PROIECT TEMATIC

1 DECEMBRIE – ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Inst.MARIANA ANDOR – G.P.P.nr.33 – Satu Mare

Cel mai mare si mai fericit moment din istoria noastră s-a desfăşurat la 1 Decembrie
1918. Unirea tuturor românilor într-un singur stat a fost rezultatul firesc al luptei de
secole, dusă de poporul român.
Pregătită de fapta lui Mihai Viteazul de la 1600, de ,,Unirea cea mică” din 1859 şi de
lupta eroică din anii 1916-1918 ,,Unirea cea mare” s-a înfăptuit la 1 Decembrie 1918. S-a
împlinit visarea cea mare şi de totdeauna a românilor: Unirea României într-o singură
ţară mare cu hotare minunat de rotunde si întinse până acolo unde oamenii vorbesc
aceeaşi limbă, limba română.

“Te-am dărâmat, hotar de odinioară

Brâu împletit de lacrimi şi de sânge
Veriga ta de foc nu mă mai strânge
Şi lanţul tău a încetat să doară”

Unirea a fost salutată de naţionalităţile: saşi, maghiari, secui, pentru ei,ca şi pentru
români, viitorul însemna ,,a trăi unul lângă altul în pace.”
Desăvârşirea unirii naţionale a contribuit la făurirea unei Românii mai puternice şi
mai bogate.
România, ţara noastră, s-a făurit cu mari jertfe, cu viaţa a zeci si sute de mii de viteji,
să nu-i uităm şi să-i slăvim din toata inima noastră.

Scrisoare către părinţi:

Dragi părinţi,
Dorim ca, prin modul în care abordăm tema ,,1 Decembrie ”, ziua naţională a
României, să-i determinam pe copii să înţeleagă semnificaţia acestei zile importante, prin
povestiri istorice şi activităţi interesante, să trezim copiilor sentimente de mândrie şi
preţuire a istoriei neamului românesc, să descopere valori morale ale poporului: dragoste
de ţară, eroism, vitejie, bunătate.
Ne-am bucura şi ne-ar fi de un real folos dacă în conversaţiile dvs. cu copilul, în
poveştile spuse, în vizitele făcute aţi aborda acest subiect. Toate acestea ne vor fi de folos
în discuţiile din grădiniţă.
De asemenea, de un mare ajutor ar fi organizarea unei vizite la Muzeul judeţean şi
depuneri de flori la monumentul eroilor.
Sperăm că veţi trăi şi dumneavoastră, alături de copii, sentimente de mândrie şi
preţuire a istoriei neamului românesc, care ne umple sufletele în fiecare an la 1
Decembrie.

Cu prietenie,
Inst.MARIANA ANDOR
 INVENTAR DE OBIECTIVE
EDUCAREA LIMBAJULUI
OBIECTIVE CADRU
Perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor de exprimare corectă, coerentă,
fluentă în structuri gramaticale mai ample. Îmbogăţirea vocabularului. Trezirea
sentimentului de mândrie şi preţuire a istoriei neamului românesc.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-au
înţeles.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să asculte şi să reacţioneze adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text transmise fie
prin citire sau povestire, fie prin mijloace audio-vizuale.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza celor acumulate şi să utilizeze
un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să înveţe cuvinte noi din poeziile şi povestirile audiate.
 Să utilizeze cuvintele noi în limbaj adecvat.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să trăiască sentimente de mândrie şi preţuire a istoriei neamului românesc.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să descopere valori morale ale poporului: dragoste de ţară, eroism, vitejie, bunătate
 Să cunoască evenimente deosebite, fapte din istoria României
 Să înţeleagă semnificaţia şi necesitatea Marii Uniri.
ACTIVITATE MATEMATICĂ
OBIECTIVE CADRU
Constituirea grupelor de obiecte după criteriul culorii.
Constituirea de mulţimi cu “multe”, ”puţine” şi ”tot atâtea elemente”.
Recunoaşterea şi precizarea locului fiecărui număr în şirul numeric.Utilizarea
corectă a numeralului ordinal.
Operaţii de calcul matematic în limitele 1-7.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să identifice criteriul propus de educatoare (culoare) în formarea grupelor de obiecte.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să constituie grupe de obiecte după criteriul culorii.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
Să compare două sau mai multe mulţimi de obiecte în funcţie de anumite criterii: -
număr de obiecte, sesizând diferenţe cantitative sau echivalente prin punerea în
corespondenţă a elementelor mulţimii.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să constituie mulţimi cu “multe”, ”puţine” şi ”tot atâtea elemente”.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să identifice lipsa unui obiect dintr-un şir format, să-l denumească utilizând
numeralul ordinal corespunzător respectând acordul verbal între numeral şi
substantivul care-l însoţeşte.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să precizeze şi să recunoască locul fiecărui număr în şirul numeric, utilizarea corectă
a numeralului ordinal.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să efectueze operaţii simple de calcul oral, recunoscând semnificaţia simbolurilor
aritmetice (+), (-) , (=).
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Câştigă echipa care rezolvă “repede şi bine” sarcinile propuse prin probe.
CUNOAŞTEREA MEDIULUI
OBIECTIVE CADRU
Cunoaşterea unor obiecte şi creaţie de artă populară, costume populare specifice
unor zone folclorice ale ţării.Cultivarea dragostei şi ataşamentului faţă de ţară prin
cunoaşterea portului popular specific regiunii în care locuiesc precum şi din alte zone.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să cunoască părţile componente şi motivele decorative ale costumelor populare.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să recunoască părţile componente specifice costumelor populare.
 Să enumere componentele costumelor.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să cunoască motivele decorative specifice costumelor populare.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să precizeze formele şi culorile motivelor utilizate pentru împodobirea costumelor
populare.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să trăiască sentimente de mândrie şi preţuire a portului popular.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să cunoască portul popular specific regiunii în care locuiesc precum şi din alte zone
ale ţării.
 Să sesizeze frumuseţea cu care au fost produse.
 Să le poarte cu plăcere la diferite ocazii (şezători, serbări).
EDUCAŢIE FIZICĂ
OBIECTIVE CADRU
Dezvoltarea fizică armonioasă. Formarea ţinutei corecte. Învăţarea schemei corporale.
Educarea capacităţii de a răspunde motric la o sarcină dată, de a descrie modul de
executare a mişcărilor.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să-şi formeze o ţinută corporală prin dansul popular.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să execute corect paşi de dans popular.
 Să respecte poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia, pe parcursul
executării paşilor de dans.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să perceapă comportamentele spaţio-temporale, ritm, durată, distanţă.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să execute corect paşi de dans, coordonându-şi mişcările corporale cu ritmul, linia
melodică a cântecului.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să se folosească de acţiuni motrice învăţate (paşi de dans) pentru a exprima
sentimente şi comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli (serbări, programe
artistice, şezători).
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să răspundă motric la comenzile date.
 Să exprime stări afective sau comportamente, folosindu-se de mişcare.
EDUCAŢIE PLASTICĂ
OBIECTIVE CADRU
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi,
modelaje.
Stimularea dorinţei de a fi păstrători ai valorilor culturii şi civilizaţiei.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
 Să redea lucrări originale utilizând diferite tehnici, motivele decorative existente pe
costume populare şi obiecte de artizanat.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să respecte alternarea motivelor decorative
 Să utilizeze culorile existente pe costumele populare şi obiectele de artizanat
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
 Să-şi manifeste dorinţa de a fi păstrători ai lucrărilor de artă
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să înţeleagă ce reprezintă pentru poporul nostru costumele populare, obiectele de
artizanat şi alte lucrări de artă.
 Să dorească conservarea lucrărilor de artă, de a fi păstrători ai valorilor culturii şi
civilizaţiei.
 Să fie mândri pentru toate creaţiile umane de pe teritoriul localităţii natale şi al ţării.
EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
OBIECTIVE CADRU
Cunoaşterea valorilor creaţiei populare în general (costume populare).
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să cunoască valorile creaţiei populare în general (costume populare).
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să manifeste interes pentru costumele ce se poartă în judeţul nostru
 Să se implice afectiv în crearea unor componente ale costumelor
 Să le utilizeze cu ocazia unor evenimente importante
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să înţeleagă simbolistica culorilor şi motivelor existente pe costum
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să cunoască faptul că utilizarea culorii roşii simbolizează dragostea de viaţă,
voiciune şi bucurie, iar culorile neagră şi albă se regăsesc pe costumele vârstnicilor.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să-şi dorească să fie prieteni ale acestor valori populare
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să le poarte în ocazii de sărbătoare
 Să execute paşi de dans în costume populare
ACTIVITĂŢI PRACTICE ŞI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ
OBIECTIV CADRU
Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să efectueze operaţii simple de lucru cu diferite materiale.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să taie cu foarfeca (să decupeze după contur) cercuri şi alte forme.
 Să plieze prin îndoire repetată o suprafaţă de hârtie.
 Să lipească hora păpuşilor pe suprafeţe date.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să se raporteze la mediul înconjurător contribuind la îmbogăţirea acestora prin
lucrările personale.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să găsească utilitatea imediată a lucrărilor realizate (decorarea sălii de grupă,
expoziţie organizată cu ocazia zilei de 1 DECEMBRIE).
 EDUCAŢIE MUZICALĂ
OBIECTIVE CADRU
Educarea capacităţii de a recepta muzica în mod afectiv şi de a învăţa să se
exprime prin intermediul muzicii cântând în colectiv, grupuri mici, capacitatea de a
asculta cu interes un cântec.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să recepteze cântecele
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să fie capabili să asculte cu atenţie linia şi textul muzical, executat de către
educatoare şi audiat de pe casetele audio.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ
 Să asocieze cântecului Hora Unirii paşi de dans specifici cântecului audiat.
EXEMPLE DE COMPORTAMENT
 Să execute paşi de dans pe linia melodică a cântecului “Hora Unirii”.
 Să coordoneze mişcarea cu ritmul, melodia şi textul cântecului.
INVENTAR DE MATERIALE
COLŢUL BIBLIOTECĂ
 Album cu imagini care reprezintă ”traseul” hărţii proiectului
 Harta ţării, stema ţării, steagul ţării
 Pliante, cărţi, imagini din povestiri istorice
 Album cu imagini din oraşul nostru, din ţară care reprezintă monumente istorice,
obiective economice
 Diafilme istorice
COLŢUL ARTĂ
 Imagini
 Şabloane
 Siluete (fete, băieţi)
 Creioane colorate, carioca, pensula, acuarela
COCA
 Hârtie creponată
 Lipici, aracet, foarfeci
 Hârtie glasată, hârtie xerox colorată (steguleţe)
 Casete audio
 Materiale din natură: conuri
COLŢUL ŞTIINŢĂ
 Fişe matematice
 Creioane colorate şi grafice
 Harta ţării, stema ţării, steagul ţării
 Pliante, cărţi, imagini din povestiri istorice
MANIPULATIVE
 Puzzle costumul popular
 Loto cu părţile componente ale hărţii României
COLŢUL PĂPUŞII
 Păpuşi îmbrăcate în costume populare
INVENTAR DE ACTIVITĂŢI
EDUCAREA LIMBAJULUI
 Lectura educatoarei – “Moş Ion Roată şi Unirea” de Ion Creangă
 Povestire - ”Am fost şi eu la Alba Iulia şi am văzut Unirea cea
mare” de Dumitru Almaş
 Memorizare - ”Iubeşte-ţi ţara” de Andrei Ciurunga
CUNOAŞTEREA MEDIULUI
 Observare: costume populare
 Vizită la Muzeul Judeţean
  Întâlnire cu specialiştii Muzeului Judeţean (etnografie)
ACTIVITATE MATEMATICĂ
 Numărăm şi grupăm baloanele după culoare
 Aşează la fiecare bloc tot atâtea steguleţe cât arată cifra
 Al câtelea steguleţ este purtat de vânt?
 Joc didactic: Răspunde repede şi bine.
EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE
 Joc didactic ”Să îmbrăcăm dansatorii”
 Depuneri de coroane la monumentul eroilor
EDUCAŢIE MUZICALĂ
 Audiţie: Deşteaptă-te române
 Executarea paşilor de dans ”Hora Unirii”
EDUCAŢIE FIZICĂ
 Dans popular: ”Hora Mare” ,,Hora Unirii”
EDUCAŢIE PLASTICĂ
 Decorăm costumul popular
 Pictăm obiecte de artizanat: ulcior, ştergare, faţă de masă, farfurie
ACTIVITĂŢI PRACTICE ŞI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ
 Hora Păpuşilor: tăiere – lipire
 Steguleţe: confecţie
EVALUAREA – au fost realizate mai multe tipuri de evaluare:
 Sub forma unui album cu poze făcute în timpul derulării proiectului;
 Sub forma unei cărţi intitulată ,,Marea Unire” în care copiii au dictat educatoarei
impresiile şi părerile lor în urma desfăşurării activităţilor – carte pe care o pot ,,lectura”
atât părinţii cât şi copiii.
 Evaluarea artistică prin dansurile prezentate părinţilor, cât şi fraţilor mai mari.
CONCLUZII
Ca urmare a abordării acestei metode s-au putut vedea schimbări în sensul unor
îmbunătăţiri cum ar fi:
 Un procent mai mare de antrenare a copiilor pe parcursul desfăşurării activităţilor;
 Interesul lor pentru aceste ,,căutări” în a găsi răspunsurile pe care le aşteptam când
am întocmit harta proiectului a rămas treaz în permanenţă.
Proiectul cu tema: “1 DECEMBRIE – Ziua Naţională a României”, a extins aria de
utilizare a materialelor şi a mediului educaţional, dincolo de sala de grupă, permiţând
copiilor astfel înţelegerea şi asimilarea logică a cunoştinţelor.
Proiectul a implicat rezolvarea de probleme, deprinderi de limbaj, artă, cunoştinţe
despre mediul înconjurător şi nu în ultimul rând deprinderile motrice, ceea ce a condus la
realizarea obiectivelor şi comportamentelor propuse.
Doresc să menţionez implicarea deosebită a familiilor copiilor atât ca furnizori de
materiale,care să ne –au susţinut în mod real obiectivele propuse, cât şi în implicarea
directă a desfăşurării activităţilor precum şi pentru discuţiile tematice care mi-au oferit
date despre interesele copiilor exprimate în familie, care să satisfacă curiozităţi şi să
găsească răspunsuri la ceea ce-i preocupă, ceea ce-ar dori să ştie.
Să dezvoltăm deci această capacitate a copiilor pentru a explora, pentru a acumula
cunoştinţe şi să-şi formeze deprinderi şi priceperi ca şi calea spre cea mai frumoasă
creaţie – creaţia de sine - “o împlinire desăvârşită”.

Bibliografie

*** Grădiniţa altfel, Editura V8 Integral, Bucureşti, 2002;

*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2000;
*** Dumitrana,M., Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti, 2000.