din:

- Timofte Andrei Iancu-Director General

- Barz Lucian-Director economic

Directorul economic are rolul țínerii contabilității, realizarea situațiilor financiare și

prezentarea lor.

Pe partea de resurse umane intră recrutararea angajaților, evaluarea angajaților,

prezentarea programelor de compensare și se ține evidența documentației necesare
departamentului privind salarizarea, asigurările sociale, angajări și promovări.

Pe partea de marketing este un director (responsabil) pentru achiziții care realizează

activitatea de aprovizionare a societății. Acesta urmărește proceduri clare de achiziție
pentru materiale cât și pentru servicii.

Controlul intern verifică respectarea procedurilor de achiziții. Departamentul tehnic

cuprinde 2 manageri: Manager Club sportiv și Manager Parc Logistic

În ceea ce privește Divizia de construcții montaj, aceasta are rolul de a asigura

antreprenoriatul general pentru programul investițional al societății, precum și
mentenanța Parcului Logistic.

7
 Organigrama societății

Consiliu de
administrație

Director general

Director Departent Director

Director
economic marketing(Respo
resurse
tehnic nsabil achiziții
umane
Manager Manager
Club Parc logistic
Contabil Resurse sportiv
itate umane Director
achiziții
Divizie
construcții
montaj

Figure 1 Organigrama societății SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA

1.2.7 Desfășurarea activităților financiare contabile

Serviciile de contabilitatea la societatea SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA

sunt internalizate. Societatea în perioada 2013-2015, a întocmit situații financiare care
cuprind: bilanț, cont de profit şi pierdere, situația modificărilor capitalului propriu,
situația fluxurilor de trezorerie și notele explicative la situațiile financiare anuale.

,,Entitățile mijlocii şi mari sunt entitățile care, la data bilanțului, depăşesc limitele a cel
puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

8
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

întocmesc situații financiare anuale care cuprind:

‐ bilanț;

‐ cont de profit şi pierdere;

‐ situația modificărilor capitalului propriu;

‐ situația fluxurilor de trezorerie;

‐ notele explicative la situațiile financiare anuale”. (OMFP 1802, 2014 sau OMFP
3055/2009)

Societatea studiată întocmește situații financiare complete deoarece depășește limitele

a celor puțin două criterii din cele menționate mai sus.

9
 Capitolul 2. Aspecte teoretice privind cheltuielile și veniturile

2.1. Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor – Noțiuni generale

În gereral realizarea obiectului de activitate al entității conduce la obținerea de venituri

iar pentru a realiza acest lucru entitatea trebuie sa depună eforturi materiale, de muncă
și bănești ceea ce duce la generare de cheltuieli. În urma unei mari diversități de
tranzacții și operațiuni economice, elementele patrimoniului economic se transformă în
rezultate economico – financiare care se concretizează în cheltuieli și venituri.

,,Conform Cadrului Conceptual General cheltuielile reprezintă, diminuări ale

beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului financiar sub formă de
ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în
reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuția acestora către
acționari”. (Matiș, 2010)

,,Cheltuielile semnifică o ,,sărăcire” a entității, generată fie de micșorarea unor elemente

de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de datorii patrimoniale”.

(Matiș & Pop, 2010)

Cheltuiala mai este văzută ca o pierdere care duce la diminuarea beneficiilor economice
și este sau nu rezultatul desfășurării activității curente a entității. Conform OMFP/2014
,,Beneficiile economice reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la
fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuție se
reflectă fie sub forma creșterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieșirilor de
numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producție”. (OMFP 1802, 2014)

,,Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

- consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază

entitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligații legale sau contractuale etc“. (Matiș & Pop, 2010)

10
,,Veniturile semnifică o ,,îmbogățire” a entității, generate fie de o creștere a unor
elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de datorii
patrimoniale”. (Matiș & Pop, 2010)

O altă definiție a veniturilor este dată de către Cadrul general de întocmire a situațiilor
financiare ce se regasește și în lucrarea domnului Matiș. ,,Veniturile constituie creșteri
ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de
de intrări sau creșteri ale activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează
în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuțiile
actionarilor”. (Matiș, 2010)

Am prezentat la cheltuieli noțiunea de beneficii economice, iar la partea de venituri aș

dori să prezint noțiunea de datorie. Conform OMFP 1802/2014 ,, O datorie reprezintă
o obligație actuală a entîtății ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia
se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. O
datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț atunci când este probabil
că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei
obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi
evaluată în mod credibil”. (OMFP 1802, 2014)

Câștigurile pot să apară sau nu ca rezultat al activității curente a întreprinderii.

Câștigurile reprezintă creșterii ale beneficiilor economice având aceași natură ca
veniturile din activitatea curentă.

În categoria veniturilor se includ:

- ,,Sumele sau valorile de încasat sau de încasat în nume propriu din activități curente.

Activitățile curente sau orice activități desfășurate de o entitate, ca parte integrată a

obiectului său de activitate, precum și activitățiile conexe acestora. Veniturile din
activitățile curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane,
dobânzi sau dividende”. (OMFP, 2014)

- ,,Câștiguri din orice altă sursă. Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor
economice care pot aparea sau nu ca rezultat din acticvitatea curentă, dar nu
diferă ca natură de veniturile din această activitate”. (Matiș & Pop, 2010)

11
2.2 Contabilitatea cheltuielilor

2.2.1 Caracterizarea generală a cheltuielilor

Cheltuielile generează ,,sărăcirea” entității și duc la diminuarea pe parcursul unui

exercițiu a unor avantaje economice(beneficii economice) viitoare sub forma:

a) Ieșirii sau scăderii valorii activelor, ca urmare a :

- Ieșirilor de numerar – datorită unor plăți, plăți realizate pentru servicii primite,
pentre amenzi, penalități, dobânzi,etc;
- Darea în consum a stocurilor de materii prime și materiale, scoaterea din
gestiune a mărfurilor vândute cât și a produselor finite vândute;
- Înregistrarea amortizării utilajelor ca urmare a folosirii acestora;
- Pierderi datorate calamităților, lipsuri care se constată la inventariere, scoaterea
din patrimoniu a activelor imobilizate vândute, înregistrarea deprecierii
elementelor de activ etc.
b) Creșterea datoriilor, ca urmare a:
- Servicilor prestate de către terți;
- Înregistrării datoriilor față de angajați;
- Înregistrarea privind obligațiilor de plată la stat: impozite, taxe și contribuții
sociale;
- Constituirii de provizioane pentru riscuri și cheltuieli. (Matiș, 2010)

,,Ocazionarea cheltuieilor are loc în majoritatea situațiilor în patru etape:

a) Angajarea intervine în momentul achiziției, când ia ființă datoria față de

furnizori de a achita în viitor acestora contravaloarea bunurilor, lucrărilor și
serviciilor cumpărate; (Popa et al., 2011)
b) ,,Plata unei sume de bani destinată satisfacerii unei nevoi curente a entității
pentru care anterior plății nu a fost înregistrat angajamentul de plată(Plata unei
dobânzi, a unui comision bancar, plata unui serviciu etc.); (Matiș, 2010)
c) Consumul. Se referă la consumul de stocuri în activitatea de exploatare.
Exemple: consum materii prime, auxiliare, consumabile, combustibili, piese de
schimb; (Matiș & Pop, 2010).

12
 d) Încorporarea (includerea). Pe lângă cheltuielile curente ale exercitiului
financiar se includ și sume care reprezintă fie amortizări ale imobilizărilor
(deprecieri economice ireversibile) fie ajustări pentru deprecierea activelor sau
provizioane pentru riscuri sau cheltuieli (deprecieri economice reversibile) (
Matiș, 2010). Încorporarea în rezultat este o etapă strict contabiă în cadrul căreia
cheltuielie sunt repartizate asupra rezultatelor exercițiului.(Popa et al., 2011)

,,Cu privire la aceste etape, se pot aduce următoarele observații:

- Ordinea producerii acestor etape nu corespunde întotdeauna cu cea prezentată

anterior;
- Unele dintre etape pot să coincidă ca moment al derulării lor;
- Există cheltuieli care nu presupun existența acestor etape. Ele se numesc
,,cheltuieli calculate” și sunt aferente deprecierilor”. (Popa et al., 2011)

2.2.2. Criterii de clasificare și recunoaștere a cheltuielilor în contabilitate

În urma modificării reglementărillor contabile românești ca urmare a trecerii de la

OMFP/2009 la OMFP/2014, clasificarea rezultatelor economico-financiare se reduce
la doar cel al exercițiului curent, deoarece cheltuielile extraordinare nu se mai prezintă
distinct în contul de profit sau pierdere, acestea apar la alte cheltuieli de exploatare. Prin
urmare, clasificarea firească cheltuieli curente și cheltuieli extraordinare nu va mai avea
loc, rezultatul curent fiind format doar din cheltuieli curente, cheltuieli curente care
cuprind atât cheltuielile din exploatare cât și cele financiare însă, luând în considerare
că situațiile financiare ale firmei sunt până în 2015 voi prezenta în cadrul lucrării și
cheltuielile sau veniturile extraordinare.

,,Din punct de vedere al momentului recunoașterii lor, cheltuielile se grupează în:

- cheltuieli propriu-zise;
- cheltuieli înregistrate în avans;
- cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții;
- cheltuieli de plată“. (Matiș & Pop, 2010: 629)

Cheluielile propriu-zise, cuprind acele cheltuieli care au fost recunoscute și angajate în

rezultatului financiar aparținând exercițiului curent sau în curs. Exemple: consumul de

13
materii prime, material auxiliare( costul consumurilor de stocuri), costul
vânzărilor(produsele finite), salariile, costul amortismentelor (aceste exemple sunt în
general). (Matiș & Pop, 2010)

În ceea ce privește cheltuielile înregistrate în avans și cheltuielile de repartizat pe mai

multe exerciții, acestea sunt angajate în exercițuil financiar curent, dar vor fi recunoscute
în contul de profit și pierdere al exercițiilor financiare al perioadelor viitoare. Exemple:
chiriile, primele de asigurare, abonamente la ziare/reviste. Serviciile se plătesc anticipat
dar trecerea pe cheltuieli se va face în perioadele următoare. (Matiș & Pop, 2010)

Cheltuielile de plată sunt definite ,,ca fiind consumurile constatate efectiv pentru care
nu s-au primit până la închiderea exercițiului financiar documentele de constatare
(exemplu, drepturi cuvenite angajaților la închiderea exercițiului cu titlu de concedii de
plătit, impozite și taxe datorate, dobânzi datorate)”. (Matiș & Pop, 2010)

Contabilitatea românească funcționează pe baza contabilității de angajamente, și presupune

înregistrare în contabilitate a cheltuielilor indiferent de momentul plății acestora.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

- Cheltuieli de exploatare;
- Cheltuieli financiare;
- Cheltuieli extraordinare. (Paraschivescu et.al., 2010)

În urma trecerii la OMFP 1802/2014 ,,cheltuielile extraodinare nu mai sunt prezentate

distinct în contul de profit sau pierdere, acestea fiind trecute la ,,Alte cheltuieli din
exploatare”. (OMFP 1802/2014).

,,Activitate de exploatare cuprinde toate operațiile privind aprovizionarea, producția și

desfacerea bunurilor, lucrărilor și servicilor. În această categorie sunt incluse și alte
operații privind investițiile realizate în regie proprie, cedarea activelor, donațiile etc”.
(Pântea & Bodea, 2014)

Cheltuielile de exploatare reprezintă, în principal, expresia bănească a consumurilor

materiale și de forță de muncă necesare desfășurării activității entitățiilor economice
(Pântea & Bodea, 2014)

Cheltuielile de exploatare cuprind:

- Cheltuielile cu materiile prime și materiale consumabile, costul de achiziție al

obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate,
14
 trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și apei consumate;
valoarea animalelor și păsărilor; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor; (
Paraschivescu et.al, 2010).
- Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți reprezentând întreținere și
reparații la mașini, utilaje, construcții etc., redevențe, locații de gestiune și chirii,
prime de asigurare, studii și cercetări, cheltuieli cu alte servicii executate de
terți, comisioane și onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate,
transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, cheltuieli
poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele; (Matiș & Pop,
2010).
- Cheltuieli cu personalul: salarii, asigurări și protecție socială, fond de șomaj,
indemnizații, și alte cheltuieli cu personalul suportate de către entitate; ( Pântea
& Bodea, 2009).
- ,,alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului
înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanțe şi debitori diverşi;
despăgubiri, amenzi şi penalități; donații, sponsorizări şi alte cheltuieli similare;
cheltuieli privind activele cedate şi alte operații de capital; creanțe prescrise
potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate potrivit
legislației în vigoare şi ale căror costuri pot fi determinate, aferente perioadei
curente etc.)”. ( OMFP 1802, 2014).

Contabilitatea cheltuielilor financiare

,,Atragerea și plasarea capitalurilor temporar disponibile de către entitate, evoluția

nefavorabilă a cursurilor de schimb în situația existenței de relații exprimate în valută,
acordarea de reduceri unui partener de afaceri generează cheltuieli care fac obiectul
contabilității sub denumirea de cheltuieli financiare”. (Paraschivescu et al, 2010)

,,Cheltuielile financiare sunt ocazionate, respective generate de activitatea curentă

financiară a întreprinderii și cuprind:

- Pierderi din creanțe legate de participanții;

- Cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
- Diferențele nefavorabile de curs valutar;
- Dobânzile datorate privind exercițiul financiar în curs;
- Sconturile acordate clienților;

15
 - Pierderi din creanțe de natură financiară și altele”.( Paraschivescu et al., 2010).

Cheltuielile extraordinare sunt ,,generate de evenimente sau tranzacții care sunt clar
diferențiate de activitățiile curente (exploatare și financiare) și care, prin urmare, nu se
așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat, ca de exemplu:

- Distrugerile determinate de dezastre;

- Cheltuieli cauzate de exproprieri”. (Vișan, 2011)

,,Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere

de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate
potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor”. (OMFP 1802, 2014)

2.2.3. Organizarea contabilității societății

În continuare voi prezenta cheltuieli de exploatare, financiare cât și pe cele de

exploatare, grupa din care acestea fac parte, simbolul contului și de asemenea voi
prezenta în detaliu modul cum funcționează aceste conturi, punctând în mod special
cele mai importante conturi de cheltuieli ale societății.

,,Conform OMFP 1802/2014 apar următoarele grupe de conturi de cheltuieli:

- grupa 60 "Cheltuieli privind stocurile",

- grupa 61 "Cheltuieli cu serviciile executate de terți",
- grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți",
- grupa 63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate",
- grupa 64 "Cheltuieli cu personalul",
- grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare",
- grupa 66 "Cheltuieli financiare",
- grupa 68 "Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare”
- grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”. (OMFP 1802, 2014).

Tot din ordin mai aflăm că, ,,conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt conturi
cu funcție de activ, cu excepția contului 609 "Reduceri comerciale primite", care are
funcție de pasiv”. (OMFP 1802, 2014).

16
,,Ele se debitează în cursul perioadei cu cheltuielile de diferite naturi în corespondență
cu conturi de stocuri, de terți, de trezorerie, precum și prin conturile de amortisment,
provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. Conturile de cheltueli
se pot credita ca excepție în timpul lunii în următoarele situații: cu ocazia regularizării
când cheltuielile nu aparțin perioadei; la constatarea unor plusuri (de stocuri) la
inventar; la apariția de diferențe negative de preț aferente ieșirilor de stocuri din
gestiune. La sfârșitul perioadei, soldul acestor conturi se transferă asupra contului de
profit sau pierdere, prin creditarea lor”. (Paraschivescu et. al., 2010:368)

,,Conturile de cheltuieli sunt asimilate conturilor de activ”. (Pântea & Bodea, 2014)

,,Reguli generale a conturilor de cheltuieli:

- Conturile de cheltuieli nu prezintă niciodată sold inițial întrucât la finele

perioadei precedente cheltuielile au fost încorporate în rezultat”;
- Se debitează cu valoarea cheltuielilor ocazionate pe parcursul perioadei( cu
valoarea “creșterii cheltuielilor”);
- Se creditează la finele perioadei cu valoarea cheltuielilor care au fost ocazionate
pe parcursul perioadei și care sunt incorporate în rezultat, la finele acesteia;
- Nu prezintă niciodată sold final, întrucât toate cheltuielile perioadei, la finele
acesteia sunt incorporate în rezultat”. (Popa et al., 2011)

2.2.3.1. Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile din exploatare sunt reprezentate cu ajutorul următoarelor grupe de

conturi:

- 60 "Cheltuieli privind stocurile",

- 61 "Cheltuieli cu serviciile executate de terți",
- 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terți",
- 63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate",
- 64 "Cheltuieli cu personalul",
- 65 "Alte cheltuieli de exploatare. ( OMFP 1802, 2014)

17
Contabilitatea cheltuielile privind consumurile stocate și nestocate se ține cu ajutorul
conturilor din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile”, a cărei structură este formată
din conturi sintetice de gradul I și gradul II:

- 601 ,,Cheltuieli cu materiile prime

- 602 Cheltuieli cu material consumabile
6021 Cheltuieli cu material auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuielile privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuielile privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat
6026 Cheltuielile privind furajele
6027 Cheltuielile privind alte material consumabile
- 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
- 604 Cheltuieli privind materialele nestocate
- 605 Cheltuieli privind energia şi apa
- 606 Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
- 607 Cheltuieli privind mărfurile
- 608 Cheltuieli privind ambalajele
- 609 Reduceri comerciale primite ” (Planul general de conturi conform OMFP
1802/2014)

,,Cheltuielile ocazionate de lucrările și serviciile executate de terți sunt grupate în

două categorii:

a) Cheltuieli privind serviciile ocazionate direct de desfășurarea activității, entității,

cum sunt: lucrările de întreținere și reparațiile, redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile, primele de asigurare, studiile și cercetările și cheltuieli cu pregătirea
personalului

Aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 “Cheltuieli cu servicii

executate de terți “(Matiș & Pop, 2010), a cărei structură de conturi operaționale este
următoarea:

- 611 ,,Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile

- 612 Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
- 613 Cheltuieli cu primele de asigurare

18
 - 614 Cheltuieli cu studiile și cercetările
- 615 Cheltuieli cu pregătirea personalului” (Planul general de conturi conform
OMFP 1802, 2014)

b) A doua categorie este reprezentată de către ,,Cheltuielile privind serviciile legate

direct de activitățiile de asamblu desfășurate de entitate, cum sunt: colaborările cu
terții, comisioanele și onorarile, cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate,
transportul de bunuri și personal, deplasări, detașări și transferări, serviciile de poștă și
telecomunicații, alte servicii executate de terți.

Aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 62 Cheltuieli cu alte servicii

executate de terți”(Matiș & Pop, 2010), și cuprind următoarea structură de conturi
operaționale:

- ,,621 Cheltuieli cu colaboratorii

- 622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
- 623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
- 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
- 625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
- 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicații
- 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
- 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” (Planul general de conturi
conform OMFP 1802, 2014)

Din grupa 63 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" face parte:

- Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" (Pântea &
Bodea, 2009)

În ceea ce privește Cheltuieli cu personalul, din această grupă fac parte următoarele
cheltuieli

- ,,641 Cheltuieli cu salariile personalului

- 642 Cheltuieli cu avantajele în natură şi tichetele acordate salariaților
- 643 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
- 644 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
- 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecția socială
6451 Cheltuieli cu contribuția unității la asigurările sociale
6452 Cheltuieli cu contribuția unității pentru ajutorul de șomaj
19
 6453 Cheltuieli cu contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate
6455 Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările de viață
6456 Cheltuieli cu contribuția unității la schemele de pensii facultative
6457 Cheltuieli cu contribuția unității la primele de asigurare voluntară de
sănătate
6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială” (Planul general de
conturi conform OMFP 1802, 2014)

,,Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare se realizează cu ajutorul grupei 65 Alte

cheltuieli de exploatare, a cărei structură de conturi operaționale este prezentată în
continuare” (Matiș & Pop, 2010):

- ,,652 Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător

- 654 Pierderi din creanțe şi debitori diverşi
- 655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
- 658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi și penalități
6582 Cheltuieli cu donațiile acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital
6586 Cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în baza unor acte
normative speciale
6587 Cheltuieli privind calamități și alte evenimente similare
6588 Alte cheltuieli de exploatare”( Planul general de conturi conform OMFP
1802, 2014)

La societatea studiată apare la această grupă următorul cont de cheltuieli; contul 656
,,Cheltuieli privind investițiile imobiliare”.

2.2.3.2. Cheltuieli financiare

Contabilizarea cheltuielilor financiare se face cu ajutorul grupei 66 Cheltuieli

financiare. Toate conturile de cheltuieli financiare au funcția conturilor de activ,
debitându-se cu cheltuiele ocazionate. La sfârșitul lunii soldul acestor conturi se
transferă asupra contului 121,,Profit sau pierdere”. (Matiș & Pop, 2010)

20
Grupa 66 Cheltuieli financiare cuprinde următoarele cheltuieli:

- ,,663 Pierderi din creanțe legate de participații

- 664 Cheltuieli privind investițiile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642 Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate
- 665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar
6651 Diferențe nefavorabile de curs valutar legate de elemente monetare
expriate în valută
6652 Diferențe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare
care fac parte din investiție netă într-o entitate străină
- 666 Cheltuieli privind dobânzile
- 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare”( Planul general de conturi conform OMFP 1802,
2014)

2.2.3.3 Cheltuielile extraordinare

Cheltuielile extraordinare sunt ,,generate de evenimente sau tranzacții care sunt clar
diferențiate de activitățiile curente (exploatare și financiare) și care, prin urmare, nu se
așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat”. (Vișan, 2011). Sunt reprezentate
de calamități și alte evenimente extraordinare.

Contabilitatea cheltuielilor extraordinare se ține cu ajutorul contului sintetic de gradul

I 671 ,,Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente extraordinare”.

2.2.3.4 Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau

pierdere de valoare

Utilizarea miljoacelor de care dispune societatea și luarea în evidență a unor influențe

(factori fizico-naturali, progresul tehnic) determină deprecieri ale valorii bunurilor pe
care le deține entitatea. Astfel, firmele sunt obligate să ia în considerare aceste riscuri

21
sau cheltuieli. Principiul prudenței impune luare în considerare a acestor riscuri care
pot să genereze deprecieri de active sau creșteri de pasive. (Paraschivescu et al., 2010)

,,Principiul prudenței este cel care impune contabilizarea unor asemenea operațiuni.
Alături de principiul prudenței, justificarea înregistrărilor de amortizare, provizioane și
ajustări, determinarea momentului în care au loc, precum și modul de apariție în
documentele de sinteză țin și de respectarea principiilor independenței exercițiilor și al
costului istoric. Astfel, includerea pe cheltuieli trebuie să se facă pentru exercițiul în
care deprecierea, riscul sau cheluiala apar ca probabile, iar în contabilitate trebuie
păstrată informația referitoare la prețul de intrare în patrimoniu al elementelor de activ
sau de pasiv ce fac obiectul constituirii de provizioane și ajustări”. (Paraschivescu et
al., 2010)

,,Amortizarea din punct de vedere contabil sau fiscal, este o cheltuială deductibilă din
venituri la calculul beneficiului impozabil”. (Paraschivescu et al., 2011)

,,Cheltuielile cu amortizăriile, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau

pierdere de valoare sunt cheltuieli de exploatare și financiare, determinate de
deprecierea sau pierderea de valoare a activelor imobilizate sau circulante, precum și
de cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri sau cheltuieli.

În categoria cheltuielile cu amortizăriile, provizioanele și ajustările pentru depreciere

sau pierdere de valoare se cuprind:

- cheltuieli de exploatare privind amortizăriile, provizioanele și ajustăriile pentru

depreciere;
- cheltuielile financiare privind amortizăriile și ajustăriile pentru pierdere de
valoare”.(Paraschivescu et al., 2011)

,,Ajustările pentru depreciere se constituie atunci când valoarea de utilitate a activelor

la data încheierii exercițului este mai mică decât valoarea lor de intrare, diferența
datorându-se unei deprecieri reversibile. În principiu, ajustăriile pentru deprecierea
activelor se constituie pentru următoarele categorii de elemente patrimoniale:

- active imobilizate;
- stocuri și producție în curs de execuție;
- creanțe;
- investiții financiare pe termen scurt”. (Budugan et al., 2013)

22
,,Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care
la data bilanțului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte
în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

Pentru stabilirea existenței unei obligații curente la data bilanțului, trebuie luate în
considerare toate informațiile disponibile”.(OMFP 1802/2014, Art. 369)

,,Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

‐ o entitate are o obligație curentă generată de un eveniment anterior;

‐ este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligația respectivă; şi

‐ poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației.

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion”. (OMFP

1802/2014. Art. 374)

,,Contabilitatea cheltuielilor cu amortizăriile, provizioanele și ajustăriile pentru

depreciere sau pierdere de valoare se conduce cu ajutorul următoarelor conturi sintetice
de gradul I și II” (Paraschivescu et al., 2010):

- ,,681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările

pentru depreciere
6811 Cheltuieli de amortizare privind amortizările
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru activele circulante
6817 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului
comercial.
- 686 cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
pierdere de valoare
6861 Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare
a imobilizărilor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare
a activelor circulante)

23
 6864 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligațiilor și a altor datorii”. ( Planul general de conturi conform OMFP 1802,
2014)

2.2.3.5 Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și cu alte impozite

,,Cheltuielile cu impozitul pe profit și cu alte impozite reflectă cheltuielile cu

impozitul pe profit, și cu alte impozite, conform reglementărilor emise în acest scop.

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit și cu alte impozite se conduce cu

ajutorul următoarelor conturi sintetice de gradul I:

- 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

- 698 Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus”. (Paraschivescu et al., 2010)

Contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit"

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu impozitul pe profit.

În debitul contului 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" se înregistrează:

‐ valoarea impozitului pe profit (441).

2.3. Contabilitatea veniturilor

2.3.1 Caracterizarea generală a veniturilor

,,Veniturile sunt reprezentate de creșterea, în decursul unui exercițiu financiar a unor

avantaje economice (beneficii economice) viitoare, sub forma” (Matiș, 2010):

a) Intrării sau creșterii de active;

Se produce ca urmare a:

- ,,Creșterii activelor în cazul vânzării produselor lucrărilor sau a serviciilor.

Creșterea de active poate avea loc sub forma creanțelor, bunurilor, lucrărilor sau
a serviciilor primite în contrapartidă;

24
 - Creșterii stocurilor din producția proprie și producția de imobilizări;
- Plusurile de inventar constatate în urma inventarierii;
- Subvențiile de exploatare primite, a donațiilor, despăgubirilor, dividendelor,
redevențelor și a chiriilor, primite sau de primit;
- Creșterii valorii titlurilor de plasament, a variației favorabile a cursului de
schimb, în cazul creanțelor și a disponibilităților în devize”. (Popa et al., 2011)
b) Scăderii datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii,
altele decât cele rezultate din contribuțiile acționarilor”. (Matiș, 2010)
Scăderea datoriilor este generată de:
- ,,anularea, reducerea sau prescrierea unor datorii;
- anularea (reluarea) unor provizioane pentru riscuri sau cheltuieli;
- obținerea veniturilor din impozitul amânat”. (Popa et al., 2011)

,,Nu întotdeauna o creștere de active sau o scădere de datorii este asociată cu obținerea
unui venit, ci numai atunci când la baza lor stau mișcări complexe inter- sau
intrapatrimoniale. Consecințele obținerii unui venit este așadar creșterea rezultatului
exercițiului și, implicit, a capitalurilor proprii”. (Popa et al., 2011)

,,În categoria veniturilor pot să intre sumele sau valorile de încasate sau de încasat din
activități curente cât și câștigurile din orice altă sursă.

- Activitățiile curente sunt acele activități desfășurate de entitate pentru realizarea

obiectului său de activitate, precum și a altor activități anexe acestora; (Pântea
& Bodea, 2011)
- Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice și apar sau nu ca
rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această
activitate. (Paraschivescu et al., 2011)

În general, în cazul entităților apar patru etape ale ocazionării veniturilor:

- Obțínerea producției cuprinde producția în curs, lucrări și servicii realizate cu

produsele finite; (Popa et al., 2011)
- Facturarea producției. Este reprezentat de momentul în care societatea vinde și
transferă dreptul de proprietate către client luând naștere atfel drept de creanță
în raport cu aceștia; ( Matiș, 2010)

25
 - Încasarea este momentul în care creanța aferentă producției vândute este
convertită în numerar sau echivalente de numerar, pe scurt, este momentul în
care clientul își plătește datoria avută; ( Matiș & Pop, 2010)
- ,,Încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exercițiului financiar a unor
sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exercițiile
financiare anterioare, dar care au devenit certe în exercițiul financiar curent.
Este vorba de venituri constatate în avans scadente și/sau de venituri din
anularea ajustărilor pentru deprecierea activelor, a provizioanelor rămase fără
obiect”. (Matiș & Pop, 2010)

Observații:

- Succesiunea etapelor poate să difere de cea enuțată anterior;

- Sunt situații în care, în funcție de momentul producerii lor, etapele coincid;
- Sunt venituri care nu cuprind etapa de încasare și este cazul veniturilor calculate.
Exemple:provizioane sau ajustări de valoare, venituri din producție stocată și
producția proprie de imobilizări;
- Nu toate veniturile cuprind etapa de obținere. (Popa et al., 2011)

2.3.2 Criterii de clasificare și recunoaștere a veniturilor în contabilitate

2.3.2.1 Recunoașterea veniturilor după moment

În urma modificării reglementărillor contabile românești ca urmare a trecerii de la

OMFP 3055/2009 la OMFP 1802/2014, clasificarea rezultatelor economico-financiare
se reduce la doar cel al exercițiului curent, deoarece veniturile extraordinare nu se mai
prezintă distinct în contul de profit sau pierdere, acestea apar la alte venituri de
exploatare. Prin urmare, clasificarea firească venituri curente și venituri extraordinare
nu va mai avea loc, rezultatul curent fiind format doar din venituri curente, venituri
curente care cuprind atât venituri din exploatare cât și cele financiare.

După momentul recunoașterii veniturilor în rezultatul exercițiului acestea se clasifică în:

- Venituri propriu-zise;
- Venituri înregistrate în avans;

26
 - Venituri de realizat. (Matiș & Pop, 2010)

Veniturile propriu-zise sunt acele venituri constate și care se recunosc în rezultatul

exercițiul financiar curent. (Matiș & Pop, 2010)

Veniturile înregistrate în avans sunt constate în exercițiul curent dar ele vor fi
încorporate doar în exercițiul fiananciar curent sau în exercițiile financiare următoare.

,,Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exercițiul curent și încorporate

în rezultatul exercițiului curent, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare.
Spre exemplu, vânzările de produse pentru care nu s-au întocmit facturi până la
închiderea exercițiului”. (Matiș & Pop, 2010)

2.3.2.2 Clasificarea veniturilor

După natura lor veniturile se pot clasifica în:

- Venituri din exploatare;

- Venituri financiare; (OMFP 1802/2014, Art. 434)
- Venituri extraordinare. (Paraschivescu et.al., 2010)

În urma trecerii la OMFP1802/2014, veniturile extraodinare nu mai sunt prezentate

distinct în contul de profit sau pierdere, acestea fiind trecute la ,,Alte venituri din
exploatare”. (OMFP 1802/2014)

Veniturile din exploatare sunt obținute ca urmare a realizării activităților ce țin de

obiectul de activitate și cuprind:

- Venituri din vânzarea de produse și mărfuri, executări de lucrări și prestări de

servicii.
Veniturile din vânzarea de bunuri sunt înregistrate în contabilitate atunci când
sunt predate către cumpărător pe bază de factură sau în alte condiții prevăzute
în contract care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor către
clienți. (Matiș & Pop, 2010)
,,Veniturile din prestări servicii se înregistreză în contabilitate pe măsura
efectuării acestora. Prestările nefacturate până la sfârșitul perioadei se
evidențiază în categoria lucrărilor și serviciilor în curs de execuție, pe seama
veniturilor din producția stocată”. (Matiș & Pop, 2010)

27
 - ,,Venituri aferente costului producíței, reprezentând variația în plus(creștere)
sau în minus(reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor
de produse și servicii în curs de execuție de la sfâșitul perioadei și valoarea
stocurilor inițiale ale produselor și serviciilor în curs de execuție, neluând în
calcul ajustările pentru depreciere reflectate”. ( Paraschivescu et al., 2011)
- Venituri din producția de imobilizări corporale și necorporale.
- Venituri din subvenții de exploartare: subvenții pentru acoperirea diferențelor
de preț, acoperirea pierderilor etc.
- Alte venituri de exploatare curentă cuprind venituri din creanțe recuperate,
penalități contractuale, datorii prescrise, scutite etc.(OMFP 1802, 2014)

Veniturile financiare

,,Activitatea financiară a entității generează pe lângă cheltuieli și venituri cum ar fi:

dividendele obținute în urma plasării capitalului, diferențele favorabile de curs valutar,
sconturi primite, precum și alte câștiguri din specularea titlurilor de valoare și de
capital”. (Paraschivescu et al., 2010)

Veniturile financiare cuprind:

- venituri din imobilizări financiare;

- venituri din investiții pe termen scurt;
- venituri din investiții financiare cedate;
- venituri din diferențe de curs valutar;
- venituri din dobânzi;
- venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
- alte venituri financiare. (OMFP 1802, 2014)

,,Veniturile extraordinare sunt venituri întâmplătoare, nelegate de activitatea normală

a entității.

În categoria veniturilor extraordinare se cuprind:

- Venituri rezultate din compensaíile primite pentru cheltuieli sau pierderi din
calaități;
- Venituri din alte evenimente extraordinare”. (Paraschivescu et.al., 2010)

28
2.3.2.3 Recunoașterea veniturilor după proveniență

Criterii de recunoaștere a veniturilor în contabilitate

Conform IAS 18 Venituri, veniturile sunt recunoscute atunci când este probabil că
entitatea va avea beneficii economice viitoare și pot fi evaluate în mod credibil. (IAS
18 Venituri )

,,Criteriile de recunoaștere a veniturilor sunt diferențiate pentru veniturile provenite din:

- Vânzarea bunurilor
- Prestarea serviciilor
- Utilizarea de către alții a activelor entității, producătoare de dobănzi, redevențe
și dividende”. (Matiș & Pop, 2010)
a) Veniturile din vânzarea de bunuri sunt înregistrate în contabilitate atunci când
sunt predate către cumpărător pe bază de factură sau în alte condiții prevăzute
în contract care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor către
clienți. (Matiș & Pop, 2010)

,,Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite

următoarele condiții:

- Entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și avantajele seminificative care

decurg din proprietatea asupra bunurilor;
- Entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în
mod normal, în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține
controlul efectiv asupra lor; și
- Mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
- Este probabil ca beneficiile economice associate tranzacției să fie generate către
entitate; și
- Costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil”. (Paraschivescu et al.,
2011)

Cazuri în care entitatea păstreză riscurile semnificative și din această cauză veniturile
nu pot fi înregistrate:

- Atunci când cumpărătorul poate să returneze bunurile cumpărate (drept) iar

vânzătorul nu cunoaște cu certitudine probabilitatea înapoierii bunurilor.

29
 - Atunci când bunurile livrate nu sunt instalate, iar instalarea reprezintă o parte
seminificativă a contractului încheiat între cele două părți.

(Matiș & Pop, 2010)

,,Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conforității, se consideră

că transferul proprietății bunurilor a avut loc la data acceptării bunurilor de către
beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării conformității sunt bunurile oferite
de furnizor clienților, aceștia având dreptul fie să le achiziționeze, fie să le returneze
furnizorului”. (Paraschivescu et al., 2011)

b) Veniturile din prestări de servicii sunt recunoscute în contabilitate pe măsura

efectuării acestora. Această categorie cuprinde și executarea de lucrări și orice
alte operațiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri. (Paraschivescu et al.,
2011)

,,Rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea serviciilor poate fi estimat în mod

rezonabil atunci când toate condițiile următoare sunt îndeplinite:

- Suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;

- Este probabil că beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate către
entitate;
- Stadiul de finalizare a tranzacției la data bilanțului poate fi evaluat în mod
rezonabil;
- Costurile apărute cu ocazia tranzacției și costurile necesare pentru finalizarea
tranzacției pot fi evaluate în mod rezonabil”. (Matiș & Pop, 2010)
c) Veniturile din dobânzi, chirii, redevențe și dividende se pot recunoaște în
următorul mod:
- Dobânzile se recunosc periodic, pe măsura ce se generează venitul respective,
având la bază contabilitatea de angajamente;
- Redevențele și chiriile se recunosc conform contractului și au la bază
contabilitatea de angajamente;
- Dividendele se recunosc doar în momentul în care se stabilește dreptul
acționarului de a le încasa. (Matis & Pop, 2010)

30
2.3.3 Organizarea contabilității veniturilor societății

În continuare voi prezenta veniturile de exploatare cât și cele financiare, grupa din care
acestea fac parte, simbolul contului și de asemenea voi prezenta în detaliu modul cum
funcționează aceste conturi,

,,Veniturile se înregistrează în contabilitate în conturile din clasa a 7-a ,,Conturi de

venituri”, care au funcție contabilă de pasiv. În cursul perioadei de gestiune conturile
de venituri se creditează prin conturile ce reflectă forma concretă a acestor venituri, în
funcție de natura lor și anume: conturi de imobilizări, conturi de stocuri, conturi de
creanță și conturi de trezorerii, inclusiv conturi reprezentând provizioane și ajustări
pentru depreciere sau pierdere de valoare, sau unele elemente asimilate capitalurilor
proprii(precum investițiile)”. (Paraschivescu et al., 2010)

Regula generală a conturilor de venituri:

- Veniturile sunt sunt încorporate integral în rezultat la finele perioadei și de acea

nu prezintă niciodată sold inițial;
- Pe parcursul perioadei veniturile se crediteză cu valoarea obținută;
- Se debitează la finele perioadei cu valoarea veniturilor obținute;
- Veniturile nu prezintă niciodată sold final deoarece acestea sunt încorporate în
rezultat la finele perioadei. (Popa et al., 2011)

Conform OMFP 1802/2014 apar următoarele grupe de conturi de venituri:

- grupa 70 "Cifra de afaceri netă";

- grupa 71 "Venituri aferente costului producției în curs de execuție";
- grupa 72 "Venituri din producția de imobilizări";
- grupa 74 "Venituri din subvenții de exploatare";
- grupa 75 "Alte venituri din exploatare";
- grupa 76 "Venituri financiare";
- grupa 78 "Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare". (OMFP 1802, 2014)

Conturile din clasa 7 "Conturi de venituri" sunt conturi cu funcție de pasiv, cu excepția
contului 709 care este de activ și a conturilor din grupa 71 care sunt bifuncționale.
Aceste conturi se creditează, în cursul perioadei, cu aloarea veniturilor obținute iar la

31
sfârșit de perioadă, soldul acestor conturi se încorporează în rezultat. (Matiș & Popa,
2010).

2.3.3.1 Veniturile din exploatare

Veniturile din exploatare sunt reprezentate cu ajutorul următoarelor grupe de conturi:

- grupa 70 "Cifra de afaceri netă";

- grupa 71 "Venituri aferente costului producției în curs de execuție";
- grupa 72 "Venituri din producția de imobilizări";
- grupa 74 "Venituri din subvenții de exploatare";
- grupa 75 "Alte venituri din exploatare"; (Bojian, 2004)

,,Pentru contabilizarea veniturilor cuprinse în cifra de afaceri netă se utilizează conturile

din grupa 70 “Cifra de afaceri netă” a cărei structură de conturi operaționale este
prezentată în continuare:” (Matiș & Pop, 2010)

- 701 Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor

biologice de natura stocurilor
- 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
- 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
- 704 Venituri din servicii prestate
- 705 Venituri din studii şi cercetări
- 706 Venituri din redevențe, locații de gestiune şi chirii
- 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
- 708 Venituri din activități diverse
709 Reduceri comerciale acordate (Planul general de conturi conform OMFP
1802, 2014)

Grupa 71 "Venituri aferente costului producției în curs de execuție" cuprinde

următoarele conturi:

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse;

712 Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție. (Planul general de

conturi conform OMFP 1802/2014)

32
Pentru înregistrarea veniturilor din variația stocurilor referitoarea la producția fabricată,
s-a stabilit contul 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” care
funcțíonează asemănător unui cont bifuncțional. (Matiș & Pop, 2010)

Grupa 72 "Venituri din producția de imobilizări" cuprinde următoarele conturi:

- 721 Venituri din producția de imobilizări necorporale;

- 722 Venituri din producția de imobilizări corporale. (Paraschivescu et. al,
2010:382)
- 725 Venituri din producția de investiții imobiliare.( Planul general de conturi
conform OMFP 1802, 2014)

Din grupa 74 "Venituri din subvenții de exploatare" face parte contul 741”Venituri din
subvenții de exploatare” care cuprinde următoarele conturi analitice:

- ,,7411 Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri;

- 7412 Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale
consumabile;
- 7413 Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de afară;
- 7414 Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului;
- 7415 Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecție socială;
- 7416 Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare;”(Octavian, 2004)
- ,,7417 Venituri din subvenții de exploatare în caz de calamități și alte
evenimente similare;
- 7418 Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată;
- 7419 Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri”.( Planul
general de conturi conform OMFP 1802, 2014)

Din grupa 75 "Alte venituri din exploatare" fac parte următoarele conturi
operaționale:

- 754 Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși

- 755 Venituri din reevaluarea imobiliărilor corporale
- 758 Alte venituri din exploatare
- 7581 Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități
- 7582 Venituri din donații primite

33
 - 7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operații de capital
- 7584 Venituri din subvenții pentru investiții
- 7588 Alte venituri din exploatare. (Matiș & Pop, 2010)

La societatea studiată mai apare un cont în plus. Acel cont este 756 ,,Venituri din
investiții imobiliare”.

2.3.3.2 Veniturile financiare

Ca urmare a activităților realizate de entitate, se pot genera și venituri financiare cum

ar fi: dobânzi, diferențe favorabile de curs valutar, dividende, sconturi precum și alte
venituri financiare. (Paraschivescu et.al, 2010)

În categoria veniturilor financiare apar:

- ,,Venituri din imobilizări financiare;

- Venituri din investiții pe termen scurt;
- Venituri din creanțe imobilizate;
- Venituri din investiții financiare cedate;
- Venituri din diferențe de curs valutat;
- Venituri din dobânzi;
- Venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
- Alte venituri financiare”.(OMFP 1802, 2014)

,,Contabilitatea veniturilor financiare se realizează prin intermediul conturilor sintetice

de gradul I și II astfel:

- 761 Venituri din imobilizări financiare

- 7611 Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate
- 7612 Venituri din acțiuni deținute la entitățile asociate
- 7613 Venituri din acțiuni deținute la entitățile controlate în comun
- 7615 Venituri din alte imobilizări financiare
- 762 Venituri din investiții financiare pe termen scurt
- 764 Venituri din investiții financiare cedate
- 7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
- 7642 Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate

34
 - 765 Venituri din diferențe de curs valutar
7651 Diferențe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare
exprimate în valută
7652 Diferențe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare
care fac parte din investiția netă intr-o entitate străină
- 766 Venituri din dobânzi
- 767 Venituri din sconturi obținute
- 768 Alte venituri financiare”. (Planul general de conturi conform OMFP 1802,
2014)

2.3.3.3 Contabilitatea veniturilor extraordinare

Veniturile extraordinare sunt venituri întâmplătoare, nelegate de activitatea normală a

entității. Contabilitatea veniturilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului sintetic
de gradul I 771 ,,Venituri din subvenții pentru evenimente extraordinare și alte similare.
(OMFP 3055/2009) – NU MAI EXISTA DUPA 1802/2014 SA SPECIFICI ACEST
LUCRU

2.3.3.4 Contabilitatea veniturilor din provizioane și ajustări pentru depreciere sau

pierdere de valoare

,,Veniturile din provizioane și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare sunt
veniturile de exploatare și financiare determinate de:

- Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite;

- Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare în
cazul în care nu se mai justifică menținerea lor și are loc realizarea riscului sau
cheltuiala devine exigibilă”. (Paraschivescu et.al, 2010)

În această categorie de venituri se cuprind:

- Venituri cu provizioane și ajustări provenite din activitatea de exploatare;

- Venituri ce țin de partea financiară a provizioanelor și ajustărilor pentru
depreciere. (Paraschivescu et.al, 2010)

35
,,Contabilitatea veniturile din provizioane și ajustării pentru depreciere privind
activitatea de exploatare se ține cu ajutorul conturilor din grupa 78 “Venituri din
provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare” detaliate în
continuare:”(Matiș & Pop, 2010)

- 781 Veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere pentru depreciere

privind activitatea de exploatare
- 7812 Venituri din provizioane
- 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
- 7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
- 7815 Venituri din fondul commercial negative

În ceea ce privește veniturile financiare, provizioanele și ajustările se pot înregistra cu

ajutorul contului sintetic 786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de
valoare” care cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul II:

- 7863 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor

financiare
- 7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor
circulante. (Planul general de conturi conform OMFP 1802, 2014)

36
 Capitolul 3. Contabilitatea rezultatului exercițiului

3.1 Organizarea contabilității financiare. Metoda contabilității financiare.

3.1.1 Organizarea contabilității financiare

,,Contabilitatea financiară riguroasă, obligatorie și reglementată unitar de organele cu

atribuții de normare, care oferă cu precădere informații externe, fidele și relevante,
concretizate în ,,situații financiare anuale”(bilanțul, contul de profit și pierdere, alte
situații). Funcțiile contabilității financiare pot fi sintetizate astfel:

- Funcția de înregistrare exhaustivă a tranzacțiilor întreprinderi, în scopul

determinării periodice a situației patrimoniale și financiare și a rezultatului
global;
- Funcția de comunicare financiară externă (informarea terților);
- Funcția de instrument de verificare și de probă, generată de rațiuni juridice și
fiscale;
- Funcția de instrument de gestiune internă a întreprinderii;
- Funcția de furnizare a informațiilor necesare realizării sintezelor
macroeconomice (întocmirea conturilor naționale);
- Funcția de satisfacere a cerințelor informaționale ale analizei financiare”.
(Paraschivescu et.al, 2010:12)

Există două concepții după care se prelucrează informația contabilă:

- Concepția dualistă care are două circuite informaționale

- Concepția monistă utilizează un circuit informațional. (Paraschivescu et. al.,
2010)

,, Contabilitatea entitățiilor economice din România este organizată în dublu circuit.

Informațiile publicabile, utilizate și de unitate sunt furnizate de contabilitatea
financiară, iar informațiile confidențiale, utilizate numai de unitate sunt furnizate de
contabilitatea de gestiune”. (Matiș & Pop, 2010)

37
,,Contabilitatea financiară a entităților economice este o contabilitate de angajamente.
Astfel, efectele tranzacțiilor și a altor evenimente sunt recunoscute atunci cănd
tranzacțiile și evenimentele se produc și nu pe măsură ce trezoreria (sau echivalentul
său) este încasată sau plătită. În acest fel, apariția angajamentului (suma de plată, suma
de încasat) este înregistrată în contabilitate într-o primă etapă, urmând ca decontarea lui
(plata, încasarea) să aibă loc într-o altă etapă”. (Pântea & Bodea, 2011)

,,Contabilitatea financiară are ca obiect de studiu prezentarea principiilor contabile

generale admise și a metodologiei de utilizare a sistemelor de conturi curente într-o
manieră care să asigure, pe de o parte, respectarea legislației contabile în vigoare, iar
pe de altă parte, furnizarea informației contabile destinate unor categorii cât mai largi
de utilizatori”. (Matiș, 2010)

,,Contabilitatea financiară prezintă următoarele caracteristici:

- Se realizează după o schemă normalizată, respectiv unificată, impusă de către

autoritățiile fiscale și de cerințele de control ale statului;
- Este organizată în vederea prezentării unei imagini cât mai fidele organismelor
și persoanelor externe;
- Prezintă poziția financiară și performanțele entităților economice într-o viziune
globală, nepropunându-și furnizarea unor informații de detaliu;
- Din rațiuni juridice și fiscale, rezultatele financiare au în vedere, de regulă, un
ciclu de un an, numit exercițiu financiar”. (Matiș & Pop, 2010)

Exercițiul financiar se referă la perioada pentru care sunt întocmite situațiile financiare
anuale, și, de obicei, coincide cu anul calendaristic. Sunt entități la care exercițiul
financiar nu corespunde cu anul calendaristic. (Matiș & Pop, 2010)

3.1.2 Metoda contabilității financiare

Metoda contabilității reunește totalitatea principiilor și procedeelor care sunt folosite de

contabilitate pentru prezentarea și controlul elementelor ce sunt cuprinse în obiectul ei
de studiu. (Bojian, 2004)

38
3.1.2.1 Principiile generale de organizare a contabilității financiare a întreprinderilor

Pentru a-și îndeplini obiectivul său principal, adică să furnizeze informații pentru
utilizatorii interni și externi, contabilitatea trebuie să respecte o serie de principii care
sunt recunoscute unanim la nivel mondial. (Bojian, 2004)

Următoarele principii sunt recunoscute de Standardele internaționale de contabilitate:

- ,,Continuitatea activității. Activitatea unei entități economice este urmărită în

accepțiunea de continuitate, în sensul că își continuă în mod normal
funcționarea într-un viitor previzibil fără a intra în stare de lichidare sau de
reducere sensibilă a activității. În consecință, evaluarea elementelor
patrimoniale este efectuată într-o perspectivă continuă a activității entității. La
finele anului calendaristic, considerat un exercițiu financiar, se întocmesc
Situațiile financiare prevăzute de lege”. (Pântea & Bodea, 2011)
- Permanența metodelor. ,,Permanența metodelor presupune continuitatea
aplicării acelorași reguli și procedee contabile privind evaluarea activelor și
datoriilor, a veniturilor și a cheltuielilor, înregistrarea în contabilitate și
prezentarea activelor, datoriilor și capitaluriilor proprii, precum și a rezultatelor,
asigurând comparabilitatea în timp a informațiior contabile. Este cunoscut faptul
că metode și tehnici contabile diferite conduc la rezultate diferite”. (Matiș, 2010)
- Principiul prudenței. ,,Este necesară o apreciere reală a faptelor prezentate
pentru a evita riscul de transfer în viitor a incertitudinilor prezente succesibile
de a afecta patrimoniul, situația financiară și rezultatele”. (Bojian, 2004)
- Principul independenței exercițiului. Se ia în considerare veniturile și
cheltuielile aferente exercițiului financiar pentru care se face raportarea, fără a
se lua în considerare data încasării sau plății sumelor. (OMFP 1802. 2014)
- ,,Principul evaluării separate a elementelor de activ și pasiv. Acest principiu cere ca, în
vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziții din bilanț să se determine
separat valoarea aferentă fiecărui element de activ și de pasiv”. (Bojian, 2004)
- ,,Intangibilitatea bilanțului de deschidere. Bilanțul de deschidere a unui nou
exercițiu financiar trebuie să corespundă bilanțului de încheiere a exercițiului
financiar precedent”. (Matiș & Pop, 2010)
- ,,Principiul necopensării. Presupune interdicția compensărilor între avere și
datorii, între drepturi și angajamente, între elemente de active și de pasiv. De

39
 asemenea, nu pot fi compensate pozițiile de cheltuieli cu cele de venituri, ori
plusurile de valoare cu minusurile de valoarea, în cadrul mecanismului aplicării
principiului prudenței”. (Pântea & Bodea, 2009)
- ,,Principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilor în
cadrul elementelor din situațiile financiare se face ținând seama de fondul
economic al tranzacției sau al operațiunii raportate, și nu numai de forma
juridică a acestora”. (Matiș & Pop, 2010)
- ,,Principiul pragului de semnificație. Potrivit acestui principiu: Orice element
care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor
financiare. Elementele cu valori nesemnificative, care au aceeași natură sau cu
funcții similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea separată.

3.1.2.2 Pocedeele metodei contabilității financiare a întreprinderilor

Apar următoarele procedee ale metodei contabilității:

- Documentația cuprinde pe de o parte, documentele justificative financiar-

contabile, iar pe de altă parte, registrele de contabilitate
- ,,Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care structurile
situațiilor financiare vor fi recunoscute în bilanț și în contul de profit și
pierdere”. (Bojian, 2004)
- Contul și planul general de conturi. ,,Contul este un “film”. El ne arată dinamica
oricărui element într-o anumită perioadă de timp”. (Popa et. al., 2011)

3.2 Noțiunea de rezultat

,,Rezultatul exercițíului reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli, care poate fi

favorabilă(profit), atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile sau
nefavorabilă (pierdere), atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile”.
(Paraschivescu et al., 2010)

40
,,Rezultatul poate fi o mărime valorică pozitivă, denumită profit sau beneficiu, atunci
când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă,
denumită pierdere, în situația inversă”. (Pântea & Bodea, 2011)

,,Prin compararea cheltuielilor cu veniturile se determină rezultatul exercițiului.

Rezultatul execițiului poate fi pozitiv-profit, în situația în care veniturile sunt mai mari
decât cheltuielile și reflectă surplusul de resurse ce rezultă după acoperirea valorii
utilizărilor antrenate într-o activitate. Rezultatul exercițiului este negativ-pierdere, dacă
cheltuielile depășesc veniturile. Pierderea afectează capitalurilor proprii ale entității,
determinând o diminuare a resurselor și a volumului utilizărilor”. (Matiș, 2010)

,,Din punctul de vedere al factorilor de producție (proprietarul, personalul

întreprinderii, statul, bancherii, investitori și creditorii) rezultatul este valoarea adăugată
calculată, în principiu, ca diferență între venituri și cheltuielile proprii consumuriilor
intermediare (consumuri de bunuri și servicii primite de la terți). În consecință, celelalte
cheltuieli, cum sunt salariile și alte cheltuieli cu personalul, impozitele și taxele,
dobânzile și amortizările devin afectări sau distribuții ale profitului”. (Ristea & Corina,
2011)

3.3. Contul de profit sau pierdere-document de reflectare a rezultatului

,,Contul de profit sau pierdere este cea de a doua componentă de bază a situațiilor
financiare, alături de bilanț, pe care îl completează cu noi informații. Dacă bilanțul este un
document de raportare de ordin financiar, reflectând elementele patrimoniale ale entității la
sfârșitul exercițiului, contul de profit și pierdere are un sens esențialmente economic,
reflectând performanța unității înregistrate pe parcursul exercițiului”. (Matiș, 2010)

,,Contul de profit și pierdere explică modalitatea de formare a rezultatului exercițiului

(profit sau pierdere), ca expresie a ajustărilor parțiale sau globale între diferite tipuri de
venituri și cheltuieli, generate de complexitatea activităților care au loc în entitatea
economică pe durata exercițiului financiar”. (Bătrâncea et. al., 2012)

,,Contul de profit și pierdere, ca imagine a performanțelor entității, reflectă capacitatea

acesteia de a genera profit. Informațiile despre performanță sunt utile pntru anticiparea
capacității entității de a genera fluxuri de trezorerie (venituri) prin utilizarea resurselor

41
existente (cheltuieli), precum și gradul de eficiență în utilizarea de noi resurse (profit
sau pierdere)”. (Paraschivescu et. al., 2011)

,,Conform art.19 din Legea contabilității nr. 82/1991, profitul sau pierderea se stabilește
cumulat de la începutul exercițiului financiar iar închiderea conturilor de venituri și
cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar. Rezultatul definitiv
el exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și reprezintă soldul final al
contului de profit și pierdere”. (Matiș & Pop, 2010)

,,Ca și structură, contul de profit și pierdere cuprinde grupe, subgrupe și posturi ale
elementelor de cheltuieli și venituri. În raport cu conținutul planului de conturi, un post
al conținutului de profit și pierdere poate să corespundă unei grupe, mai multor grupe,
unui cont sau mai multor conturi, în funcție de schema cerută sau recomandată în cadrul
fiecărui sistem contabil și în funcție de principiul pragului de semnificațiecare poate să
opereze în acel sistem”. (Matiș, 2010)

,,Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile

exercițiului grupate după natura lor (exploatare, financiar), precum și rezultatul
exercițiului (profit sau pierdere)”. (Bojian, 2004). Conform reglementărilor în vigoare
în România Contul de profit și pierdere se întocmește în format listă”. (Bojian, 2004)

3.4 . Determinarea rezultatului exercițiului. Repartizarea acestuia

,,Pentru impozitarea profitului, trebuie pornit de la realitatea că nu în toate cazurile

principiile subordonate imaginii fidele sunt convergente în totalitate cu principiile
impunerii fiscale. De aceea, trebuie facută distincție între rezultatul contabil și rezultatul
fiscal”. (Ristea & Corina, 2011)

,,În sistemul din Contabilitate din România, potrivit legislației și reglementărilor

fiscale, se utilizează numai metoda impozitului curent. O asemenea metodă recunoaște
în cheltuielile fiscale ale exercițiului numai impozitul curent exigibil pentru exercițiul
financiar încheiat”. (Ristea & Corina, 2011)

42
Pentru determinarea rezultatului exercițíului se parcurg următoarele etape:

a) ,,determinarea rezultatului contabil. Rezultatul contabil se obține din închiderea

conturilor de cheltuieli și venituri. În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește
cumulat de la începutul exercițiului financiar”. (Coman, 2009:327)

- Închiderea conturilor de cheltuieli

121 Profit sau pierdere = 6 Conturi de cheltuieli
- Închiderea conturilor de venituri
7 Conturi de venituri = 121 Profit sau pierdere (Coman, 2009)

b) ,,Determinarea rezultatului fiscal. Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau

pierderea fiscală a exercițiului fiscal”. (Coman, 2009)

+ Venituri realizate din orice sursă

- Cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor

Rezultatul fiscal = - Venituri neimpozabile

+ Cheltuieli nedeductibile (Coman, 2009)

c) ,,Determinarea impozitului pe profit. În situația în care rezultatul fiscal îmbracă forma

profitului impozabil, se calculează impozitul pe profit, conform relației” (Coman, 2009):

Impozitul pe profit = Profitul impozabil x Cota de impozitare

d) Calculul rezultatului exercițíului, conform formulei:

Rezultatul exercițiului = Rezultatul contabil – Impozitul pe profit

,,Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia și

reprezintă soldul final al contului de profit sau pierdere”. (Coman, 2009)

Rezultatul exercițiului se repartizează în mod provizoriu pe următoarele destinații:

,,Destinații prevăzute obligatoriu prin lege:

- Constituirea de rezerve legale (din profitul brut);

- Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți;
- Vărsăminte la bugetul statului (minim 50% din profitul net realizat de către
societățile cu capital majoritar de stat);

43
 - Alte rezerve constituite ca surse proprii de finanțare, aferente profitului rezultat
din vânzâri de active (la societățiile cu capital majoritar de stat), respectiv
facilităților fiscale la impozitul pe profit.

Destinații stabilite prin actul constitutiv al societății: constituirea de reserve statutare.

Destinații hotărâte de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților:

- Constituirea fondului de participare a salariațílor la profit;

- Dividende;
- Constituirea de alte rezerve”. (Paraschivescu et. al., 2010)

3.5 Contabilitatea rezultatelor

,,Contabilitatea rezultatelor se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I din

grupa 11 ,, Rezultatul Reportat” și grupa 12 ,,Rezultatul Exercițiului” a căror structură
de conturi se prezintă astfel:

Grupa 11 Rezultatul reportat

117 Rezultatul reportat

Grupa 12 Rezultatul exercițíului

121 Profit sau pierdere

129 Repartizarea profitului”. (Matiș, 2010)

3.5.1. Contabilitatea rezultatului exercițíului

Contabilitatea rezultatului exercițíului se realizează cu ajutorul următoarelor conturi

sintetice de gradul I:

- 121 Profit sau pierdere

- 129 Repartizarea profitului

Contul 121 ,,Profit sau pierdere”, după funcția contabilă este un cont bifuncțional, iar
contul 129 ,,Repartizarea profitului”, este un cont de activ.

44
Contul 121 ,,Profit sau pierdere”, după conținutul economic este un cont de capitaluri
proprii, iar după funcția contabilă este un cont bifuncțional, și ține evidența rezultatului
realizat de entitate în exercițiul financiar curent.

În credit se înregistrează:

‐ la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786);

‐ pierderile contabile realizate în exercițiul financiar încheiat, transferate la începutul

exercițiului financiar următor asupra rezultatului reportat (1171).

În debit se înregistrează:

‐ la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698);

‐ profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve
conform prevederilor legale (129);

‐ profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, evidențiat la începutul exercițiului

financiar următor în rezultatul reportat (1171).

Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizat. (Pântea
& Bodea, 2011:406)

Contul 129 ,,Repartizarea profitului” ,,după conținutul economic este un cont de

regularizare, iar după funcția contabilă este un cont de activ, care ține evidența
repartizării profitului realizat în exercițiul financiar curent și repartizat, potrivit legii”.
(Pântea & Bodea, 2011:407)

,,Contul 129 "Repartizarea profitului" este un cont de activ.

În debitul contului 129 "Repartizarea profitului" se înregistrează:

‐ rezervele constituite, potrivit legii, din profitul realizat în exercițiul financiar curent
(106).

În creditul contului 129 "Repartizarea profitului" se înregistrează:

‐ profitul net realizat în exercițiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve
conform prevederilor legale (121).

Soldul contului reprezintă profitul repartizat, aferent exercițiului financiar încheiat”.

(OMFP 1802, 2014)

Rezervele constituite din profitul exercițíului se înregistrează în contabilitate astfel:

45
129 ,,Repartizarea profitului” = 106 ,,Rezerve” (Paraschivescu et. al., 2010:71)

Cele două conturi se închid la începutul exercițiului financiar următor celui pentru care
se întocmesc situațiile financiare anuale, de aceea cele două conturi apar cu soldurile
corespunzătoare în bilanțul întocmit pentru exercițiul financiar la care se referă situațiile
financiare anuale. (Paraschivescu et al., 2010)

Închiderea efectivă a conturilor

121 Profit sau pierdere = 129 Repartizarea profitului

3.5.2 Contabilitatea rezultatului reportat

,,Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperiă din

exercițiile financiare precedente. Profitul reportat urmează a se repartiza pe destinații
în exercițiile financiare următoare, iar pierderea reportată urmează a se acoperi din
profitul exercițiilor următoare, din rezerve, sau din capitalul social, potrivit hotărârii
Adunării Generale a Asociaților”. (Pântea & Bodea, 2011)

,,Contabilitatea sintetică a rezultatului reportat se realizează cu ajutorul contului sintetic

de gradul I 117 “Rezultat reportat”, care se detaliază pe următoarele conturi de gradul
doi:

- 1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperită;
- 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”. (Pântea &
Bodea, 2011)

,,Cu ajutorul acestui cont se ține evidența rezultatului sau părții din rezultatul
exercițiului precedent nerepartizat de către adunarea generală a acționarilor/asociaților,
respectiv a pierderii neacoperite şi a rezultatului provenit din corectarea erorilor
contabile, din modificările politicilor contabile, a rezultatului reportat reprezentând
surplusul realizat din rezerve din reevaluare, a rezultatului contabil înregistrat de către
societatea care îşi încetează existența ca urmare a fuziunii, respectiv de către societatea
care se divizează, în intervalul dintre data la care au fost întocmite situațiile financiare
de fuziune, respectiv divizare, şi data întocmirii protocolului de predare‐primire şi care

46
este preluat de către societatea beneficiară, precum şi a eventualelor diferențe rezultate
din dispozițiile tranzitorii cuprinse în prezentele reglementări”. (OMFP 1802, 2014)

Contul 117 după funcția contabilă este un cont bifuncțional și prezintă două situații:

a) ,,Situația în care reprezintă un profit nerepartizat:

- Funcționează după regula conturilor de pasiv;

- Se creditează la începutul exercițiului financiar cu profitul exercițiului anterior,
mai puțin partea de profit care trebuie repartizată pentru constituirea de rezerve
legale;
- Se debitează cu partea din profitul reportat repartizat pe destinații potrivit
Adunarii Generale a Acționarilor sau Asociaților;

b) Situația în care reprezintă o pierdere neacoperită:

- Funcționează după regula conturilor de activ;

- Se debitează la începutul unui exercițiu financiar cu pierderea înregistrată în
exercițiul financiar anterior;
- Se creditează cu pierderea reportată acoperită potrivit hotărârii Adunarii
Generale a Acționarilor sau Asociaților;
- Soldul contului dacă este creditor reflectă profitul reportat (nerepartizat)
existent la un moment dat, iar dacă este debitor reflectă pierderea reportată
(neacoperită) existentă la un moment dat”. (Matiș, 2010:323)

Evidențíerea profitului la rezultatul reportat:

121 Profit sau pierdere = 1171 Rezultatul reportat representând profitul nerepartizat
sau pierderea neacoperită (Coman. 2009:328)

3.6 Utilizatorii informației contabile

,,Cadrul general al IASB definește ca utilizatori ai informației contabile următoarele

categorii:

- Investitorii prezenți și potențiali;

- Personalul angajat;
- Creditorii financiari;

47
 - Furnizorii și alți creditori comerciali;
- Clienții;
- Guvernul și instituțiile sale;
- Publicul”. (Popa et.al., 2011)

Investitorii

,,Principalii parteneri ai întreprinderilor pe piața financiară sunt investitorii. Ofertanții

de capital și consultanții lor sunt preocupați de riscul inerent tranzacțiilor în care s-au
angajat sau intenționează să se angajeze și de profitul adus de investițiile lor. Pentru
investitori informația contabilă trebuie sa-i ajute să decidă momentul când trebuie să
cumpere, să conserve sau să vândă părți din capital”. (Matiș, 2010)

Angajații

,,Aceștia și grupurile lor reprezentative (sindicatele) sunt interesați de informațiile care

oferă posibilitatea de a trage concluzii privind stabilitatea, profitabilitatea și capacitatea
unei societăți comerciale de a oferi renumerații, pensii sau alte avantaje”. (Coman, 2009)

Creditorii financiari

Aceștia ,,vor să se asigure că, dacă vor credita entitatea, riscurile aferente sunt minime și
își vor putea recupera plasamentul făcut și dobânda, până la scadență”. (Popa et al., 2011)

Furnizori și alți creditori comerciali

,,Partenerii comerciali ai entitățiilor economice sunt furnizorii și alți creditori

comerciali. Aceștia sunt interesați de informațiile contabile care să le permită să
aprecieze situația financiară și continuitatea activității firmei. Furnizorii sunt interesați
de solvabilitatea întreprinderii și gradul de lichiditate al acesteia. În funcție de aceasta
pot proiecta politica față de clientul lor”. (Matiș, 2010)

Clienții

,,Sunt interesați în a-și desfășura fără întrerupere propria activitate. Astfel, vor dori să
cunoască dacă furnizorii îi pot aproviziona în mod constant, conform nevoilor lor, astfel
încât să le fie asigurată continuitatea producției și în final a activității”. (Popa et al., 2011)

48
Guvernul și instituțiile sale

,,Sunt interesate de alocarea resurselor și implicit, de activitatea societăților. Pe baza

informațiilor solicitate se asigură reglementarea activității societății, determinarea politicii
fiscale, calculul venitului național și al altor indicatori statistici similari”. (Coman, 2009)

Publicul

,,Publicul larg ca utilizator al informației contabile desemnează orice alte entități

neregăsite în clasificarea anterioară. În această categorie sunt reunite persoane fizice și
persoane juridice, subiecți de drept privat, organizații nonguvernamentale, organisme
profesionale etc. Toate acestea, în virtutea accesului liber la informațiile publice și a
transparenței, pot accesa și utiliza informațiile contabile”. (Popa et al., 2011)

49
 Capitol 4. Studiu de caz. Calculul indicatorilor

În acest capitol voi realiza analize a celor mai importanți indicatori ce țin de
performanța economică a societății studiate.

4.1 Analiza indicatorilor specifici rezultatului

,,În condițiile actuale ale globalizării economiei mondiale, întreprinderea performantă

este ,,întreprinderea care creează valoare adăugată pentru acționarii săi, satisface
cererea clienților, tine cont de opinia angajaților și protejează mediul înconjurător””.
(Achim & Borlea, 2012)

,,Definirea performanței în funcție de crearea de valoare a cunoscut două etape. Prima

se referă la perioada 2000-2005 când performanța era definită prin crearea de valoare
pentru acționari (shakeholders) și respectiv perioada 2005 până în prezent când
performanța presupunea crearea de valoare pentru deținătorii de interese
(stakeholders)”. (Achim & Borlea, 2012)

,,O dimensiune a performanței financiare este evidențiată cu ajutorul contului de profit

și pierdere. Contul de profit și pierdere prezintă rezultatele activităților de exploatare,
financiară și extraordinară pe o perioadă de timp determinată, de obicei durata
exercițiului financiar. Această situație financiară furnizează informații utilizate atât
pentru evaluarea performanței anterioare a unei întreprinderi, cât și pentru estimarea
viitoarelor rezultate financiare ale întreprinderii”. (Bătrâncea et al., 2012)

Pentru calculul indicatorilor de performanță avem nevoie de situațiile financiare a

firmei în perioada 2013-2015.

Element An 2013 An 2014 An 2015

Cifra de afaceri 29.103.730 26.520.220 21.369.307

Profit net 2.701.287 1.658.039 2.586.331

Profit brut 3.383.171 1.870.918 2.963.400

Nr angajați 92 46 30

50
 Datorii totale 45.801.080 78.758.670 69.232.541

Chltuieli totale 17.270.306 16.637.644 16.737.877

Venituri totale 20.653.477 18.508.562 19.701.277

Creanțe 3.754.898 5.642.588 3.394.807

Active imobilizate total 145.797.218 144.942.768 150.585.808

Active circulante total 13.396.118 11.983.151 7.591.022

Stocuri 7.574.024 3.461.856 481.575

Cheltuieli în avans 182.126 19.190 11.391

Capitaluri 113.392.256 78.167.249 88.944.289

Capitalul social 31.211.499 36.353.592 26.391.783

Table 2 Situații financiare

Sursă: Din Bilanț și din contul de profit și pierdere al societății studiate

4.1.1 Calculul și analiza cifrei de afaceri

,,Cifra de afaceri netă (CAN) reflectă expresia valorică a afacerilor derulate de o entitate
din activitatea de bază, adică din principala activitate generatoare de profit”. (Achim &
Borlea, 2014)

Cifra de afaceri se calculează după formula:

CAN = VM + Qv + SECAN – Rac

- VM reprezintă volumul mărfurilor vândute care se preiau din rulajul creditor al

contului 707;
- Qv reprezintă producția vândută;
- SECAN reprezintă subvențiile de exploatare aferente cifrei de afaceri care se preiau
din rulajul creditor al contului 7411;
- Rac reprezintă reducerile comerciale acordate clienților.

La societatea SC Transilvania Construcții SA, cifra de afaceri este formată din mai
multe activități. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

51
 Activitate 2013 2014 2015

Suma % Suma % Suma %

Închiriere 13.086.505 44,97 14.337.880 54,06 17.412.275 81,48

spațiu

Dezvoltare 11.567.387 39,75 10.827.620 40,83 2.966.080 13,88

imobiliară-
Dorobanților
Residence

Construcții 3.537.703 12,16 294.847 1,11 0 0

montaj

Bază sportivă 641.758 2,21 749.125 2,82 844.193 3,95

Alte activități 270.377 0,93 310.748 1,17 146.759 0,69

total 29.103.730 100 26.520.220 100 21.369.307 100

Table 3 Cifra de afaceri pe activități

Sursă: Raportul anual al societății

Voi prezenta mai jos evoluția cifrei de afaceri printr-un grafic.

Cifra de afaceri-Evoluție
35,000,000
29,103,730
30,000,000 26,520,220
Cifra de afaceri

25,000,000 21,369,307
20,000,000

15,000,000

10,000,000

5,000,000

0
An 2013 An 2014 An 2015
Anul

Figure 2 Evoluția Cifrei de afaceri

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

52
Din grafic observăm că Cifra de afaceri scade în anul 2014 față de 2013. Aceasta scade
cu 8.87% (cu 2.583.510 lei). Analizând și tabelul aferent activităților care formează cifra
de afaceri, observăm că diferența se datorează în special activității ,,Construcții montaj”,
unde se realizează cu aproximativ 3 milioane de lei mai puține venituri. Cifra de afaceri
este realizată în mare parte din 2 activități: ,,Închiriere spații”și ,,Dezvoltare imobiliară”.

În anul 2015 se obține o cifră de afaceri mai mică decât în anul 2014 cu 19,42% (cu
5.150.913 lei). Acest lucru se datorează în special reducerii drastice a veniturilor din
activitatea de ,,Dezvoltare imobiliară”(scadere cu 7.861.540 lei). Activitatea de
,,Închiriere spații” aduce venituri suplimentare față de cele din anul 2014 și devine cea
mai importantă activitate a societății.

Societatea depinde mult de activitatea de ,,Închiriere spații” și este foarte riscant să stea
intr-o singură activitate. Ar trebui să-și dezvolte portofoliul de activități(servicii) și să
încerce redresarea activității de ,,Dezvoltare imobiliară”.

4.1.2 Calculul și analiza rezultatului din exploatare

,,Rezultatul din exploatare (REXP) diferă de rezultatul brut al exploatării prin faptul că
ține seama de politica de amortizări și provizioane promovată de entitate, ca atare este
un rezultat net de amortizări și provizioane. Se determină ca diferență între venituri și
cheltuielile din exploatare:

REXP = VEXP – CEXP unde:

- VEXP reprezintă veniturile din exploatare;

- CEXP reprezintă cheltuielile din exploatare.

Rezultatul exploatării este un indicator care măsoară rentabilitatea unei entități la

nivelul fluxurilor de exploatare”. (Achim & Borlea, 2014)

Denumirea 2013 2014 2015

indicatorului

Cifra de afaceri 29.103.730 26.520.220 21.369.307

53
 Variația stocurilor -9.239.633 -8.436.079 855.394

Alte venituri de 659.483 322.223 -2.600.115

exploatare

Venituri din 20.523.580 18.406.364 19.624.586

exploatare

Cheltuieli cu 3.672.479 2.932.887 3.129.128

materiile prime și
materiale

Cheltuieli cu 4.674.253 1.585.783 1.351.316

personalul și
asigurările sociale

Amortizări și 5.161.946 4.913.766 6.309.734

deprecieri

Cheltuieli privind 2.079.876 1.432.436 1.391.214

prestațiile externe

Alte cheltuieli din -68.098 3.877.136 1.282.302

exploatare

Cheltuieli 15.520.456 14.742.008 13.463.694

exploatare

Rezultatul 5.003.124 3.664.356 6.160.892

exploatării-Profit

Table 4 Rezultatul din exploatare

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

Evoluție veniturilor respectiv a cheltuielilor din exploatare se poate observa din

urmatorul grafic.

54
 Chart Title
Venituri-Cheltuieli din exploatare 25,000,000
20,523,580 19,624,586
20,000,000 18,406,364
15,520,456 14,742,008
15,000,000 13,463,694

10,000,000

5,000,000

0
2013 2014 2015
Anul

Venituri din exploatare Cheltuieli exploatare

Figure 3 Evoluția veniturilor și a cheltuielilor din exploatare

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

După cum se poate observa din grafic, veniturile din exploatare din anul 2014 sunt mai
mici decât cele din anul 2013 cu 10,31% (2.117.216 lei). Acest lucru se datorează
scăderii veniturilor din activitatea ,,Montaj construcții”. Veniturile din exploatare din
anul 2015 sunt mai mari decât cele din anul 2014 cu 6,61% (1.218.222 lei). Acest lucru
se datorează în special variației stocului care crește venitul din exploatare.

În ceea ce privește cheltuielile din exploatare, acestea continuă să scadă începând cu

anul 2013. În anul 2014 scad față de anul 2013 cu 5,01% (778.448). Acest lucru se
datorează scăderii cheltuielilor cu salarile personalului(societatea începe să reducă
personalul) precum și a scaderii cheltuililor cu materiile prime. Totuși, cresc foarte mult
,,Alte cheltuieli din exploatare”. Acest lucru se datorează faptului că, societatea
demolează mai multe construnții cu valoare contabilă ridicată.

În anul 2015 scad cheltuielile față de anul 2014 cu 8,67% (1.278.314). În general
cheltuielile rămân la nivelul din anul 2014 dar apar două diferențe care fac diferența.
Pe de o parte se poate observa că, cheltuielile din ,,Alte cheltuieli de exploatare” sunt
mult mai reduse decât cele din 2014 (2.594.834), iar pe de altă parte se observă din
tabelul ,,Rezultatul din exploatare” că valoarea amortizărilor crește cu 1.395.968 lei.
Acest lucru se datorează faptului că societatea a recepționat active imobilizate de valori
mari în anul 2015.

55
Evoluția rezultatului exploatării se prezintă astfel:

Evoluția Rezultatului din exploatare

7,000,000
6,160,892
6,000,000
Rezultatul din exploatare

5,003,124
5,000,000

4,000,000 3,664,356

3,000,000

2,000,000

1,000,000

0
2013 2014 2015
Anul

Figure 4 Evoluía Rezultatului din exploatare

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

După cum se poate observa din grafic, rezultul din exploatare pe anul 2014 este mai
mic cu 26,75% (1.338.768 lei) față de cel din anul 2013. Acest lucru se datorează
reduceri veniturilor din activitatea de ,,Construcții montaj”, precum și a creșterii
cheltuielilor datorate cu demolarea clădirilor.

În anul 2015 rezultatul de exploatare este mult mai mare decât cel din anul 2014, depășindu-
l cu 68,13% (2.496.536 lei) lei. Acest lucru se datorează în special scăderii cheltuielior de
către firmă de-a lungul anilor. De asemenea, variația stocurilor crește valoarea rezultatului,
ceea ce înseamnă că firma a început să construiască depozite (hale etc).

Rentabilitatea cifrei de afaceri pe cei trei ani studiați este următoare

𝑅𝐸𝑋𝑃𝐿 2013
RCA2013= x 100=17, 19%
𝐶𝐴 2013

𝑅𝐸𝑋𝑃𝐿 2014
RCA2014= x 100 =13, 81%
𝐶𝐴 2014

𝑅𝐸𝑋𝑃𝐿 2015
RCA2015= 𝑥 100=28, 83%
𝐶𝐴 2015

Cea mai mare rată a rentabilității Cifrei de afaceri este în anul 2015, acolo unde
rezultatul din exploatare reprezintă 28, 83% din cifra de afaceri.

56
4.1.3 Calculul și analiza rezultatului financiar

,,Rezultatul financiar (RF) se determină ca diferență între venituril financiare (VF) și

cheltuielile financiare (CF), adică:

≥ 0,  𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟ă

RF = VF – CF {
< 0,  𝑃𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟ă

Rezultatul financiar este un indicator care măsoară rentabilitatea unei întreprinderi la

nivelul fluxurilor financiare”. (Bătrâncea et al., 2012)

Indicatori 2013 2014 2015

Venituri financiare 129.897 102.198 76.691

Cheltuieli privind dobânzile 1.470.745 1.477.001 2.744.368

Alte cheltuieli financiare 279.105 418.635 529.815

Cheltuieli financiare 1.749.850 1.895.636 3.274.183

Rezultatul financiar -1.619.953 -1.793.438 -3.197.492

Table 5 Rezultatul financiar

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

Pe baza acestui tabel se realizează evoluția cheltuielilor și a veniturilor financiare printr-

un grafic.

Evoluția cheltuielilor și a veniturilor financiare

3,500,000 3,274,183

3,000,000
2,500,000
1,895,636
2,000,000 1,749,850

1,500,000
1,000,000
500,000 129,897 102,198 76,691
0
2013 2014 2015
Venituri financiare Cheltuieli financiare

Figure 5 Evoluția veniturilor și a cheltuielilor financiare

57
 Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al
societății studiate

După cum se poate observa din grafic, veniturile financiare scad de-a lungul peioadei
studiate. Aceste venituri sunt reprezentate în special de veniturile din dobânzi aferente
depozitelor bancare, dar și de dobânzile percepute pentru vânzarea cu plata în rate.

În ceea ce privește cheltuielile și acestea cresc de-a lungul perioadei studiate.

Cheltuielile financiare din anul 2014 au crescut cu 8,33% (145.786 lei) față de cele din
2013, acest lucru datorându-se diferențelor de curs valutar(Există un nivel stabil al
cheltuielilor cu dobânzile)

În anul 2015 are loc o creștere puternică a cheltuielilor financiare, aceste crescând față
de anul 2014 cu 72,22% (1.378.547 lei) deoarece a crescut cheltuielile cu dobânzile.

Evoluția rezultatului financiar este prezentată prin următorul grafic:

Rezultatul financiar
0
2013 2014 2015
-500,000

-1,000,000
Nivelul financiar

-1,500,000
-1,619,953
-2,000,000 -1,793,438

-2,500,000

-3,000,000

-3,500,000 -3,197,492
Anul

Figure 6 Rezultatul financiar

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

După cum se poate observa din grafic rezultatul financiare este pierdere. Cea mai mare
pierdere este înregistrată în anul 2015, an în care cresc cheltuielile cu dobânzile
societății.

58
4.1.4 Calculul și analiza rezultatului curent

,,Rezultatul curent (RC) indică rezultatul aferent activităților cu caracter repetitiv și

normal care exprimă sintetic performanțele economice și financiare ale entițății. Acesta
nu include rezultatele extraordinare care au o natură neobișnuit, normale, repetitive.

RC = REXPL + RF, unde

- REXP reprezintă rezultatul din exploatare;

- RF reprezintă rezultatul financiar”. (Achim & Borlea, 2014)

Indicator 2013 2014 2015

Rezultatul exploatării-Profit 5.003.124 3.664.356 6.160.892

Rezultatul financiar-Pierdere -1.619.953 -1.793.438 -3.197.492

Rezultatul curent-Profit 3.383.171 1870918 2.963.400

Table 6 Rezultatul curent

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

Doresc să menționez faptul că, în cazul societății noastre rezultatul curent este și
rezultatul brut din exploatare deoarece societatea nu a avut venituri sau cheltuieli
extraordinare Pe baza acestui tabel observăm că rezultatul din exploatare este destul de
ridicat pentru a acoperi pierderea din rezultatul financiar

În următorul grafic voi prezenta evoluția rezultatului curent/profitului brut din

exploatare.

Evoluția rezultatului curent

8,000,000
6,160,892
6,000,000 5,003,124
3,383,171 3,664,356
4,000,000 2,963,400
1870918
2,000,000

0
2013 2014 2015
-2,000,000
-1,619,953 -1,793,438
-4,000,000 -3,197,492
Rezultatul exploatării-Profit Rezultatul financiar-Pierdere Rezultatul curent

59
 Figure 7 Evoluția rezultatului curent

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

Din grafic se poate observa că rezultatul curent din anul 2014 este mai mic decât cel
din anul 2013 cu 44,7% (1.512.253). Acest lucru se datorează în special scăderii
rezultatului din exploatare în anul respectiv datorită reducerii veniturilor din activitatea
,,Construcții montaj” precum și a creșterii cheltuielilor generate de demolarea unor
clădiri cu valoare contabilă mare. Rezultatul financiar crește puțin față de anul 2013
(pierdere).

Rezultatul curent din anul 2015 crește cu 58,39% (1.092.482) față de rezultatul curent
din anul 2014. Deși pierderea din rezultatul financiar crește ca urmare a creșterii ratelor
cu dobânzile datorate, rezultatul din exploatare crește mai mult și acoperă pierderea
ducând la obținerea de profit pentru firmă.

4.1.5 Calculul și analiza rezultatului net al exercițiului

,,Rezultatul net al exercițíului exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu

care sunt renumerați acționarii întreprinderii pentru capitalurile proprii subscrise și
vărsate. Indicatorul se determină ca diferență între rezultatul brut al exercițiului și
impozitul pe profit.

RNE = RBE – IP

Impozitul pe profit se determină prin aplicarea cotei de impozit asupra rezultatului brut
impozabil (RBI). Acesta se determină prin corectarea rezultatului brut al exercițiului cu
cheltuielile nedeductibile (care se adună) și cu venituri neimpozabile (care se scad)”
(Bâtrâncea et al., 2012):

RBI = RBE + CND - VNI

Indicator 2013 2014 2015

Rezultatul curent-Profit 3.383.171 1.870.918 2.963.400

Rezultatul net/Profit net 2.701.287 1.658.039 2.586.331

Table 7 Rezultatul net

60
 Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al
societății studiate

În următorul grafic voi prezenta evoluția rezultatului net pe perioada studiată.

Profitul net
3,000,000 2,701,287
2,586,331
2,500,000

2,000,000
Profitul net

1,658,039
1,500,000

1,000,000

500,000

0
2013 2014 2015
Axis Anul

Figure 8 Evoluția rezultatului net

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din contul de profit și pierdere al

societății studiate

După cum se poate observa din grafic rezultatul net în anul 2014 este mai mic decât
rezultatul net din anul 2013 cu 38.62 % (1.043.248 lei). Acest lucru se datorează
scăderii cifrei de afaceri precum influențarea negativă a rezultatului din exploatare de
către variația stocurilor.

În anul 2015 rezultatul net este cu 55,98% (928.292 lei) mai mare decât în anul 2014.
Acest lucru se datorează scăderii cheltuielilor precum și a variației stocurilor, semn că
firma produce mai mult decât vinde.

4.1.6 Calculul și analiza ratei rentabilității economice

Rata rentabilității economice în sens general (RRE) pune în evidență contribuția

activelor la obținerea de rezultate brute și se determină ca raport între rezultatul brut al
exercițiului (RBE) și totalul activului bilanțier (AB)”(Achim & Borlea, 2014):
𝑅𝐵𝐸
RRE = x 100
𝐴𝐵

61
Activul bilanțier se referă la activele totale ale firmei (AT) și cuprinde activele
imobilizate, activele circulante și cheltuielile înregistrate în avans

,,Indicatorul pune în evidență contribuția elementelor patrimoniale la obținerea

rezultatelor”. ( Bătrâncea et al., 2012)

Indicator 2013 2014 2015

Active imobilizate total 145.797.218 144.942.768 150.585.808

Active circulante total 13.396.118 11.983.151 7.591.022

Activul bilanțier(AT) 159.193.336 156.925.919 158.176.830

Table 8 Activul bilanțier

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor Bilanțului societății studiate.

Societatea recunoaște ,,Cheltuielil înregistrate în avans” la active circulante.

În continuare se va prezenta evoluția elementelor ce formează activul bilanțier prin

grafice.

Active imobilizate total

152,000,000
151,000,000 150,585,808
150,000,000
Activul imobilizat

149,000,000
148,000,000
147,000,000
145,797,218
146,000,000
144,942,768
145,000,000
144,000,000
143,000,000
142,000,000
2013 2014 2015
Anul

Figure 9 Evoluția activele imobilizate

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor Bilanțului societății studiate.

După cum se poate observa din grafic valoarea activelor imobilizate a scăzut în anul
2014 față de anul 2013 cu 0,58% (854.450), această valoare este foarte mică, activele
imobilizate rămân la un nivel stabil. Totuți, luate pe elemente, din bilanț, se observă că
imobilizările necorporale au crescut enorm, acest lucru datorându-se fondului

62
comercial rezultat în urma fuziunii. Imobilizările corporale prezintă atât intrări cât și
iesiri de active. Societatea a început să înstrăineze echipamentele utilizate în activitatea
de ,,Construcții montaj”, sau să demoleze construcții. Foarte mult cresc investițiile
imobiliare în curs.

În anul 2015 se observă o creștere a valorii activelor imobilizate față de anul 2014 cu
3.9% (5.643.040), valoare care este destul de ridicată. Acest lucru se datorează faptului
că societatea a executat și recepționat o serie de investiții.

Active circulante total

16,000,000
14,000,000 13,396,118
11,983,151
12,000,000
Active circulante

10,000,000
7,591,022
8,000,000
6,000,000
4,000,000
2,000,000
0
2013 2014 2015
Anul

Figure 10 Evoluția activelor circulante

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor Bilanțului societății studiate

Conform Figurii 10 activele circulante din anul 2014 scad cu 10.54% (1.412.967) față
de cele din anul 2015, acest lucru datorându-se scăderii valorii stocurilor. Stocurile au
scăzut ca urmare a vânzării unui număr însemnat de apartamente. De asemenea
creanțele și disponibilul bancar au crescut dar nu cu o valoare la fel de mare cum au
scăzut stocurile.

Tot din grafic se poate observa că în anul 2015 continuă să scadă valoarea activelor
circulante, acestea având valoarea cu 36,65% (4.392.129) mai mică decât valoarea
activelor din anul 2014. Reducerea activelor circulante se datorează în special scăderii
stocurilor (vânzârii restului de apartamente) și a creanțelor. În schimb, disponibilul
bănesc crește și ajunge la valoarea de 3.703.249.

63
În continuare se va prezenta evoluția activulului bilanțier prin următorul grafic:

Evoluția activului bilanțier

159,500,000 159,193,336
159,000,000
158,500,000 158,176,830
Activul bilanțier

158,000,000
157,500,000
156,925,919
157,000,000
156,500,000
156,000,000
155,500,000
2013 2014 2015
Anul

Figure 11 Evoluția activului bilanțier

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor Bilanțului societății studiate.

Din figura 11 se poate observa că Activul bilanțier din anul 2014 este mai mic decât
activul bilanțier din anul 2013 cu 1,42% (2.267.417 lei), acest lucru datorându-se atât
scăderii activelor circulante precum, și a activelor imobilizate.

În anul 2015 Activul bilanțier este mai mare decât Activul bilanțier din anul 2014 cu
0,79% (1.250.911 lei), acest lucru se datorează creșteri mai rapide a valorii activelor
imobilizate decăt ceea a scăderii activelor circulante.

În continuarea se va prezenta evoluția ratei rentabilității economice

Indicator 2013 2014 2015

Rezultatul curent-Profit(RBE) 3.383.171 1.870918 2.963.400

Activul bilanțier(AT) 159.193.336 156.925.919 158.176.830

Rata rentabilității economice 2,125% 1,192% 1,873

Table 9 Rata rentabilității economice

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din Contul de profit și pierdere, și din
Bilanțul societății studiate

64
 Evoluția Ratei rentabilității economice
2.5
2.125196371

Rata rentabilității economice

1.873472872
2

1.5
1.192230074

0.5

0
2013 2014 2015
Anul

Figure 12 Evoluția ratei rentabilității economice

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din Contul de profit și pierdere, și din
Bilanțul societății studiate

În anul 2013 rata rentabilității economice este 2,125%, ceea ce înseamnă că 2,125% din
activul bilanțier ajută la obținerea rezultatului brut din exploatare

În anul 2014 rata rentabilității economice este de 1,192%, ceea ce înseamnă că 1,192%
din activul bilanțier ajută la formarea rezultatului brut din exploatare.

În anul 2015 rata rentabilității economice este de 1,873%, ceea ce înseamnă că 1,873%
din activul bilanțier ajută la formarea rezultatului din exploatare.

4.1.7 Calculul și analiza ratei rentabilității activelor

,,Rata rentabilității activelor(Return on Total Assets – ROA) se determină ca un raport

dintre profitul net și valoarea activelor întreprinderii. Indicatorul măsoară gradul de
rentabilitate al întregului capital investit în firmă. În literatura economică anglo-
americană, indicatorul mai poartă denumirea de rata rentabiliății activelor totale(Return
on Total Assets- ROA) sau rata rentabilității investiției (Return on Investment-ROI)
𝑅𝑁𝐸
ROA= 𝐴𝑇 . 100

65
După părerea altor analiști americani, indicatorul se determină ca un raport procentual
între rezultatul din exploatare(RE) și totalul activelor recunoscute în poziția financiară
a întreprinderii(AT):
𝑅𝐸
ROA = 𝐴𝑇 𝑥 100

În acest caz indicătorul măsoară eficiența cu care sunt folosite activele întreprinderii în
activitatea operațională”. (Bătrâncea et al., 2012)

Evoluția rezultatului net este prezentat în figura 9. Evoluția rezultatului net iar evoluția
activului bilanțier este reprezentată în figura 11. Evoluția activului bilanțier

Indicator 2013 2014 2015

Rezultatul net/Profit net 2.701.287 1.658.039 2.586.331

Activul bilanțier(AT) 159.193.336 156.925.919 158.176.830

ROA 1,696% 1,056% 1,635%

Table 10 Rata rentabilității activelor

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din Contul de profit și pierdere, și din
Bilanțul societății studiate

Evoluţia ratei rentabilităţii se poate observa în graficul de mai jos:

Evoluția ratei rentabilității activelor

1.8 1.696859346
1.635088401
1.6
Rata rentabilității activelor

1.4
1.2 1.056574344
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
2013 2014 2015
Anul

Figure 13 Evoluțía ratei rentabilității activelor

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din Contul de profit și pierdere, și din
Bilanțul societății studiate
66
În anul 2013 rata rentabilității activelor este de 1, 696% , ceea ce înseamnă că eficiența
cu care au fost utilizate activele societății în activitatea sa este de numai 1,696%. În
anul 2014 rata rentabilității activelor este de 1,056%., ceea ce înseamnă că, eficiența cu
care au fost utilizate activele societății în activitatea sa este de 1,056%. Scăderea ratei
se datorează în special, scăderii rezultatul net. Acesta scade cu un procentaj mult mai
mare decât activul bilanțier. În anul 2015 rata rentabilității economice este de 1,635%,
ceea ce înseamnă că, eficiența cu care au fost utilizate activele societății în activitatea
sa este de 1,635%. Creșterea ratei față de anul precedent se datorează în special creșterii
rezultatului net.

4.1.8 Calculul și analiza ratei rentabilității capitalului propriu

,,Rata rentabilității capitalului propriu (ROE) ( Return on Common Equity) reflectă

eficiența utilizării capitalurilor acționarilor și se determină ca raport între profitul net
obținut de entitate (RNE) și capitalul propriu (CPR) astfel:
𝑅𝑁𝐸
ROE = 𝐶𝑃𝑅 𝑥 100

Importanța analizării acestui indicator rezultă cel puțin din următoarele considerente:

- Indicatorul arată gradul de alocare a fondurilor acționarilor în activitatea

curentă, pe de-o parte, precum și eficiența cu care entitatea angajează capitalul
acționarilor în afaceri, pe de altă parte;
- Indicatorul reflectă totodată rentabilitatea capitalului acționarilor constituind o
măsură a capacității entătății de a plătii divedendele cuvenite acestora;
- Indicatorul permite estimarea câștigurilor pe o unitate de capital investit în
acțiuni sau profitul care revine proprietarilor pentru investițiile făcute în
entitate”. (Achim & Borlea, 2014)

Indicator 2013 2014 2015

Rezultatul net/Profit net 2.701.287 1.658.039 2.586.331

Capitalul propriu 113.392.256 78.167.249 88.944.289

ROE 2,382% 2,121% 2,907%

Table 11 Rata capitalurilor proprii

67
 Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din Contul de profit și pierdere, și din
Bilanțul societății studiate

Evoluția Capitalului propriu

120,000,000 113,392,256

100,000,000
88,944,289
78,167,249
Capitalul propriu

80,000,000

60,000,000

40,000,000

20,000,000

0
2013 2014 2015
Anul

Figure 14 Evoluția capitalului propriu

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din Bilanțul societății studiate.

După cum se poate observa din Figura 14, Capitalulu propriu din anul 2014 este mai
mic decât cel din anul 2013.

Acesta este mai mic cu 31,07% (35.225.007 lei) deoarece în anul respectiv s-au redus
acțiuni proprii în valoare de 50.454.664 lei dar au crescut primele de emisiune și
capitalul social

În anul 2015 capitalul propriu este mai mare decât cel din anul 2014 cu 13,78%
(10.777.040 lei) deoarece numai apare scăderea valorii din acțiuni proprii. În schimb,
în acest an, capitalul social scade iar rezultatul reportat este mult mai mic decât în anii
anteriori.

Evoluţia ratei rentabilităţii capitalurilor proprii se analizează pe anii 2013-2015, iar

tendința evoluţiei sale se poate observa în graficul de mai jos:

68
 Evoluția ratei capitalurilor proprii
Rata capitalului propriu 4
2.907810079
3 2.382249984
2.121142833
2

0
2013 2014 2015
Anul

Figure 15 Evoluția ratei capitalurilor proprii

Sursă. Realizat de autor pe baza informațiilor din Bilanț și din Contul de profit și
pierdere al societății studiate

În anul 2013 eficiența cu care se utilizează capitalul investit este de 2,382%

În anul 2014 rata rentabilității capitalurilor proprii este de 2,121% și arată eficiența
capitalului investit într-o afacere. Rata este mai scăzută decât în anul 2013 deoarece
rezulatul net scade mult mai mult procentual decât scad capitalurile proprii.

În anul 2015 rata rentabilității capitalurilor proprii este de 2,907% și arată eficiența
capitalului investit într-o afacere. Rata este mai mare decât în anul anterior deoarece
rezultatul net crește mai repede decât capitalurile proprii.

69
 Capitolul 5. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și a
rezultatului-Monografie contabilă

În acest capitol se va realiza monografia unei societăți care va cuprinde cheltuieli și

venituri indiferent de momentul plății și se va realiza calculul impozitului pe profit
Această monografie este realizată de autorul lucrării de licență, societatatea fiind una
fictivă. Obiectivul acestei monografii este de a prezenta în special modul de calcul al
impozitului pe profit, punându-se astfel în practică teoria de la capitolele 2,3 și 4 al
prezentei lucrări, precum și alte aspecte fiscale.

Perioada luată în calcul la calculul impozitului pe profit este de o lună deși acesta se
calculează trimestrial.

Societatatea este plătitoare de TVA.

Cota de adaos practicată la mărfuri este de 30%.

5.1 Monografia cheltuielilor și veniturilor societății

1) Societatea în data de 5 a lunii vinde un autoturism. Etapele acestei operațiuni sunt

următoarele:

a) Vânzare autoturism

461 = % 4.560

7583 3.800

4427 760

b) Scoatere din gestiune

% = 2131 15000

6583 2500

2813 12250

70
2) Societatea realizează în antrepriză amenajarea unui teren

% = 462 1200

628 1000

4427 200

3) În data de 7 a lunii se dau în consum (intră la costul de producție) materii prime și

materiale consumabile

Dare în consum materii prime

601 = 301 3000

601 = 301 3.000

Dare în consum materiale consumabile

602 = 302 1500

4) În data de 9 a lunii se înregistrează amortizarea utilajului care realizează producția

6811 = 2813 450

5) În data de 10 a lunii se înregistrează în contabilitate salariilor datorate personalului(

nu întregul personal participă la producție efectiv)

Înregistrare salarii

641=421 10000 (Din care 8000 intră în costul de producție, restul fiind cheltuieli
administrative)

Contribuția pentru asigurarea accidentelor de muncă 0,233%

6451=4311 23 (Din care 19 întră la costul producției)

Contribuția la fondul de șomaj 0,5%

6452=4371 50 (Din care 40 întră la costul producției)

Contribuția la fondul de garantare a creanțelor salariale 0,25%

6452=447 25 (Din care 20 întră la costul producției)

Contribuția la asigurările sociale de sănatate-5,2%

71
6453=4313 520 (Din care 416 întră la costul producției)

Contribuția la asigurarile sociale 15,8%

6451=4311 1580. (Din care 1264 întră la costul producției)

Contribuția pentru concedii și indemnizații 0,85%

6451=4311 85. (Din care 68 întră la costul producției)

6) În data de 12 a lunii, societății îi este facturată servicii de reparații (intră în costul de

producție)

% = 401 600

611 500

426 100

7) În data de 15 a lunii societatea încasează dividende

5121 = 7611 4000

8) Se înregistreză cheltuieli cu energia și apa

% = 401 960

605 800 (Din care 640 în activitatea de producție)

4426 160

9) În data de 17 societate înregistrează cheltuieli cu amenzi-Stat

6581 = 401 400 *

10) Se recepționează o parte din produsele finite+ produse reziduale în data de 18 a

lunii

Recepție produse finite

345 = 711 9000

Recepție produse reziduale

346 = 711 650

11) Vânzare produse reziduale + produse finite

72
4111 = % 1020

703 850

4427 170

Scoatere din gestiune produse reziduale

711 = 346 650

Vânzare produse finite

4111 = % 15000

701 12500

4427 2500

711 = 345 9000

12) Cheltuieli de protocol în data de 19 a lunii

623 = 5121 3000 (TVA INCLUS 9%)

13. Societatatea sponsorizează un ONG

6582 = 5121 1000

14) Se recepționează restul de produse finite + produse reziduale în data de 22 a lunii

346 = 711 267

345 = 711 6000

15) În data de 24 se vând produsele reziduale

4111= % 420

703 350

4427 70

Descărcare din gestiune produse reziduale

711 = 346 267

16) Se transferă produsele finite în gestiunea magazinului propriu

73
371 = % 9360

345 6000

348 1800 (30% Cotă de adaos)

4428 1560

17) Vânzare marfuri din magazin până la sfârțitul lunii 3/4 (7020 lei)

5121 = % 7020

707 5850

4427 1170

Descărcare din gestiune mărfuri

% = 371 7020

607 4500

378 1350

4428 1170

18) La sfârșit de lună de descoperă un minus la marfuri în valoare de 200 lei,

neimputabil

% = 371 200

607 128,20

378 38,46

4428 33,34

19)Înregistrare tva aferente marfurilor lipsă

635 = 4427 33,34

20) Înregistrare venituri cu dobânzi în 31 a lunii

5121 = 766 350

21)Înregistrare cheltuieli cu comisioanele bancare

627 = 5121 100.

74
5.2 Contabilitatea rezultatului- Monografie

Pentru a se ajunge la calculul impozitului pe profit sunt necesare mai multe etape:

a) Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli

Conturile de cheltuieli se închid prin creditare

121 = % 31194,54

6583 2500

628 1000

601 3000

602 1500

6811 450

641 10000

6451 1688

6452 75

6453 520

611 500

605 800

6581 400

623 3000

6582 1000

607 4628,2

635 33,34

627 100

Conturile de venituri se închid prin debitare.

% = 121 33700

7583 3800

75
7611 4000

703 1200

701 12500

711 6000

766 350

707 5850

În urma închiderii conturilor de cheltuieli și venituri se trece la calculul impozitului pe

profit. Pentru a se realiza acest lucru, sunt necesare mai multe etape, astfel:

A) Stabilirea veniturilor deductibile cât și a veniturilor neimpozabile.

Total venituri = 33700 din care:

- Venituri deductibile 29700

- Venituri neimpozabile 4000

B) Stabilirea cheltuielilor deductibile, parțial nedeductibile cât și a cheltuielilor

nedeductibile.

Total cheltuieli = 31194,54 din care:

- Cheltuieli deductibile 26633

- Cheltuieli nedeductibile 1561,54-Din care 1000 cheltuieli cu sponsorizări
- Parțial deductibile 3000-Cheltuielile de protocol

C) Se trece la calculul impozitului pe profit

1) Rezultatul contabil = Total venituri –Total Cheltuieli

Rezultatul contabil = 33700 – 31194,54= 2505,46

2) Venituri neimpozabile: 4000

- Venituri din dividende 4000

3) Cheltuieli nedeductibile fiscal altele decât cheltuielile cu impozitul pe profit și

cheltuielile de protocol: 1561,54

- Cheltuieli cu amenzi datorate statului: 400

- Cheltuieli cu sponsorizările: 1000
- Cheltuieli cu lipsa neimputabilă: 128.2

76
 - Cheltuieli cu TVA aferentă lipsei neimputabile: 33.34

4) Cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrat = 0

5) În această parte se va calcula cheltuielile de protocol care sunt nedeductibile fiscal.

Cheltuieli de protocol nedeductibile fiscal: 3000-110,11= 2889.89

Nmax = 2% (Rezultatul contabil + Cheltuieli cu protocolul efectiv+ Cheltuieli cu

impozitul pe profit)

Nmax = 2% (2505.46 + 3000 + 0)

Nmax = 110,11

6) TVA de anulat (Cota de TVA încazul nostru este de 9%)

TVA Nedeductibil = 2889,89* 9%=260,09

Se fac următoarele înregistrări

635 = 4427 260,09

121 = 635 260,09

7) Se face corecție la nivelul rezultatului contabil

Rezultatul contabil corectat = 2505,46 – 260,09 = 2245,37

8)Se calculează rezultatul fiscal = Rezultatul contabil corectat + Cheltuieli

nedeductibile – Venituri neimpozabile –Deduceri fiscale

Rezultatul fiscal = 2245,37 + (1561,54 + 2889,89 + 260,09) – 4000 – 0=

Rezultatul fiscal = 2956,89

9) Se calculează impozitul pe profit datorat

Impozit pe profit = 2956,89*16% = 473 (Valoarea este mereu un număr întreg)

10) Avem cheltuieli cu sponsorizări. Acestea reduc impozitul pe profit

Se alege minimul dintre: min(Cheltuieli cu sponsorizarea;20% Impozitul datorat;0,5%

Cifra de afaceri)

a) Cheltuieli cu sponsorizarea = 1000

b) 20%Impozitul datorat = 20% *473 = 95

c) 0, 5% Cifra de afaceri = 19550* 0,5% = 98

77
cifra de afaceri cuprinde grupa 70 din care se scade creditul lui 709

Cifra de afaceri = 12500 + 850+350+5850 = 19550

Se alege valoarea cea mai mică dintre cele trei: 95 –Cu această sumă va scădea
impozitul pe profit datorat.

Impozit pe profit datorat = 473 – 95 = 378

Se înregistrează impozitul cu profitul datorat:

691 = 4411 378

121 = 691 378

11) Se recalculeză rezultatul contabil

Rezultatat contabil corectat = 2245,37 – 378 = 1867,37

Acesta este și rezultatul net, cuprinde creditul final lui 121 ,,Profit sau pierdere”

12) Rezultatul brut = Rezultatul net + Impozitul pe profit

Rezultatul net = 1867,37 + 378 = 2245,37

După cum se poate observa, societatea obține profit din care 1867,37 rămâne la
dispoziția sa.

Din această sumă se pot plăti dividende la acționari.

78
 Concluzii și propuneri

Concluzii capitolul 1

- În anul 1990 după divizarea Trustului de Construcții în mai multe societăți

comerciale, a luat ființă Transilvania Construcții S.A
- În anul 1999 societatea este privatizată
- SC TRANSILVANIA CONSTRUCȚII SA este societate de tip deschis,
acțiunile sale sunt tranzacționate pe Bursa de Valori București, la categoria
standard, având simbolul de tranzacționare COTR începând cu luna august 2008
- În anul 2015, cea mare pondere în Cifra de Afaceri o deține activitatea de
închiriere a spațiilor logistice ce compun Parcul Logistic Transilvania. O
activitate care și în anul 2015 are o contribuție importantă în Cifra de Afaceri
este aceea de dezvoltare imobiliară.
- În ultimii ani societatea a dezvoltat noi activități, pentru a avee mai multe surse
de venituri și pentru a se proteja împotriva riscului de piață.
- În ceeea ce privește activitatea de închiriere spațiu, în acest moment societatea
are o poziție solidă pe piață, deoarece a fost prima societate care a oferit pieței
locale de profil un parc logistic propriu-zis.
- În anul 2015 s-a redus numărul de salariați și implicit s-au redus cheltuielile
salariale. Modelul de afaceri practicat în prezent de societate nu impune un
număr mare de salariați.

Concluzii capitol 2

- Ocazionarea cheltuieilor are loc în majoritatea situațiilor în patru etape:

Angajarea, plata, consul și încorporarea.
- Din punct de vedere al momentului recunoașterii lor, cheltuielile se grupează
în: cheltuieli propriu-zise, cheltuieli înregistrate în avans, cheltuieli de repartizat
pe mai multe exerciții și cheltuieli de plată.
- Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
cheltuieli de exploatare și cheltuieli financiare.
- Conturile de cheltuieli sunt asimilate conturilor de activ

79
 - în cazul entităților apar patru etape ale ocazionării veniturilor: Obținerea
producției, facturarea producției, încasarea și încorporarea.
- După momentul recunoașterii veniturilor în rezultatul exercițiului acestea se
clasifică în: venituri propriu-zise, venituri înregistrate în avans și venituri de
realizat.
- După natura lor veniturile se pot clasifica în: venituri din exploatare și venituri
financiare.
- veniturile sunt recunoscute atunci când este probabil că entitatea va avea
beneficii economice viitoare și pot fi evaluate în mod credibil
- Conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv.

Concluzii capitolul 3

- Contabilitatea entitățiilor economice din România este organizată în dublu

circuit.
- Contabilitatea financiară a entităților economice este o contabilitate de
angajamente.
- Rezultatul exercițíului reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli, care
poate fi favorabilă(profit), atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile
sau nefavorabilă (pierdere), atunci când cheltuielile sunt mai mari decât
veniturile
- Contul de profit sau pierdere este cea de a doua componentă de bază a situațiilor
financiare, alături de bilanț, pe care îl completează cu noi informații
- Există o diferență între rezultatul contabil și rezultatul fiscal
- La rezultatul fiscal se aplică cota de 16% și se obține impozitul pe profit.
- Pentru a se ajunge la rezultatul fiscal trebuie să se facă o diferențiere între
cheltuielile deductibile și nedeductibile sau partial nedeductibile. Trebuie să se
stabilească de asemenea veniturile neimpozabile din totalul veniturilor unei
societăți.
- Rezultatul net reprezintă creditul final al contului 121 ,,Profit sau pierdere”.
- Utilizatorii informației contabile: Investitorii prezenți și potențiali, personalul
angajat, creditorii financiari, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții,
guvernul și instituțiile sale și publicul.

80
Concluzii capitolul 4

- Reducerea cifrei de afaceri se datorează în special scăderii veniturilor din

activitatea de ,,Dezvoltare imobiliară”, precum și din activitatea ,,Construcții
montaj”.
- Activitatatea ,,Închiriere spații” este cea mai importantă activitate a societății
- Societatea tinde să-și dezvolte activitatea de ,,Închiriere spații”
- Societatatea înceacă mereu să-și înbunătățească servicile oferite clienților săi.
- Profitabilitatea la această firmă nu este foarte ridicată dar se obține anual.
- Societatea urmărește să reducă cheltuielile cu personalul
- Consider că societatea tinde să-și dezvolte în special activitatea de ,,Închiriere
spații”
- Scăderea veniturilor din 2 activități de bază duce la reducerea rezultatului din
exploatare
- Societatea are multe credite bancare iar din această cauză are pierdere la
rezultatul financar
- Rezultatul curent pe cei trei ani este pozitiv deoarece veniturile din activitatea
de bază sunt mai mari decât pierderile din rezultatul financiar. Acest lucru
permite calcularea impozitului pe profit și la stabilirea rezulttului net.
- Rata rentabilității economice pe perioada studiată arată o contribuție redusă a
activelor societății la obținerea rezultatului brut.

Concluzii capitolul 5

- Se face diferențiere între cheltuielile și veniturile care țin efectiv la obiectul de

producție
- Conturile de cheltuieli se asimilează conturilor activ
- Conturile de venituri se asimilează conturilor de pasiv
- Conturile de cheltuieli și venituri se închid la sfârșitul perioadei prin contul 121
,,Profit și pierdere”.
- Dacă veniturile totale sunt mai mari decât cheltuielile totale atunci firma este
profitabilă și se poate trece la impozitul pe profit
- Se calculează profitul fiscal în scopul determinării impozitului pe profit
- La profitul fiscal (profit impozabil) se aplică cota de 16% și se obține profitul
impozabil

81
 - Din rezultatul contabil(corectat) se scade impozitul pe profit și se obține
rezultatul net
- Rezultatul net corespunde cu soldul creditor final al contului 121.
- Rezultatul brut este format din rezultatul net și impozitul pe profit

Propuneri – Ține de studiul de caz de la capitolul 4

- Societatea având o poziție favorabilă în ceea ce privește activitatea de

,,Închirieri spații” propun să-și îndrepte în mod special resursele spre
dezvoltarea acestei activități
- Propun societății să-și îndrepte atenția spre construcția de spații comerciale în
scopul închirieri acestor spații mai apoi. De asemenea, construcția de spații
pentru birouri poate fi o idee bună datorită dezvoltării economice a orașului
Cluj-Napoca
- Propun societății să realizeze mari investiții în Parc logistic Transilvania
- Propun societății să dezvolte proiecte pe Dezvoltare imobiliară
- Propun societății să realizeze fuziuni cu alte societăți care au parcuri logistice
- Propun societății să dezvolte parcuri logistice și în alte orașe, în alte zone
strategice care ar putea atrage clienții.

82
 Bibliografie

Dorina, B., Iuliana , G., & Leontina , P. (2013). Bazele contabilității. Iași: Editura
Universității ,,Alexandru Ioan Cuza"".

Dumitru, V. (2011). Aprofundări în contabilitatea financiară. București: Editor

Tribuna Economică.

Florin, C. (2009). Contabilitate financiară și fiscalitate. București: Editura Economică.

Iacob , P. P., & Gheorghe, B. (2014). Contabilitate financiară. Deva: Editura

Intelcredo.

Iacob, P. P., & Gheorghe, B. (2009). Contabilitatea financiara româneascâ. Deva:

Editura Intelcredo.

Iacob, P. P., & Gheorghe, B. (2011). Contabilitate financiară. Deva: Editura Intelcredo.

Larissa, B., Andrei, M., & Ioan, B. (2012). METODE ȘI TEHNICI DE ANALIZĂ
FINANCIARĂ. Cluj-Napoca: Editura RISOPRINT.

Larissa, M. B., Andrei, M., & Ioan, B. (2012). Analiza Financiară A Întreprinderilor
Românești. Cluj-Napoca: Editura Risoprint.

Marius , D. P., Florin , R., Gheorghe, L., & Lucian, P. (2011). Metode și Aplicații de
Contabilitate Financiară. București: Tribuna Economică.

Marius, D. P., Florin, R., Gheorghe, L., & Lucian, P. (2010). Contabilitate financiară.
București: Tribuna economică.

Matiș, D. (2010). Bazele contabiltății. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.

Matiș, D., & Pop, A. (2010). Contabilitate financiară. Cluj-Napoca: Casa Cărtii de
Știință.

Mihai, R., & Corina, G. D. (2011). Contabilitatea rezultatului întreprinderii:

Dezvoltări și aprofundări. București: Tribuna Economică.

Monica, V. A., & Sorin , N. B. (2014). ANALIZĂ FINANCIARĂ ACTUALIZATĂ CU

PREVEDERILE ISRS. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

83
Monica, V. A., & Sorin, N. B. (2012). ANALIZA FINANCIARĂ A ENTITĂȚII
ECONOMICE. Cluj-Napoca: Editura RISOPRINT.

Octavian, B. (2004). Contabilitatea Financiară a Întreprinderilor. București: Editura

Universitară.

Popa , E. I., Vasile, C. D., Alin , I. I., & Georgeta, A. Ș. (2011). Bazele contabilității.
Deva: Editura Intelcredo.

OMFP 1802, 2014

Codul fiscal

http://www.de-contabilitate.ro/articole/obiectiv_1627.html

Surse online

84
Anexe

85
86