Disciplina: Citologie vegetala

Lucrare practică nr. 1

I. METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU UTILIZATE ÎN BIOLOGIA VEGETALĂ

I. 1. Microscopul fotonic binocular: alcătuire, mod de utilizare

Ce este microscopul fotonic?

Microscopul fotonic este un instrument optic care, utilizând lumina, măreşte obiectele
sau structurile de dimensiuni mici, invizibile cu ochiul liber.
Microscopul fotonic permite distingerea detaliilor dintr-un obiect aflat la o distanţă de
0,2µm. Puterea de rezoluţie a microscopului exprimă cea mai mică distanţă la care două
puncte ale obiectului pot fi văzute distinct.

Din ce este alcătuit microscopul fotonic?

A. Partea mecanică:
1. Piciorul (talpa sau soclul):
 forma: poligonală, triunghiulară sau de potcoavă;
 rol: asigură stabilitatea microscopului;
 prezintă: lampa, oglinda, orificiul de pătrundere a luminii, butoane
de reglare a luminii.
2. Coloana:
 rol: menţine diferite părţi ale microscopului, serveşte la deplasarea
microscopului;
 prezintă: mâner, tubul port-oculare, revolverul port-obiective,
mecanismul de mişcare pe verticală a părţii optice;
3. Platina (măsuţa):
 rol: menţine preparatul microscopic;
 prezintă: un orificiu central, cleme, rigle şi mecanisme pentru mişcare
în plan orizontal;
4. Mecanismul de punere la punct a imaginii cuprinde:
 şuruburi sau vize macrometrice;
 şuruburi sau vize micrometrice.
B. Partea optică:
1. Obiectivele :
 sunt sisteme de lentile într-o montură metalică;
 au putere de mărire diferită: 4x, 10x, 20x, 40x
2. Ocularele:
 sunt formate din 2 lentile aflate la extremităţile unei monturi
metalice;
 lentila superioară – lentila oculară; lentila inferioară – lentila
colectoare.
3. Sursa de lumină (lampa sau becul): este încorporată în picior.
4. Oglinda
5. Condensatorul:
 este un sistem de lentile;
 proiectează în planul preparatului imaginea sursei luminoase;
 sub acesta există o diafragmă - iris.
Puterea de mărire a microscopului = puterea de mărire a obiectivului x puterea de
mărire a ocularului.
ex: ocular 10x; obiectiv 20x puterea de mărire a microscopului = 200x

1
 I. 2. Tehnica de obţinere a preparatului microscopic în urma secţionării la
microtomul de mână

Am aflat mai sus din ce este alcătuit un preparat microscopic însă, ne-a rămas să
înţelegem cum anume putem obţine o secţiune, atât de subţire încât să poată fi străbătută de
lumină (de ordinul µm) şi atât de dreaptă pe toată suprafaţa ei, ca să putem examina detalii şi
să putem obţine fotografii de calitate.

Mai jos sunt enumerate etapele de lucru care se parcurg în mod curent în laboratorul
nostru pentru obţinerea preparatelor microscopice:

1. Fixarea materialului de studiat:

- fixarea = omorârea instantanee a celulelor şi ţesuturilor cu prezervarea
structurii lor;
- soluţii fixatoare: alcool etilic 70%, aldehidă formică (7 – 20%), sau amestec
(FEA): formol/alcool etilic/acid acetic: 1/40/1.
2. Secţionarea:
- folosind: microtomul de mână, măduva de soc, briciul botanic;
- tipuri de secţiuni posibile: superficiale, transversale, longitudinal radiare,
longitudinal tangenţiale;
3. Colorarea: de exemplu: cu verde–iod şi roșu ruteniu;
- treceri succesive prin: hipoclorit (20 minute), apă acetică (spălare), verde-
iod (1 minut), alcool etilic (spălare), roșu ruteniu (2 minute), apă (spălare).
4. Montarea:
- pentru preparatele proaspete sau temporare în: apă ori amestec
apă/glicerină: 1/1;
- pentru preparatele permanente sau definitive în: glicero - gelatină sau
balsam de Canada.
5. Etichetarea: cu denumirea ştiinţifică a plantei, organul secţionat, tipul de secţiune.

Reţineţi afinitatea coloranţilor pentru anumite componente celulare, în funcţie de

compoziţia lor chimică (exemplu, roșul ruteniu colorează în roz pereţii celulozici, iar verdele
iod colorează în verde pereţii lignificaţi ai celulelor vegetale).