Etica „profitului”

Trăim într-o societate a materialismului, a calculelor,

a acumulărilor, a exploatărilor, a manipulărilor ...

Lumea afacerilor = lume a profitului

Este moral să ne dorim obținerea profitului maxim?

DA! Obiectivul principal al oricărei afaceri este

maximizarea profitului.
 Pozitivismul economic

Profitul = imperativ rational, dar şi moral.

Obţinerea profitului maxim = o datorie morală

(deontologică), cu condiţia minimă ca profitul să fie
realizat numai pe căi legale, prin folosirea corectă a
resurselor, fără discriminări.
 Pozitivismul economic - Milton Friedman

Unica responsabilitate socială a unei organizaţii este

de a utiliza resursele în aşa fel încât:

 să-şi atingă obiectivele,

 să sporească profitul,

 să respecte „regulile jocului”,

 să se angajeze într-o competiţie liberă, fără

înşelăciuni sau alte fapte imorale.
 Pozitivismul economic - Milton Friedman

Chiar dacă renunţarea la o parte din profitul firmei

ar fi justificată de un scop moral/dezirabil și ar fi
agreată de către toate părţile afectate, pentru
Friedman această atitudine ar fi
profund inechitabilă.

De ce?
 Pozitivismul economic - Milton Friedman

Libertatea este cea mai importantă valoare în

orice sistem economic şi politic.
Nesocotirea obţinerii de profit:
 încalcă drepturile indivizilor,
 este inechitabilă,
 este nedemocratică.

Care sunt efectele obţinerii unui profit mic?

 Efecte majore posibile
(dacă obţinerea de profit nu este scop principal):

• Scăderea rentabilităţii firmei.

• Scăderea veniturilor patronilor (“cheltuirea” banilor
patronilor/investitorilor).
• Scăderea salariilor (“cheltuirea” banilor angajaţilor).
• Scumpirea produselor (“cheltuirea” banilor clienţilor).
• Scăderea impozitelor și taxelor virate la bugetul de stat
(“cheltuirea” banilor instituţiilor statului/societăţii) etc.
Lipsa unor reglementări legale consistente privind
acțiunile sociale întreprinse de firme din proprie
inițiativă, investițiile în anumite programe sociale,
adică utilizarea profitului net (al acționarilor)
pentru alte scopuri decât cele economice =
 Inechitabile.
 Nedemocratice.
 Neadecvate.
 Discriminatorii.
 Ilegale.
 Imorale.
DE CE?
 Firmele/managerii

• nu au viziune și nu cunosc problemele sociale urgente,

• nu pot identifica adevăratele grupuri defavorizate,
• nu au abilitățile necesare pentru a rezolva eficient
problemele sociale,
• investițiile sociale determină scăderea eficienței firmei
(cel puțin pe termen scurt),
• costurile sociale diminuează impozitele plătite la
bugetul statului, existând riscul să apară alți
defavorizați, dezavantajați,
• sunt nedreptăţiţi proprii angajaţi, investitorii, acționarii.
 Milton Friedman

„Aș vrea ca lumea să își amintească de mine

ca de un prieten al libertății. Dacă analizezi
istoria, vezi că, oriunde există creștere
economică și unde capitalismul înflorește,
oamenii trăiesc mai mult și mai bine”.
 Pozitivismul economic

Comportamentul agenţilor economici este conform

teoriei alegerii raţionale.
Raţional = acel tip de comportament care este motivat
şi coordonat numai de atingerea unui scop propus.

Ia în calcul numai interesele proprietarilor/acţionarilor.

 Pozitivismul economic - contestat

Amartya Sen: un comportament raţional nu este

întotdeauna unul care poate indica precis motivul
alegerii unei acţiuni în termeni de cost/beneficiu.

Conceptul de raţionalitate descrie managerii ideali,

nu pe cei reali.
 Amartya Sen oferă alegoria
„măgarului lui Buridan” (liber arbitru)
V1: Măgarul însetat şi înfometat, aşezat între o găleată cu
apă şi un vas cu ovăz, a murit de foame deoarece nu s-a
putut decide cu ce să înceapă – să-şi potolească setea sau
să mănânce.

V2: Măgarul a murit de foame deoarece nu s-a putut

decide din care din cele două grămezi de iarbă aflate în
faţa sa să mănânce.

Comportamentul „măgarului lui Buridan” este unul

raţional din punctul de vedere al teoriei alegerii raţionale.
Eşecul raţionalităţii economice indică faptul că un
comportament rezonabil este numai parţial justificabil
în termeni de cost/beneficiu.

Deci, comportamentul raţional real nu se identifică cu

cel teoretizat de către economişti.
 Umanismul economic

= superioritatea eticii în afaceri.

„Aruncă binele tău în dreapta şi în stânga şi la

nevoie ai să-l găseşti”!
 Umanismul economic

Scopul principal al afacerilor nu trebuie să fie

maximizarea profiturilor, ci condiţii de viaţă
mai bune pentru toţi.

Dezvoltarea şi progresul trebuie să vizeze

sporirea libertăţii şi calităţii vieţii tuturor.
Ce obligaţii credeţi că au patronii şi managerii?
 Umanismul economic

Propune acordarea unei importanţe egale tuturor

părţilor cointeresate (stakeholders).

Stakeholders = cei ale căror interese se leagă/sunt

afectate de către existenţa sau modul de operare
a firmei.
 Principalele beneficii ale programelor de
responsabilitate socială sunt:
 îmbunătățirea reputației firmei/imaginii unei mărci;
 poziționarea eficientă pe piață a brandurilor firmei;
 economisirea resurselor prin practici de dezvoltare
durabilă/sustenabilă;
 lansarea pe piață a produselor ce satisfac o cerere
crescândă de produse ecologice;
 posibilitatea majorării profiturilor, deoarece tot mai
mulți consumatori sunt susținători ai organizațiilor care-și
asumă responsabilități sociale, boicotând afacerile celor
cu un comportament iresponsabil;
 Principalele beneficii ale programelor de
responsabilitate socială sunt:

 relații de afaceri de lungă durată, bazate pe încredere;

 recrutarea personalului de înaltă ținută morală;
 reducerea mobilității la locul de muncă;
 atragerea, motivarea și păstrarea celor mai valoroși
angajați;
 încheierea de parteneriate eficiente cu alte organizații,
instituții, autorități publice sau instituții media;
 evitarea escaladării conflictelor cu anumiți stakeholderi;
 rezolvarea unor probleme grave ale societății, creșterea
bunăstării generale, a calității vieții etc.
 Relaţia dintre etică şi profitabilitate

1. Scopurile etice pot fi urmărite de către oamenii de

afaceri dacă:
 nu aduc o atingere semnificativă profitabilităţii,
 sunt un bun instrument pentru consolidarea
profitabilităţii.

2. Scopurile etice trebuie urmărite chiar în dauna

profitabilităţii economice.
EXEMPLU
 Valorile IKEA Principiul financiar de bază
Cooperare şi entuziasm
 “Să creștem prin folosirea
Dorinţă pentru inovare
resurselor noastre. Altfel
Umilinţă, voinţă, simplitate spus, noi cȃștigăm bani
Conştientizarea costurilor înainte de a-i cheltui”.
Conducerea prin exemplu
Concept de afaceri
„Partenerul tău pentru o viaţă mai bună. Tu faci jumătate,
noi facem jumătate … Împreună cȃștigăm bani”.
Viziunea IKEA
 A crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru cât mai
mulţi oameni.
 Misiunea IKEA
Să oferim o gamă largă de produse moderne și
funcționale, la prețuri suficient de mici pentru ca cei
mai mulți oameni să și le permită.

Obiectivele IKEA
 Produse ieftine pe care să le poată cumpăra oamenii.
 O viață mai bună pentru cei care nu-și pot permite
produse scumpe.
 Adaptarea produselor la nevoile clienților de
pretutindeni.
 Siguranța că clientul găsește în magazin ceea ce caută.
 Prețuri mici.
 LAUDE
Protejarea naturii
Folosirea lemnului din păduri în care se plantează.
Eliminarea/limitarea folosirii lacurilor acide, PVC-ului, a
substanţelor toxice (cadmiu, plumb etc.);
Folosirea materialelor reciclabile pentru împachetat.
Utilizarea plasticului rezidual.
Împădurirea a 18.500 hectare de pădure în Malaezia şi
protejarea acesteia timp de 50 de ani.
Investirea continuă în surse de energie regenerabilă: parcuri
eoliene şi panourile solare (peste 50% din necesarul de
energie al IKEA provine din surse regenerabile).
Pȃnă în 2015 a investit 1 mld. € pentru protejarea climei.
 LAUDE
Colaborarea cu UNICEF şi Greenpeace

Soluţii pentru combaterea exploatării prin muncă a

copiilor, protecţia/educaţia copiilor.
Burse şcolare, de studiu, înfiinţarea centrelor de educare
pentru copiii din familii dezavantajate.
Promovarea becurilor ecologice.
Donaţii IKEA Foundation:
- 142 mil. € (2016),
- 104 mil. € (2014),
- 82 mil. € (2012),
-65 mil. € (2011).
2007: a retras peste 697.000 de lămpi de birou (risc de
supraîncalzire).
2008: a retras 63.000 de saci de dormit pentru copii
(desprinderea opritorului fermoarului).
2008: a retras scaunele din gama "Gulliver" pentru copii,
produse în România şi livrate în alte 21 de ţări
(defecţiune la unul dintre elementele de siguranţă care
asigura copilul împotriva căderii).
MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!