Aprobat Comitet Director,

GHID DE PREVENIRE

A INFECTIILOR

NOSOCOMIALE

2015
CUPRINS:

1. LEGISLATIA IN VIGOARE;
2. DEFINITIILE DE CAZ PENTRU INFECTIILE NOSOCOMIALE;
3. PROTOCOALE DE IGIENA CONFORME CU PROCEDURILE ELABORATE SI
DIFUZATE
4. MASURI DE PROFILAXIE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE (MASURI GENERALE SI
SPECIALE);
1. LEGISLATIA IN VIGOARE

Ordinul MS 1025/07.12.2000 pentru aprobarea Normelor privind serviciile de

spalatoriepentru unitatile medicale.
Ordinul MS 940 07/09/2005 privind aprobarea Criteriilor de evaluare a
echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din
activitatea medicala.
Ordinul MS nr. 916 din 27/07/2006 – privind aprobarea Normelor de
prevenire, prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitătile sanitare.
Ordin MS nr. 261 din 6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor privind
curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare.
Ordinul MS nr. 914 din 26 iulie 2006 - pentru aprobarea normelor privind
conditiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital in vederea obtinerii
autorizatiei sanitare de functionare
Ordin MS nr. 1.226 din 03 dec.2012 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deseurilor rezultate din activitătile medicale si a Metodologiei
de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din
activitătile medicale.
HG nr. 856/16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, ce pot fi
supuse tratamentelor de neutralizare prin sterilizare termica
Legea nr. 132 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice.
Ordinul 976 din 16.12.1998 pentru aprobarea Normelor de igiena privind
productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea
alimentelor.
H.G. nr. 924/11.08.2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena
produselor alimentare

2. DEFINITIILE DE CAZ PENTRU INFECTIILE NOSOCOMIALE

Fiecare caz de infecţie nosocomială trebuie dovedit că se datorează

spitalizării sau îngrijirilor medico-sanitare ambulatorii in Spitalul de
Pneumoftiziologie Braila, şi că nu era în incubaţie sau în faza de debut/evoluţie
clinică în momentul internării/actului medical/manevrei medicale.
Grupele de infectii nosocomiale cu frecventa crescuta
 Infectiile cailor urinare
Prezenţa obligatorie a cel puţin unul din cele 2 criterii de diagnostic:
 Criteriul 1: Dintre simptomele de mai jos, în absenţa altor cauze, prezenţa a
cel puţin una din următoarele:
 la bolnavul în vârstă de peste un an febră (peste 38°C), senzaţie acută de
micţiune, micţiuni frecvente, disurie, senzaţie de tensiune suprapubiană;
 Criteriul 2: În absenţa altor cauze evidenţiate, dintre simptomele menţionate la
criteriul anterior (1) prezenţa a cel puţin două simptome pentru bolnavul peste
vârsta de un an ; şi cel puţin una din condiţiile de mai jos:
 piurie (10 sau peste 10 leucocite/mm3 urină sau cel puţin 3 leucocite pe
câmp microscopic - putere de mărire 1000x))
 evidenţierea bacteriuriei prin examen direct şi coloraţia Gram din
sedimentul urinarrocultură pozitivă pentru aceleaşi bacterii uropatogene
(gram negative sau S. saprophyticus), în cel puţin două probe, cu un
număr minim de 103 germeni/ml urină
 urocultură pozitivă pentru bacterii uropatogene dintr-o singură probă, cu
bacterii Gram negative sau S. saprophyticus, cu un număr de germeni de
5/ml urină, dacă bolnavul a primit o antibioticoterapie eficientă anterioară
 medicul curant a emis diagnosticul de infecţie urinară
 dacă medicul curant a recomandat o antibiotico-terapie adecvată pentru
infecţie urinară
Cultura pozitivă prelevată de pe vârful cateterului urinar nu este relevantă
pentru diagnosticul unei infecţii urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urină pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu
în condiţii aseptice (proba de urină curată din jetul mijlociu) sau prin cateter.
Cultura pozitivă recoltată din interiorului recipientului de colectare a urinii poate
fi acceptată numai în cazul corelării pozitive cu urocultură recoltată în condiţii
aseptice sau prin cateter.
 Infecţiile subclinice ale căilor urinare
Pentru diagnostic este nevoie de prezenţa a cel puţin unul din cele 2 criterii de mai
jos:
Criteriul 1. Bolnavul are un cateter urinar permanent, montat cu cel puţin 7
zile înaintea efectuării uroculturii; urocultura este pozitivă cu cel puţin 10
germeni/ml, nu cu mai mult de două specii de germeni identificaţi şi bolnavul
nu are o simptomatologie clinic manifestă (febră, senzaţie de micţiune,
disurie, micţiuni frecvente sau tensiune dureroasă suprapubiană).
Criteriul 2. Bolnavul nu are un cateter permanent, montat cu 7 zile înaintea
primei uroculturi pozitive şi bolnavul are cel puţin două uroculturi pozitive cu
cel puţin 10 germeni/ml urină, cu aceeaşi specie microbiană sau cel mult cu
două specii bacteriene izolate, şi bolnavul nu are acuze şi/sau semne clinice
manifeste.
Cultura pozitivă prelevată de pe vârful cateterului urinar nu este relevantă pentru
diagnosticul unei infecţii urinare nosocomiale.
Recoltarea probei de urină pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu
în condiţii aseptice (proba de urină curată din jetul mijlociu) sau prin cateter.
 Alte infecţii ale căilor urinare (rinichi, ureter, vezica urinară, uretra şi
ţesuturile perirenale sau retroperitoneale)
Din cele trei criterii de mai jos prezenţa a cel puţin unuia este obligatorie:
Criteriul 1. Din probele recoltate (exclusiv urină) din teritoriul infectat sau din
prelevatele histologice, cultivarea este pozitivă pentru microorganisme
Criteriul 2. Intraoperator este observat abcesul sau probele histopatologice
demonstrează prezenţa unui proces inflamator infecţios
Criteriul 3. Simptomatologia de mai jos, cu excluderea altor cauze:febră
( peste 38°C) şi durere sau sensibilitate în regiunea afectată;
 este prezentă la bolnavul de un an sau mai mare de un an;
 febra ( peste 38°C) sau hipotermia (sub 37°C), apneea, bradicardia,
apatie, febra;
 Pneumonia nosocomiala
Pentru susţinerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puţin unuia din
următoarele 4 criterii:
 Criteriul 1: La examinarea fizică şi stetoacustică a bolnavului sunt prezente
raluri crepitante sau zonă de matitate în aria pulmonară şi din următoarele
este prezent cel puţin un simptom:
 apariţia unei expectoraţii sau schimbarea caracterului expectoraţiei
anterioare
 hemocultura pozitivă cu floră microbiană patogenă;
 demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat
bronhoscopic sau bioptic.
 Criteriul 2: Examenul radiologie pulmonar al bolnavului evidenţiază un
infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formaţiune cavitară
pulmonară sau o cointeresare pleurală şi prezenţa a încă cel puţin unul din
următoarele semne:
 secreţie purulentă pe drenul aplicat al teritoriului atins;
 hemocultura pozitivă cu floră microbiană concordantă cu aspectul
infecţiei suspicionate;
 infecţia demonstrată prin explorări de imagistică (CT, MR, sau
Echografie);
 izolarea unui virus sau demonstrarea antigenului specific viral din
secreţiile tradusului respirator;
 determinarea serologică a unui anticorp IgM specific sau creşterea de cel
puţin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specific din probe de seruri perechi;
 histologie relevantă pentru pneumonie.
 Examenul microbiologic prin cultură efectuată din secreţiile expectorate nu
sunt de prea mare utilitate în diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru
orientarea etiologica respectiv evaluarea sensibilităţii la antibioticele
chimioterapice. Examinările radiologice seriate pot avea o utilitate net superioară
faţă de imaginile unice.
 Infectiile nosocomiale ale tesutului sanguin (singele)
 Septicemia dovedită etiologic prin examene de laborator
Din cele 2 criterii de mai jos cel puţin unul trebuie să fie îndeplinite:
 Criteriul 1: una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitivă
pentru microorganisme şi microorganismul izolat din hemocultură nu este în
relaţie de cauzalitate cu alte infecţii ale pacientului.
 Criteriul 2: Din simptomele de mai jos prezenţa a cel puţin unul este
obligatorie:
 La bolnavul peste vârsta de un an:
 febră (peste 38°C), frisoane, hipotensiune.
Flebita purulentă, confirmată prin cultură pozitivă din recoltarea de pe cateterul
vascular dar fără hemocultură pozitivă este considerată infecţie locală vasculară.
Hemocultură pozitivă care nu poate fi corelată cu altă infecţie a bolnavului este
considerată infecţie bacteriologic confirmată a ţesutului sangvin.
Pseudobacteriemiile (bacteriemiile tranzitorii sau prin suprainfectarea probei
recoltate) nu sunt considerate infecţii nosocomiale ale ţesutului sangvin.
 Septicemia clinică (Starea toxico-septică clinică)
Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare realizarea următoarelor 4 criterii:
5. Criteriul 1: Din simptomatologia de mai jos prezenţa a cel puţin unui
simptom:
La bolnavul cu vârstă peste un an:
 febră (peste 38°C), hipotensiune cu presiunea sistolică de 90 mmHg sau
sub această valoare, oligurie cu 20 ml/oră excreţie sau sub această
valoare.
6. Criteriul 2: Hemocultura nu a fost recoltată sau are o hemocultură
negativă
7. Criteriul 3: cu excepţia simptomatologiei amintite la criteriul 1, nu sunt
alte semne relevante pentru o altă infecţie
8. Criteriul 4: Medicul curant a dispus un tratament adecvat pentru
septicemie.
Septicemia care se confirmă prin hemocultură pozitivă este considerată
septicemie confirmată prin examene de laborator.
8.1.2. Grupele de Infecţii nosocomiale cu frecvenţă mai scăzută:
 Infectiile nepneumonice ale cailor respiratorii inferioare
Pentru definirea infecţiilor traheobronşice prezenţa a cel puţin unuia din
următoarele criterii sunt obligatorii:
Criteriul 1: bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie şi
din cele de mai jos sunt prezente cel puţin două simptome, fără o altă cauză:
 febră (peste 38°C), tuse, expectoraţie nou apărută sau cu creştere
cantitativă progresivă a acesteia, stridor, respiraţie superficială şi
realizarea a cel puţin unuia din cele de mai jos:
 cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul
bronhoscopic
 detectarea antigenelor specifice din secreţia tractului respirator.
Nu sunt incluse bronşitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, cu
excepţia cazurilor în care suprainfecţia acută poate fi demonstrată etiologic.
 Alte infecţii nosocomiale ale tractului respirator inferior
Din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite cel puţin unul:
 Criteriul 1: Cultură microbiană pozitivă din ţesutul pulmonar sau lichid
pleural
 Criteriul 2: Intraoperator sau histopatologic se observă abces sau empiem
 Criteriul 3: Examenul radiologic pulmonar prezintă imagine de abces
Concomitenţa pneumoniei şi a infecţiei acute a căilor respiratorii inferioare cu
aceeaşi etiologic identificată, obligă la încadrarea patologiei la "Pneumonie".
Abcesul pulmonar sau empiemul fără pneumonie se încadrează la infecţii ale
tractului respirator inferior.
 Infecţiile pielii
Din criteriile de mai jos prezenţa a cel puţin unul este obligatorie:
 Criteriul 1: Prezenţa unei secreţii purulente, pustulă, veziculă sau furuncul
la nivelul pielii bolnavului.
 Criteriul 2: Din simptomele de mai jos sunt prezente cel puţin două şi
acestea nu sunt în legătură cu alte infecţii ale organismului:
 durere sau sensibilitate, tumefacţie, roşeaţă sau senzaţie de căldură la
nivelul regiunii afectate şi din situaţiile de mai jos este prezentă cel
puţin una:
 din aspiratul regiunii afectate sau din prelevatul secreţiei prezente
cultura microbiologică este pozitivă. Dacă microorganismul identificat
face parte din flora normală a pielii (de ex. stafilococ coagulazo-
negativ, micrococi, difteroides, etc.) izolatul trebuie să fie monoetiologic
în cultură pură.
 hemocultură pozitivă fără o altă cauză depistată.
 în prelevatul tisular din regiunea afectată sau la un examen serologic
se pune în evidenţă un antigen specific (de ex. ale virusurilor herpes
simplex, Varicella zoster sau ale H. influenzae, N. meningitidis, etc.)
  la examenul histologic provenit din regiunea afectată se pun în
evidenţă macrofage polinucleare;
 rezultat serologic pozitiv pentru anticorpii specifici IgM sau creşterea
de cel puţin 4 ori ai IgG-urilor specifici în probe de seruri perechi.
Infecţia nosocomială a pielii poate rezulta din variate situaţii ca urmare a activităţii
de îngrijiri din spitale. Infecţiile plăgii superficiale de incizie, decubitele şi plăgile
post combustie suprainfectate, abcesul mamar şi mastita nu fac parte din
subgrupa infecţiilor nosocomiale ale pielii.
 Infecţiile ţesuturilor moi subcutane (fasceita necrozantă, gangrena,
celulita
necrozantă, miozita, limfadenita, limfangita)
Pentru susţinerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puţin unul din
următoarele criterii:
 Criteriul 1: din ţesuturile sau secreţiile regiunii afectate cultivarea
microbiologică este pozitivă
 Criteriul 2: prezenţa unei secreţii purulente la nivelul regiunii afectate
 Criteriul 3: intraoperator sau la examenul histopatologic sunt observate
abces sau alte semne relevante pentru un proces infecţios
 Criteriul 4: din simptomele de mai jos, fără o legătură depistată cu o altă
infecţie, sunt prezente durerea şi roşeaţa locală, tumefierea şi senzaţia de
arsură la nivelul regiunii afectate
şi cel puţin una din următoarele situaţii:
 hemocultura pozitivă
 depistarea unor antigene specifice din sânge sau urină (de ex. H.
influenzae, S. pneumoniae, N. meningitidis, streptococi de grup B,
Candida sp., etc.)
 rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau creşterea
de cel puţin 4 ori ai IgG-urilor specifici în probe de seruri perechi.
Nu fac parte din subgrup: infecţiile plăgii care afectează concomitent pielea şi
ţesuturile moi profunde (fascia, ţesutul muscular), infecţiile plăgii de decubit,
infecţiile ţesuturilor profunde ale bazinului.

 Infecţia plăgilor de decubit

Pentru diagnostic sunt necesare următoarele criterii:
 Criteriul 1: Prezenţa, fără legătură cu o altă infecţie, a cel puţin două din
următoarele simptome: roşeaţa pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei
plăgii de decubit
şi din condiţiile de mai jos îndeplinirea a cel puţin unu:
1. din secreţia sau ţesutul local recoltat corespunzător cultură microbiană
pozitivă;
2. hemocultură pozitivă fără o altă cauză depistată.
Prezenţa numai a secreţiei purulente nu confirmă infecţia.
Simpla prezenţă a microorganismelor din prelevatul de pe suprafaţa decubitului nu
este suficient. În cazul decubitelor recoltarea trebuie să cuprindă însămânţarea
aspiratului de la nivelul marginilor plăgii sau ale prelevatelor tisulare din plagă.
 Infectiile tractului digestiv
 Gastroenterite
Dovada a cel puţin unui criteriu din cele de mai jos este necesară:
 Criteriul 1: Bolnavul prezintă un tranzit intestinal accelerat cu scaune
diareice apoase, cu o durată mai mare de 12 ore, vărsături, cu sau fără
febră, situaţie în care etiologia neinfecţioasă este puţin probabilă (de ex.
teste diagnostice, procedură terapeutică, exacerbarea unei stări cronice sau
diaree psihică prin stres, etc.)
 Criteriul 2: Din semnele de mai jos sunt prezente cel puţin două, fără o altă
cauză depistată: senzaţie de vomă, vărsătură, durere abdominală, cefalee şi
din situaţiile de mai jos cel puţin una este prezentă:
coprocultura sau prelevatul rectal este pozitiv pentru patogene enterale;
la examenul electronomicroscopic al prelevatului din materii fecale pot fi
puse în evidenţă microorganisme enteropatogene;
prin din materii fecale sau examen serologic sunt puse în evidenţă
antigene, respectiv anticorpi microbieni specifici;
prezenţa enteropatogenului este dovedită pe cultură celulară (efect
citopatogen, evidenţierea de toxine, etc.)
apariţia anticorpilor IgM sau creşterea de cel puţin patru ori a titrului
anticorpilor IgG în probe de seruri perechi.
 Hepatitele
Pentru susţinerea diagnosticului sunt necesare îndeplinirea următoarelor criterii:
 cel puţin două din semnele - febră, anorexie, senzaţie de vomă, vărsătură,
durere sau senzaţie de plenitudine în hipocondrul drept cu sau fără sindrom
icteric sau subicteric,
 transfuzie în antecedentele personale într-o perioadă de sub 3 luni. şi din
situaţiile de mai jos cel puţin una este prezentă:
 test pozitiv pentru antigenele sau anticorpii de fază acută ale hepatitei
A, B sau C;
 probe hepatice alterate;
 test pozitiv din urină sau secreţie faringiană pentru citomegalovirus
sau teste serologice de fază acută (IgM) pentru CMV, HSV, EBV, etc.).
Următoarele stări patologice nu pot fi considerate hepatită nosocomială:
 hepatita neinfecţioasă sau icter neinfecţios;
 hepatita toxică post alcoolică sau alte substanţe cu toxicitate
hepatică;
  patologia obstructivă de căile biliare sau hepatita şi icterul
urmare a colecistitei sau angiocolitei.
 Infecţiile căilor respiratorii superioare (faringita, laringita şi epiglotita)
Din criteriile de mai jos cel puţin unul este realizat:
 Criteriul 1: Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puţin două, tară o
altă cauză depistată: febră peste 38°C, eritemul mucoaselor, durere în gât,
tuse, disfagie, secreţie purulentă faringiană şi din situaţiile de mai jos este
realizată cel puţin una:
 din prelevatele regiunii afectate cultura microbiană pozitivă;
 hemocultură pozitivă;
examenul sângelui sau secreţiei tractului respirator este pozitiv pentru
antigene specifice;
prezenţa anticorpilor specifici de fază acută (IgM) sau creşterea de cel
puţin 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe de seruri perechi;
 medicul a emis diagnosticul de infecţie respiratorie acută.
 Criteriul 2: La examenul fizic, intra-operator sau histopatologic se constată
prezenţa abcesului
Infectii sistemice
 Infecţiile diseminate
Sunt infecţii care cointeresează mai multe organe sau sisteme fără o localizare
regională/teritorială caracteristică. De cele mai multe ori sunt de etiologie virală
(rubeolă, rujeolă, infecţia urliană, varicela, eritema infectiosum, infecţia HIV, etc.)
Diagnosticul de cele mai multe ori se bazează pe simptomatologia clinică şi probe
de laborator pentru diagnosticul etiologic.
Febra de origine necunoscută (FUO) şi starea toxico-septică a nou născutului nu
sunt încadrate în acest grup de patologie.
Exantemele virale şi eruptive fac parte din acest grup de patologie.
Infectii nosocomiale la bolnavii cu spitalizare cronica, de lunga durata
Infecţiile urinare
Infecţiile urinare la bolnavii necateterizaţi
Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos:
 febră peste 38°C şi/sau frison
 apariţia sau accentuarea unei jene dureroase la micţiune şi/sau disurie;
 apariţia sau accentuarea unei senzaţii dureroase suprapubiene;
 modificarea caracteristicilor urinii emise;
 deteriorarea stării fizice şi/sau mentale, eventual incontinenţă urinară.
Infecţiile urinare la bolnavii cu cateter urinar
 Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a cel puţin două din următoarele:
 febră peste 38°C şi/sau frison;
 apariţia senzaţiei dureroase sau de tensiune suprapubiană;
  modificarea caracteristicilor urinii emise;
 deteriorarea stării fizice şi/sau mintale.
Infecţiile respiratorii
Faringită şi răceală simplă
Dintre semnele şi simptomele de mai jos prezenţa a cel puţin două:
 rinoree şi/sau strănut;
 congestie şi/sau obstrucţie nazală;
 durere faringiană, disfonie şi/sau deglutiţie dureroasă;
 tuse neproductivă;
 micro-limfadenopatie latero-cervicală dureroasă.
Viroză asemănătoare stării gripale
Prezenţa stării febrile (peste 38°C) şi cel puţin trei din următoarele: frison, cefalee
sau durere oculară retrobulbară, mialgie, astenie sau inapetenţă, durere în gât,
apariţia sau accentuarea tusei uscate.
Bronşită şi traheobronşită
În prezenţa unui examen radiologie toracic negativ sau în absenţa acestuia este
obligatorie prezenţa a cel puţin trei semne din următoarele:
 apariţia tusei sau accentuarea ei, apariţia expectoraţiei sau accentuarea ei,
febră (peste 38°C), durere toracică pleurală, apariţia sau accentuarea unor
semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante, inspir zgomotos, etc.)
apariţia sau accentuarea disfuncţiei respiratorii (tahipnee, respiraţie
superficială, etc.), stare generală fizică şi/sau mentală alterată.
Pneumonie
Prezenţa a cel puţin două semne din următoarele:
 apariţia tusei sau accentuarea ei, apariţia expectoraţiei sau accentuarea ei,
febră (peste 38°C), durere toracică pleurală, apariţia sau accentuarea unor
semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante şi crepitante, inspir
zgomotos, dispnee, etc.), apariţia sau accentuarea disfuncţiei respiratorii
(tahipnee, respiraţie superficială, etc.), stare generală fizică şi/sau mentală
alterată.
În prezenţa unui rezultat radiologie care evidenţiază pneumonia sau probabilitatea
pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea desenului hilar
şi/sau perihilar.
Otită
Dacă otita este diagnosticată de medic sau există o secreţie otică uni- sau
bilaterală. Durerea otică sau prezenţa unei roşeţe congestive locală este
edificatoare dacă otorea nu este cu secreţie purulentă.
Sinuzită
Este diagnostic clinic emis de un medic.
Infecţiile gurii şi cavităţii bucale
Este un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog
Infecţiile primare ale ţesutul sanguin (sângelui)
Prezenţa a două sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost identificate
microorganisme identice sau o hemocultură pozitivă la care poate fi acceptată că
nu există doar o suprainfecţie a probei recoltate sau a mediului de cultură şi este
prezent cel puţin unul din următoarele semne:
 febră peste 38°C;
 hipotermie nou apărută (sub 35°C);
 presiune sistolică cu cel puţin 30 mmHg mai mică faţă de cel obişnuit;
 deteriorarea funcţiei fizice şi mintale.
Gastroenterite
Prezenţa a cel puţin unul din următoarele semne/simptome:
 două sau mai multe scaune apoase peste cele obişnuite în 24 ore;
 două sau mai multe vomismente/vomă în 24 ore;
 coprobacteriologie pozitivă pentru Salmonelîa sp. Shigella sp., E. coli
O157:H7, Camphylobacter sp. sau rezultate pozitive pentru toxine
microbiene specifice (de ex. C. difficile, etc.) şi semne relevante pentru
gastroenterită infecţioasă (greaţă, vărsături, scaune diareice, jenă sau
durere în regiunea abdominală.)
Infecţiile cutanate şi ale ţesuturilor moi
celulita şi infecţia plăgii cutanate/subcutane
Prezenţa secreţiei purulente la nivelul plăgii, pielii sau ţesuturilor moi subiacente
şi prezenţa unuia din semnele de mai jos:
 febră peste 38°C sau schimbarea defavorabilă a stării mentale/fizice;
 senzaţie de căldură şi roşeaţă la nivelul trunchiului sau membrelor;
 tumefiere şi sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate;
 exacerbarea secreţiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului afectat.
Infecţii micotice cutanate
Realizarea următoarelor două criterii:
 prezenţa unei erupţii maculo-papuloase;
 diagnosticul micozei de către un medic sau prin probe de laborator.
Infecţie cutanată herpetică şi herpes zosteriană
În ambele situaţii realizarea următoarelor două criterii:
 prezenţa unei erupţii veziculare pe o suprafaţă segmentară;
 diagnosticul de către medic sau prin laborator a unei infecţii specifice.
Scabie cutanată
Pentru diagnostic este necesară realizarea a două criterii:
 prezenţa unor erupţii maculo-papulare pruriginoase;
 diagnosticul scabiei de către un medic cu sau fără confirmarea prin examene
de laborator.

Conjunctivită
Din cele două criterii realizarea a cel puţin unul:
 apariţia unei secreţii purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de cel
puţin 24 ore;
 apariţia unei roşeţe noi sau accentuarea celei existente la nivelul
conjunctivei oculare, senzaţie dureroasă sau durere locală, cu sau fără
prurit, de cel puţin 24 ore.
Perioade febrile probabil infecţioase de cauză neelucidată/incertă
Stare febrilă (peste 38°C) în mai multe episoade, cu intervale afebrile de cel puţin
12 ore, stare care este prezentă cel puţin 3 zile şi nu sunt demonstrate cauze
evidente infecţioase sau neinfecţioase.
Medicul emite diagnosticul de stare febrilă de cauză neelucidată.

3. PROTOCOALE DE IGIENA CONFORME CU PROCEDURILE ELABORATE

SI DIFUZATE

PROTOCOL DE SPALARE SI DEZINFECTIE VESELA ( farfurii,

tacamuri, cani )

1. CURATAREA DE RESTURI ALIMENTARE A VESELEI

2. SPALAREA CU APA CALDA SI DETERGENT
3. CLATIREA CU JET DE APA
DEZINFECTIA PRIN SCUFUNDARE IN SOLUTIE DEZINFECTANTA
SOLUTIE JACLOR - 2 tablete la 10 litri apa (asigura o conc. in clor activ de
0,03%)
TIMP DE CONTACT - cel putin 5 minute
CLATIREA ABUNDENTA CU JET DE APA CURENTA
ASEZARE PE GRATAR PENTRU SCURGERE
DEPOZITARE IN DULAP
7. ZILNIC, LA SFARSITUL PROGRAMULUI:
SPALATOARELE (LAVETELE, BURETII) - SE SPALA CU DETERGENT, SE
DEZINFECTEAZA CU SOL. JACLOR (1 tb. la 25 l. apa, prin imersie timp de 15
min.), SE CLATESC CU APA CURENTA SI SE PUN LA USCAT PANA LA
URMATOAREA FOLOSIRE.
PERSONALUL CARE EFECTUEAZA ACESTE OPERATIUNI, POARTA
ECHIPAMENT DE PROTECTIE (HALAT, MANUSI).

PROTOCOL INAINTE / DUPA OERATIUNEA DE DEZINSECTIE DIN

SALOANE

1. Se evacueaza pacientii;
2. Se golesc sertarele noptierelor;
3. Se ridica saltelele de pe paturi;
4. Se pulverizeaza insecticidul pe toate suprafetele (pereti, pervazuri, paturi,
saltele, noptiere, sertarele noptierelor inauntru si in exterior, paviment;
5. Se inchid usile si ferestrele si se lasa aprox. 1 ora;
6. Dupa acest timp, se deschid larg ferestrele si usa;
7. Se indeparteaza eventualele victime ale vectorilor prin maturare;
8. Se spala cu solutie de Surfanios citron 0,25% (20 ml. conc. la 8 litri apa)
peretii, pervazurile, noptierele (inclusiv sertarele interior si exterior), partea
metalica a paturilor, pavimentul;
9. Se inchid ferestrele si se invita pacientii in saloane;
10. Personalul de ingrijire poarta echipament de protectie.

PROTOCOL DE MANIPULARE A INSECTICIDELOR SI RATICIDELOR

1. INSECTICIDELE SI RATICIDELE SE UTILIZEAZA NUMAI CU

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE PENTRU PIELE SI OCHI (OCHELARI,
MANUSI, SALOPETA ) SI NUMAI DE CATRE PERSOANA AUTORIZATA;
2. SOLUTIILE DE LUCRU SE UTILIZEAZA IMEDIAT DUPA PREPARARE;
3. INSECTICIDELE SI RATICIDELE SE PASTREAZA SUB CHEIE;
4. NU SE MANANCA, NU SE BEA, NU SE FUMEAZA IN TIMPUL FOLOSIRII;
5. AMBALAJELE SE DEPOZITEAZA SI SE PREDAU ASEMENI
DESEURILOR CHIMICE;
6. DUPA CONTACTUL CU PIELEA, SE SPALA IMEDIAT CU MULTA APA SI
SAPUN;
7. FRECVENTA OPERATIUNILOR DE DEZINSECTIE ESTE DE 2-3 ORI
CONSECUTIV(FUNCTIE DE GRADUL DE INFESTARE), LA INTERVAL DE 7
ZILE, O DATA PE TRIMESTRU;
8. FRECVENTA OPERATIUNILOR DE DERATIZARE ESTE DE 2 ORI PE AN SI
IN SITUATII DE URGENTA;

PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE CURENTE (ZILNICE)

IN SALOANE

Curatenia si dezinfectia curenta (zilnica) – se efectueaza de 3 ori/zi,

respectiv la orele 7,30-15,00-18,30 si ori de cate ori este nevoie.
Pregatirea materialelor si produselor de curatenie:
Echipam caruciorul profesional de curatenie si dezinfectie cu:
- sac menajer de 120 litri;
- 2 galeti de 6 litri (rosie si albastra) din material plastic pentru suprafete;
- 2 galeti de 10 litri (rosie si albastra) din material plastic pentru paviment;
- mopuri;
- lavete de culori diferite, in numar suficient;
- solutie detergent-dezinfectant;
- solutie dezinfectant
- ne asiguram ca echipamentul este functional in intregime, a fost curatat
adecvat la sfarsitul schimbului anterior, ne asiguram ca este dotat cu toate cele
necesare pentru lucru.
Tehnica de lucru:
1.in saloane Nu se admit ghivece cu flori, vase cu flori taiate, efectele personale
ale pacientilor-imbracaminte personala, incaltaminte, etc. - acestea se vor pastra
in huse speciale la garderoba sectiei;
2. se se bata la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavii, se invelesc,se
deschide geamul pentru a se aerisi salonul;
3. caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor;
4. se deschid ferestrele
5. se schimba lenjeria acolo unde este cazul;
6 se executa operatiunea de maturare umeda;
7. se spala cu detergenti anionici obiectele sanitare (chiuveta, stativ, oglinda);
8.se sterg cu laveta imbibata in solutie 0,25% SURFANIOS CITRON (20 ml. la 8 l.
apa), noptierele, pervazurile, partea metalica a paturilor, suprafetele peretilor pana
lainaltimea la care sunt vopsiti;
 9. se indeparteaza deseurile menajere cu sac cu tot;
10. la final se spala pavimentul cu sol. 0,25% Surfanios Citron (20ml. la 8 l. apa);
11. echipamentele si materialele de curatenie (galetile cu storcator, mopurile,
lavetele, buretii, periile) se marcheaza pentru fiecare sector in parte, se spala
zilnic cu detergenti anionici, se clatasc cu apa fierbinte, se usuca si se
depoziteaza uscate;
12. personalul care efectueaza aceste operatiuni poarta echipament de protectie
(halat, manusi)
LA PARASIREA INCAPERII SE CONSEMNEAZA IN GRAFICUL DE PE USA,
DATELE NECESARE CARE FAC DOVADA EFECTUARII CURATENIEI SI
DEZINFECTIEI

PROTOCOL DE CURATARE SI DEZINFECTIE A PAVIMENTULUI

Întreţinerea pavimentului se efectuează zilnic prin curătare umedă urmată de
dezinfectie.
 Curătarea umeda are drept obiectiv îndepărtarea prafului si gunoaielor
împrăstiate pe paviment. Acest procedeu este eficient si permite
îndepărtarea a 90% din praf.
 Dezinfecţia pavimentului
1. Pregătirea materialelor
 perie cu coada (mâner);
 lavete din bumbac;
 făras;
 colector de deseuri (gunoi), saci de plastic, galeti cu capac;
 detergent –dezinfectant sau detergent si dezinfectant.
2. Tehnica de lucru
 pavimentul trebuie sa fie uscat;
 laveta trebuie sa îmbrace bine talpa periei si sa stea tot timpul operaţiunii pe
paviment, împingând deşeul înaintea periei;
 în cursul operatiunii nu ridicati peria, nu efectuati pasi înapoi, deoarece prin
aceste miscări se antrenează împrăstierea murdăriei pe paviment.
- Metoda numita ,,prin împingere” constă in împingerea prin alunecare in benzi
paralele a periei înaintea persoanei. Recomandata pentru curătirea suprafetelor
întinse (holuri,coridoare) fără obstacole (mobilier,echipament).
 Metoda denumita ,,prin rotire” sau ,,prin pivotare” prin care manipulatorul
roteste peria descriind ,,s-uri’’ pe paviment. Recomandata pentru curătarea
suprafetelor mici si înguste.
Tehnica de curătare umedă a unei încăperi (salon, sala tratament, etc.):
- se începe curătarea de-a lungul marginilor, sub mobilier si la colturi;
- se curata apoi restul suprafetelor;
- curătarea se termina la usa de la intrare;
 - în interiorul încăperii se strânge gunoiul pe făras iar laveta se pătureste cu
partea murdara in interior;
- se arunca gunoiul in găleata colectoare iar laveta reciclabila se pune intr-un
recipient special destinat;
- obligatoriu se schimba laveta pentru fiecare încăpere.

Tehnica de spălare a (dezinfectia ) pavimentului se efectuează după curătarea

umeda
a) Metoda celor 2 găleti
 se umple găleata de clătire ¾ cu apa limpede (ex .galeata de culoare
albastra);
 se umple găleata de spălare (ex. galeata de culoare rosie)efectuand un
dozaj corect al detergentului sau detergentului –dezinfectant;
 se fixeaza mopul si se imerseaza franjurii acestuia in solutia de spalare.
 se storc franjurii mopului dupa imuierea in galeata cu solutie de spălare;
 se spala pavimentul in benzi regulate descriind S-uri, manipulatorul va sta
mereu in partea uscata a pavimentului;
 cand este necesar se clateste mopul in galeata de clatire ,se stoarce mopul
si se imerseaza in solutia de spalare;
 solutiile de spalare si de clatire se schimba cand apa sau solutia devine
murdara.
b) Metoda combinata : curatarea si spalarea (dezinfectia ) pavimentului utilizand
caruciorul de curatenie.
- Echipam căruciorul profesional de curatenie si dezinfectie si se pregăteşte
de lucru cu:
sac menajer de 120 litri;
2 galeti de 6 litri (rosie si albastra ) din material plastic pentru suprafete;
2 galeti de 10 litri (rosie si albastra ) din material plastic pentru paviment;
mopuri;
lavete de culori diferite;
solutie detergent dezinfectant;
solutie dezinfectanta (cu exceptia dezinfectantelor clorigene), ne asiguram ca
echipamentul este functional in intregime, a fost curatat adecvat la sfarsitul
schimbului anterior;
- se sterge suprafata cu mopul imbibat in solutie cu detergent-dezinfectant din
prima galeata,
- se descarca in a doua galeata, se clateste, apoi se introduce in prima
găleată cu detergent-dezinfectant si se repeta aceeasi operatiune pana
terminam de curatat suprafata din incapere.
- nu se foloseste niciodata acelasi mop in urmatoarea incapere – pentru a
evita contaminarea incrucisata.
 PROTOCOL DE CURATENIE GENERALA, DEZINFECTIE CICLICA
IN SALOANE SI DEZINFECTIE TERMINALA

Curatenia generala si dezinfectia ciclica – se efectueaza lunar, astfel:

1. se elibereaza salonul;
2. se colecteaza lenjeria de pe paturi in saci simpli din material textil cea
nepatata, iar cea patata in saci dubli (2 saci:1 impermeabil + 1 textil); sacii textili se
dau odata cu rufele la spalat;
3. se incepe curatenia de “sus in jos”folosind perii care ajung la plafon;
4. se continua cu procedurile de la dezinfectia curenta;
5. la final se pulverizeaza Thor gata de lucru pentru aeromicroflora;
6. personalul de ingrijire poarta echipament de protectie (halat, manusi,
masca)

La sfarsitul operatiunilor se consemneaza in graficul de curatenie si dezinfectie

cu pix de culoare rosie. Deasemenea se completeaza cu aceeasi culoare si in
partea de jos a graficului.
Dezinfectia terminala – se efectueaza la aparitia unei Infectii Nosocomiale, astfel:
- se inchid ferestrele si se pulverizeaza Thor gata de lucru;
- se inchide usa si se lasa 60 min. timp de actiune;
- se pun in aplicare procedurile curateniei si dezinfectiei curente.

PROTOCOL PRIVIND CURATENIA SI DEZINFECTIA CURENTA

(ZILNICA), PERIODICA (SAPTAMANALA) SI CICLICA (LUNARA) IN OFICII SI
SALI DE MESE
Întreţinerea curăţeniei si dezinfectiei curente (zilnice): se face de minimum 3
ori/zi, adică după servirea celor 3 mese principale, respectiv la orele: 9,00-14,00-
19,00, precum si ori de cate ori este nevoie.

Materiale necesare:
- galeti, mop, lavete;
- matura, faras;
- detergent si solutii dezinfectante;
- saci colectori.
Tehnica de lucru:
 se deschide fereastra
  cu laveta imbibata in soluţie detergent-dezinfectant se sterge mobilierul,
pervazul ferestrei, caruciorul se servit alimente, aragazul (acolo unde este
cazul), usa, peretii, caloriferul, cuvele de la spalator.
 se matura umed pavimentul, dupa care se spala cu apa si solutie detergent-
dezinfectant, cu mop separat, folosit
numai in oficiul alimentar (pentru fiecare oficiu alimentar, se vor folosi cate un
mop si o galeata proprie)
La parasirea incaperii se consemneaza in graficul de pe usa , cu pix de culoare
albastra datele necesare ce fac dovada efectuarii curateniei si dezinfectiei.
Operatiunile de spalare ale vaselor, veselei, tacamurilor, ustensilelor, canilor
 se debaraseaza resturile alimentare in sacii colectori
 se spala cu apa calda si solutie de detergent
 se clatesc
 se dezinfecteaza cu solutie clorigena
 se clatesc, se usuca
 se aseaza in dulapuri

Intretinerea curateniei si dezinfectiei periodice (saptamanale):

Curatenia generala se efectueaza saptamanal.
Se procedeaza ca si la curatenia-dezinfectia zilnica, plus urmatoarele ;
- se spala geamurile si usile;
- se curata peretii si plafonul;
- se curata fiecare element al caloriferului;
- se deplaseaza dulapurile, se curata , se spala, dupa care se reamplaseaza
la locul lor;
- se curata corpurile de iluminat;
- se curata si se dezinfecteaza carucioarele de servit masa;
- se scoate sita de la sifonul de pardoseala, se spala si se dezinfecteaza cu
solutie dezinfectanta de nivel mediu dupa care se reasambleaza.
La parasirea incaperii, se consemneaza in graficul de pe usa, cu pix de
culoare rosie, datele necesare ce fac dovada efectuarii curateniei si dezinfectiei.

Curatenia si dezinfectia ciclica (lunara):

- se efectueaza la interval de 1 luna, conform unui grafic alcatuit de catre
responsabilii sectiilor. Se aplica aceleasi reguli si etape de curatenie si dezinfectie
uzitate la curatenia si dezinfectia zilnica, la care se adauga urmatoarele:
- curatarea si dezinfectarea peretilor cu lavete inmuiate in solutie de detergent-
dezinfectant;
- spalatul ferestrelor cu solutii speciale pentru acestea;
- detartrarea chiuvetei si a bateriei.
La parasirea incaperii, se consemneaza in graficul de pe usa, cu pix de
culoare rosie, datele necesare ce fac dovada efectuarii curateniei si dezinfectiei.
Deasemenea, aceste date se trec si in partea de jos a graficului precum si numele
celui care a efectuat dezinfectia ciclica.

PROTOCOL PRIVIND CURATENIA SI DEZINFECTIA CURENTA LA

GRUPURILE SANITARE
1. SE SCOATE COSUL DE GUNOI DIN CABINA WC, SE GOLESTE SI SE
CURATA, SE PUNE IN COS UN SAC NOU DE PLASTIC, SE MATURA;
2. SE SPALA CU DETERGENTI ABRAZIVI SI SE DEZINFECTEAZA
SCAUNELE WC CU SOL. DE CLORURA DE VAR 3 – 5% (3 – 5 litri supernatant
din solutia mama de 10% + 7 – 5 litri de apa);
3. SE STERG REZERVOARELE WC CU DETERGENT SI SE
DEZINFECTEAZA CU SOLUTIE JACLOR ( 1 tb. la 25 litri apa);
4. SE STERG SUPRAFETELE VERTICALE CU SOLUTIE DE DETERGENT-
DEZINFECTANT 0,25% (25 ml. la 10 litri apa);
5. SE SPALA PAVIMENTUL CU SOLUTIE DE CLORURA DE VAR 0,2% (200
ml. din solutia mama de 10% + 9,8 litri apa)

PROTOCOL DE COLECTARE SI TRANSPORT A LENJERIEI

In conformitate cu Ord. 1025/2000

COLECTAREA LA SURSA SI AMBALAREA LENJERIEI

LENJERIA MURDARA SE COLECTEAZA SI AMBALEAZA LA LOCUL DE
PRODUCERE – in asa fel incat sa fie cat mai putin manipulata si scuturata, in
scopul prevenirii contaminarii aerului, a personalului si a pacientilor. Se interzice
sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole. Rufele murdare nu
trebuie atinse din momentul in care se ridica de la patul bolnavului pana la
predarea ei la serviciul de predare-primire lenjerie. Nu se permite scoaterea
lenjeriei din ambalajul de transport pana in momentul predarii la serviciul de
predare-primire lenjerie.
Personalul care executa colectarea si ambalarea lenjeriei va trebui sa verifice ca
in articolele de lenjerie sa nu ramina obiecte taietoare-intepatoare.
Personalul care colecteaza si ambaleaza lenjeria va purta echipament de protectie
corespunzator, inclusiv manusi. Dupa indepartarea echipamentului de protectie
personalul se va spala pe maini.
Ambalarea lenjeriei murdare se face, in functie de gradul de murdarire, in:
- ambalaj simplu pentru lenjeria nepatata – sac textil
- ambalaj dublu pentru lenjeria patata – 2 saci : 1textil + 1 impermeabil
Ambalajul simplu este reprezentat de sacul din material textil sau polyester.
Ambalajul se spala si se dezinfecteaza in spalatorie.
Daca lenjeria murdara este umeda, ea se introduce mai intai intr-un sac
impermeabil si apoi se pune in sacul din material textil.
Ambalajul dublu pentru lenjeria patata, umeda, este reprezentat de sacul
interior impermeabil, din polietilena, iar ambalajul exterior este sacul din material
textil. Sacul din polietilena care a venit in contact cu lenjeria murdara patata nu se
refoloseste, ci se arunca intr-un sac galben pentru deseuri infectioase. Ambalajul
exterior este supus procesului de spalare si dezinfectie in spalatorie.

SORTAREA LENJERIEI
NU SE ADMITE SORTAREA LENJERIEI CONTAMINATE!
SORTAREA LENJERIEI NECONTAMINATE SE FACE IN ZONA MURDARA DIN
SERVICIUL DE PREDARE-PRIMIRE LENJERIE – CAMERA DE SORTARE.
LENJERIA FOLOSITA SE SORTEAZA PE DIFERITE TIPURI DE ARTICOLE PE
MASA DE SORTARE. Dupa predarea lenjeriei catre firma de prestari servicii de
spalatorie, masa de lucru se spala si se dezinfecteaza. Se face dezinfectie
terminala - ZILNIC.

DEPOZITAREA SI TRANSPORTUL LENJERIEI CURATE

LENJERIA CURATA SE TRANSPORTA PE SECTII IN SACI CURATI.
DEPOZITAREA LENJERIEI CURATE PE SECTII SE FACE IN SPATII SPECIAL
DESTINATE, FERITE DE PRAF, UMEZEALA SI VECTORI. Aceste spatii sunt
intretinute in stare de curatenie corespunzatoare. La manipularea lenjeriei curate,
personalul va respecta codurile de procedura privind igiena personala si va purta
echipamentul de protectie adecvat.

PROTOCOL DE COLECTARE PRIN SEPARARE LA LOCUL

PRODUCERII, PE CATEGORIILE STABILITE, A DESEURILOR REZULTATE
DIN ACTIVITATILE MEDICALE

ORDINUL 1.226/2012
1. DESEURI INFECTIOASE COD – 18 01 03*
PENTRU COLECTAREA DESEURILOR INFECTIOASE SE VOR FOLOSI CUTII
DE CARTON PREVAZUTE IN INTERIOR CU SACI GALBENI
De exemplu: seringi fara ac, perfuzoare cu tubulatura, recipiente de plastic
care au continut sange sau alt lichid biologic (vacutainere cu sange), (urini) pungi
pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, comprese, pansamente,
manusi, recipientele care au continut urini, recipiente care au continut substante
dezinfectante,etc.
2. DESEURI INTEPATOARE-TAIETOARE COD – 18 01 01
PENTRU COLECTAREA DESEURILOR INTEPATOARE -TAIETOARE SE VOR
FOLOSI CUTII CU PERETII RIGIZI
De exemplu: ace de seringa, pipete, branule, sticlarie de laborator ori alta
sticlarie sparta sau nu, de unica folosinta (flacoane, fiole), care a intrat sau nu, in
contact cu material potential infectios, neintrebuintata sau cu termen de expirare
depasit.

3. DESEURI CARE CONTIN SUBSTANTE PERICULOASE COD – 18 01 06*

PENTRU COLECTAREA ACESTOR RECIPIENTE SE FOLOSESC AMBALAJE
CARE DUPA UMPLERE, NU TREBUIE SA DEPASEASCA 30 KG.
De exemplu: solutii fixatoare si de developare, produse concentrate utilizate
in serviciile de curatenie si dezinfectie, recipientii produselor concentrate
(dezinfectante).
Deseurile chimice provenite de la Laboratorul de analize medicale precum si
cele de la Laboratorul de Radiologie si Imagistica Medicala se colecteaza in
recipienti originali sau nu , cu o capacitate care sa nu depaseasca 5 litri pentru
substantele lichide si 5 kg pentru substantele solide.
4. DESEURI MEDICALE CARE NU FAC OBIECTUL UNOR MASURI
SPECIALE COD – 18 01 04
De exemplu : mediile de cultura de la Laboratorul de analize medicale
TRANSPORTUL DESEURILOR INFECTIOASE SI INTEPATOARE-TAIETOARE
PANA LA LOCUL DE DEPOZITARE TEMPORARA SE FACE CU UN CONTAINER
MOBIL DE CATRE AGENTUL DDD.
DURATA DEPOZITARII TEMPORARE A DESEURILOR PERICULOASE NU
TREBUIE SA DEPASEASCA 72 DE ORE, DIN CARE 48 DE ORE IN INCINTA
UNITATII SI 24 DE ORE PENTRU TRANSPORT SI ELIMINARE FINALA.
CADRELE MEDICALE SUNT OBLIGATE SA RESPECTE CONDITIILE DE
COLECTARE A DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALA
CONFORM ORD. MS 1.226 / 2012 SI A PROCEDURII DE COLECTARE
DESEURI APLICATA IN CADRUL UNITATII.
PERSONALUL MEDICAL CARE NU RESPECTA PREVEDERILE ACESTUI
ORDIN VA FI SANCTIONAT!
Recipientele vor fi etichetate cu urmatoarele informatii:
- tipul deseului colectat, pictograma “Pericol biologic”, capacitatea recipientului
(litri sau kg), linia de marcare a nivelului max. de umplere, data inceperii utilizarii
recipientului pe sectie, sectia/serviciul care a folosit recipientul, persoana
responsabila cu manipularea lui, data umplerii definitive.
LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE, LABORATORUL DE
RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SI FARMACIA UNITATII vor detine cate
un registru de evidenta a deseurilor pe care le genereaza si vor raporta cantitatile
acestor deseuri, laCPCIN, pana pe data de 5 a lunii ulterioare celei pentru care se
face raportarea.
 PROTOCOL INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIA
CABINETELOR DE TRATAMENTE
INTRETINEREA CURENTA (ZILNICA)
In realizarea curateniei si decontaminarii trebuie luate in considerare:
ingrijirile curente, interventiile medicale, contaminarea salii
In fiecare cabinet de tratamente se incepe cu curatarea obiectelor mai
putin murdare si se termina cu obiectele murdare (cosuri de deseuri )
Nu se admite existenta ghivecelor cu flori si vase cu flori taiate.
TEHNICA:
Se deschide geamul pentru a se aerisi;
Se colecteaza si se evacueaza lenjeria murdara;
Se curata si se dezinfecteaza tot materialul din sala: mesele dedicate pregatirii
tratamentului injectabil, depozitarii temporare a recipientelor cu produse biologice
recoltate de la bolnavi, masa de scris, alt mobilier sau aparate utilizate, stativul
pentru perfuzie, dulapurile pentru medicamente, suprafete verticale.
Se curata si se dezinfecteaza partea exterioara a dulapurilor pentru medicamente.
Curatarea, dezinfectia si pregatirea mesei pentru pansament intra in
responsabilitatea asistentelor.
Se sterge de praf cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant:
corpul de iluminat, scaunele.
Laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier.
Se sterg de praf celelalte suprafete orizontale: pervazul ferestrelor, partea
superioara a dulapurilor.
Daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile.
Cu o laveta imbibata in solutie de detergent+ dezinfectant se sterge intrerupatorul
electric si balamalele de la usi.
Se curata si se dezinfecteaza chiuveta pentru spalatul pe maini: oglinda, chiuveta,
suportul pentru prosop, sapuniera si etajera. Se dezinfecteaza sifonul de la
chiuveta. Daca este cazul se detartreaza chiuveta si bateria.
Se pune sapun, un produs antiseptic, prosop hirtie.
Se matura umed pavimentul si se string deseurile din interiorul salii; se goleste
cosul de gunoi si se curata; se pune in cos un sac nou de plastic. Deseurile
provenite din cabinete se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din
sectie.
Se evacueaza recipientul in care s-au depozitat deseurile provenite in urma
activitatii medicale ( ace, seringi, s.a. );se pune un nou recipient.
Se spala si se dezinfecteaza pavimentul.
Se verifica aspectul estetic al cabinetului, se inchide fereastra.
La parasirea cabinetului se consemneaza in graficul de pe usa datele necesare
care fac dovada efectuarii curateniei si dezinfectiei.
ATENTIE!
SE CURATA, SE DEZINFECTEAZA OBLIGATORIU DE 2 ORI PE ZI SI
ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE MASA DEDICATA COLECTARII
RECIPIENTELOR CU PRODUSE BIOLOGICE RECOLTATE DE LA BOLNAVI SI A
PREGATIRII TRATAMENTULUI INJECTABIL.

PROTOCOL: EPIDEMIOLOGIA EXPUNERII ACCIDENTALE LA SANGE LA

PERSONALUL MEDICO-SANITAR

ACCIDENT PRIN EXPUNERE LA SANGE ( AES) – REPREZINTA ORICE

EXPUNERE ACCIDENTALA LA SANGE, LA UN LICHID BIOLOGIC
CONTAMINAT CU SANGE SAU LA UN FLUID CARE POATE SA CONTINA
AGENTI PATOGENI TRANSMISIBILI PRIN SANGELE UMAN, CARE
PRESUPUNE : LEZAREA TEGUMENTELOR (INTEPATURA,TAIETURA),SAU
PROIECTAREA PE MUCOASE / TEGUMENTE LEZATE
PRIN SANGE INTELEGEM : SANGE INTEGRAL, PLASMA,SER SAU ALTE
COMPONENTE DIN SANGELE UMAN

MODALITATI DE PREVENIRE SI CONTROL A RISCULUI

PROFILAXIE PRIMARA
VACCINARE IMPOTRIVA HEPATITEI B
RESPECTAREA MASURILOR DE PRECAUTIE STANDARD ( ORD.MS
984/1994)
UTILIZAREA MATERIALELOR DE SECURITATE
PROFILAXIE SECUNDARA
MANAGEMENTUL CAZULUI DE AES
INTRERUPEREA INGRIJIRII, CU ASIGURAREA SECURITATII
PACIENTULUI
PERSOANA ACCIDENTATA ANUNTA IMEDIAT CADRUL MEDICAL
SUPERIOR SAU RESPONSABILUL SPCIN (SAU AES) DIN SECTIA
RESPECTIVA
ASIGURAREA INGRIJIRILOR DE URGENTA
IN CAZ DE EXPUNERE CUTANATA :
Se spala imediat cu apa si sapun si apoi se clateste dupa care se utilizeaza un
antiseptic,dezinfectant, timp de contact 5 minute : solutie clorigena diluata
1/10,compus iodat in solutie dermica,alcool 70°,alt dezinfectant cutanat
IN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANA :
Se spala imediat locul su apa si sapun, se clateste dupa care se utilizeaza un
antiseptic,dezinfectant cutanat,timp de contact minim 5 minute. Este interzisa
sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot accelera difuziunea
virusului
IN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR :
Spalare abundenta timp de minim 5 minute sau ser fiziologic sau apa in absenta
acestuia

INVESTIGAREA PERSOANEI ASISTATE SI A PERSOANEI

ACCIDENTATE PENTRU HIV, VHB, VHC

Daca pacientul sursa este HIV pozitiv, accidentatul va lua legatura cu CPCIN,
DSP, sectia de Boli Infectioase a Spitalului Judejean de Urgenta, pentru
chimioprofilaxie cat mai repede posibil de la producerea accidentului ( max. 3 h )
Daca statutul HIV al pacientului sursa este necunoscut, se recomanda
efectuarea unui test HIV rapid ( su acordul pacientului),in primele 2 h de la
accident ;in functie de rezultatul acestuia se recomanda chimioprofilaxia prin
consult cu medic specialist de boli infectioase. Daca testul nu poate fi efectuat,se
evalueaza riscul pentru infectia HIV si in functie de acesta se recomanda
chimioprofilaxia anti HIV.
De la persoana accidentata din priza de sange recoltata in primele ore de la
accident se efectueaza test HIV. In cazul supravegherii testul HIV se repeta la 3
si 6 luni
Daca pacientul sursa este VHB pozitiv
Daca persoana accidentata a fost vaccinata complet, se recomanda titrarea
anticorpilor, care daca sunt in titru de peste 10mUI/ml, persoana este protejata si
nu este la risc
Daca persoana nu a fost vaccinata sau a fost vaccinata incomplet sau daca nu se
poate determina rapid titrul din prelevatul recoltat, se administreaza
hiperimunoglobuline specifice anti HBs si o doza de vaccin. Daca titrul de anticorpi
este protector se intrerupe vaccinarea.
Daca titrul este neprotector, se continua vaccinarea su schema de urgenta ( 0,1,2
luni si rapel la 12 luni)
Daca pacientul sursa este VHB negativ – se recomanda vaccinarea impotriva
hepatitei su virus B dupa schema obisnuita ( 0, 1, 6 luni) sau titrarea anticorpilor
anti HBs daca a fost vaccinat.
 Investigarea statusului VHC a pacientului sursa si a persoanei care a suferit un
AES si atitudinea corespunzatoare :
Anticorpii anti VHC negativi la pacientul sursa – riscul trebuie considerat scazut
( incubatie lunga 1-3 luni,imunodepresie determinata de dializa cronica sau
transplant), motiv pentru care recomandam si determinarea ARN-ului viral
circulant.
Anticorpii anti VHC pozitivi la pacientul sursa ( sau ARN viral pozitiv) – risc relativ
suplimentar ( 1 si 7%), motiv pentru care se recomanda testarea periodica si
luarea in evidenta de catre serviciul competent care va intreprinde activitatile
necesare supravegherii cazului.

PROTOCOL IGIENA BOLNAVILOR

BAIA GENERALA - DUSUL, SE EFECTUEAZA OBLIGATORIU:

- LA INTERNAREA IN SPITAL
- CEL PUTIN DE 2 ORI PE SAPTAMANA
- INAINTEA EXTERNARII

TOALETA ZILNICA - DIMINEATA SI SEARA:

- SPALAREA FETEI, URECHILOR, GATULUI, REGIUNII AXILARE,
ORGANE
GENITALE, MEMBRELOR SUPERIOARE SI INFERIOARE ( MAINI SI
PICIOARE), TOALETA CAVITATII BUCALE (SPALATUL PE DINTI),
INGRIJIREA PARULUI.

SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP PERIODIC SI ORI DE CATE ORI SE

MURDARESTE.

AERISIREA SALOANELOR SE EFECTUEAZA PRIN DESCHIDEREA

GEAMULUI:
- DIMINEATA, INAINTE DE VIZITA, LA PRANZ, SEARA SI ORI DE CATE ORI
ESTE NEVOIE.
ESTE INTERZISA AERISIREA SALONULUI PRIN USA DE LA INTRARE

PACIENTUL VA PASTRA ORDINEA IN SALON, PE PAT, PE

NOPTIERA,OBIECTELE PERSONALE VOR FI PASTRATE IN NOPTIERA.

TAMPOANELE DE VATA DEZINFECTANTE UTILIZATE, VOR FI COLECTATE IN

RECIPIENTUL SPECIAL DE DESEURI INFECTIOASE DE LA CABINETUL
MEDICAL.
 PROTOCOL DE UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE
IMPOTRIVA AH1N1

LA INTRAREA IN ACEST SALON, PERSONALUL VA PURTA OBLIGATORIU

ECHIPAMENT DE PROTECTIE SUPLIMENTAR:

 HALAT DE PROTECTIE DE UNICA UTILIZARE

 MASCA DE PROTECTIE
 CAPELINA
 MANUSI
DUPA UTILIZARE, LA IESIREA DIN SALON, ACEST ECHIPAMENT VA FI
DEPOZITAT IN SACUL GALBEN, DESTINAT MATERIALELOR CONTAMINATE.

PROTOCOL PRIVIND METODOLOGIA DE SUPRAVEGHERE A

CAZURILOR DE GRIPA AVIARA LA OM

Conform ORD. MS nr.31/12.01.2006

DEFINITIE DE CAZ CLINIC
debut brusc
febra >380
disfagie
dispnee
tuse
in urmatorul context epidemiologic:
unul sau mai multe din urmatoarele situatii/conditii :
contact cu un caz confirmat cu gripa aviara A/H5 in perioada de contagiozitate
maxima (o zi inainte de debutul simptomatologiei si inca 7 zile de la debutul
cazului confirmat) cu 7 zile anterior debutului simptomelor
contact cu pasari (inclusiv gaini) care au murit de o cauza neprecizata cu 7 zile
anterior debutului simptomelor
personal de laborator care prelucreaza probe de la persoane sau animale
suspecte de a fi infectate cu o tulpina de virus gripal aviar inalt patogena
test rapid (directigen) pozitiv pentru virus gripal tip A- se va efectua doar in Centrul
National pentru Gripa – Institutul Cantacuzino (nivel de securitate P2+)
sau
Deces cauzat de o afectiune respiratorie acuta neprecizata
si
Una sau mai multe din urmatoarele :
persoana rezidenta intr-o zona in care este suspectata sau confirmata circulatia
unei tulpini de virus gripal aviar inalt patogena
contact cu un caz confirmat cu gripa aviara A/H5 in perioada de contagiozitate
maxima cu 7 zile anterior debutului simptomelor
*contagiozitate maxima este inregistrata in perioada cuprinsa intre ultima zi
inaintea debutului simptomatologiei si inca 7 zile dupa debut
CAZ PROBABIL
Orice persoana care prezinta
context clinic ca la cel posibil: febra ( temperatura 38C) si unul sau mai multe
din urmatoarele simptome: debut brusc, dispnee, disfagie,tuse,
SI
-modificari clinice ale aparatului respirator ( auscultatorii si radiologice de tipul
infiltrate interstitiale /multifocale /difuze; condensare lobulara / segmentara)
context de expunere la cazul suspect
teste rapide (directigen, ELISA) pentru gripa A positive – care se vor efectua la
CNG-IC
CAZUL CONFIRMAT : o persoana care prezinta :
contextul clinic al cazului probabil;
contextul de expunere ca la un caz probabil
teste rapide pentru gripa A/H1N1, A/H3N2, A/H5N1 si grpa B (IF cu anticorpi
monoclonali si RT-PCR) direct din produsul patologic – se vor efectua la CNG-IC)
izolare pe cultura celulara (MDCK) si identificarea prin IF (anticorpi monoclonali)
sau HI – procesare si identificare doar in lab. OMS pentru gripa A/H5N1
MASURI : 1. INTERNAREA DE URGENTA A PACIENTULUI LA SPITALU
JUDETEAN DE URGENTA BRAILA
RAPORTARE IMEDIATA LA DSPJ si MS a oricarui caz posibil

PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE (ZILNICA) IN

BUCATARIA SPITALULUI
Întreţinerea curăţeniei şi dezinfecţia zilnică
 Se efectueaza de minim 3 ori/zi, dupa cele trei mese principale si ori de
cate ori este nevoie.
Pregătirea materialelor
 cărucior pentru curatare si dezinfectie sau găleată dublu compartimentată
sau 2 găleţi(rosie-albastra);
 solutie detergent;
 solutie detergent-dezinfectant;
 lavete de unica folosinta;
 mop;
 produse pentru detartrare.
Tehnica de lucru
 măturarea umeda cu matura permanent umezita pentru a nu ridica praful;
 ștergerea umeda a suprafatelor, folosind lavete(care se schimba sau se
spala mereu) si solutii detergent;
 frecarea suprafetelor, folosind peria;
 spalarea propriu-zisa;
 clatirea (limpezirea) pentru indepartarea murdariei si a resturilor de
substante chimice folosite la spalare;
 dezinfectia, care are drept scop distrugerea microbilor in proportie de
99,99% se face cu dezinfectant de nivel mediu sau solutie clorigena; sporii
microbieni sunt mult mai rezistenti la actiunea dezinfectantilor si de aceea,
se recomanda ca de doua ori pe saptamana dezinfectia sa se efectueze cu
un dezinfectant de nivel inalt cu actiune asupra sporilor bacterieni pentru a
evita acumularea sporilor.
 clătirea (limpezirea) pentru îndepărtarea urmelor de dezinfectant;
 uscarea (pentru vase, ustensile,utilaje)
Curatenia se face:
 dinspre locurile mai curate catre cele mai murdare: intai mesele, ustensilele,
tocatoarele, tacamurile, utilajele, frigiderele, apoi pavimentul;
 dinspre zonele cu operatii salubre inspre cele cu operatii insalubre: intai la
bucatarie dupa care la spatiile pentru operatii preliminare si depozite;
 dinspre tavan spre podea;
 dinspre incaperile de lucru catre grupurile sanitare.
Ustensilele trebuie separate pe incaperi de curatat: cele folosite la grupurile
sanitare si la locul de depozitare a gunoiului nu se folosesc in spatiile bucatariei si
in incaperile cu alimente. Ele se depoziteaza in incaperi separate. Pentru spatiile
de depozitare si utilajele in care se gasesc produse alimentare pulverulente(ex.
faina, zahar, gris,etc.) nu se foloseste spalarea cu apa, ci aspirarea pulberilor si
apoi stergerea umeda.
Vasele bucatariei se spala in oficiul de spalat vase amenajat numai in acest scop.
Operatiunile de spălare a vaselor sunt următoarele:
 debarasarea de resturile alimentare ;
 spălarea cu apa calda si detergent - dezinfectant ;
 clătirea cu apa calda ;
 dezinfectia cu solutie Jaclor (2 tablete la 5 l. de apa; imersie 5 minute,
conform recomandarilor producatorului);
 clătirea cu apa calda;
 uscarea si asezarea in rastelul de vase curate
La sfarsitul operatiunilor se consemneaza in graficul de curatenie si dezinfectie cu
pix de culoare albastra.
 PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE PERIODICA
(SAPTAMANALA) IN BUCATARIA SPITALULUI

Curatenia/dezinfectia periodica (saptamanala) in blocul alimentar

Se va efectua saptamanal. Operatiunile sunt cele de la curatenia zilnica si in plus,
operatiile de spalare trebuie sa fie specifice obiectelor supuse prelucrarii:
- pentru utilaje nedemontabile(ex. plita de gatit) se foloseste reteaua de
conducte existente, prin care se introduc lichidele de spalare sub presiune
- pentru locuri greu accesibile se foloseste furtunul cu apa calda
- pentru utilajele, ustensilele demontabile: se demonteaza toate piesele
componente, spalandu-se cu atentie denivelarile unde poate ramane murdaria.
Piesele si ustensilele de dimensiuni mici, vesela si tacamurile, dupa spalare se
dezinfecteaza cu dezinfectant clorigen ( sol. Jaclor 1 tb. la 5 litri apa prin imersie
timp de minim 5 min), dupa care se clatesc si se usuca.
Vasele mari ale bucatariei se spala , se degreseaza , dupa care se clatesc si se
usuca. Se depoziteaza pe rastele.
- sifoanele de pardoseala : se scoate sita, se curata cu peria, se spala, se
dezinfecteaza cu o solutie clorigena (sol. Clorura de var 3-5 %) – dupa care se
reasambleaza;
- se deprafuieste plafonul;
- se curata corpurile de iluminat;
- se spala corpurile de iluminat

La sfarsitul operatiunilor se consemneaza in graficul de curatenie si dezinfectie cu

pix de culoare rosie.

PROTOCOL DE SPALARE SI DEZINFECTIE A FRIGIDERELOR

Operatiunile de spalare si dezinfectie a frigiderelor se efectueaza o data pe
luna:
- se scot din priza;
- se scot toate alimentele din frigider si se pun in alt frigider care este in
functiune;
- se dezgheata, se spala cu apa calda si detergent, folosindu-se lavete;
- se dezinfecteaza cu dezinfectant clorigen ( sol. Jaclor 1 tb. la 10 litri apa) ;
- se limpezeste, se usuca cu o laveta curata si uscata;
- se pune la curent (merge in gol);
- se reintroduc alimentele cand temperatura ajunge la cea necesara(0-4 grade)
 Deseurile menajere se colecteaza in saci colectori de culoare neagra
care se depun in containerul de gunoi menajer.
Se consemneaza in graficul de curatenie si dezinfectie cu pix de culoare
verde.

PROTOCOL DE SPALARE SI DEZINFECTIE A OUALOR

Spalarea si dezinfectia oualor:

 se merge cu vasul pentru oua la depozit;
 se scot ouăle din cofraje si se pun in vas;
 se merge la oficiul pentru spalat si dezinfectat ouale in solutie de Jaclor (1
tb. la 10 litri de apa) prin imersie(scufundare) timp de 10 min.
 se spală fiecare ou in parte
 se indeparteaza ouale crapate, sparte, fara termenul inscriptionat.
Depozitarea oualor in cofraje sau in lazi se face in spatii racoroase, fara
miros strain, la temperatura de maximum +14 grade C, ferite de razele soarelui
sau de alta sursa de caldura.

PROTOCOL DE SPALARE A MAINILOR (Anexa IV din Ord. 916/27

iulie 2006)
Spalarea mainilor este cel mai important si uneori singurul mod de prevenire
a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni.
Trebuie sa ne spalam pe maini:
- la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca;
- la intrarea si iesirea din salonul de bolnavi;
- inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav;
- inainte si dupa aplicarea unui tratament;
- inainte de distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate per os;
- dupa folosirea batistei;
- dupa folosirea toaletei;
- dupa trecerea mainii prin par;
- dupa activitati administrative gospodaresti.
Pentru a putea fi operativi si eficienti, trebuie sa:
- indepartam bijuteriile (inelele, bratarile), ceasul;
- avem unghiile taiate scurt, ingrijite;
 - utilizam apa curenta si sapunul pentru spalarea obisnuita;
- practicam doua sapuniri consecutive.
Tehnica procedurii:
- se indeparteaza inelele de pe degete;
- se uda mainile cu apa si se sapunesc;
- se sapunesc fetele palmare si fetele dorsale ale mainilor;
- se sapunesc spatiile interdigitale;
- se sapuneste policele de la mana dreapta si de la mana stanga;
- se sapuneste articulatia mainii stangi si a mainii drepte;
- se clateste cu apa din abundenta;
- se sterg mainile cu prosop din hartie;
- se inchide robinetul cu ajutorul prosopului de hartie.
Spalarea antiseptica a manilor si tegumentelor personalului medical se va face
cu sapunul dezinfectant lichid Kalas.
Mod de utilizare: timp de 1 minut cu 2 – 3 ml. produs, pe toata suprafata mainii,
pana deasupra articulatiei radio-metacarpiene, dupa care se clateste.

PROTOCOL DE DEZINFECTIE A MAINILOR (Anexa IV din Ord.

916/27 iulie 2006)
In unele situatii spalarea este completata de dezinfectia mainilor ce asigura
distrugerea microorganismelor pasagere existente pe piele:
- dupa contactul cu un pacient septic;
- inainte de realizarea unei proceduri invazive;
- dupa orice contact accidental cu sangele sau cu alte lichide biologice;
- dupa contactul cu un pacient infectat si/sau cu mediul in care sta;
- dupa toate manevrele potential contaminate;
- inainte de contactul cu un pacient izolat profilactic;
- inainte si dupa efectuarea tratamentelor parenterale.
Dezinfectia igienica a mainilor se face prin spalare sau frecare, utilizandu-se un
produs antiseptic(produs destinat dezinfectiei tegumentelor sau a mainilor) pe
baza de alcooli, compusi cuaternari de amoniu, compusi pe baza de iodofori,
hexaclorofeni, diguanide.
Dezinfectia igienica a mainilor se efectueaza prin aplicarea solutiei de antiseptic
pe toata suprafata mainii si lasarea unui timp de contact de minim 30 secunde.
Se utilizeaza dispensere pentru aplicarea produsului.
Se recomanda ca la sfarsitul zilei de lucru sa se foloseasca o crema de
intretinere pentru maini, avand in vedere ca spalarea si dezinfectia frecventa
produc iritarea, sensibilizarea pielii.
 PROTOCOL DE PREGATIRE SI ADMINISTRARE A INJECTIILOR
Inainte de a incepe pregatirile pentru utilizarea acelor si seringilor sterile(injectii,
punctii, perfuzii, etc.) este obligatorie spalarea mainilor.
Masutele mobile de lucru destinate pentru pregatirea injectiilor trebuie
decontaminate, curatate, dezinfectate cu solutie pe baza de clor sol. Jaclor(2 tb.
la 10 l. apa) sau solutii pe baza de alcool izopropilic 50 grade,alcool etilic
cuaternar de amoniu si uscate inainte si dupa fiecare utilizare.
Inainte de utilizarea acelor si seringilor se verifica integritatea ambalajelor si
termenul de valabilitate a sterilizarii.
Personalul medico-sanitar va purta manusi cand executa punctia venoasa sau
alte manevre invazive, care comporta contactul cu sange, alte fluide si produse
biologice ale organismului.
Acele NU SE RECAPISONEAZA si vor fi separate de seringa cu ajutorul
capacului cutiei cu peretii rigizi special destinata pentru deseuri taietoare-
intepatoare, care prezinta un orificiu de patrundere in cutie.
Seringile de unica folosinta trebuie aruncate imediat dupa folosinta, fara ace, in
cutia galbena de carton pentu deseuri infectioase. Deasemenea tampoanele si
pansamentele contaminate cu sange.
Dezinfectia pielii este o etapa obligatorie inaintea executarii injectiilor, punctiilor.
Pentru dezinfectia pielii unde se va efectua punctia venoasa in vederea montarii
unei perfuzii se pot utiliza antiseptice cum ar fi : alcool etilic 70-80%, alcool iodat,
isopropanol 60%, alte antiseptice care contin clorhexidina sau povidone-iodine sau
triclosan. Dupa dezinfectie, locul unde se face punctia venoasa nu se mai
palpeaza.

PROTOCOL DE UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE

PROTECTIE
Ordinul MS nr. 916/2006, prevede utilizarea echipamentului de protectie ca
principala metoda de prevenire a transmiterii bolilor de la un individ la altul.
Echipamentul de protectie este bariera intre lucrator si sursa de infectie si este
utilizat in timpul activitatilor ce presupun risc de infectie.
Manusile nesterile protejeaza tegumentele si trebuie utilizate permanent cand
exista contact cu pacientul, la examinari curente, la efectuarea tratamentelor
parenterale, la manipularea lenjeriei. Manusile se schimba dupa fiecare act
medical si procedura, chiar la acelasi pacient.
Manusile de uz general, de cauciuc, protejeaza tegumentele si deasemenea,
se utilizeaza in activitati de intretinere, care implica un contact cu sange si alte
fluide biologice, secretii, considerate a fi contaminate, la manipularea de materiale
contaminate, in activitati de curatenie la indepartarea de produse biologice.
 Mainile se spala imediat dupa indepartarea manusilor. Nu se poarta bijuterii
iar unghiile se taie scurt.
Halatele obisnuite se porta in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale.
Sorturile, completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza producerea
de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potential contaminate.
Masca protejeaza tegumentele si mucoasele bucala si nazala ale personalului
medical si auxiliar.
Bonetele protejeaza alimentele bolnavilor si se poarta atunci cand se gateste
mancarea pentru bolnavi si la servirea acesteia prin intermediul oficiilor de pe
sectii.

PROTOCOL DE TRANSMITERE A INFORMATIILOR CE VIZEAZA

INFECTIILE NOSOCOMIALE SI ACCIDENTELE POST EXPUNERE LA
PRODUSE BIOLOGICE

Lunar, fiecare sectie va transmite la CPCIN, sub semnatura, datele privind I.N.
si accidentele post-expunere;
Pe fiecare sectie va exista un registru de evidenta a I.N.si un registru pentru
evidenta accidentelor prin expunere la produse biologice;
In situatia aparitiei unui caz de I.N., as.sef de sectie va raporta in scris
CPCIN-ului;
CPCIN-ul va institui masurile care se impun, cu luare la cunostinta sub semnatura,
din partea sectiei;
In caz de accident prin expunere la sange, persoana accidentata raporteaza:
- evenimentul la prima ora medicului sef de sectie sau medicului de garda;
- in termen de 24 ore se prezinta la CPCIN;
Medicul sef de sectie sau medicul de garda, are urmatoarele atributii:
- inregistreaza accidentul in registrul de evidenta a accidentelor cu expunere la
produse biologice;
- raporteaza accidentul CPCIN-ului in max. 24 de ore de la eveniment;
- asigura recoltarea esantioanelor de sange de la pacientul sursa, respectand
legislatia privind testarea voluntara cu consiliere;
- asigura transportul esantioanelor de sange provenite de la pacientul sursa la
laboratorul unitatii unde s-a produs evenimentul;
- asigura recoltarea esantioanelor de sange de la personalul accidentat,
respectand legislatia privind testarea voluntara cu consiliere;
 La stingerea focarului infectios se va intocmi un proces-verbal de lichidare a
cazului de I.N.

PROTOCOL PRIVIND ACTIUNILE RECOMANDATE IN CAZ DE

URGENTE GENERATE DE DESEURILE MEDICALE

Imprastierea sangelui sau a secretiilor:

Se acopera lichidul imprastiat cu prosoape de hartie, se izoleaza zona si se
posteaza indicatoare “pardoseala umeda”.
Se ia trusa pentru astfel de situatii:
- sac de plastic pentru deseuri infectioase;
- manusi de latex nesterilizate, o masca si ochelari de protectie;
- solutie Jaclor obtinuta prin dizolvarea 1 tb. Jaclor in 1,2 litri apa;
- o cantitate suficienta de prosoape de hartie.
Se utilizeaza echipamentul personal de protectie si se spala cu atentie
lichidul, avand grija sa nu sara stropi.
Se acopera zona unde se afla lichidul imprastiat cu mai multe prosoape de
hartie.
Turnati solutia de Jaclor peste prosopul de hartie si lasati 10 min.
Spalati zona si aruncati prosopul de hartie si manusile in sacul de plastic
pentru deseuri infectioase si apoi depozitati-l ca pe un deseu infectios.
Informati responsabilul cu gestionarea deseurilor infectioase despre
incident.
Actiuni la ranirea cu ace sau obiecte ascutite:
Imediat dupa ranirea cu un ac trebuie consultat un medic. Acesta trebuie sa
aplice procedurile de tratament de urgenta. Ranirile cu ace trebuie raportate
persoanei cu atributii privind securitatea si sanatatea muncii si responsabilului cu
gestionarea deseurilor medicale, care trebuie sa pastreze inregistrari scrise
despre acest tip de evenimente.
Procedurile de tratament de urgenta sunt urmatoarele:
- se lasa rana sa sangereze liber, nu se apasa locul, nu se stoarce si nu
se aspira partea vatamata;
- se spala plaga cu apa si sapun;
- se anunta superiorul si se duce persoana ranita la serviciul de specialitate
pentru tratament ulterior;
- se incepe procedura de raportare a ranirii (raportarea accidentului);
- se identifica pacientul sursa. Se iau masuri ca atat sangele pacientului (cu
acceptul acestuia) cat si cel al persoanei ranite sa fie testate pentru virusul HIV si
HBV/HCV;
Hepatita B: daca persoana ranita a fost deja vaccinata, nu este necesar
tratament, dar daca el/ea nu a fost vaccinat sau nu aste sigur despre aceasta, va
primi Imunoglobulina Antihepatita B (HBIG) si va initia seria de vaccinuri pentru
HB.
Tetanos: daca pacientul nu este sigur ca a fost vaccinat ultima oara sau daca a
primit mai putin de 3 doze de vaccin pe parcursul vietii i se administreaza o
revaccinare.
In cazul accidentelor cu risc mare, testele HIV trebuie repetate - dupa 3 luni si
- dupa un an de la ranire.
HIV: se incepe profilaxia doar dupa consultarea medicului specialist. In situatia in
care testul HIV este pozitiv se va oferi consiliere si indrumare.
Se informeaza responsabilul cu deseurile medicale.
Spargerea termometrelor cu mercur
Mercurul poate patrunde in corp sub forma de vapori si prin piele.
Semnele de debut ale otravirii cu mercur include un tremur usor al degetelor si
modificari de comportament, o combinatie de anxietate si agresiune cunoscuta
sub denumirea de eretism mercuric. Unul din semnele de debut este deteriorarea
capacitatii de a scrie. In cazul imprastierii mercurului de la un termometru sau
tensiometru se recomanda urmatoarele proceduri:
Se pune echipamentul propriu de protectie si se colecteaza urmatoarele
materiale:
- perie, faras de plastic, spatula de lemn si pipeta, colectorul de mercur care
are incorporat un tampon de spuma si o pudra de zinc, o seringa mare sau o
pompa de vid manuala.
Cu o bucata de carton se aduna bucatile de sticla si se arunca intr-un
container pentru deseuri ascutite.
Se aspira mercurul cu seringa mare sau cu pompa de vid manual si se
introduce intr-un recipient de sticla.
Se imprastie pe zona respectiva praf de zinc pentru a se forma un amalgam si a
neutraliza astfel mercurul.
Se introduc materialele utilizate intr-un recipient de sticla, se inchide ermetic si
se eticheteaza corespunzator.
Trebuie informat responsabilul cu deseurile medicale (as. CPCIN) despre
accident si se completeaza formularul de raportare.

PROTOCOL PRIVIND COLECTAREA, TRANSPORTUL SI

DEPOZITAREA DESEURILOR MEDICALE SI NEMEDICALE DIN
CABINETELE DE TRATAMENTE , SECTII SI SERVICII

Colectarea deseurilor medicale infectioase din cabinetele de tratamente de pe

sectie
Zilnic sau la interval de doua zile se amplaseaza pe carucioarele de
tratamente doua tipuri de recipiente: unul din PVC pentru deseurile intepatoare-
taietoare si celalalt din carton prevazut in interior cu sac de culoare galbena. Pe
ambele cutii sau pe cutia din PVC si pe sacul cutiei de carton, se scriu cu creion
tip marker rezistent la apa, urmatoarele informatii: tipul deseului, capacitatea
recipientului, linia de marcare maxim de umplere, data inceperii utilizarii
recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care a folosit recipientul,
persoana responsabila cu manipularea lor, data umplerii definitive.
Dupa administrarea tratamentului injectabil:
- acele nu se recapisoneaza;
- se intoduce acul seringii in orificiul pentru detasarea acelor de seringa al
cutiei din PVC de culoare galbena;
- acele seringilor de la vaccinuri nu se pot detasa si ca atare vor fin aruncate
adata cu seringa in recipientul de intepatoare-taietoare;
- seringa se arunca in recipientul din carton prevazut in interior cu sac de
culoare galbena (de deseuri infectioase);
- flacoanele, fiolele care au continut medicamentele sparte sau nu,
contaminate sau nu, se arunca in recipientul de deseuri intepatoare-taietoare;
- tamponul de vata utilizat pentru dezinfectia tegumentului si hemostaza se
arunca in recipientul din carton pentru deseuri infectioase;
- manusile se arunca in recipientul din carton prevazut in interior cu sac galben
pentru deseuri infectioase;
- ambalajul seringii se arunca in recipientul pentru deseuri menajere.
Sacii si cutiile nu trebuie umplute pana la refuz. Cutiile de carton si cutiile de
plastic pentru deseuri intepatoare-taietoare au in general o dunga care indica
cantitatea maxima de deseuri pe care le pot contine. Sacii nu trebuie umpluti mai
mult de trei sferturi astfel incat sa poata fi inchisi si transportati in siguranta.
Recipientele substantelor dezinfectante se colecteaza in saci galbeni care dupa
umplere sa nu depaseasca 30 kg. Se transporta de catre ingrijitoarea de curatenie
catre depozitul central de deseuri periculoase. Persoana de contact – Picus Gicu.
Zilnic, la interval de doua zile sau la solicitare, functie de gradul de umplere al
cutiilor, intre orele 7,00 – 7,30, se face colectarea ambalajelor cu deseuri de la
fiecare punct de separare de catre persoana responsabila cu manipularea
deseurilor medicale periculoase (agentul DDD), pe care le transporta catre
depozitul central de stocare temporara. Durata stocarii temporare a deseurilor
medicale infectioase nu poate sa depaseasca un interval de 48 de ore, cu
exceptia situatiei in care deseurile sunt depozitate intr-un agregat prevazut cu
sistem de racire care sa asigure constant o temperatura mai mica de 4 grade C,
situatie in care durata depozitarii poate fi de maximum 7 zile
Riscurile asociate deseurilor medicale
Toate persoanele expuse deseurilor medicale sunt potential expuse la riscul
de a fi ranite sau infectate. O practica necorespunzatoare poate duce la infectari
prin intepare/taiere.
Resonsabilitati
 In situatia in care separarea pe categorii a deseurilor medicale nu s-a facut
corespunzator, tot personalul medico-sanitar din tura respectiva va primi
avertisment in scris, iar la a doua abatere va fi penalizat.
Colectarea deseurilor nemedicale din sectiile/serviciile spitalului
Zilnic, dimineata intre orele 9,30 – 10,30 ingrijitoarele de curatenie aduna toti
sacii cu deseuri menajere din toate incaperile sectiei si ii colecteaza in saci negri
sau transparenti de capacitate mare si pe acestia in containere mobile cu ajutorul
carora ii transporta prin curtea spitalului la containerul general amplasat pe
platforma de gunoi a unitatii.
Zilnic, dimineata intre orele 8,30 – 9,30 ingrijitoarele de curatenie colecteaza
sacii din recipientele de colectare selectiva a deseurilor reciclabile respectiv:
deseuri de hartie/carton, deseuri de metal si plastic, alb/verde pentru deseuri din
sticla alba/colorata. Acestia sunt transportati catre containerele de colectare
selectiva de mare capacitate amplasati pe, sau langa platforma de gunoi a
unitatii, unde se rastoarna continutul.
Cutiile de carton se pliaza ocupand cat mai putin spatiu in timpul
transportului si depozitarii.
Asistentele au responsabilitatea de a observa si instrui la nevoie personalul
de curatenie.

PROTOCOL PRIVIND COLECTAREA, TRANSPORTUL SI

DEPOZITAREA DESEURILOR MEDICALE SI NEMEDICALE DIN
LABORATORUL DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

Colectarea deseurilor medicale periculoase din Laboratorul de Radiologie

si Imagistica Medicala
Solutiile fixatoare si de developare utilizate in serviciul de Radiologie, se
colecteaza in recipientii originali si la sfarsitul fiecarei luni se predau CPCIN-ului in
vederea stocarii in conditii de siguranta pana la preluarea lor in vederea eliminarii
de catre o firma autorizata;
La predarea acestor recipienti catre CPCIN, se cantaresc, se codifica si se
intocmesc procese-verbale de predare-primire in dublu exemplar, unul ramanand
la serviciul de Radiologie.
Responsabilul cu manipularea acestor tipuri de deseuri din cadrul serviciului
de Radiologie, completeaza fisa interna de gestionare a deseurilor si o preda sub
semnatura CPCIN-ului.

Colectarea deseurilor nemedicale din Laboratorul de Radiologie si

Imagistica Medicala
 Zilnic, dimineata intre orele 9,30 – 10,30 ingrijitoarea de curatenie aduna toti
sacii cu deseuri menajere din toate incaperile serviciului si ii colecteaza in saci
negri sau transparenti de capacitate mare si pe acestia in containere mobile cu
ajutorul carora ii transporta prin curtea spitalului la containerul general amplasat
pe platforma de gunoi a unitatii.
Zilnic, dimineata intre orele 8,30 – 9,30 ingrijitoarea de curatenie colecteaza
sacii din recipientele de colectare selectiva a deseurilor reciclabile
respectiv:deseuri de hartie/carton (15 01 01), solutie revelator,fixator (15 01 06).
Acestea sunt transportate catre containerele de colectare selectiva.

PROTOCOL PRIVIND COLECTAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

DESEURILOR MEDICALE SI NEMEDICALE DIN LABORATORUL DE
ANALIZE MEDICALE

A. Colectarea deseurilor medicale infectioase si intepatoare-taietoare

din Laboratorul de Analize Medicale
Zilnic sau la interval de doua zile se amplaseaza in incaperile laboratorului
cate doua tipuri de recipiente: unul din PVC pentru deseurile intepatoare-taietoare
si celalalt din carton prevazut in interior cu sac de culoare galbena. Pe ambele
cutii sau pe cutia din PVC si pe sacul cutiei de carton, se scriu cu creion tip marker
rezistent la apa, urmatoarele informatii: tipul deseului, capacitatea recipientului,
linia de marcare maxim de umplere, data inceperii utilizarii recipientului pe sectie,
unitatea sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu
manipularea lor, data umplerii definitive.
Recipientele care au continut substante dezinfectante, se colecteaza in saci
galbeni care dupa umplere sa nu depaseasca 30 kg. Se transporta la depozitul
central de deseuri periculoase. Persoana de contact – Picus Gicu.
Sacii si cutiile nu trebuie umplute pana la refuz. Cutiile de carton si cutiile de
plastic pentru deseuri intepatoare-taietoare au in general o dunga care indica
cantitatea maxima de deseuri pe care le pot contine. Sacii nu trebuie umpluti mai
mult de trei sferturi astfel incat sa poata fi inchisi si transportati in siguranta.
Zilnic, la interval de doua zile sau la solicitare, functie de gradul de umplere al
cutiilor, intre orele 7,00 – 7,30, se face colectarea ambalajelor cu deseuri de la
fiecare punct de separare de catre persoana responsabila cu manipularea
deseurilor medicale periculoase (agentul DDD), pe care le transporta catre
depozitul central de stocare temporara.
1. Deşeurile înţepătoare – tăietoare, cod 18 01 01:
In categoria deşeurilor intepatoare-taietoare din laborator , intră:
- ace recolta, lame din sticala, varfuri de pipete, micropipete, sticlărie de
laborator sparta sau nu, de unica folosinta, neantrebuintata sau cu termen de
expirare depasit care nu a intrat in contact cu material infectios.
 Dupa recoltarea probelor de sange:
- acele nu se recapisoneaza;
- se intoduce acul in cutia din PVC de culoare galbena;
- tamponul de vata utilizat pentru dezinfectia tegumentului si hemostaza
se arunca in recipientul din carton prevazut in interior cu sac galben;
- manusile se arunca in recipientul din carton prevazut in interior cu sac
galben;
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in ambalaje din material
rezistent la acţiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioara cu un
capac special care să permită introducerea deşeurilor si să împiedice scoaterea
acestora după umplere, fiind prevăzute in acest scop cu un sistem de închidere
definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detaşarea acelor de seringă.
Cutiile au culoarea galbenă si sunt marcate cu urmatoarele informatii: tipul
deseului colectat, picograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului, linia de
marcare maxim de umplere, data inceperii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea
sanitara si sectia care au folosit recipientul, persoana responsabila cu
manipularea lor, data umplerii definitive.
2. Deşeurile infecţioase, cod 18 01 03*:
In categoria deseurilor infectioase din laborator, intra: seringi fara ac,
tampoane , casete pentru diagnostic, vacutainere, recipienti pentru urini, cuve
Ependorf, mănuşi, materiale de laborator folosite, etc.
Pentru deseurile infectioase care nu sunt care nu sunt obiecte ascutite
identificate la codul 18 01 03*, se folosesc ambalaje din carton prevazute in
interior cu saci de culoare galbenă inscripţionate cu pictograma „Pericol biologic”,
ori in saci de culoare galbena sau marcati cu galben. Atat cutiile din carton cat si
sacii sunt marcati cu urmatoarele informatii: tipul deseului colectat, picograma
„Pericol biologic”, capacitatea recipientului, linia de marcare maxim de umplere,
data inceperii utilizarii recipientului pe sectie, unitatea sanitara si sectia care au
folosit recipientul, persoana responsabila cu manipularea lor, data umplerii
definitive.
Agentul DDD este responsabil cu colectarea in intervalul orar 7,00 – 7,30 si cu
transportul acestor recipienti catre depozitul central de deseuri infectioase.
3. Deseurile a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor
masuri speciale privind prevenirea infectiilor, cod 18 01 04 :
- mediile de cultura, sunt supuse procesului de sterilizare la autoclav, in
vederea inactivarii continutului inainte de a fi aruncate ca deseuri nepericuloase;
- deseurile de la aparatele de diagnoza sunt colectate in recipientii
originali, si datorita continutului neglijabil de substante periculoase, se elimina ca
deseuri nepericuloase.
Responsabilul desemnat cu manipularea deseurilor asimilabile celor
menajere (cod 18 01 04) din laborator, cantareste aceste deseuri completeaza
fisele interne pentru inscrierea cantaririlor, pe coduri de deseuri conf. HG
856/2002. Fisele interne le preda CPCIN-ului pana pe data de 5 ale lunii celei
ulterioare pentru care se face raportarea.
B. Colectarea deseurilor nemedicale din Laboratorul de Analize
Medicale
1. Deseurile menajere, cod 18 01 04:
Zilnic, dimineata intre orele 9,30 – 10,30 ingrijitoarea de curatenie aduna toti
sacii cu deseuri menajere din toate incaperile laboratorului si ii colecteaza in saci
negri sau transparenti de capacitate mare pe care ii transporta prin curtea
spitalului la containerul general amplasat pe platforma de gunoi a unitatii.
2. Deseurile reciclabile, codurile: 15 01 01, 15 01 02, 15 01 07
Zilnic, dimineata intre orele 8,30 – 9,30 ingrijitoarea de curatenie colecteaza
sacii din recipientele de colectare selectiva a deseurilor reciclabile
respectiv:deseuri de hartie/carton (15 01 01), deseuri de metal si plastic(15 01
02), alb/verde pentru deseuri din sticla alba/ colorata(15 01 07). Acestia sunt
transportati catre containerele de colectare selectiva de mare capacitate
amplasati in apropiere de platforma de gunoi a unitatii., unde se rastoarna
continutul. Cutiile de carton se pliaza ocupand cat mai putin spatiu in
timpul transportului si depozitarii.

PROTOCOL PRIVIND COLECTAREA, TRANSPORTUL SI

DEPOZITAREA DESEURILOR NEMEDICALE DIN BUCATARIA SPITALULUI

Colectarea deseurilor nemedicale

Deseurile menajere, ce includ deseurile necontaminate a caror compozitie
& natura este similara cu cea a deseurilor generate in gospodarii, cod 20 03
01:
Zilnic, pana in ora 12,00 dupa efectuarea operatiunilor de curatare a legumelor si
zarzavatului si efectuarea curateniei curente, persoana desemnata cu efectuarea
curateniei, colecteaza resturile menajere in saci negri sau transparenti de
capacitate mare si pe acestia in containere mobile cu ajutorul carora ii transporta
prin curtea spitalului la containerul general amplasat pe platforma de gunoi a
unitatii.
Deseurile reciclabile, codurile: 15 01 01, 15 01 02, 15 01 07
Zilnic, intre orele 13,00 – 14,00, salariatul desemnat cu efectuarea curateniei,
colecteaza ambalajele al caror continut a fost utilizat la prepararea hranei
bolnavilor in sacii din recipientele de colectare selectiva a deseurilor reciclabile
respectiv: deseuri de hartie/carton (15 01 01), deseuri de metal si plastic(15 01
02), alb/verde pentru deseuri din sticla/ colorata(15 01 07). Acestia sunt
transportati catre containerele de colectare selectiva de mare capacitate
amplasati pe, sau langa, platforma de gunoi a unitatii.,unde se rastoarna
continutul. Cutiile de carton se pliaza ocupand cat mai putin spatiu in
timpul transportului si depozitarii.

PROTOCOL PRIVIND COLECTAREA LENJERIEI LA SURSA

1. Colectarea la sursa
1.1. Colectarea si ambalarea la sursă a lenjeriei de spital se fac respectând
Precautiunile Universale. Lenjeria murdară se colectează şi ambalează la locul de
producere, în aşa fel încât să fie cât mai puţin manipulată şi scuturată, în scopul
prevenirii contaminării aerului, a personalului şi a pacienţilor. Se interzice sortarea
la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole. Nu se permite scoaterea
lenjeriei din ambalajul de transport până în momentul predării la camera de
predare-primire lenjerie din cadrul unitatii.
1.2. Personalul care execută colectarea şi ambalarea lenjeriei va trebui să verifice
ca în articolele de lenjerie să nu rămână obiecte tăietoare-înţepătoare sau deşeuri
de acest tip. Personalul care colecteaza şi ambalează lenjeria va purta
echipament de protecţie corespunzător, inclusiv mănuşi, conform prevederilor
normativelor în vigoare privind protecţia muncii. După îndepărtarea echipamentului
de protecţie se va spăla pe mâini.
1.3. Lenjeria de pat se schimba la un interval de maxim 3 zile sau ori de cite
ori este nevoie daca se murdareste. Schimbarea lenjeriei de pat se face dupa
fiecare persoana care paraseste unitatea. Periodicitatea schimbarii echipamentului
personalului se face in functie de gradul de risc.
2. Ambalarea lenjeriei
2.1. Ambalarea lenjeriei murdare se face, în funcţie de gradul de risc, în :
- ambalaj dublu pentru lenjeria contaminată;
- ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminată;
2.2. Ambalajul simplu pentru lenjeria murdară nepătată este reprezentat de
sacul din material textil Ambalajul se spală şi se dezinfectează în spălătorie :
sacul de material textil este supus procesului de spălare şi de dezinfecţie termică
sau chimică în utilajele existente.
2.3.. Dacă lenjeria murdară este umedă, ea se introduce mai întâi într-un sac
impermeabil şi apoi se pune în ambalajul descris mai sus.
2.4. Ambalajul dublu pentru lenjeria murdară pătată este reprezentat de sacul
interior impermeabil, din polietilena, iar ambalajul exterior este sacul din material
textil. Sacul de polietilenă care a venit în contact cu lenjeria murdară pătată nu se
refoloseşte, ci se aruncă într-un sac galben pentru deşeuri infecţioase, urmând
filiera de îndepărtare conform reglementărilor în vigoare. Ambalajul exterior se
supune în spălătorie aceloraşi tratamente ca şi lenjeria.
2.5. Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face in spatiul de depozitare.
 PROTOCOL DE UTILIZARE A DEZINFECTANTELOR ( conf.
recomadarilor producatorului )

SURFANIOS CITRON - detergent - dezinfectant concentrat

DOMENIUL DE UTILIZARE - suprafete, pavimente;
CONCENTRATIA DE LUCRU – 0,25% ( 20ml.concentrat la 8l apa);
MOD DE UTILIZARE - stergere cu laveta, spalare cu mopul;
ATENTIE - o apasare pe dozator inseamna 20 ml de concentrat
eliberat

TRIOTON RAPID Afb – dezinfectant de nivel inalt pentru suprafete

SUPORT DE UTILIZARE - suprafete de orice fel;
CONCENTRATIA DE LUCRU - 0,25% ( 20 ml. concentrat la 8 l. apa);
MOD DE UTILIZARE - stergere cu laveta, spalare cu mopul;

THOR - dezinfectant de nivel inalt pentru aeromicroflora

DOMENIUL DE UTILIZARE - incaperi (saloane, cabinete, sali
tratamente, locul unde se triaza lenjeria)
CONCENTRATIA DE LUCRU - 0,5% ( 50 ml. concentrat la 10 l. apa);
MOD DE UTILIZARE - pulverizare prin sprayere sau nebulizare
TIMP DE CONTACT - 30 minute

THOR - dezinfectant concentrat

DOMENIUL DE UTILIZARE - suprafete si pavimente
CONCENTRATIA DE LUCRU - 0,25% ( 20 ml. concentrat la 8 l. apa);
MOD DE UTILIZARE - stergere cu laveta, spalare cu mopul;
TIMP DE CONTACT - 60 minute

JACLOR - dezinfectant - tablete efervescente

DOMENIUL DE UTILIZARE - bureti de spalat vase, lavete, vase pentru
pastrarea apei, vase pentru pastrarea alimentelor, rezervor sau bazin
CONCENTRATIA DE LUCRU / DOZA DE APLICARE - 1 tableta la 25 litri apa;
MOD DE UTILIZARE - imersie in solutie urmata de clatire cu apa
curenta;
TIMP DE CONTACT - 15 minute
DOMENIUL DE UTILIZARE - vesela

CONCENTRATIA DE LUCRU / DOZA DE APLICARE - 2 tablete la 10 litri apa ;

MOD DE UTILIZARE - spalare cu detergent urmata de imersie in
solutie apoi clatire cu apa curenta;
TIMP DE CONTACT - cel putin 5 minute

DOMENIUL DE UTILIZARE - suprafete, pavimente;

CONCENTRATIA DE LUCRU / DOZA DE APLICARE - 1 tablete la 10 litri apa ;

CLORURA DE VAR - dezinfectant solid –pulbere

SUPORT DE UTILIZARE - pavimente grupuri sanitare;
CONCENTRATIA DE LUCRU - 0,2% (200 ml. supernatant din solutia mama +
9,8 litri apa);
MOD DE UTILIZARE - spalare cu mopul;
SUPORT DE UTILIZARE - bazine WC, scaune WC, sifoane de
pardoseala / plosti, olite;
CONCENTRATIA DE LUCRU - 3% ( 3 litri supernatant din sol. mama + 7 litri
apa) sau 5% (5 litri supernatant din sol. mama + 5 litri apa);
MOD DE UTILIZARE - frecare cu peria / imersie in solutie timp de 15
min.;
Preparare sol. mama: 1 kg. de clorura de var la 10 litri apa. Se adauga
cate putina apa pana la 10 litri, se amesteca bine si se lasa sa se decanteze. Se
foloseste supernatantul.
NOTA:
Solutiile de lucru ce au ca substanta activa clorul, se prepara zilnic, avand
eficacitate 12 ore.
Preparatele dezinfectante se pastreaza in ambalaje etichetate.
Personalul care manipuleaza aceste solutii poarta echipament de
protectie (halat, manusi).
Ambalajele substantelor dezinfectante se colecteaza in saci de culoare galbena
care dupa umplere, nu trebuie sa depaseasca 30 kg. Sacii galbeni cu ambalajele
substantelor dezinfectante se transporta la depozitul intermediar de deseuri
periculoase din apropierea platformei de gunoi.

4. MASURI DE PROFILAXIE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE

 Masurile principale aplicate in scopul prevenirii aparitiei si raspandirii infectiilor
nosocomiale (IN) in spital pot fi incadrate in doua categorii:
A. Masuri generale igienico-sanitare
B. Masuri speciale antiepidemice

A. MASURI GENERALE IGIENICO-SANITARE

Sunt masuri care creeaza conditii de mediu intern si economico-sociale care

sa impiedice raspandirea germenilor patogeni si aparitia bolilor transmisibile. La
realizarea acestor masuri contribuie tot personalul medico-sanitar al Spitalului de
Psihiatrie, respectiv medici, asistenti, infirmiere, ingrijitoare de curatenie,
supraveghetori si alt personal. Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv
permanent al intregii activitati a spitalului si se realizeaza in principal prin:
1. Masuri de igiena spitaliceasca (conditii de cazare, microclimat, aprovizionare
cu apa, indepartarea deseurilor, curatenie, dezinfectie, etc.)
2. Masuri de igiena alimentatiei
3. Masuri de igiena individuala si colectiva
4. Tehnici de asepsie/antisepsie

Masuri de igiena spitalicesca:

Conditiile de cazare sunt asigurate prin respectarea normelor din anexa 4 a
Ord. 914/2006.
Microclimatul se asigura printr-o buna functionare a sistemelor de incalzire ce
realizeaza o temperatura constanta pe perioadele reci si printr-o buna ventilatie ce
realizeaza aerisirea corespunzatoare a incaperilor in perioadele calde.
Aprovizionarea cu apa:
Se asigura distributia continua a apei potabile pentru consumul menajer
gospodaresc, mentinerea igienei individuale a bolnavilor si personalului, precum si
pentru salubritatea grupurilor sanitare, a cladirilor si anexelor. Se supravegheaza
protectia sistemului de instalatie si distribuire, inlaturandu-se orice posibilitate de
contaminare a apei si se intervine in timp util asupra oricarei defectiuni. In circuitul
general al apei exista un rezervor de apa cu capacitatea de aprox. 50 mc. ce
asigura necesarul de apa intregului spital pentru cel putin 12 ore. Apa potabila
este verificata din punct de vedere chimic si microbiologic o data pe semestru la
laboratorul DSP-ului.
Evacuarea deseurilor menajere se efectueaza zilnic si ori de cate ori este
nevoie, asigurandu-se saci menajeri de culoare neagra in numar si capacitate
corespunzatoare. Depozitarea acestora se face intr-un container de capacitate
mare, amplasat pe platforma de gunoi, cu paviment impermeabilizat amenajat in
panta spre o gura de scurgere, de unde se ridica zilnic de catre o firma autorizata
cu care spitalul are contract.
 Conform Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in
institutiile publice, cu scopul cresterii gradului de reciclare si de valorificare,
unitatea a achizitionat cate 3 recipiente de colectare, in culori diferite, pentru
fiecare din sectiile si serviciile spitalului, in care se colecteaza cele trei categorii
de deseuri, respectiv: deseuri de hartie si carton, deseuri de metal si plastic,
deseuri de sticla. Acestea sunt ridicate periodic de catre firma cu care spitalul are
contract.
Deseurile periculoase sunt colectate prin separare la locul de producere,
conform Ord. 1.226/2012, de catre cadrele sanitare si preluate de catre agentul
dezinfector de trei ori pe saptamana, transportate si depozitate temporar intr-o
incapere special amenajata de unde se ridica la 48 ore in vederea transportului si
eliminarii de catre firma autorizata cu care spitalul are contract de prestari servicii.
Deseurile infectioase se colecteaza in cutii de carton prevazute in interior cu saci
de culoare galbena, iar deseurile intepatoare-taietoare in recipienti din PVC.
Curatenia si dezinfectia:
Zilnic, in toate spatiile fiecarei sectii, se efectueaza operatiuni de curatenie si
dezinfectie, astfel:

- IN SALOANE
Curatenia curenta (zilnica) se realizeaza de trei ori pe zi si ori de cate ori
este nevoie, prin maturare umeda si indepartarea resturilor menajere cu sac cu
tot din cosurile de gunoi. Colectarea sacilor menajeri de la toate saloanele se face
intr-un sac menajer de capacitate mare ce este transportat la platforma de gunoi si
depozitat temporar intr-un container, care este preluat zilnic de firma autorizata cu
care unitatea are contract de prestari servicii. Se spala cu detergenti obiectele
sanitare (chiuveta, stativ, oglinda). Se sterge in vederea decontaminarii cu carpa
umeda imbibata in solutie de 0,25% detergent-dezinfectant, toate suprafetele
noptierelor, pervazurilor, partea metalica a paturilor, peretilor pana la inaltimea de
1,6m-1,8m, la care sunt vopsiti. Dupa utilizarea acestei solutii nu este necesara
clatirea. Aceasta operatiune se efectueaza in scopul de a indeparta eventualele
materii organice (sputa, secretii nazale), avand in vedere specificul sectiilor.
Lenjeria de pat si de corp murdarite cu sange sau alte produse biologice
sunt manipulate astfel incat sa previna contactul cu tegumentele si imbracamintea
personalului, prin purtarea echipamentului de protectie, in mod corespunzator.
Colectarea si transportul materialelor textile se face in saci impermeabili care nu
permit contaminarea mediului.
Curatenia generala se realizeaza completand curatenia curenta, o data pe
luna (sau la nevoie), stergerea umeda a peretilor, de la inaltimea de 1,6m-1,8m in
sus, inclusiv plafonul, in vederea indepartarii particulelor de praf.
Dezinfectia curenta completeaza operatiunea de curatenie cu ajutorul
solutiei de dezinfectant in concentratie de lucru conform recomandarilor
producatorului. Astfel, se asigura o dezinfectie de nivel intermediar ce realizeaza
distrugerea bacteriilor si virusurilor ce se pot dezvolta in sectiile de psihiatrie unde
riscul de infectiozitate este minim.
Dezinfectia ciclica completeaza operatiunea de curatenie generala, o data pe
luna folosind solutii de nivel inalt utilizate in concentratiile recomandate de
producator.
Dezinfectia terminala se efectueaza in momentul in care se raporteaza un
caz de infectie nosocomiala si in camera centrala de primire si triere lenjerie
murdara , inainte de instituirea operatiunilor de curatenie si dezinfectie curente.
Aceasta operatiune se efectueaza cu substante de dezinfectie de nivel inalt .
Conform planului de autocontrol se recolteaza probe de sanitatie de catre
asistentii de laborator in prezenta asistentilor de igiena de la Compartimentul de
Prevenire si Control al Infectiilor Nosocomiale (CPCIN), pentru controlul
microbiologic al tuturor suprafetelor (peretilor pana la inaltimea la care sunt vopsiti
1,6m.-1,8m., pervazurilor, noptierelor), manerelor usilor de acces, al textilelor
(cearceaf, fata perna, patura), precum si al tegumentelor personalului medico-
sanitar. Controlul dezinfectiei suprafetelor si al textilelor este un mijloc de
apreciere a starii de curatenie din saloane.

- IN OFICIILE SI SALILE DE MESE DIN SECTII SI BUCATARIE

Curatenia si dezinfectia curenta, zilnica se efectueaza dupa fiecare masa
servita, prin indepartarea resturilor alimentare din farfurii, urmand spalarea si
degresarea acestora cu detergenti de vase dupa care se scufunda in solutie de
clor (2tb. Jaclor
la 5 litri apa) timp de cel putin 15 min.
Se sterg cu o carpa umeda toate suprafetele pervazurilor, meselor, pentru
indepartarea resturilor alimentare, dupa care urmeaza maturatul umed. Toate
aceste operatiuni sunt precedate de dezinfectie prin spalare sau stergere cu
solutie de lucru.
Conform planului de autocontrol se recolteaza probe de sanitatie, prin selectie, de
pe suprafetele din oficii, sali de mese si din bucatarie, de pe vesela (farfurii, cani,
tacamuri, cratiti, capace, galeti), pereti, mese, precum si de pe tegumentele
personalului care deserveste aceste compartimente.
- LA GRUPURILE SANITARE
Curatenia curenta se realizeaza la fiecare schimb de tura si ori de cate ori
este nevoie, prin spalare cu detergenti abrazivi urmata de dezinfectie cu solutie
clorigena.

2. Masuri de igiena alimentara

Un mare accent se pune pe separarea circuitelor alimentelor neprelucrate de
circuitul alimentelor preparate si care urmeaza a fi distribuite pacientilor.
Operatiunile de prelucrare a carnii si legumelor se efectueaza in incaperi separate.
Mancarurile se pregatesc in ziua servirii si se pastreaza probe timp de 48 de ore la
temperatura de +4 grade C, in spatii frigorifice special destinate acestui scop. Se
interzice pastrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.
Se pastreaza in perfecta stare de curatenie vesela si tacamurile precum si
toate suprafetele meselor de lucru si a peretilor.
Controlul organoleptic al alimentelor inainte de a fi distribuite bolnavilor se
efectueaza de catre asistenta dieteticiana cu drept de interzicere a distribuirii
celor necorespunzatoare.

3. Masuri de igiena individuala si colectiva

a) Igiena bolnavilor consta in prelucrarea igienica a bolnavului la internare
(imbaiere prin dus, taierea unghiilor, la nevoie deparazitare). Daca starea
bolnavului nu permite imbaierea, se asigura spalarea prin stergere umeda. Se
consulta, se face triajul epidemiologic, se repartizeaza bolnavul de la internare si
se conduce de catre infirmiera la salonul unde a fost repartizat. Se asigura
lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si se schimba ori de cate ori este
nevoie dar nu mai rar de 3 zile. La bolnavii care prezinta incontinenta de urina si
fecale, salteaua este acoperita cu husa din plastic care se spala si se sterge zilnic
cu solutie dezinfectanta, precum si ori de cate ori este nevoie. Pe toata perioada
spitalizarii bolnavilor psihotici, se asigura toaleta lor zilnica si imbaierea cel putin o
data pe saptamana.
b) Igiena personalului medico-sanitar consta in :
- spalarea pe maini inainte si dupa fiecare manopera care presupune
contactul cu lichide biologice sau produse de origine umana si dupa fiecare
ingrijire;
- purtarea manusilor de fiecare data cand exista risc de contact cu orice
produs biologic. Manusile nu se spala si nu se poarta aceeasi pereche de mai
multe ori;
- purtarea echipamentului de protectie, respectiv halatul, ce reprezinta o
bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de infectie.

4. Tehnici de asepsie/antisepsie
Acele si seringile de unica folosinta se arunca separat, imediat dupa folosinta,
in recipientele speciale pe care le asigura firma de transport si neutralizare deseuri
periculoase. Se respecta cea mai importanta precautie si anume ca, dupa
efectuarea injectiei acele nu se recapisoneaza.
Inainte de inceperea pregatirilor pentru utilizarea acelor si seringilor sterile
(injectii, punctii, perfuzii, etc.) se spala, obligatoriu, mainile.
Suprafetele meselor de lucru destinate pentru pregatirea injectiilor se
dezinfecteaza inainte si dupa utilizare.
Se evita pe cat posibil folosirea flacoanelor multidoza, intrucat la extragerea
dozelor in mod incorect, se creeaza riscul contaminarii continutului restant. Dupa
prelevarea substantei din flaconul multidoza nu se lasa intre manevre un ac in
dopul de cauciuc.
Materialele sterile care se utilizeaza, sunt verificate din punct de vedere al
integritatii ambalajului precum si al termenului de valabilitate.
Locul unde se penetreaza pielea pacientului in vederea efectuarii injectiilor,
punctiilor venoase, se dezinfecteaza si nu se mai palpeaza inaintea executarii
acestora.
B. MASURI SPECIALE ANTIEPIDEMICE

Sunt masuri care urmaresc controlul tuturor factorilor procesului epidemiologic,

respectiv:
1. triajul epidemiologic in cazul aparitiei unor pandemii, epidemii;
2. supravegherea medicala a intregului personal prin controale medicale
periodice;
3. supravegherea organizata a purtatorilor de germeni;
4. asigurarea masurilor de dezinfectie, dezinsectie, deratizare profilactica;
5. organizarea si efectuarea actiunilor de imunoprofilaxie;
6. supravegherea permanenta a dinamicii morbiditatii prin boli transmisibile cu
pastrarea evidentei si raportarea cazurilor conform instructiunilor in vigoare.
7. prevenirea accidentelor in timpul expunerii profesionale

1. Triajul epidemiologic al salariatilor si insotitorilor in situatii epidemiologice

deosebite se face pentru depistarea precoce a oricarei infectii si efectuarea
examenelor microbiologice necesare. In epidemii se interzice vizitarea pacientilor
pentru perioade bine determinate.
2. Supravegherea sanatatii lucratorilor conform Legii securitatii si sanatatii in
munca nr. 319/2006, se face intregului personal
3. Supravegherea purtatorilor de germeni
In cadrul actiunilor generale de supraveghere epidemiologica a bolilor
transmisibile in spital, actiunile de supraveghere a starii de purtator de germeni
prezinta o deosebita importanta in controlul unor boli transmisibile cu poarta de
intrare digestiva sau respiratorie. Depistarea purtatorilor se face functie de
simptomatologie, prin diverse investigatii clinice si de laborator. Se iau masuri
pentru sterilizarea de germeni, se intensifica informatiile educativ-sanitare si
totodata se indeparteaza purtatorul de germeni definitiv sau temporar din
compartimentul cu risc.

4. Masuri de dezinfectie, dezinsectie, deratizare

a) Dezinfectia – constituie un obiectiv de importanta majora in cadrul general al
masurilor antiepidemice. In raport cu conditiile in care se aplica, dezinfectia poate
fi:
 - profilactica: curenta (continua), periodica si ciclica
- in focar: continua si terminala
Dezinfectia curenta se efectueaza permanent, cu substante dezinfectante
utilizate in solutii de lucru cu concentratiile specificate de producator. Aceste
actiuni vin in completarea operatiunilor de curatenie, asupra tuturor suprafetelor (
pereti, WC-uri, pavimente, noptiere, textile, vesela, tacamuri, etc.), in scopul
prevenirii unor eventuale imbolnaviri.
Dezinfectia periodica se efectueaza cu solutii dezinfectante de nivel intermediar
si se practica numai la bucatarie si la oficiile din sectii, o data pe saptamana, dupa
operatiunile de curatenie.
Dezinfectia ciclica se efectueaza cu solutii de nivel inalt la externarea tuturor
pacientilor dintr-un salon si dupa operatiunile de curatenie o data pe luna (conform
planificarii).
Dezinfectia terminala se efectueaza, cu solutii dezinfectante de nivel inalt, la
aparitia unui caz de infectie nosocomiala, asupra produselor patologice, a
obiectelor si suprafetelor contaminate de catre acesta, atata timp cat ramane
internat in spital, inainte de inceperea operatiunilor de curatenie si dezinfectie
curente. Dezinfectia terminala se mai practica si la camera centrala de primire si
triere a lenjeriei murdare din sectii, dupa ce acestea au fost predate pentru a fi
spalate si dezinfectate firmei cu care unitatea are contract de prestari servicii.
b) Dezinsectia se face cu scopul indepartarii sau distrugerii artropodelor (tantarii,
mustele, paduchii de cap si de corp, puricii, gandacii de bucatarie, etc.)
Din punct de vedere al efectului epidemiologic dezinsectia poate fi:
 profilactica;
 de combatere.
Dezinsectia profilactica se realizeaza printr-o activitate permanenta igienico-
sanitara vizand:
 igiena personala a bolnavilor, cu importanta deosebita in prevenirea
pediculozei;
 igiena alimentelor prin distrugerea artropodelor de la magazia de alimente,
bucatarie, precum si indepartarea corecta a deseurilor;
 igiena spatiilor de cazare ale bolnavilor, cu precadere prin indepartarea
resturilor menajere din sertarele noptierelor si a sacilor din cosurile de gunoi.
Dezinsectia de combatere are drept scop distrugerea artropodelor in toate
stadiile lor de dezvoltare prin folosirea de insecticide de inalta clasa si cu
remanenta, repetandu-se de 2-3 ori la interval de 7 zile.
c) Deratizarea se face in scopul combaterii rozatoarelor ce au importanta
epidemiologica sau care produc pagube economice. Deosebim masuri profilactice
si masuri de combatere propriu zisa.
Masurile profilactice urmaresc impiedicarea accesului rozatoarelor in special
in spatiile unde se depoziteaza si prepara alimentele, astfel:
- se efectuaza curatenia, zilnic,in toate spatiile unde se gasesc alimente;
 - alimentele sunt depozitate corespunzator;
- resturile menajere se indeparteaza dupa fiecare operatiune de prelucrare a
materiei prime (zarzavaturi, conserve, etc.);
- se etanseizeaza orificiile de aerisire cu site.
Masurile de combatere propriuzisa utilizeaza mijloace chimice (raticide).
5. Organizarea si efectuarea actiunilor de imunoprofilaxie
In practica epidemiologica, pentru profilaxia si combaterea unor boli
transmisibile se efectuaza imunizari ale personalului medico-sanitar, in campanii
de vaccinare, dupa o catagrafie intocmita de asistentii de igiena din cadrul CPCIN.
- vaccinul antigripal - actiunea de vaccinare se desfasoara in sezon
preepidemic la indicatia Ministerului Sanatatii si a DSP-ului judetean.
- vaccinul hepatitic B recombinat – se administreaza dupa o shema de
vaccinare : 0, 2, 6 luni la personalul sanitar la risc.
In cazul producerii unui accident la efectuarea manoperelor medicale, se
investigheaza persoana asistata precum si cadrul sanitar pentru HIV si HBV si se
intreprind masurile necesare fiecarui caz in parte.
6. Supravegherea permanenta a dinamicii morbiditatii prin boli transmisibile
cu pastrarea evidentei si raportarea cazurilor conform instructiunilor in
vigoare.
Depistarea cat mai precoce a pacientilor cu boala infectioasa pe perioada
spitalizarii duce la lichidarea in cat mai scurt timp a focarului de infectie. Se
raporteaza cazul CPCIN-ului care instituie imediat masuri antiepidemice de
curatenie, dezinfectie si eventual izolare si care efectueaza ancheta
epidemiologica pe care o prezinta la DSP.
7. Prevenirea accidentelor in timpul expunerii profesionale
Se evita pe cat posibil accidentele:
- in timpul manipularii acelor dupa folosire;
- in timpul colectarii acelor si seringilor in vederea indepartarii acestora;
- in timpul taierii fiolelor.
In cazul producerii de accidente (intepare, taiere, stropire) la personalul
medico-sanitar, se va acorda primul ajutor, astfel:
a. In caz de expunere cutanata:
- se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste dupa care se utilizeaza
un antiseptic, dezinfectant, timp de contact minim 5 min
b. In caz de expunere percutana:
- se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste dupa care se
utilizeaza un antiseptic, dezinfectant, timp de contact minim 5 min
- este interzisa sangerarea deoarece poate crea microleziuni care pot
accelera difuziunea virusului.
c. In caz de expunere a mucoaselor:
- se spala abundent timp de 5 min cu ser fiziologic sau apa in lipsa absentei
acestuia.
 Persoana accidentata este luata in evidenta si i se pune la dispozitie toate
serviciile necesare:
 tratamentul leziunii;
 investigatii de laborator;
 profilaxie (imunizare – HBV, chimioprofilaxie in cazul HIV)

Intocmit,
As.pr. igiena
VLAHOPOL EROS

Medic coordonator CPCIN,

Dr. DRAGULESCU ALINA