Sunteți pe pagina 1din 71

POMPA DE ALIMENTARE

EPA 500 - 180


INTRODUCERE

In perioada actuala, cand omul este practic inlocuit la tot pasul de masini, este normala
preocuparea in a descoperi si cerceta cat mai mult tot ceea ce ne poate ajuta sa intelegem
masinile.

"Sufletul" fiecarei masini este ajutat de o inlantuire de mecanisme sa lucreze in folosul nostru, al
tuturor.

Actionarile hidraulice si pneumatice, ca un ajutor al fortei umane, amplifica actionarea mecanica,


electrica, magnetica sau de alta natura.

Uleiurile constituie atat factor de protectie impotriva uzurii, cat si a mediului de lucru, pentru
majoritatea masinilor unelte.

Marele avantaj al actionarii hidraulice il constituie faptul ca, permanent fiind in contact direct cu
suprafetele aparatelor, organelor de lucru si conductele de legatura, fac ca procesul de uzura sa
fie practic inlaturat, iar perioada de viata a masinilor imbunatatindu-se chiar daca procedeele de
prelucrare sunt tot mai complexe.

Actionarea hidraulica realizeaza amplificari de forte de strangere de 10 -15 ori mai mare.

Prezentul proiect este structurat pe mai multe capitole care trateaza importanta POMPEI DE
ALIMENTARE EPA 500-180 in cadrul actionarilor hidraulice.

Simbolul pompei: EPA 500-180

Constructia pompei este centrifugala, cu doua corpuri, cel interior de tip sectional montat
impreuna cu rotorul.

Pompa este orizontala , cuplata cu motorul electric de antrenare prin intermediul unui cuplaj
zimtat.

Domeniul de utilizare

Pompa de alimentare EPA 500-180 este utilizata la alimentarea cazanelor de abur de 420 t/h cu
presiunea nominala a aburului de 140 atm.
CAPITOLUL I

POMPA EPA 500-180

GENERALITATI SI CARACTERISTICI

Pompa de alimentare EPA 500 - 180 simbol 43 este o pompa centrifugala (radiala) cu 10 trepte
de presiune cu ax orizontal. Pompa este destinata alimentarii cu apa a cazanelor de 420 t/h
utilizata la grupurile de 50 MW.

Pompa este antrenata direct de un motor electric de tipul TIS 1280/1150 fabricat de ICM Resita.

Cuplarea motorului cu pompa se realizeaza prin intermediul unui cuplaj dintat.

Pompa are batiu si placa de fundatie proprie independenta de cea a motorului electric. Fundatia
celor doua aggregate este unica.

a) Caracteristicile SPA 500 - 180

Caracteristica Unitatea de Valoare Debit m³/h 500


masura
Inaltime de refulare kgf/cm² 160

Suprapresiune in m apa ≥15


conducta de aspiratie
fata de presiunea de ºC 160
saturatie
rot/min 2985
Temperatura apei la
aspiratie kgf/cm² 6,7

Turatie kgf/cm² 186,7

Presiune la aspiratie t/h 130

Presiune la refulare kw 3180

Debit minim al % 73÷75 (pompa)


pompei
mm 70 (agregat)
Puterea absorbita de
pompa mm ≈7200

Randament mm 1866

Dimensiuni de kg
gabarit 1862

- lungime 14687,2

- latime

- inaltime

Greutate pompa

b) Ungerea cu ulei

Caracteristica Unitatea de Valoarea Presiunea uleiului de N/m² 98·10³


masura ungere la intrare in
lagare kgf/cm² 1

Debitul de ulei de m³/h ≈3


ungere

c) Circuitul de racire

Caracteristica Unitatea de Racitor ulei Pompa Presiunea apei de N/m²


masura racire
kgf/cm²

Debitul de apa de
racire
CAPITOLUL II

DESCRIEREA POMPEI

Pompa de alimentare EPA 500 - 180 se compune din:

- electropompe de ulei grupele 43-40 si 43-51

- filtru ulei grupa 43-41

- rezervor ulei grupa 43-42

- circuit racire grupa 43-43

- circuit ulei grupa 43-45

- racitor ulei grupa 43-46

- sita grupa 43-47

- bloc strangulare grupa 43-48

- imbracaminte grupa 43-62

- batiu grupa 43-64

- rama de fundatie grupa 43-65

2.1. CORPUL POMPEI

Carcasa exterioara constituie detaliul de rezistenta cel mai important al pompei. Carcasa este
forjata din otel aliat .

Montarea carcasei pe batiul pompei se executa conform figurii 1.

Intre suportul 1 si saiba 4 in planul orizontal se lasa un joc de 0,03-0,08 mm care sa permita
dilatarea libera a suportilor. In scopul mentinerii centrarii pompei in timpul dilatarii termice, in
perechea de suporti de la admisie sunt prevazute pene transversale, iar in partea inferioara a
carcasei, pene longitudinale de ghidare fata de batiul 3.
Intre suporti si batiu, daca este necesar, se pot prevedea adaosuri 2 cu suprafetele paralele care sa
asigure asezarea perfecta a suportilor pe batiu si centrarea pompei.

Suprafetele alezajelor carcasei care ghideaza (si centreaza) statorul si capacele de aspiratie de
refulare sunt incarcate cu electrozi din material inoxidabil.

La revizii, aceste suprafete se controleaza minutios.

2.2. STATORUL

Statorul este de constructie sectionala.

Sectiunile carcasei interioare se asambleaza intre ele cu suruburi si se centreaza cu suruburi


pasuite. Asigurarea diafragmelor (montate in interiorul sectiunilor carcasei interioare) impotriva
rotirii se face cu cate un stift filetat.

Imbinarile sectiunilor carcasei interioare sunt prevazute cu doua etansari cu inele de cauciuc.
Imbinarea suprafetelor metalice ale carcasei interioare si ale diafragmelor in plan vertical,
asigura de asemenea etansarea sectiunilor in plan vertical.
Camera spirala se asambleaza cu sectiunile carcasei interioare in acelasi mod ca si sectiunile
intre ele.

Camera spirala se etanseaza cu carcasa exterioara prin intermediul unui inel zimtat din otel
moale dispus intre suprafata frontala a camerei spirale si suprafata frontala a carcasei exterioare.
Strangerea pentru etansare se face cu ajutorul prezoanelor (care trec prin capacul de aspiratie) si
piulitelor infundate care asigura si etansarea prezoanelor.

Etansarea intermediara a treptelor de presiune se realizeaza cu inele de etansare de bronz


prevazute cu labirinti pe cei doi umeri.

Flansa ultimei trepte a carcasei interioare are 4 gauri filetate M24 pentru fixarea dispozitivului de
montare-demontare a statorului.

Pe suprafata exterioara a carcasei interioare sunt prevazute stifturi de sustinere pe care carcasa
interioara se ghideaza la operatia de montare a pompei.

La terminarea montarii pompei jocul admis intre stifturi si carcasa exterioara este de 0,20 - 0,25
mm.

2.3. CAPACUL DE REFULARE

Capacul de refulare este forjat din otel aliat.

Suprafata cu care se ghideaza capacul de refulare pe suprafata carcasei exterioare este prevazut a
se incarca cu sudura cu electrod inoxidabil.

Etansarea suprafetelor frontale se realizeaza cu o garnitura

din otel moale care se interpune intre carcasa exterioara si capacul de refulare.

In capacul de refulare este executata o camera de descarcare a discului de echilibrare, care


comunica prin doua gauri, executate radial in flansa capacului, cu camera colectoare care, la
randul ei este legata cu conducta de alimentare.

Pe capacul de refulare sunt montate reazemul si bucsa discului de echilibrare pozitiile 5 si 7,


figura 2.
Bucsa si reazemul discului de echilibrare sunt executate ca piese independente pentru a fi
posibila demontarea reazemului in cazul uzurii acestuia fara a se demonta bucsa.

Etansarea bucsei discului de echilibrare cu capacul de refulare se asigura cu inele de cauciuc


rezistente la temperature.

Pragul capacului de refulare pe care se centreaza statorul (in partea dinspre refulare) este, de
asemenea, incarcat cu sudura cu electrod inoxidabil.

Capacul de refulare are doua labe laterale care servesc la centrarea capacului la montaj.

In partea superioara a capacului este prevazut un inel de ridicare pentru transport. Montarea
capacului pe carcasa se realizeaza cu 18 prezoane M76x3 mm.

2.4. CAPACUL SI ETANSAREA DE LA ASPIRATIE

Capacul este de constructie turnat-sudata fiind solidar cu suportul lagarelor. Etansarea imbinarii
cu carcasa exterioara se realizeaza cu inel de cauciuc.

In capac sunt prevazute 8 gauri strapunse Φ28 (M 56x2 mm) care servesc la strangerea etansarii
statorului cu carcasa exterioara. Gaurile pentru prezoane se etanseaza cu piulitele infundate si
inele de etansare de cupru. Gaurile de depresare M30x2 mm se etanseaza cu dopuri si inele de
etansare de cupru.
Capacul de la aspiratie se asambleaza cu carcasa exterioara cu 12 prezoane M36x2 mm. inelele
de etansare ale presetupelor de la aspiratie si refulare sunt executate din snur de azbest.

Presetupele se monteaza pe capacul de aspiratie , respective pe corpul etansarii de refulare


(figura 3).

Racirea presetupelor este asigurata cu doua circuite. Un circuit de condensate rece este introdus
printr-un orificiu executat in flansa capacului de aspiratie (sau corpul etansarii de la refulare) in
camera "a" unde raceste presetupele in exterior si este evacuate la rezervorul de puncte joase tot
printr-un orificiu al capacului de aspiratie (sau corpul etansarii de la refulare).

Al doilea circuit introduce apa de racire printr-un orificiu al flansei capacului de aspiratie (sau
corpul etansarii de la refulare) in camera "b", unde raceste camasa arborelui (respective
presetupele la diametrul interior) si se evacueaza prin orificiul bucsei la palnia de evacuare.

Asamblarea capacului de la aspiratie cu carcasa exterioara se face

cu 12 prezoane M36x3 mm.

2.5. ROTORUL

Rotorul pompei este un ansamblu complet compus din arbore si 10 discuri.

Toate piesele montate pe arbore sunt demontabile.

Arborele este executat din otel aliat. Discurile sunt turnate din otel inoxidabil.
Etansarea intermediara a treptelor de presiune se realizeaza pe doi umeri ai discului cu
intoarcerea lichidului de doua ori la 45º si o data la 90º. Jocurile in etansarile intermediare pot fi
admise pana la valoarea de 0,345 mm pe raza.

Discul de echilibrare (figura 2) este executat din otel inoxidabil tratat termic la caracteristici
mecanice ridicate.

Intre bucsa pozitia 7 si disc se lasa un joc de 2 mm pentru dilatare termica (in directie axiala) a
discurilor rotorului in raport cu arboreal pompei.

In scopul evitarii pierderilor prin jocurile dintre discul de echilibrare si arbore este prevazut un
inel de etansare din cauciuc termorezistent, dispus intre discul de echilibrare si inelul de presare.

Bucsa de protectie a arborelui care asigura totodata si racirea interioara a presetupei se executa
din otel inoxidabil. Bucsa este prevazuta cu labirinti pentru trecerea apei de racire.

Discurile rotorului si discul de echilibrare se echilibreaza static. Rotorul in starea asamblata se


echilibreaza dinamic (cu semicupla montata).

Pentru reglarea jocurilor axiale dintre rotor si stator (corespondenta canalului de iesire din
discurile rotorului si canalele din diafragmele aparatului director in situatia cand discul de
echilibrare este in contact cu sprijinul pozitia 5) se calculeaza dupa pasaportizare cota la care se
strunjeste suprafata frontala de lucru a discului de echilibrare.

In scopul determinarii cotei la care se strunjeste discul de echilibrare, discurile rotorului se strang
prin intermediul unei bucse de montaj si piulitei canelate. Dupa strangerea piulitei canelate, axa
canalelor discurilor rotorului trebuie sa corespunda cu axa canalelor diafragmelor aparatului
director.

Dupa centrarea rotorului in stator pe bucsa rotorului de la aspiratie, se traseaza un riz de control
in raport cu presetupa.

2.6. INSTALATIA DE UNGERE

Elemente componente:

- electropompa principala de ulei

- electropompa de ulei de rezerva

- rezervorul de ulei

- racitorul de ulei

- filtrul dublu de ulei


- ventilul de suprapresiune

- armature si flanse

Inainte de pornirea agregatului se pune in functiune electropompa de ulei care asigura ungerea in
perioada de pornire, oprire si functionare.

Electropompa de ulei asigura conditiile de pornire pentru agregatul de alimentare EPA 500-180.

Existenta a doua filter de ulei in instalatiile de ungere permite curatirea unuia dintre ele in timpul
functionarii agregatului. Curatirea filtrului se executa dupa schimbarea circulatiei uleiului cu
ajutorul ventilului cu trei cai prevazut inaintea filtrelor.

Intrucat pompa de ulei asigura un debit mai mare, surplusul de debit se scurge in rezervorul de
ulei printr-o conducta prevazuta cu un ventil.

Presiunea uleiului la lagare nu este admis sa depaseasca 1kgf/cm². Debitul de ulei necesar la
lagare se stabileste prin orificiile diafragmelor montate pe conductele de alimentare, la pornirea
de proba, functie de temperature lagarelor.

Uleiul utilizat la lagare este colectat si se scurge in rezervor.

Pe conducta magistrala de ulei este prevazut un ventil de suprapresiune, care, la cresterea


presiunii peste 1,2 - 1,5 kgf/cm² (dupa cum este reglat) asigura descarcarea uleiului printr-o
conducta in rezervor. Ventilul de suprapresiune trebuie sa fie montat inaintea racitorului de ulei
in scopul protectiei acestuia de cresterile neadmise ale presiunii.

Nivelul de ulei in rezervor este mentinut de un indicator de nivel cu contacte care semnalizeaza
necesitatea umplerii rezervorului de la gospodaria de ulei a centralei.

In partea inferioara a rezervorului de ulei este prevazut un ventil pentru golirea apei.

Controlul si protectia functionarii instalatiei de ungere se face automat la panoul local al pompei
si prin aparate de masura si control dispuse pe circuitul de ulei.

2.7. FILTRUL DUBLU DE ULEI

Instalatia de ulei este prevazuta cu un filtru dublu de ulei de o constructie simpla.

Legatura intre cele doua filtre este asigurata prin intermediul unui ventil cu trei cai Dn 80 Pn 6.
Robinetul cu trei cai asigura posibilitatea curatirii unuia din filter in timpul functionarii
agregatului (fara oprirea acestuia).

Gradul de murdarire al filtrului in functiune este indicat de un manometru cu contact de minim


care, la o crestere a caderii de presiune in filtru peste limita admisa, semnalizeaza necesitatea
schimbarii filtrului si curatirea filtrului imbacsit.
2.8. RACITORUL DE ULEI

Racitorul de ulei este de tipul tubular cu 4 treceri ale apei de racire.

Spatiul de ulei este intre tevi, spatial de apa in tevile racitorului.

Racitorul este prevazut cu posibilitatea de golire a aerului din spatial de apa si spatiul de ulei.
Robinetii de golire servesc totodata la golirea uleiului si apei in timpul reviziilor.

2.9. TRADUCTORI DE VIBRATII

Pe lagarele pompei sunt dispusi traductorii de vibratii care permit masurarea amplitudinilor in
sens vertical si in sens orizontal.

Valorile amplitudinilor vibratiilor verticale sunt indicate permanent in timp ce, pentru masurarea
amplitudinilor orizontale este necesara schimbarea manuala a pozitiei traductorilor.

CAPITOLUL III

INSTRUCTIUNI DE MONTAJ

3.1. AMBALAREA SI DEPOZITAREA

Ansamblurile agregatului pompei se livreaza in stare ambalata in lazi, cu exceptia celor care pot
fi depozitate timp indelungat in aer liber.

Ansamblurile ambulate in lazi se depoziteaza sub acoperis.

La intervale de 6 luni trebuie controlata conservarea si este indicate reinoirea ei pe masura


necesitatilor.

Este obligatorie verificarea conservarii lagarelor si fusurilor pompei, motorului electric.

3.2. PREGATIREA PENTRU MONTAJ

Montajul agregatului incepe numai dupa terminarea completa a lucrarilor de constructie ale
fundatiei. Pentru pregatirea ansamblurilor pentru montaj se executa suporti necesari principalelor
ansambluri.

Se pregateste un set de instrumente de masura universale si speciale.

Setul de instrumente de masura si control trebuie sa cuprinda: lineal, rigla gradate, sublere de
exterior, de interior si adancime, spion pana la dimensiunea de 0,03 mm, micrometer de interior
si de exterior si nivela cu gradatii intre 0,001-0,1 mm.
Ansamblurile care se monteaza , se verifica amanuntit si se monteaza dupa deconservare si
curatire.

Inainte de inceperea asamblarii pompei se recomanda demontarea imbracamintii pompei.

Pentru conductele si armaturile care poarta plomba uzinei , nu se recomanda demontarea.

In vederea montarii, se spala lagarele si fusurile pompei, se verifica discul de echilibrare.

Se verifica presetupele. Se indeparteaza vaselina sau lacul de conservare de pe cuplele dintate si


suprafetele prelucrate ale subansamblurilor si ansamblurilor.

Suprafetele deconservate si curatate se conserveaza cu un strat subtire de ulei. Suprafata


interioara a pompei se spala cu solutie de 5% fosfat trisodic incalzit la 90ºC dupa ce, in prealabil,
s-a spalat cu apa calda.

La ultima operatie de spalare a interiorului pompei, se face analiza chimica a apei de spalare in
scopul constatarii continutului de material de conservare. Analiza chimica trebuie sa indice totala
deconservare a interiorului pompei. Dupa operatia de spalare, interiorul pompei si suprafetele
ansamblurilor se sterg realizandu-se suprafete uscate.

Suprafetele interioare ale rezervorului de ulei, racitorului, filtrelor, armaturilor, conductelor si


cuplajului dintat se deconserva, se verifica amanuntit starea suprafetelor interioare vopsite.

In cazurile cand exista desprinderi de vopsea, portiuni oxidate, etc, se curate si se vopsesc.

Suprafetele circuitului de ulei in urma deconservarii de conservantul cu care s-a livrat, se acopera
cu un strat subtire de ulei.

3.3. MONTAREA UTILAJULUI

Motorul electric si pompa de alimentare EPA se amplaseaza pe rama de fundatie, care, in


prealabil au fost subturnate si betonul afost turnat in timpul indicat de constructor.

Ansamblurile agregatului se centreaza ca prima operatie cu precizia de ±2 mm.

Dupa aceasta operatie de centrare, ansamblurile se fixeaza pe fundatie cu suruburile de ancorare.

Centrarea provizorie a agregatului se executa orientand fusurile rotorului motorului cu nivela la


orizontal, pompa se centreaza dupa motor.

Motorul electric se va pregati pentru montaj conform instructiunilor uzinei producatoare.

Centrarea se executa si se verifica cu dispozitivele indicate in figura 8.


Invartind rotorul, se masoara cu spionul jocul in patru puncte pe doua directii perpendiculare.

Precizia centrarii:

- bataia radiala maxim 0,05 mm

- bataia axiala maxim 0,04 mm

Verificarea centrarii se executa cu suruburile de ancorare stranse.

Dupa centrarea pompei de alimentare pe pene si adaose, se verifica aderenta de fundatie si


asezarea batiului pe rama de fundatie.

Dupa centrarea definitive si verificari, penele se sudeaza intre ele si de rama de fundatie. Dupa
uscarea subturnarii, este obligatorie verificarea strangerii suruburilor de ancorare si centrarea
agregatului.

Instalatia de ulei se monteaza dupa desenele de montaj incluse in documentatia insotitoare.

Conductele de ulei vor fi inclinate cu 2º - 3º spre rezervorul de ulei pentru a se asigura scurgerea
uleiului in rezervor.

Suprafetele interioare ale tevilor trebuie sa fie curatate de bavuri si se spala conform indicatiilor
din desenele de montaj, dupa care se sufla cu aer sau abur.

Ventilele de siguranta inaintea montarii la locurile de functionare se regleaza la presiunea 1,2


kgf/cm².

Se face legatura la magistrala de apa de racire montandu-se conductele necesare in acest scop. Se
fac legaturile conductelor instalatiei de racire la alimentarea cu condensat rece si apa industriala.
Conductele nu trebuie sa aiba turtiri mari, taieturi sau zgarieturi , care se modifica sectiunea
peretilor, incarcari cu sudura in interior si asa mai departe. Se recomanda tesirea colturilor si
bavurilor tevilor la imbinari.

Pe conductele de aspiratie ale pompei de alimentare si ale pompelor de ulei se vor evita locurile
unde pot sa se formeze saci de aer.

Diametrele conductelor de aspiratie si de refulare nu se admit sa fie mai mici decat diametrele
stuturilor corespunzatoare ale corpului pompei.

Nu se admit praguri sau strangulari pe conducte inaintea aspiratiei sau refularii pompelor.

La aspiratia in pompa de alimentare se monteaza o sita cu sectiunea de trecere de trei ori mai
mare decat sectiunea conductei de aspiratie. Diametrul gaurilor sitei se recomanda sa fie cuprinse
in limitele a 3 - 4 mm.

La o distanta de 3 - 4 mm de la stutul de aspiratie , se racordeaza conducta de iesire din camera


discului de echilibrare cu conducta de aspiratie. Nu este admisa montarea nici unui dispozitiv de
strangulare (robinet sau ventil de retinere) pe aceasta conducta, intrucat inchiderea lui
intamplatoare sau griparea acestuia ar duce imediat la avaria pompei.

OBSERVATIE : In timpul probelor de punere la punct dupa montaj si in primele luni dupa darea
agregatului in exploatare, in degazor si in conducta de alimentare este posibil sa fie particule
mici solide (tunder, bavuri, murdarii etc) care pot fid use in pompa.

Particulele isolate pot ajunge la discul de echilibrare si etansarile pompei, provocand gripari si
strambarea arborelui care pot provoca avarierea pompei.

Inaintea pornirii pompei, conductele de aspiratie (toate circuitele de la degazor la pompa) trebuie
minutios curatate, spalate si suflate cu aer sau abur pentru a evita orice desprindere de particule
solide sau murdarii in timpul functionarii.

In acelasi scop, in dreptul sitei din amonte de pompa se monteaza un cot de evacuare cu
diametrul conductei care se conduce la canalizare si se face circulatia apei pana se constata
curatenia apei care este trecuta printr-o sita impletita dispusa pe acest cot. Sita care se monteaza ,
se recomanda sa aiba ochiuri de 0,4 - 0,5 mm. pentru evitarea dezamorsarii, pompa se pune in
functiune cu urmatorii parametric la admisie.

Temperatura apei 140 145 150 155 160 Presiunea apei in 3,8 4,35 4,95 5,65 6,4
in conducta de kgf/cm²
aspiratie in ºC

Conductele trebuie sa aiba suporti (puncte de sprijin) independente care san u transmita
impingeri prea mari, conform indicatiilor desenelor de montaj.
Dupa potrivirea conductelor, acestea se fixeaza provizoriu urmand a se suda definitive dupa
centrarea agregatului si montarea flanselor. Pe conducta liniei de recirculare , se monteaza un
ventil cu inchidere rapida si blocul de strangulare care asigura o cadere de presiune de 180
kgf/cm².

Centrarea finala a agregatului se face dupa motorul electric.

Pompa se centreaza in raport cu motorul electric, cu adaose care se monteaza , daca este cazul
sub suportii pompei (labe).

Precizia centrarii:

- bataia radiala - maxim 0,05 mm

- bataia axiala - maxim 0,04 mm

Valorile masurate la centrare si distantele intre suprafetele frontale se consemneaza in formulare.

3.4. PORNIREA DE PROBA

Prin pornirea pompei de ulei, se realizeaza presiunea prescrisa in circulatia de ulei. Se


recirculeaza uleiul prin intreaga instalatie in scopul spalarii conductelor si armaturilor de
eventualele murdarii sau particule metalice , care astfel sunt transportate in filtre sau rezervor.

Recircularea uleiului se face cel putin 12 ore. Pentru verificarea curateniei uleiului, se pun site la
lagare, care periodic se verifica. De asemenea se verifica etanseitatea imbinarilor conductelor. Se
regleaza ventilul de suprapresiune la presiunea de 1,2 kgf/cm² urmarindu-se realizarea
presiunilor indicate in desenele de montaj pentru toate punctele circuitului. Se verifica variatia
nivelului uleiului in rezervorul de ulei, in timpul functionarii pompei si la oprirea ei.

Se verifica montarea si functionarea aparatelor de masura si automatizare ale circuitului de ulei.

Dupa oprirea recircularii, se descarca rezervorul de uleiul murdar si apa prin ventilul de golire.
Se demonteaza filtrul executat din tesatura (cu latura interioara de 0,100 mm x 0,105 mm), care
este introdus in racordul de intrare in rezervor, se curata si se spala.

Se demonteaza jumatatea superioara a cuzinetului, se verifica starea fusurilor si se spala cu ulei,


apoi se sterge cu o laveta curata. Dupa aceasta operatie, se toarna ulei curat in cuzinet si se
invarteste rotorul cu mana, verificandu-se daca uleiul este curat.

Cuplajul dintat , dupa demontarea mansonului exterior, se spala si se sterge cu lavete curate.

Inainte de a se asambla mansoanele cuplajului cu motorul electric, se verifica sensul de rotatie al


motorului electric. In acest scop, mansonul se fixeaza pe cuplaj.
Se verifica sensul de rotatie al motorului electric TIS 1280/1150, pornindu-l un timp scurt,
necesar atingerii turatiei nominale. In acest timp se asculta cu stetoscopul ethnic zgomotul
lagarelor.

Inaintea asamblarii cuplajelor dintate, acestea se ung abundant cu ulei, iar centrarea rotorului
pompei si motorului electric se verifica conform indicatiilor din figura 8.

Se verifica corectitudinea legaturilor circuitului de ulei. Inaintea pornirii motorului electric, se


verifica daca sunt deschise ventilele de pe conducta de aspiratie, ventilul cu actionare electrica de
pe conducta de recirculare si ventilul de legatura cu pompa de rezerva (EPA 500 - 180).

Se deschide robinetul conductelor de apa de racire si se regleaza caderea de presiune necesara la


trecerea prin racitorul de ulei necesara obtinerii temperaturilor indicate in desenele de montaj.
Toate rezultatele obtinute la verificari se consemneaza in jurnalul de verificari.

Se porneste pompa de ulei si se verifica presiunile uleiului pe circuite.

Se verifica timpul de oprire a rotorului.

In continuare se verifica posibilitatea de invartire cu mana a rotorului in scopul constatarii


eventualelor frecari neadmise intre partea rotorica si statorica.

Se demonteaza mansoanele cuplelor dintate ale cuplajului pompei si se roteste rotorul pompei
utilizand gaurile cuplajului.

Se verifica starea insurubarilor si starea flanselor la stuturile pompei.

Se porneste pompa pentru o perioada mai lunga.

Se pun la punct in timpul acestei perioade aparatele de control si masura.

Se urmareste cu atentie temperature lagarelor agregatului. Nu se admite depasirea temperaturii


de 70ºC.

Se asculta cu stetoscop tehnic in tot timpul functionarii de proba lagarele si celelalte parti ale
agregatului unde ar putea sa apara frecari neadmise.

Se regleaza debitul de apa in racitoare, realizand temperatura de 40-45 ºC la iesirea uleiului din
racitor.

Se verifica scurgerea uleiului din lagare si a apei de racire de la presetupe.

Analizand temperaturile la lagarele agregatului, se determina care din saibele de strangulare sunt
necesar a se schimba pentru uniformizarea temperaturii lagarelor. Diferenta admisa intre
temperaturile lagarelor este de maxim 7ºC.
Se verifica functionarea clapetei de retinere Dn 200 Pn 180 si a felului cum raspunde ventilul cu
actionare electrica de pe conducta de recirculare la impulsurile electrice primate de la
debitmetrul de pe conducta de refulare a pompei.

Controlul functionarii motorului electric TIS 1200/1150 se efectueaza conform instructiunilor


uzinei producatoare.

Agregatul se mentine in functionare de proba debitand pe linia de recirculare atat timp cat este
necesar a se efectua controalele si verificarile indicate si pana se stabileste o temperature
constanta la lagare, presetupe etc. Se verifica vibratiile a caror amplitudine trebuie sa se
incadreze in limitele 20µm (foarte bine), 50µm (bine), 70µm (satisfacator).

Daca vibratiile depasesc valoarea de 70µm, pompa se opreste.

In cazul cand se observa o crestere a temperaturii in conducta de aspiratie sau in camera discului
de echilibrare, se opreste agregatul.

Dupa oprirea agregatului si oprirea electropompei de ulei, imediat se verifica cauza care a produs
ridicarea temperaturii lagarelor si in ce stare se afla lagarele.

Se demonteaza mansoanele cuplajelor dintate si se verifica situatia centrarii in stare calda (figura
8), notandu-se valorile constatate in jurnalul de control. Se verifica situatia in care se afla dantura
cuplajelor si mansoanelor.

Dupa aceasta, se monteaza la loc si se pregateste agregatul pentru functionare de exploatare.

CAPITOLUL IV

EXPLOATAREA AGREGATULUI

4.1. PUNEREA AGREGATULUI IN SITUATIA DE REZERVA CALDA

(PREGATIREA PENTRU PORNIRE)

Se face o verificare generala (fara demontare) a agregatului.

Se controleaza aparatajul de automatizare si se verifica corectitudinea indicatiilor de masura si


control. Comutatorul de blocare se afla in pozitie de "Actionare manuala".

Se verifica nivelul uleiului in rezervor. Daca este cazul, se completeaza nivelul uleiului pana la
limita indicate pentru functionare.

Se verifica toate armaturile circuitului de ulei, sa fie in pozitia indicate de desene si scheme.
Se verifica scurgerea uleiului in conductele circuitului de ulei. Se elimina aerul din instalatia de
ulei, racitor, filtre si conducte.

Se porneste electropompa de ulei.

Se alimenteaza cu apa racitorul de ulei.

Se alimenteaza cu apa presetupele pompei cu apa industriala si condensate rece.

Se regleaza debitul condensatului rece la presetupe asigurand scurgerea normala a apei prin
capacul presetupelor.

Se verifica conductele discului de echilibrare (sa nu fie strangulate).

Se pregateste de pornire motorul electric conform instructiunilor speciale ale acestuia.

Se deschid vanele conductei de aspiratie si conducta magistrala.

Se verifica san u se invarteasca invers motorul pompei.

Se pune comutatorul panoului de comanda in pozitia de "actionare automata".

4.2. PORNIREA AGREGATULUI

Pornirea se face de la panoul de comanda conform instructiunilor de exploatare ale instalatiei de


automatizare.

Pornirea pompei poate sa se face atat de la comutatorul de comanda de catre personalul de


exploatare a pompei, cat si automat , in caz de avarie a uneia dintre pompe sub comanda
automata de pornire a rezervei.

Odata cu intrarea impulsului in contactorul de actionare sau automatul de intrare in functiune a


rezervei se porneste pompa de ulei.

Dupa ce presiunea la sfarsitul magistralei ajunge la 0,7 kgf/cm², se pune in functionare motorul
electric TIS 1280/1150.

Imediat dupa pornire, se asculta partile agregatului care permit a se trage concluzia asupra
functionarii: lagare, presetupe, cuplaje, etc, care nu trebuie sa prezinte batai sau zgomote
nepermise.
Se verifica vibratiile care trebuie sa se incadreze cel putin in limita satisfacatoare . In caz contrar,
se opreste pompa.

Se verifica indicatiile aparatelor de masura si control urmand a se nota in jurnalul de control


valorile citite.

Se regleaza debitul de condensate rece la presetupe de la ventilul de reglare la presiunea de 3


kgf/cm².

Se verifica functionarea tuturor lagarelor agregatului. In cazul constatarii unor pierderi de ulei
prea mari, se micsoreaza diafragma necorespunzatoare la prima oprire a agregatului.

Se inchide ventilul de recirculare.

Se verifica sa nu existe lacrimari la diferitele imbinari ale circuitului de ulei sau de apa.

4.3. URMARIREA FUNCTIONARII AGREGATULUI

URMARIREA INDICATIILOR APARATELOR DE MASURA SI CONTROL

In timpul exploatarii agregatului la intervale de timp egale (cel putin o data pe schimb) in
jurnalul de zi se noteaza parametrii de mai jos si se compara cu valorile prescrise.

Denumirea UM Valorile maxim nominal minim Presiunea pe ata - 6,7 -


parametrilor parametrilor coducta de
alimentare a ata 186,7 180 160
pompei
kw 3180 - -
Presiunea pe
coducta de ata - 7,5 -
refulare a
pompei ºC 160 - -

Puterea ºC 170,5 164 -


necesara la
cuplajul la ºC 178,0 165,2 -
cuplajul
motorului kgf/cm² 1,0 0,5 0,3
electric
kgf/cm² 0,4 0,1 -
Presiunea in
camera kgf/cm² - 3 -
discului de
echilibrare ºC 70 60 42

Temperatura
pe conducta ºC 70 - -
de aspiratie
ºC 60 - -
Temperatura
pe conducta mm 0,8 0,2/+2 -
de refulare
mm 0,05 0,02 -
Temperatura
apei pe -
conducta
discului de
echilibrare

Presiunea
uleiului la
capatul
magistralei

Caderea de
presiune in
filtrul de ulei

Presiunea
condensatului
rece

Temperatura
lagarelor

Temperatura
fazelor in
cupru si fier

Temperatura
aerului care
raceste
motorul
electric (aer
cald)

Verificarea
deplasarilor
axiale

Amplitudinea
vibratiilor
4.4. OBSERVATII GENERALE

Se urmareste cu atentie functionarea pompei.

Se verifica periodic imbinarile cu flanse in sensul etanseitatii (scurgerilor) acestora, sau slabirii
suruburilor.

Slabirea piulitelor capacelor poate indica coroziunea garniturilor dintre capace si corpul pompei
sau intre stator si corpul pompei.

Strangerea imbinarilor cu filet la inalta presiune in timpul functionarii agregatului este strict
interzis. Cu deosebita atentie se urmareste si se verifica piulitele infundate (etansarea acestora)
care strang statorul fata de capacul de aspiratie.

Se urmareste buna functionare a aparatelor de masura si control si a aparatajului de automatizare.

Se urmareste cu atentie functionarea debitmetrului de pe conducta de refulare a pompei.

Controlul de sectie al uleiului se face o data pe schimb, analiza redusa o data la doua saptamani.
Analiza completa se efectueaza functie de rezultatele analizei reduse.

Nu sunt admise pierderile din circuitul de ulei.

Se deschide periodic ventilul mare de la partea inferioara a rezervorului pentru eliminarea


impuritatilor depuse.

Se urmareste indeaproape prezenta apei in ulei.

Se urmareste calitatea apei de alimentare conform instructiunilor centralei.

Se verifica etansarea presetupelor. La o strangere corespunzatoare, este admisa picurarea de apa


rece. In cazul incalzirii presetupelor , se procedeaza la o usoara slabire a semibucselor exterioare
ale presetupelor.

Se urmareste la pornire tensiunea (amperajul) electropompei de ulei.

Functionarea motorului electric TIS 1280/1150 se verifica conform instructiunilor de exploatare


ale acetuia.

4.5.OPRIREA AGREGATULUI

Oprirea agregatului se face numai de la panoul de comanda.


Instalatia de automatizare poate declansa o oprire de avarie a agregatului in caz de defectiuni sau
a unei avarii. La tabloul de comanda exista si un buton care poate opri agregatul. Prin actionarea
contactorului motorului electric poate fi oprit de asemenea agregatul. Odata cu comandarea
opririi agregatului automat, nu se opreste electropompa de ulei care asigura ungerea lagarelor
timp de 5 minute.

Timpul de functionare a electropompei se poate regal pentru oprire automata pana la 9 minute,
iar prin scoaterea din functiune a releului de timp, timpul de functionare poate fi prelungit la 20
minute sau mai mult.

Dupa oprirea agregatului, urmeaza inchiderea ventilului cu actionare electrica de recirculare. Se


verifica daca se pot roti rotorii agregatului manual. Se deschide ventilul de incalzire al pompei.

Oprirea apei de racire este admisa numai dupa scoaterea agregatului din starea de rezerva calda.

Agregatul trebuie oprit de la butonul de avarie in cazurile cand:

- apare fum, scantei sau miros de izolatie arsa la motorul electric

- se strang garniturile flanselor de legatura de pe magistrala de apa calda si se dezamorseaza


pompa

- alte avarii.

In afara de aceste cazuri de oprire de avarie , pompa se mai opreste de la butonul de avarie in
cazurile cand:

- temperatura lagarelor creste peste 70ºC

- scade presiunea uleiului inaintea lagarelor sub 0,3 kgf/cm²

- declanseaza protectia motorului TIS 1280/1150

- creste presiunea in camera discului de echilibrare peste 8 kgf/cm²

- scade presiunea de refulare sub 160 kgf/cm²

Semnalizarea poate inlocui oprirea agregatului. In acest caz,este necesar ca instalatia de


automatizare sa fie special pregatita in acest scop.

Instalatia de automatizare are prevazute urmatoarele semnalizari:

- semnalizarea optica si acustica a opririi agregatului

- semnalizarea optica a actionarii fiecarei protectii


- semnalizarea optica de prevenire a cresterii temperaturii lagarelor peste 60ºC

- semnalizarea optica de prevenire a scaderii nivelului de ulei in rezervor sub nivelul minim

- semnalizarea optica de prevenire a scaderii presiunii uleiului la intrarea in lagare sub 0,4
kgf/cm²

4.6. INTRETINEREA AGREGATELOR CARE NU LUCREAZA

AGREGATUL TINUT IN REZERVA CALDA

In cazul mentinerii agregatului in rezerva calda, se iau urmatoarele masuri:

- se incalzeste in mod continuu pompa. Ventilul de incalzire trebuie sa fie deschis.

- se urmareste etansarea clapetei de retinere pentru a nu admite scurgerea din magistrala


refularii a apei calde, ceea ce poate duce la invartirea inverse a rotorului. In cazul rotirii inverse a
rotorului, se porneste electropompa de ulei si prin aceasta se opreste rotirea inversa.

- se tin deschise toate ventilele manometrelor

- se face o data la 15 zile o pornire de proba.

AGREGATUL TINUT IN REZERVA

Agregatul in rezerva se considera daca dupa ultima oprire nu se demonteaza ansamblurile,


conductele si armaturile.

In cazul tinerii agregatului o perioada indelungata in rezerva, sunt necesare:

- inchiderea tuturor ventilelor, robinetelor si vanelor de pe conductele de apa si ulei

- zilnic se invarteste rotorul si se sterge agregatul

- cel putin o data la 15 zile se face o pornire de proba

- la pornirile de proba se verifica functionarea aparatelor de masura si control dispuse pe


agregat si panoul de comanda.

SCOATEREA AGREGATULUI DIN REZERVA

In scopul reviziei periodice, depistarii si remanierii defectelor partilor interioare, agregatul se


scoate din rezerva.

La scoaterea pompei din rezerva sunt necesare urmatoarele:


- inchiderea tuturor ventilelor, robinetelor si vanelor de pe conductele de apa si ulei

- scoaterea apei din pompa

- se demonteaza presetupele si armaturile, bucsa arborelui, se curate si se unge cu ulei neutru


anticoroziv de conservare

- se remediaza toate defectele constatate in timpul functionarii

- se face analiza uleiului si daca este necesar, se scoate uleiul si se curate rezervorul, se
inlocuieste cu ulei proaspat

- se deschid cuzinetii lagarelor, se verifica fusurile si se conserveaza cu un strat subtire de ulei

- se conserveaza cu un strat subtire de ulei de conservare toate detaliile demontate.

CAPITOLUL V

CONSERVAREA SI DECONSERVAREA AGREGATULUI

5.1. CONSERVAREA

Agregatele scoase din functiune pentru o perioada lunga se conserveaza. Dupa o mentinere de 6
luni in stare conservata, operatia de conservare se reface.

In toate cazurile, acoperirile de protectie se aplica la suprafetele prelucrate (dupa curatarea atenta
de murdarii, vopsea sau ulei). Dupa curatirea mecanica, aceste suprafete se spala cu petrol sau
benzina si se sterg.

Conservarea se refera la suprafetele prelucrate nevopsite conform indicatiilor de mai sus.

Fusurile se ung cu unsoare neutral de conservare.

Toate orificiile agregatului se astupa cu flanse oarbe sau dopuri.

5.2. DECONSERVAREA

Deconservarea agregatului de pompare se face pentru punerea lui in functiune sau pentru
reinoirea conservarii la 6 luni de la conservarea precedenta.

La reconservare, suprafetele amintite se spala si se sterg pana la starea uscata a suprafetelor.

Observatie: La deconservarea canalului de scurgere al pompei, inainte de aplicarea stratului de


conservare se spala cu apa calda si se sterg.
5.3. DEMONTAREA SI MONTAREA

Demontarea motorului electric se face conform uzinelor producatoare.

Demontarea si montarea instalatiei de ulei se face conform indicatiilor de mai sus si in baza
desenelor de montaj.

Instructiuni generale

Inainte de demontare si montare, personalul trebuie sa studieze documentatia de montaj, inclusiv


prezentele instructiuni.

Montarea si demontarea trebuie sa fie executata de personalul de montaj calificat special.

In montaj si demontare se pregatesc dispozitivele si instrumentele necesare.

Utilizarea altor dispozitive sau instrumente fata de cele indicate in documentatia de montaj este
categoric interzisa.

Inaintea demontarii este necesara marcarea pozitiei reciproce a detaliilor imbinate.

Se masoara dimensiunile de executie (din uzina) ale detaliilor si ale alezajelor unde se
monteaza. Schimbarea locului initial de montaj a detaliilor este interzisa.

Se vor marca cele doua suprafete ale pieselor simetrice. Nu este admisa marcarea pe suprafetele
de imbinare etansa a detaliilor.

La operatiile de montaj ale detaliilor din oteluri inoxidabile (discuri, rotor, bucsa rotorului)
trebuie pastrata curatenia pentru a evita griparile detaliilor la calare pe arbore.

Garniturile de etansare din fier moale, cupru, cauciuc paronit, utilizate anterior, nu se mai
monteaza.

Ansamblurile si detaliile demontate se spala si se sterg pana se realizeaza suprafata uscata, apoi
se conserveaza cu ulei neutru.

La inlocuirea unor detalii cu piese de schimb se va tine seama de dimensiunile pieselor inlocuite
pentru ca acestea sa se incadreze in dimensiunile solicitate la locul de montaj.

Pregatirea pompei pentru montare

Se pregateste in prealabil locul de montaj care trebuie sa fie curat, asigurat cu rastele pentru
piese, masa de montaj, suporti pentru sustinerea pieselor grele, etc. Pentru montarea si
demontarea rotorului si statorului se pregateste un stand vertical special (figura 10).
Se verifica etansarea ventilelor si armaturilor, deconectarea electromotorului. Se demonteaza
toate aparatele de masura si control instalate pe pompa. Se demonteaza cuplajele dintate.

Demontarea pompei de alimentare

Pompa poate fi demontata numai dupa racirea ei prealabila completa.

Inainte de demontare se masoara jocul axial (pozitia axiala) a rotorului si se noteaza valorile in
jurnalul de masuratori.
Se demonteaza conductele. Se inchid capetele conductelor cu flnse oarbe sau capace de
clingherit.

Se demonteaza mansoanele cuplajelor dintate. Se demonteaza semicuplele cu dispozitivul indicat


in figura 11, care asigura evitarea griparii penelor. Dupa aceasta se poate demonta de pe ramele
de fundatie arboreal intermediar.
Semicupla motorului electric se incalzeste pentru defretare. Se demonteaza capacele carcaselor
lagarelor si a cuzinetilor. Fusurile arborelui se imbraca in lavete curate in scopul protejarii
suprafetelor de alunecare. Se scot inelele de etansare ale lagarelor. Se demonteaza aruncatoarele
de ulei.

Se demonteaza capacul de refulare si etansarea de la refulare in urma suspendarii in macara. La


demontarea etansarilor se folosesc suruburile de depresare.

Piulitele canelate se demonteaza cu cheile indicate in figura 13.


Dupa demontarea piulitelor, se demonteaza bucsele rotorului. Cu o alta cheie se demonteaza
piulita canelata a discului de echilibrare. In continuare se demonteaza discul de echilibrare si
inelele de etansare ale acestuia (figura 2).

In cazul in care inelele de etansare se lipesc de arbore, se curate atent si se unge cu ulei,
continand bisulfit de molibden pentru a usura demontarea discului de echilibrare.

Pentru demontarea discului se utilizeaza dispozitivul indicat in figura 14.

Inelul de presare si reazemul discului de echilibrare se demonteaza numai in cazul cand este
necesar pentru remaniere sau inlocuire. La demontarea reazemului discului de echilibrare, se
utilizeaza chei tubulare cu S=36. Se demonteaza inelul de presare. Cu o cheie speciala se
demonteaza piulita canelata (de pe bucsa) care strange reazemul discului de echilibrare.
Reazemul discului de echilibrare se scoate utilizand cele doua gauri M12 diametral opuse
executate pe suprafata frontala.

Inainte de demontarea capacului de refulare se slabesc pilitele infundate cu care se imbina


capacul de aspiratie si statorul si se insurubeaza suruburile de sprijin in labele capacului de
refulare pana se pun in contact cu suprafata batiului pompei. Cu ajutorul suruburilor de
desprindere M30x2 se scoate capacul de refulare.
Se verifica umarul de centrare (daca nu s-a gripat) si suprafetele de etansare ale capacului si ale
corpului de pompa.

Se monteaza dispozitivul de scoatere a rotorului (si rotorului).

Se demonteaza piulitele infundate care asigura etansarea statorului cu carcasa exterioara.

Se depreseaza capacul de aspiratie cu ajutorul suruburilor de desprindere si se scoate de pe


umarul de centrare. Dupa aceasta se scoate statorul (si rotorul) din corpul pompei.

Transportul statorului (cu rotorul) se face prin prinderea in macara a statorului. Este interzisa
ridicarea rotorului cu statorul montat intrucat arboreal elastic va fi solicitat peste limita admisa.

Ansamblurile si detaliile pompei se depoziteaza impreuna intr-un spatiu amenajat numai pentru
pompe de alimentare.

Demontarea subansamblurilor se executa conform desenelor de montaj.

Se verifica cu atentie suprafetele de etansare si cele de ghidare ale corpului pompei.

Demontarea statorului se incepe din partea de la aspiratie prin demontarea camerei spirale.

Pentru demontarea discurilor rotor se intrebuinteaza dispozitivul din figura 15.

Sectiunile carcasei interioare se demonteaza impreuna cu diafragmele (aparatul director).


Scoaterea diafragmelor din carcasa interioara nu este recomandata pentru a evita marirea
jocurilor (din carcasa interioara si diafragma).

La demontarea rotorului si statorului se demonteaza toate detaliile in afara celor contraindicate.

MONTAREA POMPEI DE ALIMENTARE

Se curata , se spala , se sterg toate detaliile si subansamblurile si ansamblurile. Detaliile defecte


se remaniaza sau se inlocuiesc cu piese de schimb. In cazul executarii unor piese de schimb la
locul de montaj, nu se admite utilizarea unor materiale cu caracteristici mecanice mai slabe decat
materialele indicate in desenele de executie sau de montaj.

Se pregatesc garniturile necesare.

In pompa se monteaza inele din cauciuc termorezistent Φ5 si Φ8 mm.

Montajul se executa in ordinea inverse indicate la demontare.

Inainte de operatia de montare fiecare detaliu se verifica sa nu fie lovit, zgariat sau gripat.
Daca se constata abaterile de mai sus , piesele se ajusteaza prin sabaruire fara a se modifica
jocurile sau strangerile indicate in desenele de montaj.

Pentru evitarea griparilor, detaliile rotorului pe toate suprafetele de imbinare, canalele de pana ,
alezajele discurilor si ale celorlalte detalii se ung cu vaselina cu molicot. De asemeni se ung cu
acelasi lubrifiant si prezoanele si piulitele capacului de refulare si de aspiratie., cat si cele ale
presetupelor.

Montarea rotorului si statorului se face pe dispozitivul indicat in figura 10. Montajul se executa
in urmatoarea ordine a operatiilor:

-Se monteaza in dispozitiv arborele si se regleaza pozitia arborelui dupa montarea primului
disc, respectandu-se cota de 15,5 mm indicate in figura 10. Dupa montarea fiecarei trepte disc
rotor si stator se verifica sa fie respectat jocul de 4 mm indicat in desenul de ansamblu.

Masurarea jocului de 4 mm pe partea de aspiratie se efectueaza prin ridicarea camerei spirale


(pentru treapta I) si carcasa interioara cu diafragma (pentru urmatoarea treapta) cu dispozitivul
de desprindere din figura 15.

Masurarea jocului de 4 mm pe partea de refulare se face prin ridicarea motorului cu parghia


manuala a dispozitivului din figura 10.

Marimea deplasarilor axiale se masoara cu comparatorul. Dupa terminarea montarii rotorului si


statorului se strang piulitele canelate si se masoara jocul axial total dintre rotor si stator. Acesta
nu este admis sa fie mai mic de 5,5 mm, iar la aspiratie san u fie mai mic de 3 mm, la discul de
echilibrare san u fie mai mic de 2,5 mm.

La punerea garniturilor de cauciuc, acestea san u fie rupte. Toate imbinarile cu suruburi sau
bolturi trebuie sa fie asigurata impotriva autodesurubarii conform indicatiilor desenelor de
montaj si de executie.

Garnitura (inelul de etansare)la imbinarea dintre corpul pompei si stator este indicate in figura
16.

Pentru strangerea acestei garnituri se utilizeaza inelul de montaj care se pune intre capacul de
refulare M76x3. Se strang piulitele infundate ale prezoanelor montate in camera spirala (care trec
prin gaurile strapunse ale capacului de aspiratie).

Inelul de montaj se scoate si se monteaza capacul de refulare. La imbinarea capacului de


refulare cu corpul pompei se pune o garniture care trebuie sa fie stransa pana la reducerea
grosimii inelului cu 0,24-o,5 mm.

In scopul asigurarii etansarii pe toata circumferinta, piulitele M76x3 se strang in mod uniform
repartizat. La imbinare nu este admis sa intre spionul de 0,03 mm.
In cazul cand in urma inlocuirii unor detalii ale pompei sau returnarea lagarelor este necesara
centrarea rotorului in raport cu statorul , se vor recentra carcasele lagarelor pompei.

Recentrarea lagarelor se va executa luand in considerare jocurile initiale masurate intre cei
patru suporti de centrare (fixate pe capacul de aspiratie si corpul presetupei la refualare) si
arborele pompei.

Centrarea se executa dupa demontarea partii superioare a carcasei lagarului si a cuzinetului


superior si a presetupelor.

In deplasarea carcasei lagarelor pentru recentrare se va avea in vedere san u se produca


incovoierea rotorului in momentul strangerii suruburilor de fixare ale carcaselor lagarelor.

Dupa strangerea suruburilor, se stiftuiesc din nou carcasele lagarelor. Se invarteste pentru
verificare rotorul cu mana.

La montarea discului de echilibrare se va verifica cu deosebita atentie jocul axial al rotorului.

Dupa montarea discului de echilibrare, se verifica perpendicularitatea reazemului de echilibrare


fata de axa rotorului, prin amprenta discului de echilibrare pe reazem.

Perpendicularitatea suprafetei de sprijin a discului de echilibrare se verifica cu comparatorul pe


strung.

In cazul ajustarii cuzinetilor , se verifica amprenta fusului in cuzinet. Pata de contact trebuie sa
fie asigurata pe toata lungimea cuzinetului sub un unghi de 60º, jocurile in lagar incadrandu-se in
valorile indicate in desenul de montaj sau executie.

Aruncatoarele de ulei se monteaza in dreptul gaurii de asigurare executate pe arbore.

Montarea semicuplelor se face cu un seraj dat de deplasarea axiala cuprinsa intre 0,7-1 mm.
dupa fretarea semicuplei , serajul se mentine cu piulita canelata montata pe capatul arborelui. Nu
se admite sub nici o forma lovirea rotorului cu ciocanul.

Dupa montaj, rotorul trebuie sa poata fi invartit usor cu mana (cu presetupele demontate). Se
monteaza presetupele. Sectiunea inelelor presetupei trebuie sa fie dreptunghiulara. Inelele
presetupelor se dispun cu piulite de imbinare la 120ºC unul in raport cu celalalt. Se verifica
pozitia inelelor presetupelor sa nu stranguleze gaurile de evacuare a apei de racire cu mai mult de
½ din grosimea inelului, in starea nestransa.

Suruburile presetupelor se strang uniform pe circumferinta. Dupa aceasta, piulitele se slabesc si


se insurubeaza cu mana. Pentru verificare, se invarteste rotorul utilizand gaurile semicuplei
indicate in figura 8. Se verifica centrarea si se preda agregatul.

Exploatarea si intretinerea electropompelor de ulei se va face conform instructiunilor fabricii


constructoare.
CAPITOLUL VI

LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII REALIZATE LA POMPELE


CENTRIFUGE

1.INTRETINEREA POMPELOR CENTRIFUGE

La pompele centrifuge, piesele cele mai expuse la uzura, atat abraziva cat si coroziva, sunt:
rotorul, labirintii, arborele, bucsa de protectie a arborelui (bucsa de uzura), etansarea mecanica,
garniturile moi si lagarele.
Carcasele de aspiratie si refulare nu constituie de obicei piese de uzura, ele avand peretii mult
mai grosi decat ai rotorului. In cazul vehicularii unor lichide puternic abrazive, carcasele sunt
protejate cu blindaje confectionate din materiale cu mare rezistenta la uzura. Rotorul reprezinta
una dintre cele mai importante piese ale pompei, si de aceea se recomanda ca, in caz de
constatare a uzurii inaintate, el sa se inlocuiasca cu altul original, procurat din timp de la furnizor
ca piesa de schimb. Uzura rotorului se manifesta prin ciupituri, stirbituri, discontinuitati ale
formei, subtieri de pereti, ovalizari ale alezajului butucului, deformari ale canalului de pana etc.
Indiferent de procedeul de confectionare a unui rotor, fie prin turnare, fie prin sudare-nituire,
materialul din care este alcatuita piesa nu poate fi perfect omogen, astfel incat in timpul rotirii
apar mase neechilibrate, care in functionare dau nastere la forte si momente ce provoaca vibratii
ale intregului ansamblu.
Efectele unei astfel de functionari se manifesta negativ asupra
pieselor pompei si conduc in final la uzura prematura a acestora si la
intreruperea functionarii. Pentru a evita aparitia acestui fenomen este necesar ca dupaprelucrare,
fiecare rotor sa fie supus unei operatii de echilibrare si anume: statica si dinamica. Pentru
obtinerea unei echilibrari cat mai corecte, dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
- Prismele trebuie sa fie perfect paralele si orizontale.
- Suprafata lor de lucru trebuie sa fie suficient de
lata, pentru a nu lasa urme pe fusurile arborelui, la rotoarele mai grele.
- Totodata, in scopul reducerii coeficientului de frecare, aceasta suprafata trebuie finisata prin
slefuire;
- Arborele trebuie de asemenea sa aiba fusurile bine slefuite si executate cu o mare precizie.
De exemplu ovalitatea maxima admisa este de 0,01 mm.
PORNIREA
La pornire trebuie sa se verifice, in afara de cazul pompelor autoaspiratoare,daca pompa este
plina cu apa,ceea ce are loc numai in cazul in care conducta de aspiratie are la capatul de jos o
supapa de retinere si cand aceasta este etansa. Daca pompa nu este plina cu apa,se umpe pana la
nivelul conductei de refulare.
In cazul cand pompa este legata la o conducta de refulare sub presiune, pornirea se face cu
robinetul de refulare inchis, pentru ca astfel motorul este incarcat numai la o treime din puterea
sa.

Personalul de intretinere trebuie sa asigure controlul asupra operatiunilor care se executa pe


parcursul exploatarii, indeosebi in vederea asigurarii ungerii lagarelor (inclusiv perioadelor de
inlocuire a lubrifiantului) si a functionarii corecte a etansarii cu presetupa.
In cazul constatarii unor deranjamente de natura mecanica, se va proceda la demontarea pompei
si cercetarea sa amanuntita. Trebuie avut in vedere, nu numai izolarea piesei grav avariate, ci si
constatarea starii functional mecanice a celorlalte piese (existenta uzurilor, fisurilor, dereglajelor
etc), care pot determina accidente.

Demontarea pompelor se face astfel:

-Se elibereaza pompa din instalatie prin desfacerea legaturilor instalatiei si decuplarea
motorului electric.

-Pt a ajunge la rotor, se desurubeaza piulitele care strang capacul de aspiratie de carcasa.

-Pt a demonta rotorul se desfac toate elementele de asigurare.

-Ansamblul arbore-rotor poate fi demontat si fara eliberarea pompei din instalatie. In acest caz,
se desfac piulitele de prindere a corpului intermediar de carcasa si se extrage din pompa
ansamblul arbore-rotor lagar.

-Dupa o functionare mai indelungata, piesele de pe arbore se scot in unele cazuri mai greu. In
asemenea cazuri se folosesc dizolvante de rugina. Daca acestea nu rezolva situatia, piesele se
incalzesc de jur imprejur cu lampa de benzina sau suflaiul. Arborele nu trebuie sa se incalzeasca .
El va fi mentinut cat mai rece posibil. Daca este necesar,

se repeta operatia de incalzire. Se va evita fortarea scoaterii pieselor pentru a nu stramba sau
deteriora arborele. Daca rotorul sau bucsele de uzura au fost demontate prin incalzire, arborele
trebuie controlat la bataie.

-Daca este necesara trimiterea pompei la uzina constructoare, se impune ca aceasta sa fie
montata chiar si provizoriu. Pompa nu trebuie expediata niciodata in stare demontata.

-Dupa stabilirea pieselor deteriorate, se procedeaza la inlocuirea lor prin operatiuni de montare,
in ordinea inversa celor de demontare.

-Inainte de montare, piesele vor fi spalate cu petrol lampant si sterse bine.

-Piulitele se strang in cruce si cat se poate de uniform.

-Dupa terminarea montajului, arborele trebuie sa poata fi invartit usor cu mana. Se monteaza
apoi presetupa.

6.2.TEHNOLOGIA REPARATIILOR

Procedeele de reparare a organelor centrifuge sunt asemanatoare cu cele de la pompele cu


piston,folosind ca si la acestea pentru reparare,sudarea electrica, sudarea cu gaze, galvanizarea,
prelucrarea mecanica, ajustarea, etc.
Carcasele de fonta crapate sau sparte se pot repara ca si corpurile de pompa de la pompele cu
piston prin sudare cu gaze,executate la cald sau prin sudare electrica rece.

Axele pompelor centrifuge prezinta o uzura caracteristica prin faptul ca neavand o miscare
rectiline alternativa ca tijele de pompa ca o miscare de rotatie, uzura este localizata la fusurile
corespunzatoare lagarelor cu bucse sau cuzineti si la cele care se freaca in presgarnituri. Axele
uzate ale pompelor centrifuge se pot reconditiona prin metalizare urmata de cementare sau prin
cromare dupa ce primele reparatii sau facut prin rectificare simpla.

Rotoarele pompelor centrifuge deteriorate prin coroziune,eroziune nu se repara ci se inlocuiesc


cu altele noi.

Dispozitivele de conducere a pompelor centrifuge,deteriorate prin coroziune,cavitatie si eroziune


nu se pot repara prin sudare,deoarece interiorul lor este greu accesibil pentru executarea acestei
operatii si suprafetele incarcate nu se pot prelucra usor.

6.3. METODE DE RECONDITIONARE A COMPONENTELOR MECANICE

Reconditionarea pieselor cu uzari si alte deteriorari se realizeaza prin diverse metode,


folosindu-se diferite procedee tehnologice de incarcare cu material de adaos, prelucrari prin
aschiere sau deformari plastice.

Metode de reconditionare folosite

- metoda reconditionarii pieselor uzate la dimensiuni de reparatii

- metoda reconditionarii pieselor prin readucerea la dimensiuni nominale

- metoda reconditionarii pieselor prin inlocuirea partii uzate

- metoda reconditionarii pieselor cu ajutorul compensatoarelor de uzare

- metoda reconditionarii pieselor prin deformari plastice

Reconditionarea pieselor potrivit celor 5 metode de reconditionare se realizeaza prin


diferite procedee tehnologice.

- procedee de prelucrare prin aschier (strunjire, frezare, rabotare, burghiere, alezare,


rectificare, honuire, rodare etc)

- procedee de incarcare cu material de adaos (sudare, metalizare, depuneri galvanice, acoperiri


cu materiale plastice sau aliaje dure etc)

- procedee bazate pe deformatia plastica a materialelor (indreptarea, refularea, mandrinarea,


evazarea, forjarea etc)
Metoda de reconditionare a arborilor la trepte de reparatii

Metoda consta in restabilirea formei geometrice si a calitatii suprafetei pieselor uzate fara
mentinerea dimensiunilor initiale (nominale). Piesa uzata se prelucreaza pana la dimensiuni de
reparatii, care au valori mai mici decat cele initiale in cazul arborilor si mai mari in cazul
alezajelor.

Datorita acestor modificari este necesar ca piesele conjugate sa aiba dimensiuni de reparatii
care pot fi obtinute prin reconditionarea pieselor uzate. Dintr-o imbinare a doua piese se repara
piesa cea mai complicata sau mai scumpa, urmand ca piesa cea mai simpla sa fie inlocuita sau
reconditionata prin incarcarea suprafetei.

Dimensiunile de reparatii pot fi standardizate, stabilite pe baza de norme interne sau dimensiuni
libere.

In cazul reconditionarii pieselor la dimensiuni libere, piesele uzate sunt prelucrate pana cand
se realizeaza forma geometrica corecta si calitatea necesara suprafetelor de lucru. In acest caz,
piesele conjugate se ajusteaza dupa dimensiunile pieselor reconditionate, ele neputand fi
executate in prealabil decat sub forma semiprelucrata cu un adaos de prelucrare necesar
prelucrarii finale.

Dimensiunile de reparatii se stabilesc in functie de diametrul piesei uzate, marimea uzarii si de


adaosul de prelucrare, corespunzator prelucrarilor prin care se realizeaza reconditionarea piesei.

Adaosul de prelucrare se stabileste in asa fel incat indepartarea acestuia sa permita obtinerea
formei geometrice corecte a piesei dupa prelucrare, fara urme de uzare si alte defecte de
suprafata.

Pentru piesele de revolutie, diametrul de reparatii se determina atat pentru situatia cand aceasta
se reconditioneaza in raport cu axa initiala de rotatie, cat si pentru situatia cand reconditionarea
se realizeaza dupa o noua axa de rotatie.

Daca piesa se reconditioneaza in raport cu axa initiala de rotatie, astfel incat sa se realizeze
coaxialitatea suprafetei noi cu suprafata anterioara, diametrele de reparatii se obtin cu relatiile:

dr= dn - 2 (uM + A/2)

Dr=Dn+2 (uM + A/2)

Se noteaza:

dn, Dn - diametre nominale

dr, Dr - diametre de reparatii

uM - uzura maxima admisa


A - adaosul de prelucrare pe diametru

Pentru determinarea uzarii maxime radiale piesa trebuie prinsa intre varfuri si rotita , iar uzura
masurata cu un comparator cu cadran. In practica uzuala, diametrul piesei uzate se masoara cu un
micrometru de exterior si se determina prin diferenta uzarea totala pe diametru U astfel:

UT = dn - du

UT = Du - Dn

Se noteaza:

du - diametrul fusului in zona cu uzura maxima

Du - diametrul piesei cuprinzatoare in zona cea mai uzata

UT - uzura totala pe diametru

Se calculeaza coeficientul neuniformitatii uzarii Kn = UM/ Um

a)cand uzarea este repartizata uniform pe conturul sectiunii

UM = Um = 0,5 UT Kn = UM/ UT =0,5 UT/ UT = 0,5

b)cand uzarea este neuniforma

UM = UT Um = 0 Kn = UM/ UT = UT/ UT = 1

c)cand uzarea este neuniforma, coeficientul neuniformitatii uzarii are valori cuprinse intre
limitele mentionate 0,5 > Kn < 1

Pentru piesele cuprinzatoare valorile lui Kn se obtin asemanator.

Dimensiunile de reparatii ale pieselor cuprinse si cuprinzatoare se determina cu relatiile:

dr = dn - 2 (Kn UT + A/2) (mm)

Dr = Dn+2 (Kn UT + A/2) (mm)

Aceste relatii se folosesc pentru determinarea dimensiunilor de reparatii ale pieselor a caror
uzare radial se determina mai greu si care se reconditioneaza dupa axa initiala de rotatie (biele,
arbori cotiti, arbori cu came etc.).
La o serie de piese (cilindrii motoarelor, bolturile de piston, pivotii), diametrul de reparatii
pentru piesele cuprinse si cuprinzatoare se determina cu relatia:

dr = dn - ( UT + A) (mm)

Dr = Dn+ (UT + A) (mm)

Intervalul de reparatii i reprezinta valoarea numerica a stratului de material indepartat prin


uzare si prin prelucrarile de reconditionare pentru a se ajunge de la diametrul de referinta la
diametrul de reparatie urmator.

Pentru piesele ce se reconditioneaza cu aceasta metoda se stabilesc mai multe trepte de reparatii
numite dimensiuni de reparatii succesive.

Se noteaza:

i - intervalul de reparatii

q - treapta de reparatii de ordin q

dr1 = dn - i Dr1 = Dn + i

dr2 = dn - 2i Dr2 =Dn+2i

...... .. .....

drq = dn - qi Drq =Dn+qi

unde: i = 2(UM + A/2) unde: i= (UT + A)

i = 2(KnUT + A/2)

Numarul treptelor de reparatii se stabilesc cu relatiile:

ntr = (dn - drq)/i

ntr = (Drq - Dn)/i

unde: drq, Drq - diametrele de reparatii minim si maxim la care se poate reconditiona piesa.

Diametrele de reparatie minim si maxim admisibile se stabilesc in functie de anumite criterii:

- reducerea dimensiunilor piesei sub limita de rezistenta admisibila

- epuizarea stratului superficial durificat


- imposibilitatea asigurarii de piese conjugate

- cresterea costurilor peste pragul eficientei.

Reconditionarea pieselor la dimensiuni de reparatii trebuie sa se execute la aceleasi tolerante si la


aceeasi calitate a suprafetelor ca si piesele noi. Prin aceasta metoda se reconditioneaza 7 - 10%
din volumul pieselor supuse reconditionarii.

Dezavantaje :

- reduce rezistenta, duritatea superficiala

- afecteaza principiul interschimbabilitatii.

6.4.UZURI NORMALE SI ANORMALE. AVARII.

Pompele centrifuge au mult mai putine piese in miscare decat pompele cu piston,deci mai
putine piese supuse uzurii.

Coroziunea are loc in special la pompele pentu alimentarea cazanelor de abur si este mai
puternica in locurile in care au loc o destindere (scadere de presiune),in locurile in care se produc
vartejuri,cat si in punctele de deviere brusca a curentului de lichid.

Scaderile de presiune se produc la interstitiile interioare ale rotorului.

Vartejurile apar in interiorul pompei,in special in cazul functionarii cu sarcina redusa.Coroziunea


poate produce uzuri foarte mari organelorpompei,ducand pana la distrugerea lor.

6.5. DEFECTE IN EXPLOATAREA POMPELOR CENTRIFUGE

A. Pompa nu se amorseaza

Cauze

a)Clapeta sorbului, in cazul amorsarii prin umplere, neetansa.

b)Pompa nu este suficient umpluta.

c)Etansarile pompei sau ale conductei de aspiratie necorespunzatoare.

d)In cazul amorsarii cu pompa de vid, nu se creeaza depresiunea necesara amorsarii.

e)Inaltimea de aspiratie prea mare.

f)Temperatura sau greutatea specifica a lichidului pompat peste valoarea normala prevazuta la
instalare.
Masuri de remediare

a)Se verifica sorbul si se remediaza sau se schimba garnitura, se corecteaza suprafata de etansare
a clapetei sorbului.

b)Se reia operatia de umplere, avandu-se in vedere completa evacuare a aerului din pompa si din
conducte.

c)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele deteriorate.

d)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele defecte. In cazul pompelor
multietajate care au fost demontate, se verifica etansarea dintre etaje.

e)Pompa a fost gresit aleasa sau gresit instalata. Se va schimba pompa sau se vor remedia
greselile de instalare.

f)Se vor stabili valorile temperaturii sau greutatii specifice a lichidului pompat la cele normale.
Daca este cazul se modifica caracteristicile instalatiei.

B. Pompa se dezamorseaza

Cauze

a)Etansarile pompei sau ale conductei de aspiratie necorespunzatoare.

b)Cresterea inaltimii de aspiratie peste valoarea admisa de conditiile in care a fost montata
pompa.

c)Temperatura lichidului pompat sau greutatea lui specifica creste peste valorile de functionare
prevazute la instalare.

Masuri de remediere

a)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele defecte.

b)Se corecteaza inaltimea de aspiratie sau se inlatura pierderile suplimentare pe conducta de


aspiratie.

c)Se vor restabili valorile temperaturii sau greutatii specifice a lichidului pompat la cele normale.
Daca este cazul se modifica caracteristicile instalatiei.

C. Debitul pompei sub valoarea normala

Cauze

a)Rezistente hidraulice suplimentare in aspiratia sau refularea pompei.


b)Etansarile pompei sau ale conductei de aspiratie necorespunzatoare.

c)Pompa este infundata.

d)Turatia scazuta a motorului de antrenare.

e)Uzuri pronuntate ale rotoarelor sau ale labirintilor.

f)Sens de rotatie gresit.

g)Pompa nu a fost complet golita de aer.

h)Pompa functioneaza in cavitatie prin depasirea temperaturii sau a greutatii specifice a


lichidului pompat.

Masuri de remediere

a)Se vor inlatura aceste rezistente. Nu se va actiona asupra vanei de aspiratie decat ptr stabilirea
ei in pozitie complet deschisa sau in pozitie complet inchisa.

b)Se verifica etansarile si se remediaza sau se inlocuiesc cele defecte.

c)Se va demonta si curata pompa.

d)Se va cerceta starea curelei de transmisie cand pompa este actionata prin curea, indiferent daca
motorul este termic sau electric. Daca pompa este

actionata de un motor termic, se va cerceta cauza defectiunii in functionarea acestuia.

e)Se vor inlocui piesele uzate.

f)Se schimba sensul de rotatie al antrenarii.

g)Pompa se amorseaza din nou sau se evacueaza aerul prin robinete plasate in locurile unde se
poate aduna aerul.

h)Se corecteaza temperatura sau greutatea specifica a lichidului pompat , iar daca este cazul, se
modifica caracteristicile instalatiei.

D. Supraincarcarea masinii de antrenare.

Cauze

a)Rezistente hidraulice necorespunzatoare in refularea pompei.

b)Greutatea specifica a lichidului de pompat marita.


c)Frecari accidentale ale pieselor pompei.

d)Conexiuni gresite la electromotor.

Masuri de remediere

a)Se vor aduce rezistentele hidraulice din refularea pompei la o valoare pt care puterea absorbita
devine normala.

b)Se va reduce valoarea greutatii specifice a lichidului pompat.

c)Se va demonta pompa si se vor inlatura frecarile, la nevoie prin schimbarea pieselor.

d)Se verifica legarea electrica a motorului si se corecteaza.

E. Pompa nu aspira

Cauze:

a)Pompa si conducta de aspiratie nu sunt umplute suficient cu lichid;

b)Patrunde aer in conducta de aspiratie prin punctele de legatura sau prin presgaritura de
aspiratie;

c)Aerul din pompa si din conducta de aspiratie nu este complet evacuat;

d)Ventilul de retinere al sorbului nu inchide etans,din cauza impuritatilor sau deformarii tijei de
conducere a lichidului in rezervorul de aspiratie;

e)Ventilul de retinere al sorbului nu se deschide suficient;

f)Sita sorbului este infundata;

g)Nivelul lichidului de aspiratie a scazut mai jos decat sorbul;

h)Inaltimea de aspiratie este prea mare.

Masuri de remediere:

a)Se completeaza lichidul care lipseste,cautand sa se elimine bulele de aer.

b)Cu ajutorul unei lumanari aprinse se determina dupa devierea flacarii,punctul de patrundere a
aerului si se etanseaza bine legatura respectiva sau presgarnitura de aspiratie

c)Se deschid robinetele de aerisire si se umple pompa cu lichid


d)Se curata ventilul de retinere al sorbului,demontandu-l respectiv se repara ventilul

e)Se curata sita de impuritati

f)Se introduce sorbul in lichid,asezandu-l la o adancime suficienta pentru a asigura aspiratia in


orice conditii

g)Se monteaza pompa la inaltimea de aspiratie admisibila.

F. Pompa aspira,dar nu refuleaza

Cauze

a)Vana de refulare nu este inchisa

b)Canalele rotoarelor sau ale dispozitivului de conducere sunt infundate (cu carpe,bucati de
lemn,etc.)

c)Interstitul interior este mult mai marit

Masuri de remediere:

a)Se deschide vana de refulare

b)Se demonteaza pompa si se curata canalele infundate

c)Se inlocuiesc inelele de etansare

G.Pompa necesita la pornire o putere mai mare decat cea normala

Cauze:

a)Vana de refulare nu este inchisa

b)Rotoarele sunt montate gresit

c)Dispozitivul de echilibrare nu functioneaza

d)Inelele de etansare sunt gripate

e)Presgarniturile sunt stranse prea mult

Metode de remediere:

a)Se inchide vana de refulare,deschizand-o treptat pe masura ce pompa isi mareste turatia.
b)Se demonteaza pompa si se aseaza rotoarele in pozitia normala

c)Se verifica dispozitivul de echilibrare,inlocuind inelul la nevoie

d)Se demonteaza pompa si se rectifica inelele de etansare

e)Se slabeste strangerea presgarniturilor.

H.Pompa se incalzeste

Cauze:

a)Vana de refulare este inchisa

b)Presgarniturile sunt stranse prea mult

c)Nu functioneaza dispozitivul de racire

Metode de remediere

a)Se deschide vana de refulare

b)Se slabeste strangerea presgarniturilor, respectiv se inlocuiesc inelele garniturii

c)Se controleaza robinetul si conductele de legatura ale dispozitivului de racire.

I.Se produc scantei la inelele colectoare ale motorului electric.

Cauze:

a)Inelele sunt murdare.

Masuri de remediere:

a)Se curata si se slefuiesc inelele

J.Pompa vibreaza

Cauze:

a)Fundatia slaba

b)Suruburile de fundatie nu sunt stranse

c)Conductele nu sunt bine fixate


d)Centrarea pompei fata de motor nu este buna

e)Pungi de aer in conducta de aspiratie.

Masuri de remediere

a)Se consolideaza fundatia

b)Se strang suruburile

c)Se consolideaza conductele

d)Se aliniaza grupul si se inlocuieste garnitura cuplajului

e)Se evacueaza aerul,respectiv se inlatura defectele de montare a conductei de aspiratie.

CAPITOLUL VII

FISA TEHNOLOGICA

PENTRU REPARATIA POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

Denumirea Indicatii Categ.medie/Formatia Predarea-primirea Se va 3/1


operatiei tehnologice de lucru agregatului in folosi ap.
reparatie de masurat 2/2
vibratii, iar
-Intocmirea listei datele se 2/3
de lucrari. vor trece in
formular. 2/2
-Intocmirea
procesului verbal La golirea 2/2
de predare- instalatiei
primire in de ulei se 2/2
reparatie. vor lua
toate 4/2
Control si masurile
verificari la mers P.S.I. 3/2
in sarcina
Folosindu- 3/2
-Masuratori se tavi
vibratii. metalice si 3/2
butoaie din
-Verificari tabla. 3/2
temperaturi lagare
si ulei. 3/2
-Ascultarea 3/2
agregatului.
3/4
-Verificarea
debitului si 3/3
inaltimii de
refulare. 3/2

Control si 3/4
verificari la mers
in gol 3/2

-Masuratori 3/2
vibratii.
3/2
-Verificari
temperaturi lagare 3/2
si ulei.
3/2
-Ascultarea
agregatului. 3/2

-Veificarea 3/2
curentului electric
pe care il 3/2
absoarbe motorul
la mers in gol al 2/2
pompei.
3/4
Organizarea
locului de munca 4/5

-Transportul si 2/3
amenajarea
bancului de lucru. 4/3

-Ingradirea 4/3
locului de
munca.Montare 4/2
de placute
avertizoare. 4/4

-Confectionare de 3/2
schele, podete.
5/2
-Asigurarea cu
materiale P.S.I. 1/2

-Spalarea si 1/2
transportul
butoaielor goale 6/2
pentru ulei.
6/2
Organizarea
materialelor la 3/1
locul de munca
3/1
-Intocmirea
bonurilor de 3/1
materiale conform
devizului. 5,5/4

-Scoaterea 4/4
materialelor din
magazie si 5/2
depozitare.
3/2
-Scoaterea
pieselor de 4/1
schimb, necesare
reparatiei, din 4/1
magazie.
4/1
Asigurarea cu
scule, dispozitive 4/1

-Pregatirea 4/1
sculelor necesare.
4/1
-Pregatirea si
asigurarea cu
dispozitive de
scoatere sistem
rotori, statori, 4/1
dispozitiv de
demontare sistem 4/1
rotori-statori de pe
ax. 4/1

Demontarea 4/1
agregatului
-Demontat aparate 4/1
de masura si
control, deci cu 4/1
manometre,
termometre, etc. 6/2

Golirea apei din 6/2


interiorul pompei.
3/1
-Golirea uleiului
din instalatie si 3/1
din rezervorul de
ulei. 3/1

-Demontat 2/1
conducte ulei
intrare-iesire 2/2
lagare nr.1,2,5 si
6. 2/2

-Demontat 2/2
conducte
colectoare si 2/2
distributie.
2/2
-Demontat
conducte de apa 3/1
racire, etansare si
drenaj de la 3/1
lagarul nr. 1,2,5 si
6, la conductele 3/1
de colectare si
distributie, la 3/1
conducta de
etansare aspiratie 3/2
si refulare.
5/4
Demontat lagar si
corp racire 5/3
etansare spre
refulare 4/1

-Efectuarea 4/3
masuratorii cu
comparatorul pt 6/1
verificarea jocului
axial al rotorului, 4/4
cu si fara rulment
radial 5/2
axial.Demontat
caseta rulment 4/2
radial-axial si
depresat 5/2
rulmentul.
5/4
-Demontat capac
superior lagar 5/3
nr.1, scos cuzinet
superior, inele 5/2
labirint ulei si
cuzinet inferior.

-Demontat
carcasa (separat
inferior) lagar nr.1
si transportat cu
podul la locul
indicat.

-Demontat inel
etansare si
presetupa racire.

-Demontat corpul
racire de pe
corpul de etansare
(capac), ancorat,
transportat si
asezat in locul
indicat.

-Demontat inel
(flansa) strangere
disc uzura.

-Demontat piulita
inel presare,
garnituri si
camera racire
arbore, incalzit cu
aparatul
oxiacetilenic,
extras bucsa cu
extractorul.

-Demontat inel
distanta, garnituri
si piulita strangere
disc echilibru.

-Demontare disc
echilibrare.

-Demontat corp
etansare (piulite,
buloane), ancorat
corpul, ridicat si
transportat la
locul indicat.

-Demontat discul
de uzura si bucsa
filetata din corpul
de etansare.

Demontat lagar si
corp racire din
partea de aspiratie

-Demontat
semicupla dintata
(siguranta piulita
si cupla propriu-
zisa).

-Demontat flansa
etansare lagar,
demontat capac
superior lagar
nr.2, scos cuzinet
superior, labirinti
etansare ulei,
cuzinet inferior.

-Demontat suport
lagar nr.2.

-Demontat
presetupa racire,
garnituri, inele
presare.

-Demontat piulite
strangere
prezoane
ansamblu stator-
rotor.

-Demontat piulite
strangere corp
racire-etansare de
carcasa pompei,
ancorat si
transportat la
locul indicat.

-Demontat piulita,
inel, garnitura
camera racire ax.

Ansamblul stator-
rotor

-Ambalat fusul
arborelui cu
scanduri, legat cu
sarma.

-Transportat
dispozitivul de
scoatere a
ansamblului rotor-
stator si montat.

-Extras rotorul cu
ajutorul raciului,
ancorat in podul
rulant, transportat
si asezat pe
pozitia de
demontare.

-Demontat
dispozitivul de
extragere a
rotorilor si
depozitat.

-Indreptat
sigurante,
demontat suruburi
fixare casete, scos
casetele si
depozitat.

-Slefuit locas
rotori de pe ax,
scoaterea rotorilor
si penelor,
depozitarea
acestora,
scoaterea inelelor
de ghidaj,
garniturilor de
cauciuc.

-Demontat
labirinti etansare
(caseta arbore) din
casete si
depozitarea lor
(toti labirintii otel
spre aspiratie cat
si spre refulare) si
demontarea
labirintului de
etansare din capul
de aspiratie.

-Transportat de la
magazie arbore
pompa nou cu
rotori, labirinti,
bucse pt
inlocuirea celor
vechi.

-Demontarea de
pe arbore a
rotorilor,
piulitelor, camere
racire, labirinti
etansare, spalarea
si curatarea
acestora.

-Efectuat masurari
la rotori si
labirinti in
vederea verificarii
tolerantelor
inainte de
montare.

-Transportat cu
electrocarul
casetele la
atelierul mecanic
pt ascutirea
varfului la
contrapaletii rupti
(8 buc casete).

-Transportat
casetele din atelier
la locul de lucru
(8 buc.).

-Montat labirintul
etansare de la
capul de aspiratie
si efectuat
masuratori.

-Montat labirintii
de etansare in
casete (10 buc.).

-Gaurit si filetat
labirintii noi,
montat, taiat
suruburi la
dimensiuni si
facut cap de
surubelnita.
-Slefuit casete cu
smirghel, suflat cu
aer (10 buc.).

-Slefuit bucse
centraj (10 buc.).

-Ancorat arbore,
asezat pe
dispozitivul de
montare,
montarea
casetelor,
rotoarelor, bucse
ghidaj (garnituri
cauciuc, introdus
suruburi, strans si
indoit sigurante,
masurarea jocului
dintre rotori).

-Ancorat
ansamblul rotor-
stator si
transportat langa
corpul pompei.

Curatat, slefuit,
ajustat, tusat usor
lagare corp
etansare, racire,
aspiratie si
refulare, disc
echilibru, uzura,
bucse si piulite,
inele si garnituri

-Incarcat cu
sudura cavernele
din interiorul
carcasei.

-Slefuit cu
smirghel
interiorul carcasei
si suprafetele
laterale de
etansare (aspiratie
si refulare).

-Curatat, slefuit
corp racire-
etansare spre
aspiratie.

-Curatat, slefuit
disc de uzura si
bucsa filetata, inel
strangere.

-Curatat, slefuit
camera racire,
distantare piulite
si inele, garnituri
dinspre partea de
refulare.

-Curatat, slefuit
camera racire,
piulita inel,
garnitura pe
partea de
aspiratie.

-Presetupe camere
racire aspiratie si
refulare.

-Curatat corpul de
etansare, refulare,
slefuit locas disc
uzura, bucsa
filetata si oglinzi,
piulite, buloane.

-Curatat disc
echilibrare.

-Piulite si buloane
spre partea de
refulare.
-Piulite si buloane
spre partea de
aspiratie.

-Capace
superioare, capace
laterale, inele
labirinti lagare
nr.1 si 2.

-Capace
superioare, capace
laterale, inele
labirinti lagare
nr.5 si 6.

-De conservat si
spalat cuzinetii
noi pt lagarele nr.
1,2,5 si 6.

-Turnat cuzinetii
superiori si
inferiori lagare
nr.1 si 2.

-Idem lagare nr. 5


si 6.

-Spalat, curatat
corp inferior
(batiu) lagare nr. 1
si 2.

-Spalat, curatat
semicuple dintre
pompa si arbore
intermediar.

-Spalat, curatat
semicuple dintre
motor si arbore
intermediar.

-Curatat
aparatoare
semicupla.

-Spalat conducte
ulei intrare-iesire
de la lagarele nr. 1
si 2.

-Spalat conducte
ulei intrare-iesire
de la lagarele nr. 5
si 6.

-Curatat conducte
colectoare de ulei
si distributie,
serpentina din
circuitul de ulei.

-Curatat conducte
apa racire,
etansare, drenaje.

-Conducte
colectoare si
distributie,
conducte
echilibru, etansare
aspiratie si
etansare refulare.

-Confectionat
garnituri metalice
pt bucsa filetata si
discul de uzura.

-Confectionat
garnituri pt
conducte ulei si
apa.

-Confectionat
garnituri pt
aparate masura si
control.

-Confectionat
garnituri pt lagare.

Montarea pompei

-Transportul si
pregatirea
dispozitivului pt
montarea
rotorului cu
pompa.

-Ancorat, ridicat,
transportat si
asezat rotorul pe
dispozitiv,
introdus rotorul in
carcasa cu
ajutorul raciului.

-Montat corp
etansare racire
aspiratie pe corpul
pompei.

-Montat
provizoriu inel de
presare a rotorului
catre aspiratie.

-Montat corpul de
etansare din
partea refularii,
strans piulitele
prezoanelor
provizoriu.

-Strans piulitele
prezoanelor de
fixare a rotorului
din partea de
aspiratie.

-Demontat corp
etansare refulare,
ancorat si asezat
langa pompa.

-Montat bucsa
filetata si discul
de uzura in corpul
de etansare
refulare.

-Demontat inelul
de presare
provizoriu.

-Montat pe arbore
pe partea de
refualare, bucse
distantare (palet
fals) , pus
garnituri cauciuc
si inel strangere.

-Ancorat si
montat corp
etansare refulare.

-Montat discul de
echilibru, pus
garnituri de
cauciuc, inel
strangere si piulite
strangere disc.

-Introdus garnituri
cauciuc, montat
camera racire
(protectie arbore),
pus garnitura
cauciuc, inel
strangere,
siguranta si piulite
strangere camera
racire.
CAPITOLUL VIII

REVIZIA ARBORELUI INTERMEDIAR

AL POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

Nr.crt. Denumirea Categ.medie/formatia 1. I. ARBORE 2/1


operatiei de lucru INTERMEDIAR
2. 3/2

3. 3/2
Demontat capota de la
4. semicuplele arborelui. 3/2

5. Demontat conductele de 3/2


ulei (intrare-iesire).
6. 3/2
Demontat carcasele
7. cuplajelor. 3/2

8. Demontat scurgere ulei, 3/2


scurs uleiul din carcasele
9. semicuplelor, demontat 3/2
garnituri si inele de
1. etansare, bucse etansare 2/1
carcase.
2. 3/2
Demontat capacele
3. superioare a lagarelor 3 2/2
si 4 si a cuzinetilor
4. superiori. 2/2

5. Demontat sigurante, 3/1


piulite si buloane de la
6. cele doua cuplaje 5/2
dintate.
7. 2/1
Ancorat, transportat si
8. avizat arborele la locul 5/2
de munca.
9. 4/2
Demontat cuzineti
10. inferiori din locase. 4/1

11. Demontarea reperelor de 4/1


pe arbore (suruburi, inele
1. semicuple de legatura, 5/2
saibe de siguranta,
2. piulite canelate de la 5/2
capetele arborelui, roti
3. dintate, pene si inele de 5/3
fixare, slefuit, inele
4. labirinti ulei). 6/2

5. 5/2

6. II. CURATAT, 5/3


SLEFUIT, TUSAT,
7. SPALAT SI STERS 5/2
PIESELE
8. 5/3
Capota de la semicuple.
9. 5/2
Conducta ulei intrare-
10. iesire. 5/2

11. Carcasa arborelui 5/2


intermediar.

Capace scurgere ulei,


garnituri inele etansare,
scurs uleiul.

Capac lagare.

Cuzineti superiori si
inferiori lagare.

Sigurante, piulite,
buloane, cuplaje dintate.

Reperele montate pe
arbore intermediar (inele
suruburi, semimufe de
legatura, saibe de
siguranta, piulite
canelate, semicuple, roti
dintate, pene si inele de
fixare) stifturi si inele de
fixare.

Suporti lagare si
postament.

Confectionat garnituri
pentru conducta ulei.

Confectionat garnituri
pentru capota si carcasa
arbore.

III. ASAMBLAT SI
MONTAT PIESELE
ARBORELUI

Asezat cuzineti inferiori


in locase din suportii
lagarelor si inele de
etansare.

Montat reperele pe
arborele intermediar
(stifturi si inele labirinti
ulei, roti dintate, pene si
inele fixare, saibe
sigurante, piulite
canelate, suruburi simple
etc).

Ancorat, transportat,
asezat arbore pe cuzineti.

Montat cuzineti superiori


si capace lagare ,
masurat jocuri.

Pus garnituri inele


etansare lagare, busce
etansare carcase.

Centrarea arborelui fata


de pompa si motor,
inclusiv operatiile de
montare, demontare
lagare, punerea sau
scoaterea adaosurilor.

Montat semicuple
(buloane sigurante pene,
inele fixare).

Montat carcase cuplaje


(pus garnituri, strans
suruburi).

Montat conducte ulei


intrare-iesire, pus
garnituri si strans.

Pus garnituri si montat


capote.

Luat jocuri si inregistrat


datele.

CAPITOLUL IX

DEVIZ ESTIMATIV

PRIVIND REPARATIA POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

Nr.crt. Denumirea Val.mat Manop. 1. Demontarea reperelor 45,70 52


articolului anexe ale pompei,
(lei) (ore om) 2. inclusiv depozitarea - 19
lor-aparate de masura
3. si control, conducte de - 22
apa si ulei, montat
4. blind pe conducta de 152,25 167
aspiratie, demontat
5. sita la aspiratia - 10
pompa.
6. 328,10 135
Demontare lagar si
7. corp racire etansare 338,95 209
din partea de refulare
8. a pompei. 330,70 32

9. Demontare lagar si 61,70 46


corp racire etansare
10. din partea de aspiratie - 23
11. a pompei. 504,19 34

12. Demont. corpului 19,90 14


pompei (capacul pe
13. partea de aspiratie si 100,22 8
refulare), montare
14. dispozitiv de scoatere 9 36
a rotorului din corpul
15. pompei si asezarea lui 6,60 32
in vederea
16. dezechiparii, 62 16
demontat discul de
17. uzura de la carcasa de 70,60 28
refulare, labirinti,
18. dezechiparea 49,10 75
rotorului.
19. 263 36
Demont. lagarelor si
20. semicuplelor - 22
motorului electric
21. dinspre axul 21,75 15
intermediar si arborele
22. pompei principale de 21,75 40
ulei.
23. 916 16
Curatirea, slefuirea,
24. tusarea si mici ajustari 51 15
la toate subansamblele
25. demontate si indicate 10,29 19
la pct. 1,2,3,4,5.
26. 116,60 9
Asamblat, montat si
27. centrat piesele pompei 336,75 32
propriu-zise in
28. ordinea inversa a 364,30 9
demontarii si
29. inscrierea jocurilor in 1.645,50 32
formular.
5.825,95 1.203
Asamblat si montat
lagar si corpul de
racire etansare din
partea de aspiratie.

Asamblat si montat
lagar si corpul de
racire etansare din
partea de refulare.

Montarea lagarelor si
semicuplelor la
motorul electric pe
partea dinspre axul
intermediar si pompa
principala de ulei,
verificarea jocurilor si
inscrierea lor in
formular.

Montarea reperelor
anexe ale pompei
indicate la pct.1 si
probele de
functionare, etansare
etc.

Demontarea arborelui
intermediar in parti
componente inclusiv
depozitarea lor.

Curatirea, slefuirea,
tusat usor, spalat si
sters piesele arborelui
intermediar.

Asamblat si montat
piesele arborelui
intermediar.

Demontat de pe
postament si in parti
componente pompa
principala de ulei si
pompa de ulei pornire
la pompa de
alimentare.

Curatat, slefuit, tusat


usor, spalat si sters
piesele pompei de ulei
principal si ulei
pornire la pompa de
alimentare.

Asamblat si montat
piesele pompei de ulei
principal si ulei
pornire la pompa de
alimentare, inclusiv
probele.

Revizie rezervor ulei


la pompa de
alimentare cuprinzand
golirea uleiului,
curatirea, spalarea
rezervorului si
umplerea cu ulei.

Reparatii racitori ulei


la pompa de
alimentare.

Reparatii supape de
suprapresiune din
circuitul de ulei al
pompei de alimentare.

Revizie armaturi de pe
circuitul de apa racire
la racitorii de ulei si
racitorii de aer motor
electric.

Reparatii armaturi din


circuitul de ulei al
pompei de alimentare
(fara demontare din
instalatia si fara
reconditionari de
piese).

Montare instalatie de
golire la canal la
circuitul de apa de
racire la racitorii de
ulei si racitorii de aer
la motorul electric.

Revizie clapeti
retinere din circuitul
de ulei al pompei de
alimentare.

Reparatii armaturi i.p.


pe conductele de
impuls la aspiratie (pe
conducta de refulare).

Revizie filtru de ulei


din circuitul de ulei al
pompei de alimentare.

Revizie si curatire
racitori aer la motorul
de antrenare al
pompei de alimentare.

Montarea de stut cu
ventil Dn 50 mm pe
conducta de aspiratie
la pompa de
alimentare pentru a
crea posibilitatea de
golire intr-un timp
mai scurt.

Proba de functionare a
instalatiilor anexe si a
pompei de alimentare.

TOTAL=

RECAPITULATIE

Materiale 5.825,95

Manopera 1.203 x 8,62 10.369,86

Piese schimb 30.962,00

TOTAL 47.157,81
Regia de atelier 42,25% x 10.369,86 4.381,26

Regia de intrepr. 5,82% x (47157,81+4381,26) 2.999,57

TOTAL 54.538,64

Beneficiu 6% x 54.538,67 3.272,36

TOTAL 57.811,00

TOTAL GENERAL 57.811 Lei

CAPITOL X

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA MONTAJ, REVIZII SI


EXPLOATAREA POMPEI DE ALIMENTARE EPA 500-180

1.Platforma de montaj se va tine in perfecta ordine si curatenie.

Lavetele de sters murdare vor fi colectate in lazi speciale si vor fi evacuate periodic din sala
masinii.

Cel putin o data pe saptamana se va face spalarea generala a pardoselii salii masinilor cu petrol
si soda.

Geamurile ferestrelor vor fi mentinute curate in permanenta spre a asigura un iluminat bun.

2.Sala masinilor si spatiile instalatiei vor fi illuminate in timpul noptii cu deosebire acolo unde
sunt amplasate ventilele de comanda, aparate de masura si scari.

3.Se va prevedea un iluminat suplimentar de siguranta in cazul intreruperilor iluminatului


general cu deosebire la punctele indicate la punctual 2.

4.In locurile umede (in cazul de fata majoritatea), la montaj si revizii se va folosi curentul
electric cu tensiunea maxima de 24-36 volti.

5.Pentru asigurarea circulatiei usoare, locurile de trecere, podetele, scarile, nu se admite sa fie
blocate cu materiale de constructie sau alte obiecte.

Scarile si podetele vor fi prevazute cu balustrade spre a evita caderile.

6.Este interzisa depozitarea in sala masinilor a materialelor inflamabile: butoaie cu ulei, tuburi
de oxygen si gazometre de acetilena.
In sala masinilor se va pastra numai cantitatea de ulei strict necesara exploatarii curente.

7.Sala masinilor si instalatiile anexe vor fi prevazute cu mijloace de stingerea incendiilor


conform normelor PSI (aparate de stingere cu spuma, lazi cu nisip, galeti, lopeti si tarnacoape).

Aparatele de stingere se vor vopsi in rosu si se vor dispune in locuri vizibile greu accesibile.

8.Pentru evitarea exploziilor de ulei este interzisa curatarea instalatiei de ulei, a rezervorului de
ulei sau a altor organe ale pompei cu iluminat cu flacara.

9.Ventilele si vanele se vor deschide treptat pentru evitarea socurilor si spargerea garniturilor de
etansare.

10.Imediat ce se constata scurgeri de ulei, vor fi luate masuri pentru inlaturarea lor.

11.In timpul reviziilor si reparatiilor, piesele care se demonteaza, in special cele grele, vor fi
depozitate numai pe plansee special destinate, care pot suporta greutatile respective.

12.Este interzisa stationarea persoanelor sub podul rulant incarcat cu piese grele, sau sub orice
macara care ridica sau coboara o sarcina.

13.Podul rulant din sala masinilor, macaralele si cablurile de ridicat vor fi verificate periodic
pentru a evita posibilitatile de accidentare in timpul folosirii lor.

14.Manevrele de ridicare ale pieselor grele, in general, vor fi comandate de o singura persoana,
numita in acest scop.

15.Daca racitorul de ulei se curata de piatra depusa, cu acid clorhidric, se vor lua urmatoarele
masuri de prevenire a accidentelor:

- vasele se vor transporta cu grija, spre a evita spargerea lor

- lucratorii care prepara solutia vor fi echipati cu masti antigaz

- lucratorii vor fi echipati cu sorturi si manusi de cauciuc si ochelari de protectie

- toate operatiile efectuate cu acidul clorhidric sau solutiile cu acid , se vor face sub comanda
unei singure personae autorizate

16.La toate operatiile executate se vor respecta normele generale de tehnica securitatii pentru
operatiile de lacatusarie si montaj electric.
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

1.Material tehnic indrumator pentru EPA 500-180. CARTEA POMPEI

I.C.P.E.T. Bucuresti

2.Oprean, Aurel - "HIDRAULICA MASINILOR UNELTE", Editura Tehnica Bucuresti 1963

3.Oprean V. - "ACTIONAREA HIDRAULICA A MASINILOR UNELTE", Editura Tehnica


Bucuresti, 1980

4.Turcanu, Constantin, Ganea Nicolae - "POMPE VOLUMICE"- Editura Tehnica Bucuresti,


1963

5.Cosoroaba, V. S.A. - "ACTIONARI PNEUMATICE" - Colectia de atelier

Politica de confidentialitate

Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Tehnica-mecanica

Search

Auto
Desen tehnic
Cuplajul Bibby
Structura si proprietatile compozitelor
durificate cu fibre
METODE DE EDUCARE A ALIAJELOR CU
MEMORIA FORMEI
Sudarea otelurilor carbon si aliate
INCERCAREA LA COMPRESIUNE
Sudarea tablelor si a profilelor de
grosime medie
Unsori consistente
MASINI DE FREZAT
Descrierea Functiilor DFB
METALIZAREA

S-ar putea să vă placă și