,,INOXPLUS" SRL

(denumirea anitdlii)

Aprobatdprin Ordinul nr._

din,r_"_ 20
$tampilu unitdgii

INSTRUCTIUNEA nr.10
de securitate Si sdndtate in muncd
pentru qoferi

I. Cerinle generale de securitate Si sdndtate in muncd

I.l.La exploatarea autovehiculelor se admit angaja{ii nu mai tineri de 18 ani

care au sus{inut examenul medical qi au:
- permis de conducere, eliberat de organele de polilie;
- permis temporar, eliberat de organele de polilie;
- certificat de inregistrare amijlocului de transport;
- foaia de drum semnata de mecanic, care permite
iegirea pe rutd a
automobilului in stare buna, qia inspectorului, care dupa examenul medical
inaintea calatoriei, confirma faptul cd qoferul este admis pentru conducerea
mij locului de transport.
I.2. Soferul poate fi admis la lucrul sinestitdtor doar dupd instructajul
introductiv privind protectia muncii qi a instructajului la locul de lucru. $oferul
trebuie si fie instruit despre metodele de lucru frrd pericol conform programului
confirmat de ingenerul-qef al intreprinderii.
1.3. Lucrdtorul trebuie sd indeplineascd numai lucrul pentru executarea
cdruia a fost instructat qi admis de cdtre conducdtorul sdu direct.
1.4. lucratorul trebuie sd fie atent qi punctual in timpul lucrului, sd nu-gi
distraga atenlia sa qi a altor lucrdtori la ac{iuni gi discutii de prisos .
1.5. Nu se permite atingerea de mecanismele in miqcare, de firele electrice,
pd4ile mecanismelor aflate sub tensiune.
I.6. Trecerea pe teritoriul intreprinderii se efectueaza doar in locurile
permise, nu se permite trecerea peste produsele aflate pe podea (sau alte obiecte).
1.7. Nu stali qi nu treceli sub incdrcdturile ridicate, evitali trecerea sub
lucrarile ce se efectuiazd,la inillime.
1.8. Iegind la rutd sd ave{i la sine aceastd instrucliune.
1.9. $oferul in automobil poartd rdspunderea privind respectarea tehnicii
securitSlii de toate persoanele aflate in maqinS, gi este obligat sd ceard indeplinirea
acestor reguli de la toate persoanele legate de lucrul gi deservirea mijlocului de
transport. Daca in timpul indeplinirii unor lucrari se formeaza condilii periculoase
pentru viala sau sdndtatea goferului sau a persoanelor care se afla in automobil,
el
este obligat sd inceteze imediat lucrul qi sa inform eze rcprezentantul
clientului.
1.10. Angajatul care nu indeplineqte cerinlele instrucliunii de proteclie a
muncii prezente va fi tras la rdspundere conform legisla{iei in vigoare.
II. Cerinle de securitate Si sdndtute tn muncd
tnainte de tnceperea lucrului
2.l.inainte in cursd conducdtorul autovehiculului este obligat sd
de plecare
controleze starea tehnicd a autovehiculului gi a remorcei, a frinei, volanului,
ilumindrii, claxonului, stergatorului de parbriz, acumulatorului, incuietoarei
peretelui caroseriei, mecanismului cuplajului de remorcS, verifica{i parima de
asigurare, controlali sd lipseasca pierderi de fluid, de combustibil, de ap6 de ulei,
,
presiunea in anvelope, $i in caz cd nu corespunde din punct de vedere tehnic, va
refuza plecarea in cursd, aceasta putind constitui un pericol pentru circulalie.
2.2. Lucratorul trebuie sa qtie, ca toate intreprinderile de transporl (garajuri,
bazele, parcurile auto) privind cerinlele de securitate tehnica gi condiliile tehnico-
sanitare sunt divizate in doud grupe:
a) grupa 1 - intreprinderile, care au in componenla lor nu mai mult de 30
automobile;
b) grupa 2 - intreprinderile, care au in componenla lor mai mult de 30 de
automobile.
Sd se {ina minte cd:
in intreprinderile din grupa 1 deservirea automobilelor se permite ftrd
separarea zonei de stalionare de zona de deservire.
in intreprinderile din grupa 2 deservirea automobilelor se efectui aza separat,
zona stalionarii trebuie sd fie amenajatl, in incdpere deosebitd,, aparte de zona de
reparalie.
2.3. Amplasarea automobilelor la parcare trebuie sd fie efectuata cu distanla
dintre ele de La0,6 pina la 1,0 m.
2.4. Distanla intre conturul din spate a automobilului gi a constructiilor
cladirilor trebuie sa fie nu mai micd de distan{a de la axul de mers inapoi qi
conturul din spate plus 0,5m. in acest caz este necesara o ingradire (bard
opritoare), lalimea cSreia trebuie sd asigure aceasta distan{d.
2.5. Pentru lucratorii care sunt ocupali cu transportarea cimentului, varului,
gunoiului,carbunelui, petrolului qi a altor incarcdturi impurifi catoare, sunt necesare
cabine de dug.
2.6.Toate automobilele trebuie sa fie inzestrate cu:
- starter in stare tehnicd bund;
- parbriz frrd crip[turi qi intunecare;
- cura{itor pentru parbriz automat;
 - giamuri din parfi qi din spate;
- podeaua cabinei in stare bund;
- lacdli la uqile cabinei in stare bund, care sd evite
deschiderea lor spontan6.
2'7 ' TJrmdrili ca in motor sd nu fie prelucrate
cilindrle blocullui, pistonuiui,
pemtru a evita nimerirea in cabind a gazelor de
evacuare prin supapa de aer.
2'8' Conducta de evacuare trebuie sd aibd cuplare strinsd cu colectorul
motorului, colectorul motorului gi amirtizorul sd nu aibd crdpaturi gi
gduri.
2.9. inaintea pornirii in cursd controlali sd fie pe loc:
- semnalul de oprire avariatd,;
- trusa de prim ajutor;
- estingtor in stare tehnicd buni;
- setul de instrumente, care sd permitd efectuarea repara{iei in timpul
cdlStoriei;
- cric cu capacitate de ridicare respectivd;
- maniveld de pornire;
- lanternd electricd, lampd mobila;
- pompd manuald pentru inflarea anvelopelor qi suflarea conductei de
benzind.
2.r0.Pdstrali gi transportali instrumentele intr-o ladd speciali.
2.11. Automobilul, independent de marca, trebuie sd fie inzesrat cu o
oglindd reflectoare, care permite qoferului sd vizioneze drumul din urma
automobilului.
2.I2. Camioanele cu caroserie de tip autobasculantd:
- trebuie sd aibd pirghii de blocare pentru a evita rasturnarea spontand a
caroseriei;
- bordurile din pd{i gi din spate trebuie gi ele s[ aibd pirghii de blocare, care
nu vor permite deschiderea lor spontanS, qi vor asigura inchiderea strinsd a
bordurilor;
- suprafala caroseriei trebuie sd fie netedd qi dreapt6;
- persoanele ce insolesc incdrcdtura trebuie sd se afle doar in cabind cu
qoferul.
2.13. inaintea lucrdrilor de reparalie qi deservire tehnicd a automobilului:
a) aduce{i in ordine hainele de lucru: inchee{i minecele, aranja\i
imbrdcdmintea in aqa mod ca capetele ei sd nu atirne, ascundeli pdrul sub o
bonet6;
b) verifica{i comlecta{ia gi starea buni a instrumentului manual,
dispozitivelor qi a echipamentului de protectie individuald;
c) aranjali locul de lucru, stringeli obiectele de prisos, care vor incur ca la
efectuarea lucrului;
 d) convingefi-vd ca locul de lucru este suficient iluminat
orbeqte
li lunlina nu
ochii;
e) dacd este necesard folosirea lampei mobile,
verificati cd ea sd aiba plps6
de protectie, firul sr fie izolat. Tensiunea
nu trebuie sd depdge ascd l2y;
f) daca in apropierea locului de lucru se produc lucrdri
de sudare, cereli de
la administra{ie sd fie instalate paravane pentru
proteclia felei qi ochilor de acliunea
razelor sau imbrdcali ochelari de protecqie;
g) cind instalali automobilul deasupra canalului
de revizie , acoperllr toate
rezervoarele de benzind cu invelitoare antiinflamabile.
III. Cerinle de securitate Si sdndtute tn muncd
tn timpul lucrului
3'1' Nu se admite accesul la lucrarile de reparalie gi pornirea
automobilului
a persoanelor strdine, care nu au dreptul la a$a ceva (hamalilor, agentului,
pasagerilor).
3'2' La pornirea motorului cu ajutorul minerului nu apucali minerul de
pomire cu degetul mare.
3'3. Nu permiteli hamalilor sau pasagerilor sd coboare sau sd urce in timpul
cind automobilul merge, sd meargd pe scara automobilului sau in caroserie in
picioare.
3.4. Nu se admite transportarea in caroserie a persoanelor, care nu sunt
indicate in foaia de drum.
3.5. Cind se impacheteaza gi se aranjazd incdrcdtura in caroserie. se las6
loc pentru hamali.
3.6. in caroseria remorcei transportarea oamenilor este interzisd.
3.7 . Fiecare dati in timpul opririi se foloseqte frina de miind.
3.8. Nu se permite incdrcarea automobilului qi a remorcei supra gabaritelor
stabilite qi a capacitalii de incdrcare.
3.9. in timpl incdrcdrii maqinei cu ajutorul mecanismelor de ridicare nu se
permite sd se afle cineva in maqind sau sd se efectueze deservirea ei.
3. 10. Este necesar sd claxonali in cazwile urmatoare:
- la intrarea qi ieqirea prin po(ile bazei auto, a depozitului;
- pornind din loc;
- merghind inapoi;
- in condiliile vizibilitdfli limitate;
- in toate cazurile de pericol de tamponare.
3. I f . in apropierea trecerilor, pasajelor este necesar de scbzu t viteza.
3.I2. TreceJi pasajul de nivel a caii ferate cu viteza nu mai mare de 5 km/o
dupd ce va convingeJi in siguranla deplind a circulaqiei.
3.13. Nu admiteli viteza pe trecerile qi drumurile de acces mai mare de
10km/o, iar in incdperile de producere - 5 km/o.
 3.14. Reparalia qi deservirea tehnicd a automobilului.
in timpulrepara{iei gi deservirei tehnice a automobilului se interzi ce frrd,
permi siunea mecanicului executarea urmdtoarel or lucrdri :
- prelucrarea metalelor cu perforator manual pneumatic sau electric;
,
- asculirea instrumentelor cu ajutorul maqinelor de ascuqit;
- lucrdrile efectuate cu ajutorul maqinelor de ridicat;
- lucrdrile de sudare cu gaz.
Pentu indeplinirea susnumitelor lucrdri este necesar invd{dmint special,
instruire speciald privind mSsurile de securitate in volumul instrucliilor pentru
lucrdrile date.
in timpul reparaliei qi deservirei automobilului:
3.15. Vdrsarea uleilor qi a agregatelor automobilului se efectuiazd in vase
speciale. Dacd o careva cantitate de ulei sau solidol au nimerit intimpldtor pe
podea, acest loc se presoara cu nisip uscat sau rumegu$
Si se stringe intr-un loc
aparte.
3.16. Nu lucrali sub automobilul care ce afld pe loc inclinat, in caz de
necesitate lua{i toate masurile de securitate, frina{i gi puneli prima vitezd., puneli
sub roli suport de nddejde, scoate{i cheile de contact gi inchideli magina.
3.17 . Chind scoateli sau instal a\i agregatele, instalali gasiul automobilului pe
suporturi speciale, fixali bine ro{ile.
3.18. Nu puneti sub gasiul automobilului in calitate de suport obiecte
intimpldtoare.
3.19. Chind ridica{i gi fixali maqina pe cric, instalali cricul doar pe pdmint
tare. In caz de necesitate de a instala cricul pe pdmint moale sau hleios, sub cric se
pun scinduri late gi groase pentru a asigura starea lui stabila.
3.20. Sd nu va aflali gi sd nu lucra{i sub automobil, dacd el este fixat pe cric
fdr[ suporuri de asigurare speciale.
3.21. in timpul lucrului sub automobil aranjali-vd intre roli de-a lungul
maqinii.
3.22. Sd va virili sub automobil gi sd ieqili de sub el doar din partea opusd
trecerii.
3.23. Pentru lucrul sub automobil in pozilie culcatd folosili covorage,
inzestrate pentru comoditate cu suport pentru cap, imbrdca\i ochelari de protec{ie.
3.24.In timpul lucrului folosili doar instrumente qi dispozitive in stare bund.
Pdstrali sculele de lacdtuserie curate qi uscate.
3.25. Materialul de qters folosit trebuie de strins inldzi speciale din metal cu
cdpace.
3.26. Dacd pe imbrdcdmintea de serviciu sau pe miini sint pete de benzind,
nu va apropiali de foc deschis, nu fumali qi nu aprindeJi chibrituri.
 3.27 . Umflarea anvelopelor cu aer comprimat este permisd doar in ingr6dire
speciald, trebuie sd vd convinge{i cd inelul de inchidere intrd bine in canalul
de
inchidere a discului. Umflarea anvelopelor in afaraingrdditurii este interzisd.
3.28. Pentru ridicarea, scoaterea, instalalia qi transportarea agregatelor,
nodurilor qi detaliilor grele se folosesc mecanisme de ridicare-transpoftare in stare
bund cu dispozitive ajutdtoare de prindere a sarcinii.
3.29- Sd nu lucrali gi sd nu vd aflali sub automobilul, care at?rnd pe funia
mecanismului de ridicare.
3.30. inainte de a incepe reparalia automobilului instalat deasupra canalului
de revizie:
- verificali corectitudinea instalirii rolilor in raport cu cele directoare.
- frinali automobilul qi fixaqi rolile;
- verificali sd fie acces liber in canaI, controlali starea bund a scarei gi a
gratiilor de pe podeaua canalului.
3.31. C?nd vd afla\i in canalul de revrzie, examinarea qi repara\ia
automobilului trebuie efectuatd in ochelari de protectie.
3.32. La demontarea qi montarea arcului lamelar se folosesc cleqti
licitugdregti sau alte dispo zitive de stringere.
3.33. Scimbarea arcului lamelar se efectui eazd" doar dup[ descdrcarea lui qi
instalarea suporturilor speciale sub gasiul automobilului. Verificarea coinciderii a
gaurei urechii arcului qi a cercelului se efectuiazd, cu ajutorul poansonului sau a
domului.
3.34. Pentru scoaterea unor agregate sau detalii, care necesitd efort, sau alte
incomoditdli folosili dispozitive care uqureazd lucrul.
3.35. C?nd lucrali cu ciocaul luaJi sama sd nu va lovili pe d-strd sau pe o altd
persoan6.
3.36. Nu admiteli sd vd aflali D-strd sau o altd persoand sub caroseria
ridicatd a autobasculantei fard instalaliea suporturilor speciale, care nu vor permite
caroseriei sd cadd. Este interzisd folosirea pentru acest scop a unor obiecte
intimplStoare.
3.37. Lucrind la tejgeaua de timpldrie, luali sama ca suprafala ei sd fie
netedS, inveliti cu tabld de olel gi sd nu aibb bavuri.
3.38. Praful qi rdzdtura de pe masa de lucru qi de pe dispozitive se gterge cu
o perie sau cu un qtergdtor.
3.39. Sd nu efectuati lucrdrile de reparalie a automobilului , care se afld in
miqcare, sd nu vd afla\i sub automobil atunci cind Iucreazd, motorul.
3.40. Cind lucrati in apropierea ventilatorului, pentru evitarea accidentelor,
scoateJi de pe el cureaua de transmisie.
3.41. Cind pornili motorul cu capotul deschis, fili atent ca nici o persoani sd
nu se afle in apropierea motorului.
 3'42' Pentru evitarea poludrii aerului nu admiteli lucrarea
motorului in
incipere inchisd fbr[ ventilafie mai mult de 5 min.
3 '43 ' Inaintea pornirii in cdldtorie lucrdtorul este
obligat s6 primeascd, iar
administralia intreprinderii a dea in primire a automobilului
in partea lui tehnicd,
sd-i pun[ lucritorului in foaia de drum viza,care perrnite aceastd
cdl6torie.
3'44. Lucrdtorul trebuie sd qtie, cd nu se permite folosirea qoferului
la
lucrdrile de incdrcare -descdrcare, cu exceplia incdrciturilor mdrunte,
care nu
necesitd eforturi mari.
3 '45. Cind efetuali lucrdrile de reparalie pe linie,
respectali tehnica securitdlii
stabilitd pentru deservirea automobilului in garaJ.
3.46. Remorcajul automobilelor defectate se permite doar cu permisiunea
administraliei, cu exceplia cazurilor de urgenld .
3.47 . Remorcarea automobilelor defectate se efectuiazd cu respectare
urm[toarelor reguli:
- automobilul remorcabil trebuie sd aibd frinele in reguld, in caz contrar
remorcarea se efectuiazd, cu cuplaj rigid;
- in automobilul remorcabil se afli doar qoferul, aflarea altor persoane in
automobil se interzice;
- automobilul remorcabil trebuie s6 fie inzestratcu claxon.
3. 48. Legarea automobilului remorcabil se efectui azd, cuajutorul unui cablu
de o!el, unui lan!, sau cu o bard metalica de lungime respectivd. Funia trebuie s6
fie insemnatd cu un stegule{ rogu.
Migcarea automobilului peste liniile cdii ferate:
3.49. Mijloacele de transport pot traversa liniile cdii ferate doar pe pasaj de
nivel a cdii ferate, cedind drumul trenurilor (locomotivelor, drezinelor).
3.50. in apropierea pasajului de nivel a cdii ferate goferul este obligat sd se
conducd de indicatoarele de circulalie rutierd, de semafor, de liniile de trasare, de
pozilia barierei, de indicaliile servitorului pasajului qi sd se convin gd cd nu se
apropie terenul.
3.51. Se interzice intrarea pe pasajul de nivel a cdii ferate:
- cind bariera se inchide, sau este deja inchisd ( independent de culoarea
semaforului);
- cind semaforul e rogu (independent de pozitriabarierei);
- cind servitorul pasajului aratd, semnalul de interzicere;
- dacd dupd pasaj s-a blocat circula{ia, faptul care a impus qoferul sd se
opreascd inaintea pasajului;
- daca de pasaj se apropie vre-un tren (in limita vederii).
in afard, de aceste cazuri se interzice:
- ocolirea mijloacelor de transport cu intrarea pe traficul de direclie opusd
;
 - deschiderea sinestdtdtoare a barierei;
- trecerea pe pasaj a maginelor agricole, de constmclie gi altele,
care nu
sunt in stare transportabild.
3'52' in cazurile, cind traversarea pasajului este interzisd, goferul
este obligat
sd se opreascd inaintea liniei speciale sau a semaforului,
cind ele lipsesc - nu mai
aproape de 5m inaintea barierei, cind lipseqte gi ea
inaintea ginei caii ferate cele mai apropiate.
- nu mai aproape de lgrn
3'53' Cind goferul a fost nevoit sd se opreascd pe pasajul de nivel
a caii
ferate, trebuie imediat sI coboare persoanele aflate in maqind qi
sd fie luate masuri
urgente privind eliberarea pasajului.

3.54. Conducerea automobilului iarna.

3 .5 4.1 . DrumuI inzdpezit.

Cind se circulS pe un drum acoperit cu zdpadd. conducitorii autovehiculelor

sint obliga{i sd respecte urmdtoarele reguli:
- pomirea din loc sd se efectuieze incet qi treptat cu viteza intiia, frrd
smuncituri, evitind patinarea rolilor, deoarece in timpul patindrii sub ro{i se
formeazd pojghila de gheald, care micqoreazd puterea aderenlii ro{ilor cu drumul qi
impiedicd pornirea automobilului din loc.
- dacd totuqi s-a inceput patinarea rolilor, este necesard folosireia treptei de
vitezd' pentru mersul inapoi, face{i magina sd meargd pulin inapoi, qi repeta{i din
nou migc arca inainte. Daca rolile n-au incetat sd patineze, lua{i masuri pentru a
mari aderenla ro{ilor cu suprafala drumului cu ajutorul mijloacelor existente (nisip,
cenugd, vreascuri etc);
- viteza trebuie mdritd incet gi uniform, frin?nd cu motorul fbrd a deconecta
transmisia. Cind vitezatrebuie micqoratd brusc, folosili frinarea intermitentd.
- pentru a frina trebuie cu pricepere sd folosili sistemul de frinare ,Iin, fdrd, a
deconecta transmisia, gi doar in timpul migcdrii maqinii pe iinie dreaptd. Este
interzisd frinarea la cotituri qi la curbele drumului. in aceste cazuri viteza trebuie
micqoratd pind la cea minimalS pind a ajunge la cotiturd.
- in timpul cdldtoriei 1ine1i-va de partea nivelatd a drumului inzdpe zit. Pe
drum bombat, in mS.sura posibilitdlii, strdduili-vd sd vd lineli de mijlocul drumului,
faptul care evitd posibilitatea lunecdrii automobilului la marginea drumului.
- troenele de pe drum se traverseazd, accelerind preventiv viteza, folosind
inerfia automobilului.
Deoarece pe drumurile inzdpezite cregte pericolul deregldrii miqcdrii qi
alunecdrii automobilului, intimpinind alte mijloace de transport trebuie ?ndeosebi
de respectat regulile de precaulie. inainte de toate, se recom andd,, cind vedeli alt
transport in intimpinare, dinainte sd micqorali viteza qi sd vd apropia{i de marginea
drumului.
 Pe drumurile inguste inzdpezite goferul este obligat s6 evite
abaterea
automobilului intr-o parte, deoarece rolile pot nimeri
in zilpadd adincd qi ele pot
incepe a patina, sau tot automobilul poate aluneca
in cuvetd.
Pentru a ocoli alte mijloace de transport (inclusiv
cele ce vin in intimpinare)
folosili locurile neacoperite de zdpadd,, sau cu pulind
zdpad6,. ydzdnd,alt autombbil
in intimpinare, in aceste cazuri qoferul este obligat
sd se opreascd.
Pe drumurile inguste cu valuri de zdpadd, pe
marginea drumului, care.
limiteazd' vizibilitatea, trebuie sa fi1i atenli
la cotituri qi sd prevenili mijloacele de
transport din intimpinare cu claxonul sau farul.

3.54.2. Drum acoperit cu gheafi.

conducerea automobilului pe drum acoperit de ghealb
din cauzamicqoririi
aderenlei ro{ilor cu suprafala drumului este legatd de pericolul
de a pierde contrrrlul
asupra drumului, lunecdrii automobilului de pe
drum, patndrii ro{ilor, pin,i gi,
rdsturnarea automobilului. Pe drumul acoperit
de gheald pornirea din lor; se
efectuieazd indeosebi lin. Este necesar sd vd miqcali
uniform , cu vitezdir:ricd,
asigurind puterea de tracliune necesard a rolilor conductoare
frrd patinarea,lbr qi
frrd schimbarea treptelor de vitezd. in general, schimbarea treptelor
de vitez,ir pe
drum alunecos este nedoritd, deoarece aceastd schimbare poate
aduce la patinarea
rolilor conductoare, lunecarea automobilului.
in cazul cind drumul acoperit cu gheald are profil compus(pantd abrupta si
cotiturd cu raza micd), se folosesc coliere, lanluri contra lunecirii,
care se imbracg
pe rolile puntei motoare. Cind vede{i vre-un obstacol pe
drum, trebuie sd frina{i din
timp, mdrind treptat eficacitatea frindrii. Pe drumul lunecos parcursul
de frinare se
m5'reqte de 2-3 ori, deaceia nu se recomandd apropierea de mijloacele
de transport
care merg inaintea D-strd mai pulin de 40m. in timpul frinarii
rolile nu trebuie sd
lunece. Frinarea bruscS, sau mdrirea alimentdrii cu combustibil pentru
schimbarea
rotaliilor arborelui cotit a motorului, conectarea bruscd a transmisiei dupd
schimbarea treptei de vitez6. efectuarea prea rapidd a cotiturilor pot aduce
la
lunecarea automobilului.
Imediat la apari\ia primelor semne a lunecdrii mic$ora{i lin alimentarea cu
combustibil ( viteza rotaliilor a arborelui cotit a motorului), intoarceli volanul
in
direc{ia lunecdrii qi restabilifl directia miqcarii automobilului.
Pentru prevenirea lunecdrilor goferul este obligat sd respecte urmdtoarele
reguli:
- miqcali-vd pe drumul lunecos cuvitezaminimald, eare asigurd securitatea;
- ia cotituri volanul trebuie intors foarte incet;
- evitali frinarea la cotituri qi curbe;
- la oprirea automobilului din timp micqorali viteza pind la cea minimali, gi
doar apoi apdsali lin pe frin6.
 Evitali migcarea pe un ecartament adinc de gheald
. in cazulcind miqc area pe
aceastd cale este inevinabild,, vitezatrebuie
sd fie minimald, deoarece mdrind
puteli v[tdma anvelopele, carterele agregatelor, viteza
conducta frinei, mecanismul de
directie etc.
Coboririle qi urcdrile pe drumul acoperit cu ghea{d
se indeplinesc, de regul6,
Iaviteza intiia.
Pentru ameliorarea aderen{ei rololor cu sup rafala
drumului, coboririle qi
urcdrile independent de inclinalie qi longivitate
trebuie de presurat cu nisip, cenuqd,
pietriq, sol uscat' Dacd sinteli nevoili sd oprili
magina in timpul urcarii, pentru a
evita lunecarea puneli sub rolile din urmd unele
suporturi sau rezema{i-le de valul
de zdpadd de pe marginea drumului.

3.54.3. Drumul alunecos.

Deseori drumul este lunecos, mai ales dupd ploaie
sau la desfundarea drumurilor
de primdvara' Asfaltul poate sd fie lunecos la
inceputul ploii, cind praful qi noroiul,
care nu se observd in condilii normale, au dovedit
sd se dizolve,dar incd n-au fost
spdlate de ploaie. Pavajul de bolovani umed
rdmine lunecos tot timpul. Drumul
asfaltat poate fi alunecos dimineafa, cind pe asfalt
se adund umezealadin ceafd,
Yara' la miezul zrlei, cind asfaltul se topegte qi
devine lipicios, cind fiunzele umede
acoperd drumul' Pe drumul lunecos se micaor eazd"
ad,erenla rolilor cu suprafala
drumului' se maregte distan{a de frinare,
ware pericolul de blocare a rolilo r, dar
acest fapt poate aduce la pierderea echilibrului
automobilului.
sd stutiem particularitalile migcdrii pe drum lunecos.
Pe drum alunecos, cind pornili din loc, se recomandd
sd folos i[i vitezaintiia
qi apa numitul contactul "uscat" intre anvelope gi
drum, care se formeazd,in timpul
staliondrii automobilului. Trebuie sd vd pornili din loc fbrd
efort brusc. pentru
aceasta trebuie sd conectali incet transmisiunea qi
in acelagi timp apdsafi iin pedala
de alimentare cu combustibil, mdrind treptat rotaliile a
arborelui cotit qi viteza
automobilului' Nu trebuie sd ldsali brusc pedala transmisiunii,
dealtfei rolile
conductoare se vor invirti pe loc, fdrd sd asigure miqcarea
inainte a automobilului.
Pe drum alunecos la cotituri trebuie sd
{inefi minte cd Iacurbe automobilul
se miqcd in aga mod, ca roata internd din urmd
se afld mai aproape de marginea
drumului decit cea dinainte. Deac eia, dacd, qoferul in timpul
cotiturii va indrepta
roata dinainte pe marginea internd sau aproape de ea,
atunci roata din urm6 pout"
sd se ducd spre marginea drumului sau sa se opreascd
in piatra bordurei.
La cotituri este foarte periculoasd lunecarea automobilului.
Cauzalunecdrii,
cum deja a fost men{ionat' este aderenla proastd intre
ro{i gi drum. yitezamare la
cotituri duce 7a ceea cd puterea de ine(ie este mai mare
dec?t puterea aderenlei qi
dezlipeqte rolile de drum. Rolile continud circulalia
lunecind. Ele lunecd in direclia
puterii de ine(ie: inainte cind se frineazd brusc, qi
- la cotituri - intr-o parte.
 Deaceia pe $oseaua umedd gi lunecoasd trebuie sd evitali frindrile
bruqte qi viteza
mare mai ales la cotituri.
uotlturlle pe drum
Cotiturile drum lunecos,
lunecos, chear qi destul de line, se recomadd sd fie
indeplinite frra deconectarea transmisiei gi cu vitezaminimald.
Dacd in timpul efectuirii cotiturii automobilul a inceput sd lunece intr-o
parte, este necesar sd oprili imediat efectuarea cotiturii,
sd intoarceli repede volanul
in direclia lunecdrii, apoi, cind direc{ia automobilului se va corecta,
intoarce{i incet
vol anul in p ozilia iniliald.
Pe drum lunecos la cotituri frinarea se efectui eazd qi ea in
mod combinat,
mai mult cu motorul, micgorind incet alimentarea cu combustibil,
in aqa mod se
micqoreazd frecven\a de rotalie a arborelui cotit, qi in acelagi timp
se efectuieazd
frinarea cu frina de lucru.
Pe drumurile unde sint multe cotituri , viteza gi distanla dintre automobile
trebuie alese in aqa mod, ca sd asigurali securitatea circulafiei.
Acest lucru mult
depinde de profilul drumului, vizibilitate gi starea drumului.
De obicei, pe drum
uscat distanla intre mijloacele de transport trebuie sd fie aproximativ
egal6 cu
mdrimea numericd a vitezei. Spre exemplu, dacd viteza automobilului
este de 40
km/o, atunci distanla de la automobilul care merge inainte trebuie sd
fie nu mai
micd de 40 m.
Pe cind pe drum lunecos distanla intre automobile trebuie marita
cel pulin de
dou[ ori. Vitezele mari aici nu se admit. Oprirea gi frinarea bruscd pot
aduce la
lunecarea automobilului, pierderea controlului asupra circulaliei qi, ca
urmare, la
accident rutier.
Cind automobilul incepe sd lunece intr-o parte se recomandd sa dali drumul
la pedala frinei. Un gofer cu experienld ar putea sd continuie frinare a, dar
ar trebui
sd facd acest lucru atent, ca nu cumva sd se blocheze roJile. Cind toate rotile
sunt
blocate gi in acelagi timp lunecd, este imposibild oprirea lunecdrii cu ajutorul
volanului schimbarea direcliei rolilor nu poate schimba traectoria migcarii
automobilului. Trebuie schimbat modul de frinare. Pe drum lunecos mulli goferi
uttlizeazd, aqa numita frinare ,,intermitentd", care o putem descrie in aga
mod. La
inceputul lunecdrii goferul apasd tare pedala frinei, apoi pe o clipd ii dd drumul.
Dacd rolile in timpul frinbrii s-au blocat, ele tot una dovedesc sd se invirteascd
gi s6
capete aderenla cu drumul, lunecarea a incetat. Apoi qorerul iardsi apasd
pe pedala
frinei, dar pulin mai incet. Apdsarea mai slabd decit prima datd evit6 blocarea
rolilor. Din nou ii de drumul pedalei frinei etc. De frinat trebuie in aqa mod ca
rolile sd nu se blocheze.
O metodd comodd de a frina pe drum lunecos este metoda combi natd., mai
mult cu motorul, micaorind incet frecvenla de rotalie a arborelui cotit cu
folosirea
in acelaqi timp a frinelor.
 3.54.4. Circulafia in timpul ploii qi a ce{ei.
Cia{a esenlial micgoreazi vizibilitatea, schimbd culoarea
razeror de lumind,
cu exceplia celei roqii. Culoarea galbend in timpul ceJii
se face roqie ticd,, ceaverde
- gdlbuie' Deaceia, cind vd apropiali de semafor in timpul celii,
trebuie s6
micqora{i viteza, , si vi uitali atent la culorile semaforului qi
sd migca{i spre
intersec{ie doar cind sinteli siguri de culoarea semaforului.
in-afard,de aceasta,
viteza circulaliei in condiliile celii trebuie aleasd
linind cont de vizlbilitate. pe timp
de ceald' autovehiculele nu vor depdqi viteza de 5 km/h dacd,
, vizlbllitatea este mai
micd de 10m.
in timp de cea\d este interzisd depSgirea mijloacelor de transporl qi
remorcarea automobilelor. Dacd este necesar sd intoarceli la stinga,
sau sd depiqili
vre-un mijloc de transpdort, trebuie preventiv sd studiali bine drumul gi
sd vd
convingeli in lipsa mijloacelor de transport cit din urmd atit qi dinainte.
in timpul circula{iei in condilii de cea[d, deasd, orientali-vd dupa marginea
trotuarului. Jineli-vd strict de partea dreapt6. De asemenea pe timp
de cea{d, in
mers sau stafionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate gi in
timpul zilei,
iar conducdtorii acestora sint obligali sd dea semnale sonore qi sd rdspundd prin
aceleaqi semnale la avertizdrile altor autovehicule ce se apropie.
Trebuie sd line{i minte cd faza lungd in condilii de ceald formeazd, inaintea
qoferului un fel de perdea de lumind, cate nu-i permite sd vaddce
se peffece pe
drum. in toate cazurrle circulind in condilii de cea!5 trepuie sb fili foarte
atenli !i
precau(i.
Circulalia autovehiculelor in caz de ploaie torenliald, ninsoare abundent6,
viscol sau alte condilii atmosferice este complicatd, deoarece aceqti factori
impedicd vizibllitatea conducdtorului autovehiculului. in timpul ploii, ca qi
in
condilii de cea!6, majoritatea drumurilor de [afi., mai ales cu sol de cernoziom, sau
argilos, devin de nestrdbdtut. Pe drumuri se form eazd. ecartamente adinci. in afar6,
de asta, in timpul ploii semnificativ se micqoreazd aderenla rolilor cu drumul qi
se
prelungegte distanla de frinare. A fost stabilit, ci la inceputul ploii
coeficientul
aderentei se micgoreazd de doud ori din aauza cd praful umezit de apa ploii
se
preface in noroi lichid, pe care lunecd ro{ile. Cind ploaia continuie
noroiul de pe
asfalt se spalb qi coeficientul aderenlei pulin creqte. Circulind in timp de ploaie,
puneli in func{ie qtergdtoarele de parbriz gi mergeli cu viteza minimald.
Stergdtoarele trebuie sd se migte repede, nu mai pulin de dou6 legdn6ri pe
secundd.
Stergdtoarele, care se miqcd mai incet, acoperd pe mult timp zona de vedere.
Bdltoacele intilnite in cale mai bine sd le ocolili (sub apd se pot afla pietre
mdqcate,
ganluri etc), sau traversali-le cu viteza scdzutd.
Circulind in timpul ploii evitali frindrile, deoarece in timpul frinarii rolile
se
blocheazd qi distanla de frinare se mlreqte. Cind automobilul lunecd, poate
aparea
 situalia cind automobilul iqi pierde echilibrul qi
qoferul pierde controlul asupra
circulaliei. Dacd s-a inceput lunecarea, este necesar:
- sd ldsali imediat pedala frinei;
- intoarceli rolile in direclia lunecdrii, apoi din nou
intorcefi-le in direclia
circulaliei automobilului;
- apdsa{i uqor pedala alimentdrii cu combustibil;
- echilibrali automobilur cu ajutorul volanului.
Trebuie sd line{i minte cd pe drum umed qi lunecos
nu se recomandd sd
folosili frina de parcare.

3.54.5. Circulafia in timpul intune cat a zilei.

Circulalia automobilului in timp de noapte este legatb de unele
greutifi. in
intuneric scade vizibilitatea, se schimbd inchipuirea despre
spa{iu, ochii obosesc
mai repede dechit ziua- Noaptea goferul poate fi orbit de lumina
farurilor a
mijloacelor de transpot't, care vin in intimpinare. Pornindu-va
in drum noaptea,
trebuie s[ fi{i foarte atent gi precaut. Ca si evitagi orbirea
de lumina farurilor a
mijloacelor de transport, care vin in intimpinare, cind vedeli cd
?n intimpinarea D-
stra vine alt automobil trebuie sd schimbali faza lungd pe
fazascurtd. in cind
automobilul care vine in intimpinare n-a schimbat faza lungii "u,
pe cea scurtd qi va
orbit, sunteli obligat, frrd sd schimba{i banda de circulalie, sd
scade{i viteza,sau sd
vd oprili qi sd conectali semnalul de alarmd.. in timpul circulaliei
nu se recomandd
sd vd uitaqi la farele automobilelor ce vd vin in intimpinare.
Noaptea in locuri cu vizlbilitatea proasti viteza trebuie scdzutd pind la cea
minimal[' Dacd a apdrut necesitatea de av6 opri pentru reparalie sau pentru
a vd
odihni in afata localitdlii, trebuie sd scoateli maqina din drum.
in ti-pul staliondrii
noaptea in locurile neluminate a drumului pe automobil trebuie
sd ardd luminile de
gabatit de parcare. Noaptea qoferul trebuie sd fie atent qi
in orice moment sd fie
gata sd se opreascd.

IV Cerinle de securitute Si sdndtute tn muncd

tn situalii de avurie

4'1. in caz d,e incendiu imediat oprili magina, inchideli rezervorul

cu
benzind qi deconectali acumulatorul. $oferul este obligat sd preintimpine
colegii
despre pericol, sd solicite ajutorul echipei de pompierigi sd participe
la stingelea
focului (flacdra se stinge cu nisnip, pinzdde cort, apa, stingitour.;
4'2. in situalie de avarie, independent de destinalia automobilului,
goferul
este obligat sd acorde primul ajutor medical accidentatului
(in caz detraumare), sd
informeze imediat conducdtorul sdu direct gi sd participe
la lichidarea consecinlelor
avariei.
4'3' Pentru neacordarea primului ajutor goferul poartd rdspundere penald.
 4.4.Primul ajutor se acordd in urmdtoarea
ordine.
- inldturali influenla factorilor negativi, care amenin{d
starea sandtd{ii
accidentatului (stingeti focul de pe haine,
.Ji,ou1i starea lui etc);
- determinali caracterul qi gravitatea traumei,
cel mai mare pericol pentru
viala accidentatului qi mdsurile pentru
salvarea rui;
- lua{i mdsurile respective pentru salvarea accidentatului
in ordinea lor de
urgenld (restabili{i respiralia, masajul extern
a inimii, oprili hemorogia, pansali
rana etc);
- susline1i principalele functii de viafd a accidentatului pind la sosirea
lucrdtorului medical;
- chemali urgenla, ajutorul medical, sau luali mdsuri pentru
transportarea lui
la spital.
4'5' Anunlali imediat administralia despre accident pentru
anchetarea la timp
a cauzelor accidentului qi intocmirea procesului
verbal.

V. Cerinle de securitute Si sdndtate in muncd

dupd terminarea lucrului
5'1' Conducbtorul autovehiculului este obligat sd parcheze
autovehiculul la
locul stabilit' in timp de iarnd vdrsali apa din sistemul
de racorir e. La parcaresau in
garaj magina nu se incuie.
5.2. Despre toate observaliile gi neajunsurile in lucrul maginei anun{a(i
mecanicul intreprinderii.
5.3. Aduceli in ordine locul de lucru. curalili qi stringeli
instrumentere gi
dispozitivele.
5'4' Dacd' automobilul rdmine pe suport special, verificati cit
de bine el este
instalat.
5.5. Dupd terminarea lucrului spdlafi-vd miinile qi lua{i
baie.

Elaborat Grigore Gufu