Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Practica
Subiecte Practica
1. Investigaţii paraclinice
1.Diagnostic clinic
2. Confirmarea sau infirmarea diagnosticului clinic
3. nu inaintea epuizării investigaţiilor clinice
4.Se solicita numai investigaţiile utile pt. Diagnostic
5.Se aleg cele care ar fi mai uşor de diagnosticat
6Daca se infirma suspiciunea se revizuieşte diagnosticul clinic
7. Se va urma algoritmul de diagnostic
8.Se solicita si alte investigaţii de susţinere a dg.
9.Se solicita si alte investigaţii pt: Dg. diferenţial
10. Dintre 2 investigaţii similare se alege cea mai simpla si cea mai puţin riscanta.
11. Se tine seama si de posibilităţile bolnavului
12.In caz de boli grave sau urgente se evita tergiversarea investig.
13.Se va urmării legătură cu serviciile pentru investigare, se intretin legaturile
funcţionale
Necesitatea investigaţiilor paraclinice este data de o serie de funcţii particulare ale
medicinei de familie; supravegherea stării de sanatate a populaţiei, efectuarea
prevenţiei, realizarea sintezei diagnostice si terapeutice, asigurarea asistentei
medicale continue, asigurarea asistentei medicale a familiei si comunităţii, aplicarea
maşinilor de recuperare si reabilitare a bolnavilor, efectuarea ceretarilor medicale.
1
2 Screeningul practic
Scopuri:
1) menţinerea sanatatii si prevenirea bolilor in ipoteza in care scopul screeningului
este depistarea factorilor de risc, fiind o măsură de profilaxie primara.
2) depistarea precoce a bolilor, avand caracter prescriptiv.
3) determinarea prevalentei unei boli sau factor de risc, fiind instrument pentru
planificarea si programarea sanitara.
4) dg. stării de sanatate a unei colectivităţi.
5) evaluarea unor acţiuni, programe.
Screeningul intervine in depistarea precoce a bolilor si se incadreaza in masurile de
profilaxie secundara.
Definiţie = examinare de masa care consta in aplicarea unui ansamblu de procedee si
tehnici de investigare asupra unui grup populational cu scopul identificării de
prezumţie a unor boli sau anomalii.
Ipotezele care stau la baza screeningului:
- intr-o populaţie exista boli si bolnavi necunoscuţi datorita unor nevoi,
- identificarea bolii in perioada de latenta asigura o eficienta mare a intervenţiei,
- tratamentele in stadiile precoce ale bolii sunt ieftine si eficiente.
Criteriile de alegere ale bolilor care fac obiectul unui screening:
Boala sa constituie o problema de sanatate,
Boala sa fie decelabila in perioada de latenta sau in faza de debut
asimptomatic,
Sa existe probe capabile sa deceleze boala,
Screeningul sa fie acceptat de populaţie,
Istoria naturala a bolii sa fie cunoscuta si inteleasa,
Tratamentul sa fie acceptat de bolnavi,
Costuri nu foarte mari.
Modalitati de realizare a screeningului:
1) anchete prin interviu sau chestionar,
2) anchete medicale: ex. clinic, paraclinic sau combinat, condiţie sa fie standardizat,
simplu, ieftin si sa tinteasca mai multe boli.
Calitatile screeningului: sa nu faca rau, sa fie rapid, cost redus, simplu, sa fie
acceptat de populaţie, sa aiba o validitate corespunzătoare, sa aiba o
reproductibilitate care sa ofere o consistenta buna, randament mare, valoare
predictiva buna.
Boli majore asimptomatice decelabile prin screening: cancer de san, de col, colon,
rect, ciroza hepatica, cancer de colon, surditate, glaucom, HTA, osteoporoza, sifilis,
TBC, infecţii urinare.
3 STRATEGIA INVESIGATIILOR PARACLINICE
Datorita nr foarte mare de investigaţii posibile m f trebuie sa respecte o anume
strategie gen a investigaţiilor paraclinice.
1. Pentru efectuarea unor investigaţii paraclinice e necesar mai intai un diagnostic
clinic sau cel puţin o suspiciune, iar pentru aceasta m f trebuie mai intai sa consulte
bolnavul deci investigaţiile paraclinice sunt precedate de consultaţia bolnavului.
2. Se solicita acele investig paraclinice care pot confirma sau infirma dg clinic
deoarece nu se pot efectua toate investigaţiile clinice posibile, mf trebuie sa aleaga
de fiecare data investigaţiile cele mai semnificative pentru a confirma sau infirma dg
3. Nu se recurge la investigaţii paraclinice inainte de a epuiza toate investigaţiile
clinice deoarece rezultatul investigaţiilor clinice este cel care indica ce investigaţii
paraclinice ar trebui efectuate.
4. Se solicita numai investigaţii paraclinice ce pot aduce informaţii utile pentru
diagnostic
5. Se aleg investigaţiile paraclinice cel mai uşor de efectuat,
6. In cazul in care exista un algoritm de diagnostic se va urma algoritmul respectiv
(daca de exemplu la ex clinic al unui bolnav mf constata redoare matinala, la cel
puţin trei articulaţii, cu interesare simetrica si noduli reumatici atunci s-ar putea sa
fie vorba de o poliartrita reumatoida si va solicita Rx al mâinilor si determinarea FR.
Crit de dg al PR: redoare matinala, artrite la cel puţin trei articulaţii, artrite ale
articulaţiilor mâinilor, artrite simetrice, noduli reumatoizi, FR, modificări Rx
caracteristice
7. Daca rezultatul investigaţiilor infirma suspiciunea, se revizuieşte diagnosticul
clinic si se solicita investigaţii corespunzătoare noii suspiciuni spre exemplu HLG si
VSH normale infirma apendicita iar mf trebuie sa se gandeasca la posibilitatea unei
colici ureterale drepte, colite si sa solicite alte investigaţii in conformitate cu noile
suspiciuni.
8. In cazul revizuirii se solicita alte investig. care ar putea confirma sau infirma dg
9. Daca nu dispune de suficiente date pentru a efectua dg diferenţial se vor solicita
acele investig care ar putea elucida dg. (ex. AVC, epilepsie sau tumora cerebrala
medicul trebuie sa recurgă la EEG, glicemie, punctie rahidiana.
lO.Intre 2 investigaţii similare se alege cea mai simpla si mai puţin riscanta.
11. Se tine seama si de posibilităţile bolnavului, deci trebuie sa necesite cat mai
puţine deplasări si cheltuieli.
12.In boli grave sau urgente mf trebuie sa evite tergiversarea investigaţiilor.
13. Pt a putea efectua unele investigaţii paraclinice m f trebuie sa ia legătură cu
serviciile respective(laborator, imunologie, hematologie, parazitologie, anatomie
patologica, explorări funcţionale, imagistica) pentru stabilirea unor relaţii
funcţionale si o activitate medicala de inalta calitate.
14. Pt a putea efectua investig necesare mf trebuie sa intretina legaturi funcţionale cu
serviciile respective.
Interpretarea principalelor investigaţii de laborator
4
e 9.)Uree sanguina N:=15-42 mg%(2,5-7 mmol/1) iar după aki autori 20-40 mg%
ţ in aport proteic crescut, afecţiuni febrile, tumori, postarsuri, iradiere,
citostatice, cortizonice, IRA, IRC, IMA, deshidratare, diabet, hemoragii, IC, boli
infectioase ac
l in afecţiuni hepatice (hepatita ac sau cr), ciroza, necroza hepatica, sdr nefrotic,
hemodilutie (PEV), sarcina, per creştere.
10. )Creatinina serica N:0,8-l,2 mg/dl, creşterea ei este dependenta de gradul
afectării renale
t fiziologic in efort intens, masa bogata in proteine
Patologic in IRA, IRC, hipertiroidism, acidoza diabetica, distrofii musculare,
IC, hemoragii gastrointestinale
| fiziologica in sarcina, malnutritie, miopatie, hemodilutie.
11. )Ac uric sang : 4-7 mg% (3-5 mg%)
ţ in alimente bogate in purine(icre, viscere) alimentaţie hipocalorica,
hipolipidica, leucemii, limfoame, hemoglobinopatii, policitemie, intoxicaţii cu
metale grele, CT, RT, alcoolism cr, arsuri, IRC, decompensare cardiaca, adm de
diuretice, guta.
I hemodilutie, adm de medicamente uricozurice (allopurinol, probenecid), leziuni
tubulare proximale, necroza hepatica, MM
12. )Colesterolemie totala N=sub 200 mg/dl; (150-200 mg/dl)
thipercolesterolemie esenţiala, sec, aport alimentar crescut, ATS, ciroza biliara
primara, DZ, sdr nefrotic, alcoolism, sarcina, hipotiroidism.
^hipertiroidism, ap alimentar scăzut, ciroza hepatica, trat hipolipemiant, anemii
severe
13. )LDL-Colesterol : 70-130 mg%; rol aterogen, reprezintă forma majora de
transfer a esterilor de colesterol
thipercolesterolemii familiale, ATS, HTA, hipotiroidism, aport alimentar de
produse animale bogate in colesterol, DZ netratat, af cr ale pancreasului, sdr
nefrotic, IR, medicamente tiazidice, progesteron, estrogeni, corticosteroizi,
posttransplant renal, tabagism, alcoolism.
^hipertiroidism, anemii severe
14. )HDL-colesterol: peste 35mg% către 70 mg% - fracţiune lipoproteica cu efect
antiaterogen, transporta colesterolul de la tesut la ficat.
t genetic, fact protecţie c-vasc
jhipoalfalipoproteinemie familiala, b ochilor de peste, xantomatoza cutanata
palpebrala, risc de ATS, risc de boala coronariană si cerebrovasculara.
15. )Lipide totale 600-800 mg%
ţaport crescut, DZ, hipotiroidism, acromegalie, hipercorticism, IRC, sdr nrfrotic,
ATS, ciroza hepatica, i hepatica, alcoolism, colagenoze, trat cu AO, estrogeni,
progesteron, beta-blocante, hidroclorotiazide, corticosteroizi.
^hipertiroidism, ciroza hepatica, ciroza atrofica, denutritie, anemii severe, LA
16. )Proteine totale: 6,6-8,3 gr/1
ţMM, sarcoidoza, deshidratare, boli hepatice autoimune
fCH, amiloidiza, sdr nefrotic, GN, IRC, alcoolism, sarcina, ileus mecanic, arsuri,
peritonita, deficit de aport sau absorbţie
17. )Electroforeza proteinelor
Albumine 60% -scad in deficit de aport, absorbţie, sinteza, pierderi
Alfal=T ,4-4,4% -cresc in inflamaţii ac, colagenoze, neoplasm, sdr nefrotic
Alfa2=4,2-7,6% -cresc in inflamaţii ac, colagenoze, neoplasm, sdr nefrotic
Beta=7,2-10,4%
Gama=l 2,1-17,7% ţ in MM, inflamaţii cr, endocardita bacteriana, ciroza hep
i in malnutritie, sdr nefrotic
Pt MF e bine de ştiut:
Alfal, alfa2 si beta cresc in sdr nefrotic;
Alfa2 creste in inflamaţii acute, tumori;
Gama creste in inflamaţii cronice;
Beta creste in paraproteinemii;
Beta si gama cresc in ciroza hepatica.
18. ) Fibrinogen N:200-400 mg/1
ţin infecţii acute sau generalizate, B Hodgkin, LMC, colagenoze, nefrite cr, IMA,
IC, RAA;
fhepatite ac severe, hepatite toxice, intoxicaţie cu P, CC14, ciroza hep, leucemii ac,
CID, neo pulm, neo uterin, neo prostatic, neo pancreatic;
19. )Fosfataza alcalina N:sub 150 u/1
|a f hepatobiliare, ciroza hepatica, metastaze hep, ciroza biliara, af osoase, rahitism,
B Paget, tumori osoase, SA
fhipotiroidism, carenţa proteica, anemie grava.
20. )Examen sumar de urina
Densitate 1015-1025;
Ph=4,8-7,4;
Leucocite, prot, gluc, c cetonici, alb, bilirubina, sânge, Hb - absente;
Urobilinogen sub 1 mg/dl;
Sediment: N: foarte rare cristale de oxalat de Ca,
Leucocite 0-4/camp
Hematii 0-1 /camp
Cel epiteliale plate - rare
Flora microb absenta
-cel epiteliale denota inflam cailor urinare inf
-cel renale - infl cr bazinetale
-hematii- afectare renala severa
-leucocite - inf renala, inf VU, PN
-cilindrii epiteliali - nu reprezintă un element semnificativ clinic;
-cilindrii hematiei - leziune glomerulara
-cilindrii leucocitari - PN, TBC renal
-cilindrii granulosi - neffopatii ac si cr
Ph falimente vegetale, inf urinara, hipokaliemii cu alcaloza metabolica,
hiperaldosteronism primar, in faza de resorbţie a edemelor;
|alimentaţie cu came, IR severa
Densitate fpoate fi data de prezenta glucozei, săruri, albumina, minerale;
jin IR sub 1010, hipostenurie in nefrita interstitiala;
21. ) Proba Addis-Hamburger: N: leucocite sub 2000/min; hematii sub 1000/min.
Cilindrii=0.
Prin examinarea sedimentului urinar minutat se pune in evidenta prezenta
hematuriei, leucocituriei, bacteriuriei, cilindruriei.
Valori f leucocite peste 2000/min - leucociturie;
Hematii peste 1000/min - hematurie;
Cilindrii hialini ţ- proteinurie glomeruldra;
Leucocitari prez - PN, nefrita interstitiala, LES;
Eritrocitari - GN;
Epitelii granulosi - IRA, nefrita interstitiala, GN rapid progresiva;
Proba de urina se recoltează din urina adunata timp de trei ore. Prima urina de
dimineaţa (ora 5) se arunca, apoi pacientul va bea 250 ml de lichid, după care sta
culcat trei ore. După exact trei ore se recoltează urina, se masoara volumul, se
numără elementele cat mai repede pentru a nu se distruge, mai ales eritrocitele;
f semnificativa a nr de eritrocite - orientează dg spre glomeruloneffita
|semnificativa a nr de leucocite - orientează dg spre o PN sau TBC renal.
22. ) Urocultura Daca la ex sumar de urina se constata bacteriurie semnificativa se
impune urocultura cu antibiograma, care permite evaluarea si identificarea
germenilor in vederea aplicării unui tratamet antibiotic.
Se considera semnificativa când depăşeşte 100000 de germeni/ml de urina;
Adm unui tratament adecvat cf antibiogramei necesita control si monitorizare in
timp, recoltarea urinii in recipiente sterile din urina matinala, din mijlocul jetului
după igiena locala prealabila cu apa si săpun si ştergere cu compresa sterila.
23. ) Exudat faringian ex microbiologic cu scopul de a depista prin cultura flora
patogena de la nivelul orofaringelui. La nivelul mucoasei cailor respiratorii se
constituie treptat o asociaţie de microorganisme (bacterii, virusuri, ciuperci) care se
adapteaza la un parazitism comensal si fac ca mucoassa cailor respiratorii sa fie
protejata pana la un anumit nivel. Intervenţia unui microorganism cu patogenitate
crescută sau in condiţii favorizante rupe acest echilibru si se dezvolta predominant
flora specific patogena. Se poate face si antibiograma prin care se stabileşte
tratamentul adecvat, tintit.
De o importanta crescută este descoperirea streptococului beta hemolitic de grup A
pentru prevenirea RAA si efectuarea trat adecvat pe perioade suficiente de timp.
Cu importanta in colectivităţi este prezenta stafilococului, pneumococului, b difteric,
b piocianic, b proteus, cuiperci(candida, Actinomyces).
Se efectuează dimineaţa pe nemancate si fara a se spala pe dinţi cu ajutorul unui
tampon steril cu care se badijoneaza mucoasa orofaringiana.
6
5 Interpretarea principalelor investigării funcţionale
1.) Rx toracopleuromediastinopulmonar
Criterii de apreciere a efectuării in incidenţa posterio- anterioara.
-artic stemoclaviculare stg si dr trebuie sa fie egale si simetrice;
-prin transparenta traheei sa se vada primele 3-4 vertebre toracale;
-scapulele sa fie scoase dinariile pulmonare;
-sa fie cuprinse in totalitate ariile pulmonare dr si stg
-opacitatea mediastinala sa fie situata pe linie mediana.
Incidenţa p-a are 2 contururi:
-drept -arc sup dr = rectiliniu dat VCI;
-arc inf dr = convex dat AD;
-stâng -arc sup stg = convez, buton aortic;
-arc miji stg = concav, golful cardiac dat in 2/3 sup de AP
iar in 1/3 inf de urechiusa AS
-arc inf stg - convex datorita VS
Incidenţa laterala
Conturul ant dat de VD si spaţiul clar retrosternal Grawitz
Conturul posterior dat in lA sup de AS si Vi inf de VS
In fata esofagului se form triunghiul Vcave (v.Cava inf. VS, diafragm)
Se pot descrie
-in dilatatia AO = alungirea arcului inf dr
-in HVS alungirea arcului inf stg
-In HTA, Sao = buton aortic proeminent > 3 cm
-staza pulmonara=transudat alveolar- opacitati in benzi, linii Kerley
B,C, (opacitati fine de 2-4 cm lungime, paralele cu scizura orizontala, localizate
subclav - liniile A
- HTP; creşterea diam aa pulmonare la nivelul hilurilor si se termina
brusc = hil amputat
-pericardita= cord lărgit „cord in carafa” -arcuri sterse, buton Ao cu
pulsaţii, hemidiaffagmul dr mai ascensionat,
-tetralogia Fallot - butonul Ao lipseşte
-opacitati pulmonare (unice sau multiple) cu forma regulata sau
neregulata, dimensiune (punctiforma, nodul = 1,5-5 mm, macronoduli>lcm),
structura omogena sau nu, intensitate medie-mare in funcţie de cea a mediastinului),
contur net sau difuz,
- localizare apicala in TBC
-pneumonii cu aspect triunghiular, ocupa un lob
-hipertransparenta fara desen vascular = pneumotorax
-imagine hidroaerica - aces pulmonar
2.)PFV
CV=VT+VER+VIR VER=val expiratorie de rezerva;
VIR=vol inspirator de rezerva
VT=vol curent
Este volumul maxim de gaz care poate fi
expirat lent si complet după un inspir maxim
Capacitatea inspiratorie CI=VT+VIR
Volumul rezidual VR=volumul de gaz care ramane in plamani după un
expir maxim
CRF=VR+VER volumul de aer din plaman la sfârşitul unui expir
normal, când muşchii respiratori sunt relaxaţi.
CV scade in sdr restrictive
VEMS si IT scad in sdr obstructive
VEMS = volumul de aer expirat fortat in prima secunda după un inspir profund
Normal VEMS>75%CV
PB=IT=(VEMS x 10)/CV—PB=IT=VEMS x 100/CV; normal IT>75%
PEF=debit expirator maxim de varf=cea mai mare valoare a fluxului de aer ce poate
fi evacuata in cursul unui expir maxim si fortat care incepe din poziţia de inspir max
Variabilitate PEF=(PEF seara-PEF matinal) / V2 (PEF seara+PEF matinal)
7
3. ) Evaluare globala a schimburilor gazoase
Presiunea parţiala a Chin sg arterial PaCh si PaCCh
Saturaţia cu O2 in sg arterial SaCh ce se determina prin oximetrie pulsatila
5. ) Ex sputei
Bolnavul va face o gargara cu ser fiziologic steril inainte de a expectora. Recoltarea
se face in recipient steril din sputa matinala spontana sau provocata cu tampon
faringian după administrare de aerosoli calzi sau din aspiratul sau lavajul
bronhoalveolar. Se apreciaza aspectul macroscopic (purulente in bronşite sau
traheobronsite, perlate in AB, jeleu de coacaze in CBP), aspectul microscopic si
culturi cu antibiocrama.
6. )Citologia sputei
se face din sputa matinala pentru depistarea celulelor maligne in CBP.
7. )Toracocenteza
Exudat pleural: proteine > 3g%, Rivalta +, densitate > 1015 g/1, glucoza < 80 mg%,
ph < 7,5; leucocite > 1000/mm3, hematii > 10000/mm3,LDH uşor
crescut, (pleurezie bacteriana, neoplazica, TBC).
Transudat pleural: proteine < 3g%, Rivalta densitate < 1015 g/1, glucoza < 80
mg%, ph > 7,5; leucocite < 1000/mm3, hematii <
10000/mm3,LDH scăzut, (hidrotorax, LES).
8. )Ex. fund de ochi
Se efectuează cu oftalmoscopul pe pupile midriatice. Pacientul este sfătuit sa tina
ochii deschişi si sa fixeze un obiect real sau imaginar iar OD al pacientului examinat
de OD al medicului. Se examinează vasele retiniene de la periferie spre centru,
papila= mărime, forma, culoare, contur; se urmăreşte excavatia centrului papilei,
vasele mari, macula.
In HTA avem IV stadii: 1 - angiopatie hipertensiva : semnul Saleus-Grinn
2 - angiopatie hipertensiva
3 - retinopatie hipertensiva
4 - neuropatie hipertensiva
9. )TTGO
Se efectuează numai daca glicemia ajeun <126 mg/dl.
Se Întrerupe tratamentul cu cortizonice, diuretice cu 7 zile inainte.
Cu trei zile inainte se interzice fumatul , alcoolul, activitate fizica obişnuita, se
permite consumul de apa.
Se administrează 75 g glucoza + 250 ml apa in 5 min.
La un metabolism glucidic normal: = 1 ora max 160 mg/dl,
= 2 ore glicemie normala,
= 3 ore hipoglicemie;
La un metabolismglucidic alterat: =lh - >180 mg/dl,
=2h - >200 mg/dl,
=3h - glucozurie;
TTGO la 2h > 200 mg% = DZ,
Glicemia ajeun > 126 mg/dl = DZ,
Glicemie ocazionala > 200 mg% = DZ.
10. ) Endoscopia digestiva superioara
Se efectuează dimineaţa, ajeun, fara sa fumeze dimineaţa si seara precedenta. După
manevra pacientul nu va manca sau bea timp de 6 ore datorita tulburărilor de
deglutitie generate de anestezia locala, cu risc de aspiraţie bronsica.
Se urmăresc pliurile mucoasei gastrice, mucoasa esofagului, eventualele eroziuni,
formaţiuni tumorale, polipi gastrici, se efectuează biopsie daca este necesar, se
urmăreşte aspectul cardiei si pilorului, in scop terapeutic pt scleroza varicelor
esofagiene (se apreciaza gradul de HTP).
8
11. )Endoscopia digestiva inf (rectosigmoidoscopia sau colonoscopia)
-regim hidric cu o zi inainte si 2 clisme evac. (seara si dimineaţa inainte de exam.)
-se administrează Fortrans,
-pacient in poz. genu-pectorala sau decubit dorsal cu genunchii si coapsele flectate,
-se urmăresc semnele vitale,
-in caz de suspiciune de N colonie, rect sau sigmoid cu prelevare de tesut pt biopsie,
-se urmăresc unghiurile clonice dr si stg,
-in caz de sangerari cu cauze necunoscute,
-depistarea de tumori, polipi, ulceraţii,
-se efectuează biopsie.
12. )Ecografia abdominala
-pacientul e sfătuit sa nu manance cu 4-5 ore inainte iar pentru vizualizarea
organelor genitale interne va consuma lichide cu V2-I ora inainte.
-pentru ficat se apreciaza dimensiunile lobilor dr si stg, ecostructura, eventuale
procese localizate, aspectul vezicii biliare - pereţi si conţinut,
-pancreas cu structura si eventuale formaţiuni tumorale,
-rinichi cu indice parenchimatos, dimensiuni, staza, calculi, alte formaţiuni,
-uter, ovare - dimensiuni, structura, eventuale fibroame, chistiuri, sarcina.
13. )EKG
-pacient in decubit dorsal, relaxat fizic, psihic,
-electrozi: rosu-mana dr; galben-mana stg; verde-picior stg; negru-picior dr;
Vj-sp IV ic pe marginea dr sternului,
V2- sp IV ic pe marginea stg sternului,
V3-intre V2 si V4,
V4-sp V ic stg cu medioclaviculara
V5-linia orizontala a nivelului sp V stg cu axilara anterioara,
V6- linia orizontala a nivelului sp V stg cu axilara medie,
-se apreciaza ritm, frecventa, axa, eventuale HVS, HVD, tulb de ritm (FiA, FA,
ExA, ExV), tulburări de conducere (blocuri de ramura dr si stg), modificări de faza
terminala (subdenivelare ST, negativarea undei T)
HVS - ax deviat la stg, creşterea amplitudinii QRS, QRS lărgit peste 0,1-0,12”,
indice Lyon-Sokolov: SVi+RV5>35mm,
HVD - ax deviat la dreapta, QRS nemodificat, indice Lyon-Sokolov:
RV i+SV5>10,5 mm,
Infarct - prezenta undei Q, inversarea undelor T, supradenivelore ST
Axul nu se calculează in IMA, BRS, BRD,
IMA inferior - Q in Dill, AVF,
IMA posteroinferior - Q in DII, D ili, AVF,
IMA anterior - Q IN DI, AVL,
IMA lat - Q in D l, AVL,
IMA septal prof - Q in DII, Dill, AVF, VI-V5,
Modificările de faza term inala - subdenivelari de ST, unda T inalta sau unda T
negativa = CIC
ExA = contracţii premature date de un focar ectopic (unda P in fata complexului
QRS este uşor modificata)
ExV = undele p nu mai preced complexul QRS, QRS lărgit, deformat, ExV stângi
au aspect de BRD iar ExV drepte au aspect de BRS urmate de pauza compensatorie,
FiA = apar unde P in loc de unde f de fibrilatie (morfologie neregulata) si
transmiterea stimulilor spre ventriculi se face neregulat, frecventa = 400-600/min,
FA = apare in HAS, H tiroidiana, frecventa de 250-550 contr/min, undele P sunt
inlocuite cu unde F (care reprezintă depolarizarea atriala). Depolarizarile atriale sunt
conduse la ventriculi după un blocaj AV de gr II cu relaţie fixa 2:1,3:1,4:1 (adica la
2-3 contracţii atriale intalnim un răspuns ventricular) undele F au aspect de dinţi de
fierăstrău si sunt mai evidente in AVF.
BAV gri - interval PR>0,21”,
BAV gr II - Mobitz I = alungire progresiva PQ pana când unda P nu mai este
urmata de un complex QRS
- Mobitz II = aleator lipseşte cate un complex QRS,
- cu relaţie fixa avem răspuns ventricular la 2,3,4 contracţii
atriale (2/1,3/1,4/1)
BAV grill - complet, nu exista relaţie intre contractiiile atriale si ventriculare (crize
Adams Stokes)
BRD - aspect RR’ in Vi V2, iar V5V6 cu modificări de unda S
BRS - aspect RR’ in VsV6
9
6Alimentatia naturala si artificiala a sugarului
1.Alimentaţia naturala reprezintă alimentaţia de baza a sugarului in primele luni de
viata, fiind alcatuita exclusiv din laptele de mama.
2. Alimentaţia artificiala reprezentata de un preparat de lapte adaptat avand ca sursa
laptele de vaca.
3. Alimentaţia mixta = lapte mama + lapte adaptat.
4. Alimentaţia diversificata = lapte + produse nelactate semisolide.
Alimentaţia naturala - principii:
-cea mai indicata, asigurând un aport optim calitativ si cantitativ,
-asigura protecţie antiinfectioasa si antialergica,
-uşor de digerat
-raţia alimentara se calculează in funcţie de necesităţile calorice, hidrice si de
asigurarea principiilor alimentare esenţiale,
-nn se pune la san cat mai precoce si ori de cate ori solicita aceasta,
-contact precoce mama-nn,
-cel mai ieftin aliment,
-previne malnutritia protein-calorica,
-obligatorie in primele 3-6 luni, intarcarea fiind optima intre 6-9 luni,
Laptele de mama se prezintă in trei variante:
1- colostru in primele 6-7 zile după naştere, bogat in prot, atc si săruri minerale,
imunoglobuline, vit liposolubile, puţine grăsimi, lactoza si vit hidrosolubile.
Are rol in apararea antiinfectioasa prin intermediul Ig, factor de creştere, ajuta la
maturizarea intestinala, previne alergia si intoleranta alimentara, reduce severitatea
infecţiilor si previne boala oculara fiind bogat in vit A.
2- lapte de tranziţie - intre 7-8 zile si 10-30 de zile. Creste conc de lactoza, vit B,
fosfor si scade conc proteinelor si sărurilor minerale.
3- laptele m atur - după 14-30 de zile de la naştere. Compoziţia variaza de la un supt
la altul sau chiar in cadrul aceluiaşi supt (mai apos la inceput, mai bogat in grăsimi
la sfârşitul suptului).
Compoziţia colostrului lapte m atur lapte de vaca
Proteine 27g/l 9g/l 34g/l
Lipide 30g/l 38g/l 37g/l
Glucide 60gd 70g/l 48g/l
Calorii 500-580 cald 680 cald 655 cald
Săruri m. 3,9 g/1 25,5 gd 11-12 gd
Tehnica alimentaţiei naturale:
După 6 ore de la naştere alaptarea precoce favorizează secreţia lactata, anticorpii din
colostru au efectul primei imunizări, suptul favorizează decolarea placentei
diminuând hemoragia postpartum.
La fiecare supt sugarul suge in primele 2 saptamani 60-80 ml/masa, intre 1-2 luni;
120-150 ml/masa; la 4 luni 160-180 ml/masa.
Poziţia mamei in timpul suptului:
-in primele zile in pat sau in poziţie sezanda sau in decubit lateral cu sugarul paralel
cu mama.
-in zilele următoare in poziţie sezanda cu copilul in braţe.
După supt sugarul este tinut 5-10 minute in braţe, pe verticala pentru evacuarea
aerului, apoi este culcat in decubit leteral stâng 20 min, apoi in decubit lateral dr
pentru evacuarea rapida a stomacului.
Semne sigure care indica faptul ca sugarul nu primeşte destul lapte: creşterea
nesatisfacatoare in greutate (peste 500 gduna, după 2 saptamani de la naştere sugarul
are greutate mai mica), urina este in cantitate mai mica si concentrata; 6 mictiuni/zi;
urmi puternic mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut, mese foarte frecvente, plans frecvent, scaune
rare, reduse cantitativ, mese lungi, sugarul care refuza sânul, scaune tari, uscate,
verzi, la stoarcerea sânului nu curge lapte.
Contraindicatiile alimentaţiei naturale:
a) materne -permanente: TBC, HIV, cancer, citostatice, boli psihice, septicemie,
tireotoxicoza, I cardiaca, DZ, I renala, mama cu atg HBs+, tratament du diazepine,
anticoagulante;
-tranzitorii: ragade sângerânde, infecţii ale sânilor, tratament antibiotic
(tetraciclină, metronidazol, sulfamide);
b)copil -permanente: galactozemie, intoleranta congenitala la AG nesaturati,
-tranzitorii: sdr icteric cu bilirubina crescută.
10
Alimentaţia artificiala se indica atunci când mama nu-si poate alimenta copilul la
san (nu are lapte sau mai puţin de 200 ml/zi) sau din motive medicale. Se utilizează
laptele adaptat sau laptele de vaca.
Formule de lapte:
1. de start -pt prematuri: Humana 0, Milupa Prenatil
-preparate de start adaptate: Humana 1, Similac, Morinaga;
-preparate partial adaptate: Humana 2, Milumil, Milupa;
2. de continuare -după 4 luni se administrează odata cu diversificarea
alimentaţiei pana la 12 luni (Milupa, Milumil, Humana Baby)
3. formule speciale -utilizate in caz de diaree acuta;
-formule fara lactoza sau cu conţinut scăzut de lactoza;
-formule hipoalergice.
Daca se utilizează lapte de vaca se diluează, se zahareaza si se acidulează.
Dilutie 2/3 pana la 2 luni, 3A din luna a treia. Nu se face dilutie Vi.
11
8 Bilanţul unui politraumatizat
1. Observarea stării generale si a poziţiei bolnavului
2. Verificarea stării de conştienta, daca răspunde sau nu la stimuli verbali,
3. Verificarea funcţiei respiratorii, observarea mişcărilor toracice si abdominale,
4. Verificarea funcţiei respiratorii, prezenta pulsului la carotida,
5. Masurarea pulsului si TA,
6. Verificarea unor eventuale hemoragii externe,
7. Inspectarea si palparea scalpului, plăgi, contuzii, dureri,
8. Inspecţia ochilor, mişcarea lor, verificarea reflexelor pupilare,
9. Inspecţia si palparea fetei, nasului, urechilor,
10. Inspecţia gurii si a faringelui, secreţii, corpi străini,
11. Inspecţia si palparea gatului, plăgi, contuzii, fracturi, dureri,
12. Inspecţia si palparea toracelui, plăgi, contuzii, fracturi, dureri,
13. Inspecţia si palparea abdomenului, forma, plăgi, dureri,
14. Inspecţia si palparea pel visului, plăgi, fracturi, dureri, hemoragii,
15. Inspecţia si palparea extremităţilor, plăgi, contuzii, fracturi, dureri, hemoragii,
16. Inspecţia si palparea spatelui, plăgi, contuzii, fracturi, dureri.
9 Frotiul cervical
Ex cu valvele: in mod normal la nivelul colului uterin se observa asa numitul
fenomen al pupilei, aceasta se intredeschide in perioada preovulatorie si ovulatorie.
Glera cervicala - ex pe lama
In perioada ovulatiei glera cervicala este filanta, transparenta cu celule puţine,
cristalizează caracteristic.
In faza progesteronica glerele sunt reduse, vâscoase, opace, bogate in celule
descoamate si polinucleare. pH-ul secreţiei cervicale in orice faza este alcalin.
Citodiagnosticul
Citologia este o metoda de screening in masa si mijloc important in procesul de
diagnosticare a cancerului genital. Metoda a fost iniţiata de Daniel Babes, ulterior
Papanicolau a aprofundat si dezv. aceasta met. stab. 5 tipuri de frot. din care tipurile
IV si V indica neoplazie si pune problema biopsiei de control pentru confirmare.
Tehnica: se folosesc 2 frotiuri; cu un tampon sau spatula se recoltează material
citologic de pe exocol de la nivelul orificiului extern si din fundul de sac pentru care
se intinde intr-un singur frotiu. Cu al doilea tampon, de dimensiuni mai mici se
recoltează prin rotire un frotiu endocervical care se intinde pe a Il-a lama.
Pentru a atinge un grad suficient de acurateţe a ex citologic este absolut necesar
gratajul cervical, recoltarea de la orificiul extern al colului la nivelul zonei de
joncţiune, chiuretaj endocervical. Aceasta tehnica repetata de 2-3 ori la interval de
2-3 saptamani aduce gradul de anticipare citologica la 95%.
Indicele de maturare = precipitarea de celule parabazice/intermediare/superficiale la
100 de celule numărate din frotiul vaginal.
Pubertate 0//98/2
Postpubertate -foliculinic tardiv (preovulator)- 0/40/50
-luteinic tardiv (premenstrual) - 0/70/30
-intermenstrual 0/80/20
-iradiere ovariana 0/30/70
-sarcina luna a Ii-a 0/90/10
-tratament cortizonic 0/85/15
In cazuri ce necesita o analiza minuţioasa a frotiului citologic se pot diferenţia 3
grade CIN (neoplazie intraepiteliala si cervicala) = o dezordine citoarhitectonica
epiteliala cuprinzând in grade diferite grosimea epiteliului fara sa fie depăşită
membrana bazala.
Cele 3 grade CIN
Frotiu in care celulele atipice provin din stratul superficial si
intermediar si cel puţin 10% sunt de tip bazai.
Intre 10-20% din celule sunt de tip bazai,
Peste 30% din celulele atipice sunt din stratul bazai.
Obiectivul diagnosticului citologic este de a plasa leziunea intr-o poziţie cat mai
exacta in cadrul acestui proces patologic unitar. Punctul critic al deciziei citologice
este ca si in cazul ex. Histopatologic de a stabili daca este sau nu un CIN si daca da,
este el realmente intra-epitelial sau poate prezenta decat zone de microinvazie.
12
10 Efectuarea si interpretarea unui examen de secreţie vaginala
Tehnica:
-momentul recoltării: primele zile postmenstruale, la 48 ore de la ultima spalatura
vaginala sau raport sexual, la 6-7 zile după orice tratament medicamentos local.
-aşezarea pacientei in poziţie ginecologica,
-recoltarea cu ajutorul ansei sa cu fragmente de burete de plastic fixate pe pensa
vaginala din fundurile de sac laterale sau posterioare,
-etalarea pe o lama a secreţiei vaginale omogenizate cu o picătură de ser fiziologic
steril si acoperirea cu o lamela,
-examinarea microscopica cu obiectivul lOx sau 40x. La virgine sau fetite recoltarea
se face cu o pipeta Pasteur după o spalatura vaginala cu 5 ml sol Ringer.
Interpretarea rezultatelor
Ph-ul secreţiei vaginale este normal acid 4-4,5; are aspect normal in lipsa paraziţilor,
candida albicans si este patologic in prezenta protozoarului, Trichomonas vaginalis.
12 Metode de psihoterapie
Oftalmoscopia directa este utilizata pentru examinarea retinei dar si pentru obţinerea
altor informaţii. Evaluarea reflexiei roşii si a claritatii detaliilor fundice indica
gradul de opacifiere a mediilor transparente ale ochiului.
Localizarea anomaliilor poate fi la nivelul corneei, cristalinului sau corpului vitros
fiind precizata prin variaţiile de focalizare a oftalmoscopului si prin utilizarea
paraleaxei(?).
Papila optica va fi examinata in vederea depistării edemului, palorii sau deformării
specifice glaucomului.
De obicei leziunile maculare reprezentate de vederea centrala deficitara sunt
evidente.
Vasele retiniene sunt examinate pentru observarea calibrului si modificărilor
endoteliale. Se inregistreaza hemoragiile retiniene, exudatele si petele cu aspect
vătuit.
Dilatarea pupilei ajuta oftalmoscopia directa dar trebuie făcută cu atentie la pacienţii
cu camere anterioare inguste.
13
13 Corelaţia indicilor de greutate si inaltime
Indicii sunt necesari pentru aprecierea dezvoltării fizice a copiilor, prin determinarea
lor periodica. Aprecierea creşterii unui copil se face prin raportarea valorilor găsite
la copil la medii determinate pentru o anumita populaţie, dintr-o anumita zona
geografica in corelaţie cu varsta si sexul.
PC la nastere=34 cm si in - primele 3 luni creste cu 2 cm/luna;
- următoarele 3 luni creste cu 1 cm/luna;
- următoarele 6 luni creste cu 0,5 cm/luna;
Astfel la 1 an PC=45 cm, la 5 ani PC=50 cm si la 15 ani PC=55 cm.
Aprecierea stării de nutriţie:(greutate corporala si talie)
Indicele ponderal IP=Gactuaia /G,deaia Pt varsta =0,9 pana la 1,2
Indicele statural IS=Taliaactuaia /Taliaideiapt varsta 1
Indicele nutritional I N = G actuaia / G varsteipttaiie=l
Creşterea in greutate pana la 1 an: -lunile 1,2,3,4 = 750 g/luna;
-lunile 5,6,7,8 = 500 g/luna;
-lunile 9,10,11,12 = 250 g/luna.
Astfel in 4 luni sugarul isi dublează greutatea de la naştere iar in 1 an o triplează.
Creşterea in lungime: in fiecare luna cu 5-4-3-2-2-1-1-1-1-1-1-1 cm. Astfel in
primul an copilul va creste in lunime cu aproximativ 20-25 cm.
Fontanela ant la naştere are 2,5/5 cm si se va inchide in 9-18 luni.
Perimetrul toracic PT= 31 cm la naştere creste -3 cm in luna 1;
-2 cm in luna 2;
-1 cm/luna apoi pana la 1 an.
PT egaleaza PC la 1 an.
Etapa de copil mic (anteprescolar) 1-3 ani: secaracterizeaza de un ritm de creştere
mai lent cu 2,5-3 kg/an (G) si 10-12 cm/an (L). Astfel la 2 ani avem 12 kg si 85 cm
iar la 3 ani avem 15 kg si 95 cm.
Faza de copil preşcolar 4-6 ani
L=5V+80 (unde L=lungime,V=varsta) avem o creştere de 6-8 cm/an;
G=2V+9 (unde G=greutatea, V=varsta) avem o creştere de 2 kg/an.
In funcţie de indicele ponderal avem trei grade de malnutritie protein-calorica:
-Gr 1: IP = 0,89-0,76 (deficit ponderal de 10-25%);
-Gr 2: IP = 0,75-0,61 (deficit ponderal de 25-40%);
-Gr 3: IP < 0,6 (deficit ponderal > 40%);
IP<0,9 indica un copil cu risc crescut de malnutritie sau subponderal. In funcţie de
indicele ponderal putem avea 2 grade de malnutritie proteica:
-Gr 1 cu IP = 0,8-0,6 (deficit ponderal 20-40%)
-Gr 2 cu IP = 0,6 (deficit ponderal > 40 %).
Talia se apreciaza prin intermediul indicelui statural:
I S —Inaltim eareala/Iftltim eacorespunzatoare vârstei
Cel mai fidel indice care corelează greutatea cu talia este indicele nutritional
(valoare de prognostic):
I N = G rCala / Gcorespunzatoare taliei
In funcţie de IN exista 3 grade de malnutritie: Gr. 1 cu IN=0,89-0,81
Gr. 2 cu IN=0,80-0,71
Gr. 3 cu IN=0,70.
Avem 3 grade de malnutritie protein calorica(MPC):
MPC gr 1: -IP=0,9-0,76; IN=0,89-0,81; deficit ponderal sub 25%’
-talie N
-curba ponderala staţionara (aspect de sugar slab),
-tesut adipos diminuat pe abdomen si torace cu pliu cutanat abdominal
sub 1,5 cm, tegumente N colorate, activitate motorie si neuropsihica N,
-apetit normal, rezistenta scăzută la infecţii, prognostic bun, reversibila.
MPC gr 2: ►IP=0,75-0,6, IN=0,80-0,71, deficit ponderal 20-25%;
►talie N;
►curba ponderala descendenta in trepte, tesut adipos aproape dispărut
pe torace si abdomen, redus pe membre, pliu cutanat abdominal=2,5 cm, tegumente
palide, sugar foarte slab, hipoton muscular, vioiciune partial pastrata, apetit scăzut,
rezistenta la infecţii scăzută, reversibil, prognostic favorabil. "
MPC gr 3: 4IP<0,6; IN<0,7; deficit ponderal >40%
♦talie scăzută, curba ponderala descendenta continuu, tesut adipos
absent pe trunchi, facies batran, pliu cutanat abdominal sub 0,5 cm, tulburări trofice
ale pielii, fata triunghiulara cu barbie ascuţita, buze subţiri, abdomen destins de
volum, rezistenta la infecţii prăbuşită, hipotermie, bradicardiac, greu reversibila,
prognostic rezervat.
14
15 Atitudinea terapeutica in fata unui traumatism ocular
1. Corpi străini conjunctivali si comeeni. înaintea instituirii
tratamentului se va testa acuitatea vizuala, ca nivel de referinţa. După instilarea unui
anestezic local se examinează ochiul cu o lanterna si o lupa. Se poate instila si
fluoresceina sterila pentru a putea vizualiza mai uşor corpii străini. Sunt indepartati
apoi cu un beţişor cu vata sterila, umeda. Se va instila unguent oftalmic cu
polimixina-bacitracina. Nu este necesara pansarea ochiului dar bolnavul trebuie
examinat după 24 ore pentru a evalua dezvoltarea unei infecţii secundare la nivelul
craterului. In stadiile precoce infecţia se manifesta prin o arie alba de necroza in
jurul craterului si un exudat cenuşiu in cantitate mica. Aceşti bolnavi vor fi trimişi
de urgenta la oftalmolog. In cazul unui corp strain sub pleoapa superioara se
instileaza un anestezic local, iar pleoapa se intoarce către exterior. Daca exista corp
strain acesta poate fi uşor indepartat trecând un beţişor cu vata sterila umezită pe
suprafaţa conjunctivala.
2. Corpii străini intraoculari. Tratamentul este de urgenta si este
efectuat de către oftalmolog. „Ceva le-a lovit ochiul”. Se observa o placa
comeana/sclerala, o scădere marcata a vederii, opacifieri ale mediilor transparente.
Prezenta corpilor străini creste riscul de infecţie intraoculara.
3. Escoriatia comeana. Apar durere severa si fotofobie. Adeseori exista
si un istoric de traumatism ocular (unghia unui deget, o bucata de hârtie, lentila de
contact). Se instileaza in sacul conjunctival fluoresceina sterila. Escoriatia comeana
va' vi marcata prin un verde mai intens. Tratamentul presupune instilarea unui
unguent oftalmic cu polimixina-bacitracina si aplicarea unui bandaj ferm, capabil sa
prevină mişcările pleoapei. Pacientului i se recomanda repaus la domiciliu, cu ochiul
pereche inchis si va fi examinat in ziua următoare. Escoriatiile corneene pot fi
urmate de eroziuni recurente.
4. Contuzii. Produc echimoze (ochi vanat, hemoragii subconjunctivale,
edem sau ruptura de comee, hemoragii in camera anterioara, ruptura rădăcinii
irisului, paralizia sfmcterului pupilar, paralizia musculaturii implicate in procesul de
acomodare, cataracta, dislocarea cristalinului, hemoragie vitroasa, hemoragie
retiniana, edem, dezlipire de retina, ruptura coroidei, fractura planseului
orbital/lezarea n.optic. Orice leziune care produce hipohemoragie poate produce
hemoragie secundara care duce la glaucom refractar cu pierderea definitiva a
vederii. Bolnavul este sfătuit sa stea in repaus la pat si evaluare oftalmologica
zilnica. Aspirina si substanţele inrudite cresc riscul de hemoragie secundara de aceea
trebuiesc evitate.
5. Plăgile anfractuoase-pleoape. Daca marginea pleoapei e lacerata
pacientul este trimis la oftalmolog deoarece poate rezulta o incizura definitiva.
Laceratiile pleoapei inferioare pot secţiona canaliculele inferioare. Laceratiile
palpebrale care nu implica marginile pot fi suturate ca orice plaga cutanata.
Plăgi anffactuoase-conjunctiva. In laceratiile superficiale ale
conjunctivei suturile nu sunt necesare. Pentru a prevenii infecţia se instileaza in ochi
sulfonamide/antibiotice pana la vindecare.
Plăgi anffactuoase-comee si sclera. Ochiul se va bandaja uşor si va fi
acoperit cu un scut metalic. Pentru identificarea corpilor străini metalici intraoculari
se efectuează Rx si scanare CT. RMN e contraindicata datorita riscului de a mişca
corpul strain in câmpul magnetic.
6. Keratita cu UV - după expunerea la UV - expunere la soare, zapada,
flama de sudura. După 6-12 ore de la expunere pacientul acuza durere intensa,
fotofobie severa. Examenul cu ajutorul lămpii cu fanta, după instilarea de
fluoresceina sterila evidenţiem o coloraţie punctiforma difuza a ambelor comee.
Tratament: acoperirea ambilor ochi si instilarea de 1-2 picaturi de ciclopentolat 1%.
Toţi pacienţii isi revin in interval de 24-48 ore fara complicaţii. Nu se vor prescrie
anestezice locale.
Keratita si conjunctivita chimica. Arsurile chimice se trateaza prin
spalarea ochilor cu soluţii saline sau apa simpla cat mai precoce după expunere.
Neutralizarea unei substanţe acide cu una alcalina si invers generează reacţie locala
si poate produce leziuni suplimentare. Se indeparteaza toate particulele ramase in
ochi, se dilata pupilele cu scopolamina, profilaxia cu antibiotice topice,
corticosteroizi topici si vitamina C.
Complicaţii: deficit de mucus, formarea de cicatrici la nivelul corneei si
conjunctivei, simblefaron (aderenta intre conjunctiva tarsala si cea bulbara),
obstrucţia canalului lacrimal.
15
16 Efectuarea unui examen ORL
17 Tuseu rectal
19 Tuseu! vaginal
16
20 Examenul clinic al unei gravide
Obiective: verificarea diagnosticului de sarcina, bilanţul stării de sanatate a gravidei,
cunoaşterea condiţiilor de viata si munca, identificarea factorilor de risc,
recomandările igienico-sanitare.
Anamneză: stabilirea datelor personale ca nume, varsta, domiciliu, ocupaţie, stare
civila, situaţie familiara, informaţii despre sot (varsta, profesie, stare de
sanatate,eventuale boli, antecedente heredocolaterale, boli genetice, malformaţii,
boli cu agregare familiala, diabet, obezitate, HTA, boli psihice); antecedente
personale fiziologice, patologice, caracterul ciclului menstrual, data ultimei
menstruaţii, antecedente patologice, boli genetice, malformaţii, boli infectioase,
lues, TBC, HIV, tratamente efectuate, antecedente obstetricale, număr de sarcini si
avorturi, număr de naşteri, modul de desfăşurare a travaliului, starea copiilor la
naştere, modul cum a decurs lehuzia, condiţii de viata si munca, fumat, alcool,
droguri, noxe, efort fizic depus.
Ex clinic general: greutate, inaltime, tip constitutional, conformaţia fetei, a toracelui,
a abdomenului, starea tegumentelor, comportament, nivel educational.
Ex clinic pe aparate:
- respirator: inspecţie, palpare, percuţie, auscultatie;
- c-vasc: inspecţia si palparea reg. precordiale, stabilirea socului apexian, puls, TA;
- digestiv: inspecţia abdomenului, palpare superficiala si profunda, ex hipocondrului
drept, palparea marginii inferioare a ficatului, palparea epigastrului, a flancurilor, a
hipogastrului, percuţia abdomenului, exeminarea lojelor renale;
- ex membrelor inferioare si superioare: palparea ggl inghinali si axilari, mobilizarea
activa si pasiva a articulaţiilor;
- ex sistemului nervos: nervi cranieni, reflexele oculare, ROT, sensibilitatea si starea
musculaturii.
Examenul ginecologic: conformaţia bazinului si filiera pelvi-genitala, inspecţia
organelor genitale, prin ex cu valve se apreciaza starea colului uterin si a vaginului,
se preleva secreţie vaginala pentru ex bacteriologic si ex Babes-Papanicolau. Se
efectuează tuseul vaginal si se apreciaza marimea, consistenta, mobilitatea si
sensibilitatea uterului, se apreciaza starea colului uterin si a anexelor, se masoara
inaltimea fundului uterin, se apreciaza varsta sarcinii funcţie de inaltimea fundului
uterin, se masoara circumferinţa abdominala.
17
21 Diagnosticul prenatal
Este o măsură profilactica utilizata cu scopul prevenirii imbolnavirilor,
diagnosticării si tratării cat mai precoce a afecţiunilor, pentru evitarea complicaţiilor
si agravarea bolilor. Distingem gravida fiziologica si cu risc din punct de vedere
medical, social, economic si cultural.
Categorii de gravide cu risc:
- Situaţii psihosociale: sarcina nedorita, familie dezorganizata, nivel socioeconomic
scăzut, domiciliu greu accesibil;
- Factori generali: varsta(sub 20 si peste 35 de ani), H<155 cm, G<45 kg,
izoimunizare rh sau de grup;
- Boli preexistente sarcinii: infecţii cronice (TBC,sifilis, HIV, anemie, cardiopatii,
HTA, tulburări endocrino-metabolice ca hipo sau hipertiroidism, obezitate, DZ), boli
infectioase (rubeola, toxoplasmoza, hepatita, herpes), cifoscoliza;
- Antecedente ginecologico-obstetricale (uter cicatriceal, infantilism genital,
malformaţii, tumori genitale, sarcini cu complicaţii (toxemii, hemoragii), avort,
naştere prematura;
- Intoxicaţii: tabagism, alcoolism, medicamente, stupefiante;
- Sarcina complicata prin distocii osoase hemoragii după 20 sapt a sarcinii, durata
sarcinii (pre sau supramaturata), hidroamnios, oligoamnios;
- Factori intranatali: placenta previa, travalii prelungite, moartea intraut. a fătului.
Examinarea serologica in timpul sarcinii presupune pe langa investigaţiile
paraclinice uzuale si depistarea serologica a unor afectini infectioase.
Ex serologice:
- curente: pentru lues (obligatorie, se efectuează la luarea in evidenta a gravidelor in
trimestrul M de sarcina sau la naştere pentru nn.
- rezervate gravidelor cu risc (rubeola, toxoplasmoza, listerioza).
a) pt rubeola in caz de contact sau suspiciune de boala. Se determina IgM si IgE;
b) pt toxoplasma se det. atc specifici. Risc pentru sarcina in curs daca IgG>300
Ul/ml;
c) pt listerioza se fac det. bacteriologice si serologice (risc pentru sarcina in curs).
Investigarea fătului: ecografie, amniocenteza, ex radiologie.
a) Ecografia: neinvaziva, după 10 saptamani, se poate aprecia varsta gestatiei,
dezvoltarea fătului, diametrul biparietal dar si viabilitatea fătului, ritm de creştere,
malformaţii, poziţie, sex, poziţia placentei, gemeralitatea.
Este obligatorie in caz de a-fetoproteina crescută, DZ, antecedente de anomalii
fetale, expunere la factori teratogeni.
b) Amniocenteza: metoda invaziva, se prelevează prin punctie transabdominala, 10
ml de lichid amniotic care este examinat biochimic si citologic. Poate fi folosita la
femeile la care se identifica anomalii genetice, un cariotip anormal se practica pt
femeile cu un copil cu o boala genetica cromozomiala sau metabolica, gravidelor
peste 40 de ani.
Poate identifica boli cromozomiale (trisomia 21, anomalii ale cromozomului x,
distrofîi musculare), b metabolice (mucopolizaharidoze, anomalii ale
metabolismului glucidic, lipidic), anomalii ale SNC (microcefalie, hidrocefalie,
spina bifida).
Avantaje: tehhnica de execuţie simpla, precizie de diagnostic.
Dezavantaje: timp indelungat pana la obţinerea rezultatelor, risc de izoimunizare rh
la gravidele rh negativ, risc de avort.
Amniocenteza tardiva - in ultimele luni de sarcina. Apreciază starea fătului,
maturarea fetala, eventuale malformaţii. Poate afecta viabilitatea fătului, in special
funcţia plămânilor.
Indicaţiile diagnosticului prenatal:
Varsta: femei peste 35 si barbati peste 55 ani;
Afecţiuni materne preexistente sarcinii: DZ, hipodiipertiroidism,
epilepsie, distrofie miotonica;
Antecedente ginecologico-obstetricale (avorturi repetate, naşteri
premature);
Factori teratogeni: medicamente, infecţii cu virus rubeolic,
citomegalovirus, iradiere;
Anomalii ecografice (malformaţii cardiace, stenoza duodenala,
hipertrofie fetala, omfalocel).
18
22 Examenul clinic al unui sugar
Presupune:
I - dialogul cu mama - apreciaza evoluţia copilului, alimentaţia, somnul, tranzitul
intestinal, eventuale semne de boala, ingrijirea copilului, modificări intervenite in
situaţia familiala, eventualele boli aparute la ceilalţi membrii ai familiei.
II - Ex obiectiv
Ex clinic general: starea tegumentelor, erupţii, arsuri, escoriatii, eczeme, greutate,
talie, perimetru cranian, dimensiunile pliului cutanat, perimetrul braţului.
Ex capului: forma, fontanele, ochii, mişcările oculare, reflexe oculare, gura, erupţii
dentare, adenopatii submandibulare sau laterocervicale.
Ex toracelui: conformaţia, deformări, semne de rahitism, mişcări respiratorii,
auscultatia pulmonara.
Ex cardio-vasc: frecventa cardiaca, auscultatia cordului, eventuale sufluri, pulsul la
femurala.
Ex ap digestiv: inspecţie, palpare, sensibilitate, ficat, splina, alimentaţie, frecventa
si forma scaunelor.
Ex ap urogenital: aspectul organelor genitale, hidrocel, fimoza, situarea testiculelor
in scrot, mictiuni fiziologice.
Ex sistemului nervos: motilitate, tonus muscular, reflexe tranzitorii.
Ex organelor de simt: auz (reacţia la zgomote), vaz (reacţia la lumina), stabilirea
dezvoltării motorii a copilului conform vârstei, stabilirea dezvoltării senzoriale si a
limbajului (la 2 luni gangureste, la 3 luni vocalizează, la 7 luni silabiseşte, la 8 luni
combina silabele, la 10 luni spune mama si tata, la 12 luni spune mai multe cuvinte.
19
24 Alcătuirea unui regim alimentar
Pentru un om sănătos
Majoritatea specialiştilor au căzut de acord ca principiile fundamentale sunt
reprezentate de o alimentaţie care sa cuprindă o varietate cat mai larga de alimente;
creşterea consumului de G complexe; scăderea aportului de zahar, grăsimi mai ales
saturate, colesterol, sare si alcool ca si menţinerea unei greutati corporale ideale.
Piramida alimentara:
Fiecare dintre aceste alimente
furnizează o parte din principiile
nutritive de care avem nevoie.
Grăsimi, Alimentele dintr-un anumit grup
uleiuri nu pot inlocui alimente din alt
si dulciuri. Se grup. Nici una dintre aceste grupe
folosesc cat mai puţin'* principale nu e mai importanta
decât celelalte. Pentru o sanatate
'Grupa laptelui, iaurtului si optima avem nevoie de toate
brânzei, 2-3 mese/zi; acestea.
'Grupa cărnii de vita si porc, pui,
roua, nuci, 2-3 mese/zi._________
ipa vegetalelor: 3-5 mese/zi;
Grupa fructelor: 2-4 mese/zi
Grupul pâinii, cerealelor, orezului si al
Pastelor făinoase: 6-11 mese/zi.
21
30 Metodologia efectuării unei consultaţii la domiciliu
Cazurile in care M F trebuie sa viziteze b la domiciliu din proprie iniţiativa:
-supravegherea copilului sub 1 an (modul in care e ingrijit, asigurarea unei
alimentaţii corecte, controlul dezvoltării somatice si neuropsihice)
-supravegherea bătrânilor (urmărirea tratamentului recomandat, sesizarea apariţiei
unor complicaţii, acceptarea tratamentului, susţinerea psihica);
-apariţia unor boli infectioase, pentru ancheta epidemiologica (toxinfectii
alimentare,febra tifoida, hepatita virala), trichineloza, boli cu transmitere sexuala,
-existenta unor boli cu caracter familial (boli genetice, b metabolice cu agregare
familiala, familia bolnavului psihic);
-existenta unor factori de risc (poluarea sursei de apa, a aerului, obiceiuri alimentare
necorespunzatoare, consum de alcool, droguri, etc.);
-b cronici care abandoneaza tratamentul (DZ, epilepsie, cancer, TBC);
-familii cu probleme (dezorganizate, cu nivel socio-economic scăzut, violenta in
familie, batrani sau copii abandonaţi);
Particularităţile consultaţiei la domiciliu
-Deplasare dificila (distanta, condiţii necorespunzatoare de transport, in afara
programului, timp de noapte);
-Condiţii dificile de consultaţie (prezenta altor persoane, zgomot, lipsa unor aparate
si instrumente, jena bolnavului, ascunderea unor simptome);
-Dificultăţi in stabilirea diagnosticului (lipsa tuturor informaţiilor necesare,
probleme privind cooperarea pacientului, a familiei, necesitatea de a confirma
diagnosticul clinic, dificultatea de a efectua unele investigaţii paraclinice.
Pentru a putea asigura o asistenta medicala la domiciliu corespunzătoare nevoilor
sociale, MF trebuie sa aiba anumite cunoştinţe, deprinderi, tehnici si atitudini si sa-si
organizeze activitatea in mod corespunzător.
Cunoştinţele necesare asigurării asistentei medicale la domiciliu:
-cun. tratam, urgentelor, trat prespitalicesc, cunoaşterea bolilor acute si cronice
pentru care ar putea fi solicitat la domiciliu, cunoaşterea complicaţiilor care ar putea
aparea, cunoaşterea tratamentului acestor boli, cunoaşterea incidenţei si prevalentei
bolilor in comunitatea pe care o asista, cunoaşterea situaţiilor in care trebuie sa faca
o vizita la domiciliu, cunoaşterea problemelor pe care trebuie sa le investigheze,
cunoaşterea posibilităţilor si limitelor sale.
Deprinderi necesare asigurării asistentei medicale la domiciliu: ■*>
-deprinderea de a sesiza gravitatea cazului care solicita as. Medicala la domiciliu;
-deprinderea de a stabilii cazurile care trebuie internate si cele care pot fi trat la dom;
-deprinderea de a sesiza din timp semnele de agravare a bolii.
Probleme administrative:
Instruirea personalului ajutător privind asistenta medicala la domiciliu, organizarea
preluării solicitărilor, intocmirea unui registru privind vizitele la domiciliu, evidenta
bolnavilor cronici, nedeplasabili, evidenta tratamentului la domiciliu, planificarea
vizitelor la domiciliu in funcţie de particularităţile fiecărui caz.
Dotarea necesara pentru asigurarea asistentei medicale la domiciliu:
-pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta la domiciliu e necesara o trusa
mobila cu un număr minim de instrumente si medicamente (seringi de unica
folosinţa, garou de cauciuc, stetoscop, tensiometru, termometru, deschizător de gura,
pensa pentru limba, adrenalina, algocalmin, apa distilata, efedrina, HHC,
fenobarbital, glucaoza, lanatozid C, levomepromazin, miofilin, nitroglicerina,
noradrenalina, papaverina, scobutil, sulfat de atropină, sulfat de magneziu, alcool
iodat, alcool sanitar, comprese sterile, fasa, vata hidrofila.
Pentru a asigura asistenta medicala la domiciliu e necesara colaborarea
familiei:
-aprecierea posib. Fam de a ingrijii bolnavul, cointeresarea fam in ingrijirea b;
-instruirea fam privind reg igieno-dietetic si adm medicamentelor, a suprav trat,
-sesizarea unor agravari/complicatii;
Avantajele asistentei medicale la domiciliu
-Asigurarea unei asistente medicale prompte in cazul unor urgente medicale
-Asigurarea unei asistente medicale de urgenta a persoanelor nedeplasabile
-Asigura internarea in timp util a unor bolnavi in secţiile de specialitate;
-Face posibila cunoaşterea de către medic a condiţiilor in care trăieşte b, sesizarea
unor factori de risc externi, a unor probleme familiale, face posibila cointeresarea
familiei la ingrijirea bolnavului;
Dezavantajele asistentei medicale la domiciliu:
-Dificultăţi privind deplasarea la domiciliul b, necesitatea de a asista b in condiţii
improvizate, de a lua o decizie in condiţii de risc, dificultăţi privind internarea
22