RESPONSABILITATEA

SOCIALĂ CORPORATIVĂ
CONCEPTUL DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ

 În sens larg, responsibilitatea socială corporativă

reprezintă un concept prin care companiile integrează în
mod benevol preocupările sociale şi de mediu în operaţiunile
lor de afaceri şi în interacţiunile cu stakeholderii“.
În sens restrâns RSC are în vedere responsabilitatea
întreprinderilor pentru impactul lor asupra societăţii.
Aşadar, prin acţiunile de responsabilitate socială, compania
urmăreşte impactul activităţii sale nu doar asupra angajaţilor
şi consumatorilor, ci şi asupra societăţii în ansamblu. În
concluzie, în acest sens restrâns, responsabilitatea socială
reprezintă utilizarea resurselor companiei pentru acţiuni şi
practici cu impact social care nu sunt cerute de lege.
 MODELUL PIRAMIDEI RESPONSABILITĂȚII SOCIALE A
CORPORAȚIILOR

Cel mai cunoscut model al responsabilităţii sociale este cel dezvoltat

într-o serie de lucrări de către Archie Carroll şi colaboratorii săi (Carroll
1991; Schwartz şi Carroll 2003). Acest model, cunoscut sub numele de
„piramida responsabilităţii sociale", distinge patru tipuri de
responsabilităţi organizate ierarhic:
Responsabilităţi economice. La nivelul cel mai de jos al piramidei se
află responsabilităţile economice. Managerii au obligaţia de a conduce
compania astfel încât aceasta să aibă un profit care să ofere câştiguri
acţionarilor. De asemenea, companiile au obligaţia de a-şi plăti în mod
corect angajaţii pentru munca prestată, precum şi furnizorii. O companie
nu poate rezista pe termen lung pe piaţă fără a-şi îndeplini aceste
responsabilităţi economice, care ocupă, aşadar, un rol fundamental şi
reprezintă o condiţie necesară pentru îndeplinirea tuturor celorlalte
responsabilităţi.
 MODELUL PIRAMIDEI RESPONSABILITĂȚII SOCIALE A
CORPORAȚIILOR

Responsabilităţi legale. Companiile au obligaţia de a

respecta reglementările privind impozitarea, drepturile
angajaţilor, drepturile consumatorilor, mediul înconjurător etc.
Responsabilităţi etice. Deasupra responsabilităţilor aflate la
primele două niveluri, a căror aşteptare este pretinsă de
societate, se află responsabilităţile etice. De pildă,
managementul companiei are datoria să trateze în mod corect
angajaţii şi să ofere consumatorilor informaţiile relevante
pentru deciziile lor de cumpărare. De asemenea, acesta are
obligaţia de a nu afecta în mod negativ mediul sau sănătatea
angajaţilor şi consumatorilor. Deşi nu este pretinsă în mod
imperios de către societate, respectarea responsabilităţilor etice
este aşteptată de către societate.
 MODELUL PIRAMIDEI RESPONSABILITĂȚII SOCIALE A
CORPORAȚIILOR

Responsabilităţi discreţionare. în vârful

piramidei, la cel de-al patrulea nivel al responsabilităţii
sociale a corporaţiei, se află responsabilităţile
discreţionare, a căror respectare este dezirabilă, dar nu
este pretinsă de către societate. Acţiunile filantropice,
precum donaţiile caritabile, reprezintă cel mai tipic
exemplu de acţiuni discreţionare, motiv pentru care
termenul „filantropic" este utilizat uneori pentru a
denumi întreaga categorie de responsabilităţi. Acţiunile
voluntare realizate de angajaţii unei companii
reprezintă un alt exemplu de acţiune discreţionară
Iniţiativele de responsabilitate socială: cum pot contribui companiile
la binele societăţii

Responsabilităţii sociale a corporaţiilor, se

referă la „obligaţia organizaţiilor de a maximiza
impactul pozitiv şi de a-i minimiza impactul negativ
asupra societăţii
Iniţiativele de responsabilitate socială sunt
îndreptate în două direcţii. În primul rând,
companiile au obligaţia de a lua măsuri pentru a
compensa efectele negative ale activităţii lor. În al
doilea rând, companiile pot încerca să contribuie
prin acţiuni caritabile la binele societăţii
 Iniţiativele de responsabilitate socială: cum
pot contribui companiile la binele societăţii

Minimizarea impactului negativ Multe dintre activităţile

companiilor aduc, în mod inevitabil, o serie de consecinţe negative, pe care
companiile trebuie să încerce să le atenueze şi să le compenseze prin
iniţiative de responsabilitate socială. Abuzul de băuturi alcoolice şi
consumul de alcool de către minori, persoane cu anumite boli sau femei
gravide aduce o serie de consecinţe negative. Din acest motiv, pentru cele
mai multe companii producătoare de băuturi alcoolice, campaniile de
responsabilizare în privinţa efectelor nedorite ale abuzului de alcool
reprezintă o importantă componentă a strategiei de responsabilitate socială.
Pentru aceasta, multe companii de băuturi alcoolice informează publicul, de
pildă prin intermediul site-urilor de internet, asupra efectelor negative ale
alcoolului
(EX:
http//www.carlsberggroup.com/csr/ourfocusareas/responsible_cons
umption)
 Iniţiativele de responsabilitate socială: cum pot
contribui companiile la binele societăţii
Maximizarea impactului pozitiv. Alături de măsurile prin care
companiile încearcă să atenueze impactul efectele nocive ale
produselor lor, companiile contribuie la binele societăţii prin acte
filantropice. Totodată, companiile pot realiza programe de RSC prin
care să îşi exploateze punctele forte şi resursele, specifice companiei
sau respectivului domeniu. De exemplu Hipermarketurile realizează
programe de RSC bazate pe faptul că, în mod constant, au acces la
mari cantităţi de produse la alimentare. O soluţie simplă pentru a
evita risipa este donarea în mod constant a produselor alimentare al
căror termen de garanţie este relativ apropiat. De asemenea, în
hipermarketuri intră zilnic un număr semnificativ de clienţi, această
resursă putând fi exploatată în mod eficient. Instalarea unor puncte
publice de colectare a deşeurilor electronice (becuri, baterii etc.)
reprezintă, de pildă, o idee eficientă de utilizare a acestei resurse.
Cum pot acţiunile de responsabilitate socială să reprezinte mai mult decât un exerciţiu de imagine?

 Îmbunătăţirea practicilor de afaceri de zi cu zi reprezintă

elementul de bază al unei conduite etice. O companie care
doreşte într-adevăr să aibă o conduită etică trebuie să înceapă de
la îmbunătăţirea practicilor utilizate, în general, faţă de angajaţi,
consumatori, parteneri de afaceri. În cazul în care practicile de zi
cu zi ale companiilor sunt discutabile din punct de vedere etic,
proiectele izolate de responsabilitate socială devin mai curând
instrumente de imagine. De pildă, implementarea unui proiect
de creare a unor noi parcuri este o acţiune lăudabilă din
partea unei companii petroliere, dar numai după ce aceasta
s-a asigurat că respectă standardele de mediu specifice
sectorului.
 Cum pot acţiunile de responsabilitate socială să reprezinte mai mult decât un exerciţiu de imagine?

Iniţiativele de RSC trebuie să fie încadrate în strategii de RSC,

aflate în strânsă legătură cu practicile obişnuite ale afacerii şi
cu obiectul său de activitate. Acţiunile de RSC trebuie să fie
rezultatul unor strategii bazate pe o serie de elemente, cum
ar fi:
a) consecinţele negative ale activităţii companiei, care dau
naştere la critici;
b) resursele pe care compania le poate folosi în mod eficient
pentru binele societăţii;
c) politicile de marketing, de resurse umane, de mediu ale
companiei, cu care strategia de RSC trebuie să se
coordoneze.
 Cum pot acţiunile de responsabilitate socială să reprezinte mai mult decât un exerciţiu de imagine?

În cazurile în care activitatea de zi cu zi a companiei aduce o

serie de efecte negative, acţiunile de RSC ar trebui să
urmărească, în primul rând, atenuarea acestor efecte.
Iniţiativele de responsabilitate socială nu trebuie
transformate în campanii publicitare sau îndreptate spre
câştigul imediat. Prin definiţie, iniţiativele de
responsabilitate socială reprezintă oferirea unei contribuţii
din partea companiilor pentru beneficiul societăţii, nu
pentru propriul beneficiu imediat. Acţiunile care oferă o
vizibilitate şi sunt îndreptate spre un beneficiu imediat
pentru companie pot fi cu greu considerate acţiuni de RSC.