nr. 3/1998 Impactul calculatorului asupra educatiei Prof. Mioara GHEORGHE Colegiul Najional de Informatica Tudor Vianu, Bucuresti Instruirea si educatia - procese conirolabile si dirijate prin legdturile directe si conexiunile inverse dintre profesor si elev - tind céitre integrarea calculatorului in toate activitéqile didactice. Introducerea caleulatorului in procesul de invéjdmant nu a fost rezultatul unei actiunt progra- mate ale cdirei efecte anticipate sit poatdi fi urmarite si controlate. Se prefigureaztt perspectiva instruirii asistate de caloulaior a cdrei finalitate de crestere a randamentului scolar trebuie corelatd cu efectele sale socio-umane. Cuvinte cheie: instruire programatd, feed-hack cognitiv, instruire asistata de calculator, pedagogie ciberneticd, software educational ibernetic’ si pedagogie Dezvoltarea tehnicii de calcul a revigorat strategia didactic’ a tnvatarii_ programate permifind realizarea unui model anticipat inca din anul 1912 de E.L. Thomdike care spunea: “dac& printr-un miracol al tehnicii s-ar putea realiza ca a doa pagina a unei carfi s4 devina vizibila pentru cititor numai dupa ce acesta a ficut deja tot ce i-a fost preseris pe prima pagini s.am.d., atunci multe din ceea ce ast&zi putem obfine numai prin predarea personal a cadrului didactic am putea pune pe socoteala c&rtii" [3]. in aceeasi perioadi de timp, in lucrarea sa "Psichologie Consonantiste", $t. Odobleja recomanda: “invatiimantul si fie mecanizat, materializat, masinizat, automatizat; profe- sorii sé fie inlocuifi prin cdrfi; scolile prin biblioteci; memorizarea sa fie inlocuitd prin formulare (indreptare); calculele si fie tnlo- cuite prin masini de calculat; examinatorul sA fie inlocuit prin aparate psihotehnice. Scoala viitorului. va fi o scoala’ materializats si mecanizaté la maximum" [9] Pana la "miracolui” calcilatoarelor, Pressey realiza in anul 1926 0 masina mecanica "de invatat" care "producea" teste gril& cu un raspuns din patra permifind trecerea Ja o intrebare noua doar dupa un rispuns corect, iar B.F.Skinner in "Arta de a preda si stiinta invayarii" (1954) punea bazele psihologice ala invajarii programate. Dupé anul 1960, un numar tot mai mare de pedagogi si-au indreptat preocupatile spre realizarea unor mijloace ct mai adecvate acestei metode de predare. Manuale, dispo- zitive simple de deplasare a textului, masini mecanice gi electromecanice preced apara- tura electronica si mediile interactive oferite astizi de calculatoarele personale. Evolutia mijloacelor de invatamént dedicate instruirii programate se coreleazA. si cu strategiile moderne ale invafarii. fn anul 1956, Hilgard dezvolti teoria stimuli-reactie care prezin firea ca un proces activ care se realizeaz& prin repetitie si exercitiu, finind seama de aptitudinile si motiv clevului, Punind in evidenfi feed-back-ul cognitiv, L.N. Landa analizeaz confinutul si operafiile predarii introduednd algoritmiza- rea scenariilor didactice. El anticipeazi ast- fel teoria invatirii prin descoperire si creati- vitate ca rezultat al interferenfei dintre euris- ticd si algoritmica. Instruirea capatA aspectul unui proces ordonat, dirijat si controlat prin legaturile directe si conexiunile inverse dintre profesor si elev. Dintr-un proces pasiv, invafarea este condus’ prin metoda gi mijloacele programarii spre un proces in care elevul este implicat sa invefe activ si si aplice ceea ce a invajat evalugnd nivelul {nvatarii prin autocontrol. De aceea, teoreticienii contemporani ai instruirii asistate de calculator motiveaza primele utilizari ale calculatorului in scoala pentru testarea cunostinfelor si prezentarea staticd, "mecanie", a confinutului ca o tending’ fireasck de realizare a invari programate "clasice” prin mijloace moderne. Posibilitajile calculatorului au determinat insi diversificarea instruirii asistate, impu-64 nnd, totodata, 0 viziune cibemetica asupra pedagogic Din mulfimea definiiilor date ciberneticii, 0 propunem pe aceea formulata de $t. Odoble- ja: "stiinta care confera o conceptie unitara gi operational asupra existentei, cunoasterii gi acfiunii", Sub raport existential, aspectul sistemic al realitatii pune in evident struc- turile de organizare si modurile cele mai generale de comportament care ofer’ modele conceptuale pentru cunoastere si modele fizice pentru interactiunea om-realitate. Concepfia unitara si operationala corespunde viziunii sistemice asupra lumii si reactillor de tip feed-back care regleazi dezechilibrele. Abordarea cibernetica a pedagogici se ba- zeazi pe asifel de relafii active la nivelul individului gi al societ’ii numite de St Odobleja “cercuti vicioase" sau "bucle de reacfie": "o bucli se inchide Ie nivelul individului, iar alta prin mediul social in care acesta isi desfisoar’ activitatea, ambele avind un caracter fundamental in definirea personalitajii" [9]. Prin educatie, aceste bu- cle de reactie sunt controlate si conduse in sensul formirii unor personalititi utile in plan individual gi social. Educatia este, in sens cibernetic, acfiunea care modifica sta- rea actuali a unui individ determinand schimbari 1a nivelul cunoasterii gi al com- portamentului, Fiecare individ reprezint& un sistem a cdrui evolutie, urmarité in sens cibernetic, urmeazi o traiectorie exponential pozitiva din punct de vedere al cunoasterii si exponenfial negativa sau oscilanta din punct de vedere comportemental, Modelarea comportamentului uman supus actiunii de educafie impune cunoasterea teacfiilor individuale in vederea introducerii mijloacelor automate care s& preia o parte din activitaten umana in procesul instructiv sau decizional al educafiei, dups modelul cibemnetic al sistemelor industriale sau eco- nomice, Prezenfa elementelor fizice cu rol de control si reglare a procesului educational determina, pe de o parte, modelarea activi- tafii cerebrale (inteligenta artificial) si, pe de alta parte, instruirea asistata de calculator. Modelul asociat sistemuiui educational este format dintr-un ansamblu de elemente care poseda caracteristicele comportamentale ale Revista Informatica Evonomied, ns. 5/1998 sistemului pe care fl repreziné: E ~ emig torul, inifiatorul actiunii educationale; R-— receptorul actiunii educetionale (individ, co- lectivitate); Od - operatori didactici (mijloa- ce si metode); 1 ~ informatia, obiect al co- municarii educationale (cunostinte si reguli de comportament); Cir ~ conexiune inverst la nivelul receptorului cu rol de autocontrol si autodirijare comportamentala individuala; Cie — conexiune inversa 1a nivelul emitito- rului cu rol de reglare si ditijare permanent a aojiunii spre nivelul/norma fixati de obiec- tivele/scopul educational; Je — idealul educa- tional, expriménd finalitatea generala a edu- cafiei determinaté. de conditiile sociale, istorice in care se desfagoara; Oe ~ obiecti vul educational, exprimand finalitatea ime- diaté a educafiei intr-un orizont de timp limitat (ciclu de invagimdnt, an de studiu, trimestru scolar, capitol); Mc ~ mediul de comunicare intre E si R, asigurdind codifica- yea informatiei si transmiterea/receptarea ei in sensul comunic&rii directe, dar si pe cel al conexiunii inverse; Le ~ limbajul de comunicare vizual acustic. Sub aspect comportamental, modelu! urma- reste subiectul (elev, educator) din punot de vedere al personalitatii, aptitudinilor, capaci- ‘ati, deprinderilor si tehnologia educational (mijloace, metode). Schimbarile comportamentale la nivelul subiecfilor educafi sunt 0 conseciné a preluctitii individuale a informatiilor prin procesele de invijare. De aceea, "codifi- area" acestora dupa reguli didaotive (esen- fializare, accesibilitate, temeinicie, continui- tate, reprezentativitate) conduce la abordarea cibemetich a educafiei si sub aspectul limbajului de comunicare si prelucrare a informatiilor. Spre deoasebire de sistemele automate pentru prelucrarea datelor, care folosesc roguli formale pentru a prelucra simboluri abstracte, perceperea gi prelucra- rea informafiei de cditre receptorul uman este supusé intenfionalitatii si afectelor indivi- duale. Limbajul comunicdrii interumane poate fi: vizual (semnale optice, seriere, desen); acustic (semnale sonore, vorbire); natural (afectiv, spontan, sugestiv); conventional (voluntar, controlat); de atenfionare (carac-Revista Informatica Economica, nt. 5/1998 terizat prin claritate si precizi continu. in procesul de invijare gi educatie, limbajul are gi tolul de a favoriza gandirea, analiza, sinteza. Modelul cibemetic al sistemului educational urmareste intérirea comunicdrii printr-un Timbaj cu evocare imediata — limbajul grafic, figurativ, animat. fn sistemele cibernetice industriale sau economice, reglatea comportamentului prin echipamente automate de comand, control si decizie se bazeaz’ pe limbaje de comu- nicare gi traductori digitali, operatorul uman dispundnd de un limbaj de interfagd bazat pe comenzi. In modehul cibernetic al educatici, omul este deopotrivé subiect si obiect al proceselor de sistem; de aceea actiunile sale pot fi doar asistate de calculator, Posibili- tile de stocare, prelucrare, reprezentare gi transmitere automata a informafiilor sporesc complexitatea sistemului prin: eresterea vo- lumului nofional datorité bazelor de cu- nostinje care pot fi create, intrefinute si con- sultate de pe suport magnetic; comunicarea informayiei prin imagine si animatie, reali- zand focalizarea succesiva a tuturor sensu- rilor sau punctelor de vedere combinate cu 0 focalizare constant a unui singur obiect real sau abstract; controlul invafirii prin testarea cunostintelor gi evaluarea rezultatelor fata de obiectivele sistemului Realizarea acestui model cibernetic necesita resurse fizice gi logice controlabile intrucdt, odatt cu cresterea complexitatii sale, un astfel de sistem poate c&pita comportamente cate si genereze dezechilibru si indepartarea de la obiective. Cibernetizarea invajimantu- lui are, deocamdati, 0 traiectorie pozitiva, stabilizarea acestei evolufii nefiind inca intrevazuta, Este semnalat ins’ pericolul entropic al_pseudocibermetizarii prin abo déri neprofesionale sau unilaterale, Exist pericolul transformérii elevului intr-un me- canism neurocibemnetic de invatare igno- randu-se motivatia invairii sau influenfa mediului socio-cultural. Anticiparea acestor probleme determina si solufia: in Germania, spre exemplu, in mai multe universitafi, viitovii profesori urmeaz’ studii obligatorii de pedagogic clasic& si pedagogie cibeme- ticd, fiind astfel pregatifi s8 se adreseze unui ; barat pe 6s subiect uman prin mijloace de comunicare modeme si sic} invefe s& foloseascd aceste mijjloace, pentru educajia lor permanenté, Abordarea cibernetica a pedagogiei concre- tizaté pana in prezent in studi si modele conceptuale necesiti mijloace fizice reale, pentru comanda, controlul si regiarea actiu- lor din sistem, dar si parghii_strategice (comenzi externe) care si asigure interdisei- plinaritatea, integritatea, continuitatea si utilitatea socialé a educafiei. Aceste cerinfe impun programe pe termen lung care si antreneze, pe lng’ sistemul de invapimint direct implicat, si alte componente ale macrosistemului social-economic. Astfel de programe guvernamentale si interguverna- mentale au luat amploare in ultimul deceniu sub egida UNESCO in scopul unificarii eforturilor individuale si al coopertitii_ prin schimb de experienta in vederea educarii pentru o societate informationali Direcfiile de integrare a caleulatorului in invafamant Majoritatea {arilor dezvoltate au introdus calculatoarele in scoli incepind cu nivelurile superioare si apoi, teptat, coborind spre invajamantul gimnazial i cel primar. Inte- graté in programe guvernamentale sau realizatt. prin acjiuni individuale, dotarea scolilor cu calculatoare a fost considerata 0 investitie valoroasa si, totodat’, o garantie progresului La inceputul anilor '60, rolul calculatorului era acela de instrument demonsttativ folosit experimental cu prectdere in cadrul orelor sau cercurilor de matematicd, Dupa introdu- cetea informaticii ca disciplina scolara ('70) se constati o diversificare a utilizarit calou- latorului: obiect de studiu, instrument de testare-evaluare a cunostintelor, simularea unor fenomene sau procese (fizica, chimie, biologie), invajarea limbilor stréine. Dup’ anii ‘80, pitrunderea masiva a micro gi mini- calculatoarelor pe piafa produselor informa- tice a favorizat achizifionarea acestora si in seopul informatizlrii sistemelor de invafi- mént prin crearea bazelor de date scolare. in anul 1989 in farile Comunitajii Europene existau eproximativ un milion de calcula~66 toare, cea ce corespunde unui raport de 50 de levi la un calculator (sub 10 minute de Jucru zilnic/elev). in aceeagi perioada, in fara noastta, calculatorul personal nu patrunsese in mediut scolar. Existan ins discipline scolare i preocupari pentru atragerea elevi- lor eatre calculator. Directiile de integrare a caloulatorului in procesul de Invafamant in {Arile europene sunt urmatoarele[7] « in Anglia, calculatorul a fost integrat metodelor de predare si invafare in ciclul primar (baze de date pe obiecte pe care elevii sunt invajati s& le consulte gi si le actualizeze); in ciclul secundar sunt introdu- se nofiunile de programare, analiza si calcul numeric in Suedia, aofiunile de informatizare a Invagamantului au fost subordonate unor programe guvernamentale care au urmarit introducerea treptat a cunostinfelor de ope- sare si programare. In perioada 1971-1983 au fost studiate posibilitatile de predare a disciplinelor informatice in scoala general si-in ciclul 2 al gcolii secundare, astfel incat absolventii clasei a IX-a s8 posede nofiuni de bazi necesare utiliz&rii calculatorului. Dupa anul 1983 a inceput dotarea subventio- nati de municipalitati, astfel incat baza materialé si permit, dupa anul 1989, activititi practice cu calculatorul, 1a care sunt antrenafi deopotriva elevi si profesor. + in Elvetia, scoala generala inifiaza elevii tn domeniul informaticii in vederea unei corecte orientiri profesionale. in liceu se continua introducerea metodelor moderne de prelucrare a informatie: astfel inca, la toate tipurile de bacalaureat, se susfine si o proba de informatic sau eplicatii ale acesteia. Dotarea scolilor asigurd realizarea acestor programe prin laboratoare, sali de cursuri cu posibilititi multimedia , infoteci etc. in Italia, introducerea calculatoarelor in sooli a fnceput ca o acfiune nedirijata, Din anul 1985 Ministerul Educafiei Nafionale a ¢ un program uniter introducerea informaticii si a noilor tehnologii de infor- mare. in scoald, in scopul formérii gandirii _Revista Informatica Economicd, nt. 5/1998 informatizata. Planul de invayamant, meto- dele pedagogice si dotarea_urmarese forma- rea deprinderilor de informare si invaare prin intermediul sistemelor automate. Bazele de date, programele interactive, simulatoa- rele, comunicarea la distanté sunt doar cdteva aspecte ale modalititilor concrete de integrare a calculatorului in mediul scolar francez, in scopul informatiziii sistemelor de inviggmiint prin crearea bazelor de date gcolare si integrarea acestora in sisteme informatice distribuite. Impactul calculatorului asupra elevilor Cereotirile psiho-pedagogice dedicate aces- tui subiect pun in evident céteva momente si puncte de vedere semnificative[7): "Momentul Papert" surprinde impactul calculatorului asupra mecanismelor de gén- dire. Saymour Papert, discipolul Tui Jean Piaget a lucrat in cadrul grupului LOGO al Laboratorului de Inteligent’ artificial, c&u- ténd si creeze un mediu aproape natural in care copilul si fnvefe si gandeasct dialogénd cu calculatorul, Succesul progra- iti in LOGO la copiii prescolari confirma de altfel teoria lui Papert. Dispundnd de obiecte vii (broscufa din LOGO), copilul descoperi prin joc modalitifi de constructie abstract (figuri geometrice, animatie, culoa- re), Imbogajindu-si resursele de géndire intr- un mod activ, fird constientizarea acestor efecte (numit de Papert "natural"). Spre Geosebire de gandirea "dirijaté" sau "imita- tiva" a programarii prin Basic, Paport consi- dera ci universul LOGO ofera libertatea gandirii_ si, in consecin’, formarea unor personalitai individuale distinete. Efectele asupra dezvoltariistructurilor fntelectuale nu au intarziat si apara: gindirea analitic’, capacitatea de abstracti- zare si generalizare, abilitatea de identificare si selecfie a unei acfiuni sau eveniment dintr-o listh data, atenfia deosebiti fati de detaliu, rafionamentul conditional, gAndirea divergent si complexa 5.2. Multi cercetiitori scot in evidenta, pe Langs efectele cognitive, efectele asupra personali- tii, calculatorul find considerat, din acest punct de vedere un mediu rapid de acces laRevista Informatica Economied, nt. Si998 informafia inregistrat& - faptic’ - eliberind individul de barierele nestiinei si contri- buind astfel la umanizarea sa. Exist chiar pateri care sustin cd, eliberati de activitatile intelectuale de rutin’, oamenii vor deveni mai umani. La polul opus, sociologii para identitatea individului, susfinut& prin ele- mentele de comunicare ale limbajului (etnic, politic, comercial, de grup etc). Uniformi- yarea comunicétii prin interfafa automata a monitoarelor introduce pericolul insteAinirii prin pierderca identitatii nationale si culturale. Pentru atenuarea acestor efecte, sub egida UNESCO au fost organizate numeroase manifestati stiintifice internatio- nale, precum cele de la Stanford (1986), Paris (1989), Moscova( 1992), a caror tema a fost impactul noilor tehnologii asupra invafamntului, Din anchetele intreprinse de UNESCO in 1989, obiectivul prioritar al politicii educationale din 37 ari participante a reiesit a fi. pregitirea tinerei generafii pentru o lume noua in care informatia asociati cu prelucrarea gi transmiterea sa va juca un rol fundamental, Cativa ani mai tarziu, la Moscova, s-a propus dezvoltarea unui program de protejare si pastrare a limbilor si culturilor in contextual standardi- Zatii mediilor de comunicatic la distanfa prin E-Mail, Internet. Un studiu realizat in 21 de sisteme scolare din Austria, Belgia, China, Elvetia, Franfa, Germania, Grecia, india, Israel, Japonia, Olanda, Portugalia, Slovenia, USA, Ungaria sub auspiciile Asociafiei Internationale pentru evaluarea randamentului scolar (IEA) a scos in evidenf’ faptul c& "desi rolul sau nu este inca prea clar, calculatorul va avea cu sigurant4, un impact asupra invafiman- tului", precum si concluzia c& "Viitorul utilizirii calculatorului in educatie este in acelaji timp un motiv de optimism si de pesimism'[7}. Impactal calculatorului asupra_profeso- rilor Din cercetarea intreprins& cu prilejul documentiii in domeniul IAC se desprind urmatoarele: profesorii $i, mai ales, directo- tii de scoli, consider’ calculatoarele 6 Instrumente de neinlocuit pentru imbunata- firea calitayii educatiei; calculatoral stimu- leaza creativitatea elevilor si impulsioneaza rofesorii catre activitatea de perfectionare in majoritatea {irilor incluse in aceste anchete nu exista un cadru organizat pentru pregitirea profesorilor ca utilizatori ai calculatorului in scoputi pedagogice si didactice, Se constatt chiar o rezistenta fata de acest mijloc modem de instruire, la profesorii de formatie umanista si acest aspect este motivat de utilizarea calculatoru- lui preferenfial - cu precddere de catre ‘matematicieni, Se impun gi din acest motiv, programe de formare a desprinderilor de utilizare a calculatorului la toate cadrele didactice. in multe dintre {arile participante la anchetele mentionate, chiar si clevii resimt aceasta tending de utilizare a caleulatorului in domeniul stiinfelor. Acesta ar putea fi $i motivul pentru care procentul fetelor in efectivul clevilor ce studiazd disciplinele informatice este mult inferior procentului de baiefi. De aceea, in progr mul organismelor intemationale ce si-au propus s& urméreasc’ relatia scoali-calcu- lator figureazt si egalizarea sanselor intre fete si baieti prin programe de invatimént orientate cdtre integrarea calculatorului in toate activitatile didactice. Acest model integrator se opune fundamental celui tehnicist care urmarea doar cunoasterea si utilizarea calculatorului in rezolvarea problemelor abstracte. Saltul cdtre modelul integrator necesit’ programe dedicate didactice, calculatorul devenind, pe lang’ obiect de studiu, si un mediu de fnvatare dirijat de profesor sau elev. Se contureaz astfel perspectiva tavagaimantulut asistat de calculator a carui finalitate de crestere a randamentului scolar trebuie corelata cu efectele sale socio-umane, Pentru aceasta, realizarea software-lui educational mu trebuie si raménd "un sortiment" al industriel de programe, ci si devind obiectivul unor activititi in care st fie antrenafi deopotriva profesori, psihologi $i specialisti informaticieni.Bibliografie 1, Constandache G.C. -Memorie artificial’ gi anticipare umand, UPB, 1994 2. Dragan Ctin, ~ Apatifia ciberneticii gene- ralizate pe pémant romanese, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1993 3. Kiss A. - Invatare si programare, EDP, 1997 4, Mihalca D. -Proiectarea instruirii asistate de calculator, ISE, 1993 5, Noveanu E, colectiv - Modele de instruire formativa, EDP, 1983 Revista Informatica Economied, nr. 5/1998 6. Noveanu E, - Informatizarea invaitimén- ‘ului preuniversitar romanese, ISE, 1993 7. Piaget J, Chomsky N. - Teorii ale limba- jului si ale invatanii, Ed. Politica, Bucuresti, 1988 8. Odobleja St. - Psihologia consonanti Craiova, 1978 9. Trandafir I. - Instrument de instruire asistata de calculator, ICI, 1993 10, *** - Revista de Pedagogie, 1975-1976 11, *** - PERSPECTIVES, revue trimes- trielle de leducation