Masini Agricole

TUDOR ALEXANDRU
MA INI AGRICOLE
MANUAL UNIVERSITAR PENTRU

ÎNV ! MÂNTUL LA DISTAN!
CRAIOVA
- 2010 -
CUPRINS
Tema nr. 1
MA INI PENTRU LUCR!RILE DE BAZ! ALE SOLULUI
1.1.Ma ini pentru afânarea adânc! a solului……………………….. 3

1.2.Plugurile……………………………………………………….. 6
1.3. Ma ini de s!pat gropi…………………………………………. 15
Tema nr. 2
MA INI I ECHIPAMENTE PENTRU PREG!TIREA PATULUI

GERMINATIV
2.1. Freze agricole…………………………………………………. 19

2.2. Grape …………………………………………………………. 25
2.3. T!v!lugi, combinatoare,ma ini de modelat solul……………...35
Tema nr. 3
MA INI DE SEM!NAT
3.1. Ma ini de sem!nat în rânduri dese……………………………..42

3.2. Ma ini de sem!nat în cuiburi ………………………………… 51
3.3. Transmisia ma inilor de sem!nat……………………………... 57
Tema nr. 4
MA INI DE PLANTAT I ÎNTRE"INEREA CULTURILOR
4.1. Ma ini de plantat r!saduri…………………………………….. 62

4.2. Ma ini de plantat cartofi i bulbi………………………………69
4.3. Cultivatoare…………………………………………………… 77
Tema 5
MA INI PENTRU ADMINISTRAT ÎNGR! !MINTE
5.1.Ma ini pentru administrat îngr! !minte chimice i

amendamente……………………………………………………… 87
5.2. Ma ini pentru administrat îngr! !minte organice …………… 97
5.3.Ma ini pentru administrat îngr! !minte lichide………………. 101
Test recapitulativ………………………………………………………..105
Tema nr. 1
MA INI PENTRU LUCR!RILE DE BAZ! ALE SOLULUI
Unit !i de înv !are :

1.1.Ma"ini pentru afânarea adânc# a solului;
1.2.Plugurile;
1.3. Ma"ini de s#pat gropi;
Obiectivele temei :
! Insu"irea cuno"tiin$elor despre construc$ia "i procesul de lucru
al ma"inilor "i echipamentelor pentru afânarea adânc# a solului;
! Tehnologii de mecanizare pentru lucrarea de arat ;
al pugurilor;
al ma"inilor de s#pat gropi.
Timpul alocat temei : 6 ore
Bibliografie recomandat :
1. Alexandru T, M.Glodeanu – Exploatarea ma inilor agricole. Ed.
Sitech, Craiova 2009.
2. Alexandru T.- Ma ini agricole i horticole. Ed. Sitech, Craiova
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B#descu M,S#r#cin I. – Ma ini i
echipamente agricole. Ed. Aius , Craiova 2002.
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic# "i
Pedagogic#, Bucure"ti, 1982
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,
Bucure"ti, 1979.
1.1 .MA"INI PENTRU AFÂNAREA ADÂNC# A SOLULUI
1.1.1.Considera!ii generale
Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului sunt destinate pentru afânarea
solului în scopul aerisirii acestuia, cre#rii posibilit#$ii de înfiltrare a apei, pentru
activizarea proceselor biologice din sol "i realiz#rii condi$iilor de dezvoltare a
r#d#cinilor plantelor.
În func$ie de scopul lucr#rii efectuate, aceste ma"ini se pot clasifica astfel:
! cultivatoare pentru afânare adânc!, denumite "i pluguri cizel,
folosite pentru afânarea stratului arat;
! decompactoare, folosite pentru lucr#ri de afânare preg#titoare;
! subsoliere, utilizate pentru reînnoirea periodic# a lucr#rii de
desfundare.
! ma ini pentru afânarea adânc! a solului, folosite pentru
cre"terea permeabilit#$ii solului pentru ap# "i aer.
3
1.1.2. Construc!ia ma$inilor pentru afânarea adânc a solului
Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului au în componen$a lor :cadrul pe

care se monteaz# organele de afânare "i ro$ile de limitare a adâncimii de lucru,
diferen$ele între acestea constând în forma "i tipul organelor de afânare, precum
"i adâncimea de lucru.
Re inem:Organele de afânare pot fi: fixe sau cu mi"care oscilatorie,
ac$ionate de la priza de putere a tractorului.
Plugurile cizel i decompactoarele (fig 1.1 a)au organele de afânare 1,
formate dintr-un cu$it sub form# de dalt# 2, iar de o parte "i alta sunt dispuse
dou# aripioare fixate pe suportul de prindere.
Fig. 1.1.Scheme de ma$ini pentru afânarea adânc a solului
Organele de afânare se monteaz# rigid pe cadrul ma"inii "i sunt dispuse

pe dou# sau trei rânduri pentru asigurarea unei prelucr#ri uniforme a solului "i
evitarea posibilit#$ii înfund#rii acestora.
Subsolierele (fig.1.1 b) au organul activ format dintr-un cu$it vertical 1,în
prelungirea c#ruia, la partea inferioar# este dispus un cu$it dalt# 2 ,înclinat fa$#
de orizontal# cu 25-30".
Ma inile pentru afânarea adânc! a solului (fig.1.1 c) sunt prev#zute cu
organ de afânare cu mi"care oscilatorie, alc#tuit dintr-un suport de prindere1 ,un
cu$it vertical 2 "i cu$itul dalt# 3.Cu$itul dalt# are o mi"care oscilatorie,
imprimat# printr-un mecanism biel# manivel# ac$ionat de la priza de putere a
tractorului. Cu$itul vertical are rolul bielei, iar cu$itul dalt# de balansier în
patrulaterul deformabil ABCD.
4
1.1.3.Procesul de lucru al ma$inilor de afânare a solului
Ma"inile cu organe active fixe execut# procesul de lucru datorit# tract#rii

ma"inii "i afâneaz# în profunzime solul pe o adâncime h egal# cu adâncimea de
lucru "i pe o l#$ime l - 2 h.(fig.1.2).
Fig. 1.2.Schema procesului de lucru al ma$inilor de afânare a solului
În cazul ma"inilor cu organe de afânare mobile, concomitent cu

mi"carea de înaintare a ma"inii, organele active primesc o mi"care oscilatorie,
astfel încât vibra$iile acestora se transmit solului din jurul lor ,determinând
fisurarea stratului de sol "i afânarea acestuia.
Observa ie:La ma"inile cu organe de afânare mobile, for$a de
rezisten$# la înaintare prin sol se reduce cu pân# la 40#, fa$# de cele cu organe
fixe, fapt ce determin# ca pentru adâncimi mari s# se utilizeze aceste tipuri de
ma"ini.
TEST DE EVALUARE
1. Care este scopul lucr rii de afânare adânc :
Ma!inile pentru afânarea adânc" a solului sunt destinate pentru afânarea

solului în scopul aerisirii acestuia, cre"rii posibilit" ii de înfiltrare a apei,
pentru activizarea proceselor biologice din sol !i realiz"rii condi iilor de
dezvoltare a r"d"cinilor plantelor
2. Care sunt ma$inile utilizate pentru afânarea solului.
5
Exerci ii.
Exemplu rezolvat:
1. Care sunt p r!ile componente ale plugului Cizel: :
a) Cadrul,
b) organele de afânare,
c) cu$it vertical,
d) ro$ile de limitare a adâncimii de lucru,
e) mecanism de suspendare.
Rezolvare :a, b $i d
De rezolvat:
2. Care sunt p r!ile componente ale ma$inilor pentru afânarea
adânc a solului:
a. cadrul
b. organele de afânare
c. cu$it vertical
d. ro$ile de limitare a adâncimii de lucru
e. instala$ia hidraulic#.
Rezolvare:
1.2.PLUGURILE
1.2.1.Considera!ii generale.
Plugurile sunt utilizate pentru efectuarea lucr#rii de baz# a solului –
ar#tura, prin care se realizeaz# desprinderea, m#run$irea "i r#sturnarea unui strat
de sol de sec$iune determinat#, creându-se astfel condi$ii optime pentru cultura
plantelor.
Dintre lucr#rile agricole mecanizate, ar#tura constituie principalul
consumator de energie, datorit# consumului specific ridicat pe unitatea de
suprafa$# cât "i volumului mare de lucr#ri efectuat, consumul de combustibil
ajungând la 30 – 35% din totalul consumului energetic.
Ar#tura îmbun#t#$e"te structura solului, ajut# la p#trunderea r#d#cinilor
plantelor în profunzime, încorporeaz# în sol îngr#"#minte organice "i resturile
vegetale, permite infiltrarea apei în sol.
1.2.2.Tehnologia de mecanizare a lucr rii de arat.

Tehnologiile de mecanizare a lucr#rilor de arat depind de: locul unde se
execut#, în câmp, viticultur#, pomicultur#, în sere "i solarii, cu sau f#r#
r#sturnarea brazdei, de adâncimea la care trebuie arat solul "i de perioada când
se execut# (fig..1.3 ). În câmp ar#tura se execut# vara sau toamna, iar în solarii
"i sere ori de câte ori este nevoie.
6
Fig.1.3. Tehnologia de mecanizare a ar turii.
1.2.3. Construc!ia plugurilor
P#r$ile componente ale diferitelor tipuri de pluguri sunt în general

asem#n#toare, având acelea"i func$ii de mobilizare a solului, indiferent de
destina$ie sau form# constructiv#.
7
1.2.3.1 Construc!ia plugurilor cu destina!ie general
Plugurile cu destina$ie general# au urm#toarele p#r$i componente(fig.1.4):

! Organele de lucru – trupi$e 2,3, cu$ite disc 4 "i scormonitori-care
execut# lucrarea de arat.
! Organele ajut#toare – cadrul 1, dispozitivul de cuplare 7, diferite
mecanisme, ro$i de limitare a adâncimii de lucru 5, care au rolul
de fixare a organelor de lucru "i de reglare a acestora
corespunz#tor diferitelor condi$ii în care se execut# ar#tura.
Fig.1.4. Schema plugului cu destina!ie general
1.2.3.1.2 Construc!ia trupi!elor cu corman
Trupi$a cu corman# este organul activ de lucru al plugului, care execut#

t#ierea, desprinderea, comprimarea, încovoierea, r#sucirea, r#sturnarea "i
deplasarea lateral# a brazdelor de sol, realizând astfel m#run$irea "i afânarea
solului "i încorporarea resturilor vegetale.
Fig.1.5. Trupi!a cu corman
8
Trupi$a clasic# (fig.1.5.) se compune din urm#toarele p#r$i: br#zdar1,
corman# 2, corman# suplimentar# 5, prelungitor de corman# 6, plaz 3, prev#zut
cu un c#lcâi 4,( la ultima trupi$#), care sunt montate pe bârsa 7.
Bârsa este prins# rigid sau prin intermediul unui dispozitiv de siguran$# pe
cadrul plugului. La trupi$a clasic# s-au adus unele modific#ri, în vederea m#ririi
duratei de func$ionare "i îmbun#t#$irea indicilor calitativi. Astfel br#zdarul este
prev#zut cu vârf deta"abil, cormana este executat# din dou# buc#$i, cu piept
deta"abil (pies# de uzur#) sau cu antecorman# care înlocuie"te cormana
suplimentar#. Pe plan mondial se observ# tendin$a de echipare a plugurilor cu
antetrupi$e (fig. 1.6), iar cormana este construit# din segmente.
Fig.1.6. Tipuri de antetrupi!e

Suprafa$a de lucru a trupi$ei este format# din br#zdar "i corman#, ambele
fiind generate, dup# anumite legi, în func$ie de destina$ia plugului.
Br!zdarul are rolul de a t#ia brazda de sol în plan orizontal "i a o ridica pe
suprafa$a cormanei. Ca form#, br#zdarele pot fi trapezoidale "i trapezoidale cu
vârf dalt#, care au o r#spândire mai mare(fig.1.7.a).
Unele pluguri sunt prev#zute cu br#zdare cu vârf deta"abil sau br#zdare la
care vârful este realizat sub forma unei d#l$i(fig.1.7.b).
Dispunerea br#zdarului pe bârs# (fig.1.7.c) este determinat# de unghiul $0
"i unghiul %.
Fig.1.7. Tipuri de br zdare

9
În general, $0 =35 –500 ,iar % = 15 – 300 ,în func$ie de tipul cormanei,
valorile minime caracterizând trupi$ele cu cormane semielicoidale.
Re inem:Pentru a asigura un proces de lucru corespunz#tor, suprafa$a de
lucru a br#zdarelor trebuie s# fie neted# "i s# nu prezinte fisuri. Grosimea
t#i"ului br#zdarului s# fie de 0,5 – 1 mm, unghiul de ascu$ire fiind de 25 – 400.
Pe m#sura uz#rii t#i"ului se m#re"te rezisten$a în lucru a plugului, se mic"oreaz#
tendin$a de intrare în sol a trupi$elor "i stabilitatea în lucru a plugului.
Cormana are rolul de a prelua brazda t#iat# "i ridicat# de br#zdar "i o
supune unor solicit#ri de comprimare, încovoiere, r#sucire, ce au ca efect
deplasarea lateral# , r#sturnarea "i m#run$irea brazdei.
Ac$iunea cormanei asupra solului se poate face, pentru simplificare,
analizând ac$iunea unor pene (fig.1.8.).Prima pan# dispus# sub unghiul &
realizeaz# desprinderea stratului de sol în plan orizontal "i urcarea acestuia pe
suprafa$a de lucru. Efectul celei de-a doua pene având unghiul $, este, de
deplasare lateral# a brazdei, iar pana a treia dispus# sub un unghi ', efectueaz#
înclinarea stratului.
Fig.1.8. Procesul de lucru al cormanei

Pana triedric# OABC (fig.1.8.) realizeaz# opera$iile efectuate de cele trei
pene simple. Pentru m#rirea capacit#$ii de m#run$ire "i de r#sturnare a penelor
reprezentate este necesar ca suprafa$a de lucru s# fie curb# (fig1.8.), respectiv
unghiurile &,',$ s#-"i modifice valorile între anumite limite. Varia$ia acestor
trei unghiuri determin# urm#toarele tipuri de cormane:
-Cormana cilindric! (fig. 1.9.a) se caracterizeaz# prin unghiuri $
constante (45 – 500); unghiurile & cu varia$ii mari (35 – 1300); unghiurile ' cu
varia$ii mici (40 – 1100), realizând o afânare accentuat# a solului "i o r#sturnare
mai pu$in pronun$at#, fapt care impune folosirea ei pe soluri u"oare, care se
destram# u"or "i opun rezisten$# mic# la arat.
-Cormana elicoidal! (fig.1.9.d) se caracterizeaz# prin varia$ii mici ale
unghiurilor $ (30 -350) "i unghiurilor & (15 – 900), dar prin cre"teri pronun$ate
ale unghiurilor ' (20-1800), realizând o r#sturnare aproape total# a solului, f#r#
a-l m#run$i "i afâna, fapt care implic# folosirea ei pe soluri grele "i foarte grele,
argiloase "i în$elenite.
10
Cormana cultural! (fig.1.9.b) este un tip intermediar între cormanele
cilindrice "i elicoidale, unghiurile & variaz# între 30 "i 1050, unghiurile ' între
35 "i 1000,iar unghiurile $ sunt mici 42 – 470,ceea ce imprim# o r#sturnare
satif#c#toare a brazdei "i este folosit# pe toate tipurile de sol.
Cormana semielicoidal! (fig. 1.9.c) este, de asemenea, un tip intermediar
între cormanele cilindrice "i elicoidale, unghiurile$ au varia$ii mici 32 –
500,unghiurile 'variaz# între 20 "i 1400, iar unghiurile & între 15 "i 900, fapt ce
imprim# o r#sturnare pronun$at# cu capacitate de m#run$ire mai redus# .
a b c d
Fig. 1.9.Tipuri de cormane.
Exist# unele tipuri de trupi$e care au suprafa$a de lucru combinat#, care
îmbin# propiet#$ile cormanelor culturale (sau cilindrice) cu a celor
semielicoidale.
1.2.3.1.3. Procesul de lucru al plugurilor cu trupi! cu corman .
În timpul deplas#rii plugului are loc t#ierea în plan orizontal "i vertical a
unor fâ"ii de sol, numite brazde, de l#$ime b "i pe adâncimea a (fig 1.10).
Brazdele sunt ridicate, deplasate lateral "i r#sucite pân# la r#sturnarea lor.
Fig.1.10.Procesul de lucru al plugurilor
11
Observa ie:Brazda de sec$iune ABCD este t#iat# dup# linia BC sub
ac$iunea br#zdarului "i prin t#iere sau forfecare pe linia AB sub ac$iunea
cu$itului sau a conturului anterior al cormanei. Sub ac$iunea cormanei brazda
este rotit# în jurul punctului C apoi în jurul punctului D2 pân# când ajunge în
pozi$ia final#, când se sprijin# pe brazda r#sturnat# anterior. Brazda r#sturnat#
va fi în echilibru dac# centrul de greutate al acesteia se va g#si în dreapta
verticalei ce trece prin punctul D2. În acest caz pozi$ia final# a brazdei va fi
determinat# de unghiul
a
(=arc sin .
b
Din asem#narea triunghiurilor A3B3D2 "i D2C3D3 rezult#:
C3 D3 D2 D3 a b
) sau ) (1.1)
A3 D2 B3 D2 b a * b2
2
de unde:
b2 ) a a2 * b2 (1.2)
b
Împ#r$ind rela$ia (1.2) cu a2 "i notând = k se ob$ine :
a
k 4 + k 2 +1 ) 0 (1.3)
de unde rezult#: k = 1,27.
Valoarea minim# a raportului k este 1,27,iar valoarea maxim# a unghiului
(este:
1 a
( ) arcsin ) arcsin ) 52 0 (1.4)
k b
Re inem:Pentru asigurarea r#sturn#rii brazdelor, în general k =1,3 –1,8
,iar pentru ar#turi pe terenuri cu exces de umiditate "i pe terenuri în$elenite k =2
– 3.
Pentru acoperirea resturilor vegetale plugurile au fost echipate cu
corman# suplimentar# (fig.1.11) care desprinde o parte din brazd# cu sec$iunea
1/2mb1.
Fig.1.11.Procesul de lucru al cormanei suplimentare.
12
Aceast# parte este aruncat# pe fundul brazdei, fiind apoi acoperit# de
a+c
partea principal# a brazdei, care are în pozi$ie final# un unghi (o =arc sin
b
respectiv k poate fi mai mic de 1,27.
În cazul plugurilor pentru desfundat k = 0,7 - 1,0
1.2.4.Construc!ia plugurilor cu cu!ite înclinate
Observa ie:O nou# direc$ie în perfec$ionarea plugului tradi$ional cu

corman# este plugul cu cu$ite înclinate care îmbin# propiet#$ile plugului de tip
cizel "i a plugurilor cu corman#. Organele active de tip cu$ite înclinate se
monteaz# în locul trupi$elor cu corman# de la plugurile cu destina$ie general#.
Aceste pluguri realizeaz# mobilizarea solului f#r# r#sturnarea brazdei.
1.2.4.1.Construc!ia trupi!elor cu cu!ite înclinate
Trupi$a cu cu$ite înclinate (fig.1.12) are organul activ de lucru sub forma
unui br#zdar 2, care este dispus sub un unghi de 450 fa$# de planul orizontal "i o
înclinare în fa$# de 250. Pe bârsa 1, mai sunt montate vârful dalt# 3, plazul4 "i o
aripioar# reglabil# 5.
În timpul lucrului ,prin deplasarea în sol, se taie o fâ"ie de sol care este
ridicat# cu ajutorul aripioarei reglabile, f#r# a se produce r#sturnarea acesteia.
L#$imea de lucru b pe trupi$# depinde de adâncimea de lucru a astfel:
- pentru a = 20 cm, b = 30 – 35 cm,
- pentru a = 30 cm, b = 55 – 60 cm.
Fig.1.12.Schema plugului cu cu!ite înclinate
13
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt criteriile de utilizare a tehnologiilor de mecanizare a

lucr rilor de arat:
Tehnologiile de mecanizare a lucr"rilor de arat depind de: locul unde se

execut", în câmp, viticultur", pomicultur", în sere !i solarii, cu sau f"r"
r"sturnarea brazdei, de adâncimea la care trebuie arat solul !i de perioada
când se execut".
2. Care este rolul trupi!ei cu corman .
Exerci ii.
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p rtile componente ale trupi!ei cu corman :
1. br#zdar, corman# ,
2. plaz , bârsa.
3. organele de afânare
4. corman# suplimentar# , prelungitor de corman#.
5. ro$ile de limitare a adâncimii de lucru
Rezolvare :a, b $i d
De rezolvat:
4. Care sunt p r!ile componente ale ale trupi!ei cu cu!ite
înclinate:
a. cadrul.
b. bârsa ,vârful dalt# , plazul , aripioar# reglabil#.
c. cu$it vertical.
d. dispozitiv de cuplare la tractor.
e. Br#zdar.
Rezolvare :
14
1.3. MA"INI DE S#PAT GROPI
1.3.1. Domeniul de utilizare si clasificarea ma$inilor de s pat gropi
Aceste ma"ini sunt folosite pentru executarea gropilor în vederea

plant#rii puie$ilor de pomi fructiferi, de arbori, a vi$ei de vie, precum "i pentru
executarea gropilor pentru "palieri, stâlpi de garduri etc. Ele pot fi folosite
"i pentru executarea de mici pu$uri absorbante, în vederea scurgerii apelor ce
stagneaz# pe suprafa$a solului.
Ma"inile de s#pat gropi se pot clasifica dup# urm#toarele criterii:
Dup# destina$ie ele se pot grupa în:
— ma"ini universale, folosite pentru executarea gropilor de adâncimi "i
diametre diferite, în diferite condi$ii de lucru (teren plan sau în pant#, teren
în$elenit etc.);
— ma"ini cu destina$ie special#, folosite pentru executarea gropilor în
anumite condi$ii de lucru (viticultur#, pomicultur#, s#pat gropi pentru
stâlpi, s#pat gropi în terenuri cu pietre "i r#d#cini etc.).
Dup# modul de executare a gropii, ma"inile de s#pat gropi pot fi cu
func$ionare continu# (groapa fiind executat# prin avans continuu la o singur#
adâncire a burghiului) "i cu func$ionare discontinu# (groapa fiind executat#
prin introducerea de mai multe ori a burghiului în groap#).
Ma"inile de s#pat gropi pot fi tractate, purtate "i portabile manual
(motoburghie).
În prezent, sunt r#spândite în special ma"inile universale de s#pat
gropi, purtate.
Re inem:Acestea pot lucra atât în terenuri desfundate cât "i în terenuri
nedesfundate, executând gropi cu diametrul de 250 - l000 mm "i adâncimea de
400 - 800 mm. La aceste ma"ini, avansul burghiului poate fi liber (sub ac$iunea
greut#$ii proprii a ma"inii) sau for$at (sub ac$iunea unui cilindru hidraulic).
1.3.2. Construc!ia ma$inilor de s pat gropi.
În general, ma"inile de s#pat gropi sunt formate din urm#toarele p#r$i

principale: cadrul ma"inii, burghiul, transmisia pentru ac$ionarea burghiului
si dispozitive de reglare a avansului burghiului.
În figura 1.13 se arat# schema unei ma"ini purtate de s#pat gropi,
format# din cadrul 1, burghiul 3 "i reductorul 2. Ac$ionarea burghiului se face
de la priza de putere prin intermediul unei transmisii cardanice 4.
Cadrul ma"inii se monteaz# în locul tiran$ilor laterali "i a tirantului
central ai mecanismului de suspendare al tractorului.
Mi"carea de avans a burghiului se poate efectua liber (sertarul distri-
buitorului este în pozi$ia flotant) sau for$at sub ac$iunea cilindrului hidraulic.
In ultimul caz, sertarul distribuitorului este în pozi$ia de coborâre.
15
Fig 1.13. Schema ma$inii de s pat gropi
Observa ie:Ma"inile de s#pat gropi pot fi dispuse axial în spatele

tractorului sau dezaxat, în ultimul caz, burghiul se poate deplasa fa$# de axa
longitudinal# a tractorului (în dreapta sau stânga), ma"ina fiind prev#zut# cu
mecanism de dezaxare corespunz#tor.
1.3.3. Procesul de lucru al ma$inilor de s pat gropi
Prin rotirea burghiului (fig. 1.13) "i prin deplasarea lui în acela"i
timp pe direc$ie axial#, fiecare dintre cu$ite (montate în partea inferioar# la
cap#tul elicelor), taie câte un strat de p#mânt care se f#râmi$eaz# "i se ridic# pe
elice.
P#mântul de pe elice, în timp ce se deplaseaz# în sus, este centrifugat
spre periferia acesteia, pân# în momentul când vine în contact cu peretele
lateral al gropii. Venind în contact cu peretele gropii, p#mântul s#pat este
antrenat de burghiu în sus, burghiul lucrând în acest caz ca un transportor, a
c#rui carcas# o constituie însu"i peretele lateral al gropii formate.
P#mântul transportat de elice, în momentul în care ajunge în partea
superioar# a gropii, este centrifugat în jurul acesteia, formând un strat circular
cu o sec$iune aproximativ triunghiular#.
Spa$iul s parcurs de burghiu pe direc$ie axial#, la o rota$ie a acestuia
(avansul) va fi:
va , 60
s) ,m (1.5)
n
va este viteza axial# de avans a burghiului, în m/s;
n - tura$ia burghiului, în rot/min.
16
Viteza de avans va depinde atât de diametrul burghiului cât "i de tipul
solului. Astfel, va = 10 - 20 cm/s pentru burghie mici (D = 200 - 400 mm),
va = 5 - 15 cm/s pentru burghie mijlocii (D = 500 - 700 mm) "i va = 2 - 8 cm/s pentru
burghie mari (D = 800 - l 000 mm), valorile minime fiind utilizate în cazul
solurilor grele (compacte), iar cele maxime în cazul solurilor u"oare.
Grosimea stratului de p#mânt s#pat de un cu$it, m#surat# pe direc$ie
axial# este:
60va
a) ,m (1.6)
nz
în care: z este num#rul de cu$ite ale burghiului.
Sec$iunea A a stratului de p#mânt s#pat de un cu$it "i de partea

corespunz#toare a vârfului burghiului va fi:
D
A)a 0 (1.7)
2
în care : D0 este diametrul gropii.
Cantitatea de p#mânt Q ce se deplaseaz# în unitatea de timp pe
o elice va fi:
Q ) Avmc$ (1.8)
R
în care : vmc ) - este viteza medie a t#i"ului cu$itului, în m/s,
2
R ) R0 fiind raza burghiului, în m;
$ - masa volumic# a p#mântului s#pat, în kg/m3;
Folosind rela$iile (1.6) "i (1.7), rela$ia (1. 8) devine:
. v R 2$
Q) a 0 (1.9
z
TEST DE EVALUARE
1.Care sunt criteriile de clasificare a ma$inilor de s pat gropi:
Ma!inile de s"pat gropi se pot clasifica dup" urm"toarele criterii:

destina ie, modul de executare a gropii, modul de cuplare la sursa de
energie.
2.Cum sunt dispuse ma$inile de s pat gropi fa! de sursa de energie.
17
Exerci ii.
Exemplu rezolvat:
1.Care sunt p rtile componente ale ma$inilor de s pat gropi:
a) cadrul ma"inii,
b) burghiul,
c) dispozitive de reglare a avansului burghiului.
d) ro$ile de limitare a adâncimii de lucru
e) cilindrul hidraulic de ridicare.
Rezolvare :a, b $i c
De rezolvat:
2.Viteza de avans a burghiului depinde de:
a) diametrul burghiului
b) tipul solului .
c) num#rul de cu$ite ale burghiului.
d) mecanismul de dezaxare.
e) tura$ia burghiului,
Rezolvare :
REZUMATUL TEMEI
Prin lucr#rile de baz# ale solului se în$elege complexul de m#suri menite

s# îmbun#t#$easc# propiet#$ile fizice, chimice "i biologic ale solului. În cadrul
acestor lucr#ri are loc: dislocarea ,r#sturnarea, afânarea "i m#run$irea solului.
Prin lucrarea solului se urm#re"te a realiza o structur# artificial# , cu o
porozitate m#rit#, care s# asigure un regim termo-aero-hidric favorabil
organismelor vii din sol "i celor cultivate pe suprafa$a sa.
Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului sunt destinate pentru afânarea
solului în scopul aerisirii acestuia, cre#rii posibilit#$ii de înfiltrare a apei, pentru
activizarea proceselor biologice din sol "i realiz#rii condi$iilor de dezvoltare a
r#d#cinilor plantelor.
Plugurile sunt utilizate pentru efectuarea lucr#rii de baz# a solului –
ar#tura, prin care se realizeaz# desprinderea, m#run$irea "i r#sturnarea unui strat
de sol de sec$iune determinat#, creându-se astfel condi$ii optime pentru cultura
plantelor.
Dintre lucr#rile agricole mecanizate, ar#tura constituie principalul
consumator de energie, datorit# consumului specific ridicat pe unitatea de
suprafa$# cât "i volumului mare de lucr#ri efectuat, consumul de combustibil
ajungând la 30 – 35% din totalul consumului energetic.
Ar#tura îmbun#t#$e"te structura solului, ajut# la p#trunderea r#d#cinilor
plantelor în profunzime, încorporeaz# în sol îngr#"#minte organice "i resturile
vegetale, permite infiltrarea apei în sol.
Ma"inile de s#pat gropi pot fi tractate, purtate "i portabile manual
(motoburghie).
În prezent, sunt r#spândite în special ma"inile universale de s#pat gropi,
purtate. Acestea pot executa gropi cu diametrul de 250 - l000 mm "i adâncimea
de 400 - 800 mm. La aceste ma"ini, avansul burghiului poate fi liber (sub ac$iunea
greut#$ii proprii a ma"inii) sau for$at (sub ac$iunea unui cilindru hidraulic.
18
Tema nr. 2
MA INI I ECHIPAMENTE PENTRU PREG!TIREA PATULUI

GERMINATIV
Unit"#i de înv"#are :
2.1. Freze agricole;
2.2. Grape ;
2.3. T v lugi, combinatoare,ma!ini de modelat solul.
Obiectivele temei :
! construc"ia, procesul de lucru al frezelor agricole;
! construc"ia, procesul de lucru al grapelor;
! construc"ia, procesul de lucru al t v lugilor, combinatoarelor,
ma!inilor de modelat solul.
Bibliografie recomandat" :
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B descu M,S r cin I. – Ma ini i
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic !i
Pedagogic , Bucure!ti, 1982
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,
Bucure!ti, 1979.
2.1. Freze agricole

2.1.1.Considera#ii generale
Frezele agricole sunt destinate s execute diferite lucr ri de m run"ire !i

afânare a solului în vederea preg tirii patului germinativ, sau lucr ri de pr !it, la
adâncimi de 6-25 cm, pentru culturile de câmp, pomicultur , viticultur ,
legumicultur , la prelucrarea terenurilor pentru p !uni !i fâne"e, în terenurile
ml !tinoase !i turboase.
Frezele sunt utilizate !i la alte lucr ri: s pat canale, cur "at canale,
executat biloane.
În prezent, utilizarea frezelor la preg tirea patului germinativ este extins
datorit faptului c acestea asigur o bun m run"ire !i afânare a solului !i
permit folosirea mai complet a puterii sursei de energie, de!i prezint
dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de suprafa"
prelucrat .
Dup destina"ie, frezele agricole se grupeaz astfel:
- freze pentru prelucrarea total a solului;
- freze pentru pr !it;
19
Dup modul de dispunere a organului activ (rotorul cu cu"ite)frezele pot
fi:
- cu rotor orizontal;
- cu rotor vertical;
2.1.2.Construc#ia frezelor agricole
Re!inem:Frezele agricole se compun dintr-un cadru pe care se monteaz

organele active !i mecanismele pentru transmiterea mi!c rii de rota"ie de la
priza de putere a tractorului la organele active, dispozitivul de cuplare la tractor,
mecanismele de reglare a adâncimii de lucru.
2.1.2.1.Construc#ia frezelor pentru prelucrarea total" a solului
Frezele pentru prelucrarea total" a solului pot fi prev zute cu rotor cu

cu"ite dispus orizontal sau cu rotoare cu cu"ite verticale.
Frezele cu rotoare orizontale(fig. 2.1) sunt formate dintr-un cadru pe
care este montat rotorul, ac"ionat de la priza de putere a tractorului prin
intermediul unei transmisii cardanice !i a unui reductor conic. Rotorul este
acoperit de o ap r toare, prev zut în partea posterioar cu o por"iune reglabil .
Modificarea adâncimii de lucru se realizeaz cu ajutorul ro"ilor de sprijin.
Fig. 2.1.Schema frezei pentru prelucrarea total" a solului
Rotorul cu cu"ite este organul de lucru principal al frezei !i se compune

dintr-un arbore, prev zut cu discuri sau pl ci, pe care se dispun cu"itele.
Cu"itele se dispun pe una sau mai multe spire cu înf !urarea pe stânga sau pe
dreapta, pentru a se asigura func"ionarea f r !ocuri a rotorului. Cele mai
utilizate forme de cu"ite(fig.2.2) pentru freze sunt: drepte pentru paji!ti,
curbate în form de L pentru majoritatea frezelor pentru câmp, legume, vii !i
livezi, având lungimi variate pentru a lucra la diferite adâncimi, dalt" rigid" sau
elastic", destinate în special pentru lucr rile adânci ale solului.
20
Fig. 2.2.Tipuri de cu#ite
Frezele cu rotoare verticale (fig. 2.3) sunt formate din mai multe rotoare
(4-12), dispuse în linie, fiecare rotor 2, fiind prev zut cu mai multe cu"ite(2-4)
de diferite forme (drepte, curbate).La aceste freze, ac"ionarea rotoarelor se face
prin intermediul unei transmisii cu ro"i cilindrice, montate într-o carcas
comun care formeaz cadrul frezei 1.
Limitarea adâncimii de lucru se realizeaz prin intermediul unui t v lug
de tip Packer 4, care are !i rolul de m run"ire a stratului superficial de sol.
Pentru nivelarea solului freza poate fi echipat cu o lam de nivelare 3.
Fig. 2.3.Schema frezei cu rotoare verticale
2.1.2.2.Construc#ia frezelor pentru pr"$it

Frezele pentru pr" it (fig.2.4) sunt prev zute cu mai multe sec"ii de lucru.
O sec"ie de lucru este format dintr-un rotor cu cu"ite, o carcas !i transmisie
pentru ac"ionare. Rotorul prelucreaz solul între dou rânduri de plante pe o
l "ime b, la adâncimea a !i r mân neprelucrate ,zonele de protec"ie e.
21
Fig. 2.4.Scheme de freze pentru pr"$it
Pe suprafe"e mici se utilizeaz motosapele sau motofrezele care sunt
prev zute cu motoare proprii de 2-7 kW.
2.1.2.3. Construc#ia frezelor pentru prelucrarea solului pe rândul
de pomi sau vi#" de vie.
Aceste ma!ini (fig.2.5) sunt prev zute cu sec"ii de lucru mobile, deplasate
prin intermediul unor mecanisme care asigur retragerea sec"iei de pe rând !i
readucerea acesteia în spa"iul dintre pomi sau vi" de vie.
Fig. 2.5. Schema frezelor pentru prelucrarea solului pe rândul de

pomi sau vi#" de vie.
Freza este prev zut cu o instala"ie hidraulic format din: rezervorul Rz,
pompa P, distribuitorul D !i cilindrul hidraulic CH.
De cadrul 1 al frezei, se monteaz rotorul 3, prin intermediul unui
paralelogram deformabil 2. În timpul lucrului agregatul se deplaseaz printre
rânduri !i prelucreaz solul pe rând, pe l "imea b. Când palpatorul întâlne!te
trunchiul unui pom sau buturuga unei vi"e, cap t o mi!care de rota"ie în sens
orar !i printr-un sistem de pârghii comand distribuitorul D, pentru retragerea
rotorului cu cu"ite. Ca urmare, sub ac"iunea cilindrului hidraulic CH,
mecanismul cu paralelogram deformabil se rote!te în sens orar. Dup dep !irea
pomului sau buturugii, palpatorul sub ac"iunea arcului 5, revine în pozi"ie
22
ini"ial , deplasând în sens invers sertarul distribuitorului pentru comanda
deplas rii rotorului spre rând.
2.1.3.Procesul de lucru al frezelor
Procesul de lucru executat de rotorul frezei const din urm toarele faze:
p trunderea cu"itelor în sol, desprinderea unor fâ!ii de sol !i antrenarea acestora
în mi!carea de rota"ie, ciocnirea acestora de carcas , m run"irea suplimentar !i
nivelarea solului.
În timpul lucrului, un punct de pe cu"it (fig.2.6) execut o mi!care de
rota"ie în jurul axei rotorului !i o mi!care de transla"ie imprimat de sensul de
deplasare al ma!inii. Fiecare punct de pe cu"itul rotorului descrie o traiectorie,
sub forma unei cicloide alungite. Cu"itul p trunde în sol realizând t ierea !i
desprinderea unei fâ!ii, pe arcul de curb AB. Pentru ca desprinderea fâ!iei s
se fac în condi"ii optime, este necesar ca viteza periferic a cu"itului vp= " r#
vm.
Fig. 2.6.Traiectoria unui punct de pe cu#itul frezei cu rotor orizontal
vp
Respectiv raportul $ s fie supraunitar : $ % &1 (2.1)
vm
În general, $=3-8, în unele cazuri fiind mai mare(10-12).
Observa!ie:Dimensiunile fâ!iei de sol desprinse de un cu"it al rotorului
depind de l "imea de lucru b a cu"itului, adâncimea de lucru a !i avansul s al
frezei
. Avansul s reprezint spa"iul parcurs de frez în timpul când rotorul se rote!te
cu unghiul ', format de dou cu"ite succesive de pe rotor. Timpul t în care
2(
rotorul se rote!te cu unghiul ' % este:
z
' 2(
t% % (2.2)
" z )"
în care:-" = viteza unghiular a rotorului, în rad/s;

z = num rul de cu"ite de pe un disc ce lucreaz în aceia!i zon ;
23
Avansul s reprezint :
2( 2( 2( ) r
s % vm ) t % vm ) % vm ) % (2.3)
z" vp $)z
z
r
Se observ c prin m rirea raportului $ se mic!oreaz avansul s,
îmbun t "indu-se gradul de m run"ire al solului.
Observa!ie Pentru s se recomand urm toarele valori: s = 4-6 cm pentru
soluri în"elenite !i compacte !i s = 10-12 cm pentru soluri cultivabile.
În cazul frezelor cu rotor vertical, un punct de pe cu"it, în procesul de
lucru descrie tot o cicloid (fig. 2.7.).Pe por"iunea AB a cicloidei se realizeaz
desprinderea fâ!iei pe adâncimea a, iar pe por"iunea BC cu"itul ac"ioneaz
suplimentar asupra stratului de sol, m rind gradul de m run"ire al acestuia.
Grosimea b a fâ!iei de sol, reprezint avansul frezei:
2( ) r
b % vm ) t % (2.4)
z )$
Fig. 2.7. Traiectoria unui punct de pe cu#itul frezei cu rotor vertical
Valorile raportului $ =3-5, sunt mai mici, fa" de frezele cu rotor

orizontal.
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt p"r#ile componente ale frezelor :
Frezele agricole se compun dintr-un cadru pe care se monteaz organele

active !i mecanismele pentru transmiterea mi!c rii de rota"ie de la priza de
putere a tractorului la organele active, dispozitivul de cuplare la tractor,
mecanismele de reglare a adâncimii de lucru.
24
2. Care sunt p"r#ile componente ale frezelor pentru prelucrarea
solului pe rândul de pomi sau vi#" de vie.
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p"r#ile componente ale frezei cu rotoare verticale :
a) cadrul frezei,
b) rotoare cu cu"ite
c) t v lug de tip Packer.
d) lam de nivelare
e) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru
Rezolvare :a, b, c ,d
De rezolvat:
4. Dimensiunile fâ$iei de sol desprinse de un cu#it al rotorului
depind de:
a) l "imea de lucru a cu"itului ,
b) adâncimea de lucru ,.
c) avansul frezei,
d) viteza unghiular a rotorului,
e) sensul de deplasare al ma!inii.
Rezolvare :
2.2.GRAPE
2.2.1.Considera#ii generale
Grapele sunt utilaje folosite pentru preg tirea patului germinativ în

vederea sem natului, respectiv m run"irea bulg rilor rezulta"i în urma ar turii,
afânarea !i nivelarea solului, distrugerea buruienilor.
Grapele se mai utilizeaz pentru spargerea crustei formate la suprafa"a
solului, gr parea sem n turilor !i a paji!tilor, la încorporarea în sol a
îngr ! mintelor, erbicidelor !i eventual a semin"elor distribuite pe suprafa"a
solului, precum !i pentru fragmentarea tulpinilor plantelor premerg toare cu
încorporarea în sol a acestora.
Grapele se pot clasifica dup urm toarele criterii:
! Dup forma organului de lucru :
- Grape cu col"i : -fic!i ;
-reglabili;
-oscilan"i;
- Grape cu discuri;
- Grape stelate: -cu col"i drep"i;
-cu co"i curba"i (sape rotative);
- Grape elicoidale;
! Dup modul de ac"iune a organelor de lucru
- Grape trase (grape cu col"i);
- Grape rulante (grape cu discuri, grape stelate, grape elicoidale,);
25
2.2.2.Grape cu col#i
2.2.2.1.Construc#ia grapelor cu col#i

Grapele cu col"i sunt formate din unul sau mai multe câmpuri de grap de
diferite forme, prev zute cu organe active (col"i), dispu!i în anumit ordine pe
cadrul prins la o bar sau dispozitiv de trac"iune (fig.2.8).
Fig.2.8.Tipuri de grape cu col#i

Col"ii utiliza"i în construc"ia grapelor sunt de diferite tipuri (fig.2.9) care
corespund la diferite destina"ii.
Col"ii drep"i cu sec"iune p trat (fig.2.9a) se folosesc la grape destinate a
lucra la adâncimi normale în terenuri mijlocii !i grele.
Col"ii cu sec"iune p trat cu vârful curbat se folosesc la grape destinate a
lucra la adâncimi mai mari.
Col"ii cu sec"iune circular sau eliptic (fig.2.9b) se folosesc la grape
utilizate pentru gr parea terenurilor u!oare, gr parea sem n turilor.
Col"ii cu sec"iune triunghiular sau sub form de cu"ite (fig.2.9.c) se
folosesc pentru gr parea paji!tilor !i p !unilor.
Fig. 2.9.Tipuri de col#i
În cazul grapelor oscilante(fig.2.10),, col"ii 2 sunt dispu!i pe dou bare

transversale 3, legate prin bieletele 4 pe cadrul 1.
26
Fig. 2.10.Schema grapei cu col#i oscilan#i
Acestea primesc mi!care de transla"ie prin intermediul unui mecanism cu
furc oscilant 5, ac"ionat de la priza de putere a tractorului, care transform
mi!carea de rota"ie în mi!care de transla"ie.
2.2.2.2. Procesul de lucru al grapelor cu col#i

Re!inem:În timpul lucrului (fig. 2.11) sub ac"iunea greut "ii Go ce apas
asupra col"ului !i datorit mi!c rii de transla"ie, acesta intr în sol la o
adâncime a !i cu muchia anterioar despic solul. Sub ac"iunea de comprimare
!i lovire a particulelor de sol de c tre col"i se produce fenomenul de m run"ire a
stratului superficial de sol.
Fig. 2.11. Procesul de lucru al col#ilor.

Prin ac"iunea de deplasare a col"ilor în sol fiecare col" mobilizeaz solul
într-o zon triunghiular , având unghiul la vârf * =50-90+. Modul cum este
mobilizat solul pe toat l "imea de lucru depinde de distan"a b între urmele
vecine ale col"ilor !i de adâncimea de lucru a.
În general, adâncimea de lucru a col"ilor este cuprins între 20-120 mm în
func"ie de greutatea repartizat pe col". La grapele u!oare a=20-40 mm, la
27
grapele mijlocii a=40-80 mm !i la cele grele a=80-120 mm, distan"ele b fiind
respectiv de 25-35 mm; 40-55mm !i 50-75mm.
În cazul grapelor oscilante, col"ii primesc mi!c ri de transla"ie
perpendicular fa" de direc"ia de înaintare !i descriu curbe sinusoidale, defazate
în timp.
Fig. 2.12. Procesul de lucru al col#ilor cu pozi#ie reglabil"

Ca efect se realizeaz o bun m run"ire !i afânare uniform a solului.
Pozi"ia col"ilor poate fi dreapt sau înclinat (fig.2.12). For"a R, care
reprezint rezultanta for"elor ce ac"ioneaz în sol asupra unui col", se
descompune în cazul col"ului înclinat, în componenta orizontal Rx, !i
componenta vertical Ry. Dac col"ul este dispus sub un unghi ,1- 90+, col"ul
are tendin"a s intre în sol sub ac"iunea for"ei G0+Rv, iar în cazul când unghiul
,2#90+, se mic!oreaz tendin"a de p trundere în sol, deoarece componenta Rv
se opune for"ei G0.
Observa!ie:Repartizarea col"ilor pe cadrul grapei se realizeaz astfel încât
fiecare col" s lucreze independent, adic pe aceia!i urm s treac un singur
col", iar distan"ele între urmele l sate de col"i s fie egale între ele.
2.2.3.Grape cu discuri
2.2.3.1.Domeniul de utilizare $i clasificarea grapelor cu discuri
Grapele cu discuri sunt folosite pentru: între"inerea solului în intervalul

de la arat pân la sem nat, când se efectueaz m run"irea bulg rilor !i nivelarea
ar turii, prelucrarea solului pe intervalul dintre rândurile de pomi !i vi" de vie,
desfiin"area culturii premerg toare cu încorporarea în sol a resturilor vegetale !i
preg tirea patului germinativ cu încorporarea în sol a îngr ! mintelor !i
erbicidelor.
Grapele cu discuri se clasific dup urm toarele criterii:
! Dup destina"ie:
- pentru culturi de câmp;
- pentru vii;
- pentru livezi:
! Dup modul de cuplare la tractor
- tractate;
- purtate;
- semipurtate.
-
28
! Dup greutatea G0 ce revine pe disc:
- Grape u!oare (15-20 da N);
- Grape mijlocii (20-30 da N);
- Grape grele (30-45 da N).
2.2.3.2.Construc#ia grapelor cu discuri
Grapele cu discuri constructiv(fig.2.13) sunt formate dintr-un cadru 1 pe
care sunt prinse bateriile cu discuri 2, care au pozi"ie reglabil , ce permite
modificarea unghiului de înclinare a discurilor fa" de direc"ia de înaintare.
Cuplarea la sursa de energie se face prin intermediul unui dispozitiv de
cuplare3, care în cazul grapelor tractate este prev zut cu un mecanism de
reglare a orizontalit "ii cadrului grapei 5. Pentru trecerea din pozi"ia de lucru în
pozi"ia de transport grapele tractate se prev d cu mecanisme de ridicare
coborâre care ac"ioneaz asupra ro"ilor de sprijin ale ma!inii 4, limitând
adâncimea de lucru a discurilor.
Fig. 2.13.Schema grapei tractate cu discuri
La grapele cu discuri purtate nu avem organe de rulare, ridicarea sau

coborârea grapei realizându-se prin intermediul mecanismului de suspendare al
tractorului. La grapele dezaxate, folosite pentru prelucrarea solului în livezi, se
prev d mecanisme de dezaxare (fig.2.14).
Dispunerea bateriilor pe cadrul grapei se poate face în form de X
(fig.2.13).sau V, simetric sau asimetric, pe unul sau dou rânduri (fig.2.14).
29
Fig. 2.14.Schema grapei cu discuri dezaxate
Organele de lucru ale grapelor cu discuri sunt discurile sferice concave,

cu muchie neted sau crestat (fig.2.15).
Re!inem:Discurile crestate au o ac"iune mai energic asupra solului !i
patinarea lor fa" de sol este mai redus . Discurile se caracterizeaz prin
diametrul D, raza de curbur R, grosimea g, unghiul de ascu"ire a muchiei
t ietoare i.
Fig. 2.15.Tipuri de discuri
Diametrul discurilor, la grapele u!oare, este de 350-450 mm; la grapele

mijlocii, de 450-600 mm !i la cele grele de 600-850 mm. Raza de curbur este
cuprins între 500 !i 700 mm, unghiul de ascu"ire al muchiei t ietoare de 10-
20+,grosimea discului între 4,5-7mm.Discurile se dispun înclinat fa" de
direc"ia de înaintare sub un unghi .( unghiul de atac =10-22+), planul muchiei
t ietoare fiind dispus vertical.
Discurile grapelor se dispun grupat, câte 5-15 discuri, fiind montate pe un
ax comun, cu sec"iune p trat , formând o baterie cu discuri. Axul comun este
sus"inut pe lag re montate pe cadrul bateriei.
Totodat discurile sunt prev zute cu r zuitori pentru cur "irea suprafe"ei
active a acestora.
30
2.2.3.3.Procesul de lucru al grapelor cu discuri
Observa!ie:Prin deplasarea discului, sub ac"iunea greut "ii g0 care apas
asupra sa, discul p trunde în sol la adâncimea a !i decupeaz un strat de sol cu
sec"iunea S0 pe o l "ime de lucru b (fig.2.16). Stratul de sol t iat de discul sferic
este urcat pe suprafa"a lui interioar , m run"it, deplasat lateral !i r sturnat.
Mi!carea discului în timpul lucrului este format din mi!carea de rota"ie
în jurul axei sale (curba A), datorit for"elor de frecare care apar între disc !i sol
!i mi!carea de transla"ie imprimat prin tractare, traiectoria descris de un
punct de pe disc fiind o elice B.
Fig. 2.16.Procesul de lucru executat de disc
Greutatea g0 care apas pe disc, are urm toarele valori: g0=15-20 daN
pentru grapele u!oare, g0 =20-30 daN pentru grapele mijlocii !i g0 =30-45 daN
pentru grapele grele.
Adâncimea maxim de lucru amax este determinat de diametrul D !i de
diametrul d al mosorului distan"ier, exprimat prin rela"ia:
D/d
amax % (2.5)
2
Ac"iunea de p trundere în sol a discului se realizeaz prin utilizarea unor
discuri cu diametrul mai mare sau prin m rirea unghiului de atac al discurilor.
Solul lucrat cu grapele cu discuri r mâne neuniform pe fundul brazdelor,
a!a cum se observ în figura 2.16, distan"a dintre creste fiind determinat de
distan"a dintre discuri, care este cuprins între 165-280 mm.
31
2.2.4. Grape rulante
2.2.4.1. Grape stelate
Grapele stelate sunt folosite la gr parea ar turilor, concomitent cu

aratul precum !i pentru spargerea crustei solului.
Organele de lucru ale grapelor stelate au forma unor stele cu cinci
col"uri.
Fig. 2.17. Grap" stelat"

Stelele se monteaz rigid pe dou -trei axe cu sec"iune p trat ,
dispuse perpendicular pe direc"ia de înaintare a grapei. Axele cu stele sunt
montate pe cadrul grapei prin intermediul unor lag re.
Montarea stelelor pe axe se face astfel încât col"urile acestora s fie
dispuse pe o elice, sistem ce asigur rularea lin a grapei, în general, pe un ax
sunt montate în func"ie de l "imea grapei 8 - 20 stele.
Dispunerea stelelor pe axe se face astfel încât fiecare stea s execute
o urm proprie, distan"a dintre urme fiind de 25 - 30 mm. Grapele stelate
lucreaz la adâncimi de 3 - 6 cm.
2.2.4.2. Sape rotative
Sapele rotative sunt folosite pentru afânarea superficial a

solului,între"inerea culturilor horticole în prima perioad de vegeta"ie !i
spargerea crustei solului.
Organele de lucru ale sapelor rotative sunt discuri cu col"i curba"i
(fig.2.18) care prin rulare în"epând solul realizeaz afânarea acestuia !i
distrugerea buruienilor. Organele active au diametrul la ext remit atea
col" ilor D = 450 - 500 mm, num rul de col"i pe disc fiind z= 12 - 16. În
func"ie de sensul tract rii !i greutatea ce apas pe un disc (g0 = 7 - 10 daN),
discurile pot lucra la adâncimi de 3 - 10 cm.
32
Fig. 2.18.Disc cu col#i $i schema de dispunere a acestuia
Discurile se dispun pe dou rânduri, fiind libere pe axe, distan"a

între urmele acestora fiind b = 60 - 80 mm.
Suprafa"a s prelucrat de un col" al discului este:
(D
s%b,
z
sapele rotative efectuând un num r de 130 - 160 în"ep turi/m2 .
2.2.4.3. Grape elicoidale

Grapele elicoidale se folosesc pentru m run"irea, afânarea !i
nivelarea stratului superficial al solului, fiind folosite în general în
agregat cu alte utilaje pentru lucr rile solului (vibrocultoare, grape cu
col"i etc.), efectuând opera"ia de finisare a lucr rii de preg tire a solului
în vederea sem natului.
Constructiv ele sunt realizate din vergele (cu sec"iune circular
sau dreptunghiular ) sau, montate pe supor"i de diferite forme (circulare,
hexagonale), realizându-se astfel o suprafa" de lucru cu vergele dispuse
elicoidal (fig. 2.19).
Fig. 2.19.Rotor cu vergele
Aceste grape se construiesc cu sec"ii (rotoare) cu l "imea de 0,8 -

1,4 m.
33
TEST DE EVALUARE
1. Grapele sunt folosite pentru:
Grapele sunt utilaje folosite pentru preg tirea patului germinativ în

vederea sem natului, respectiv m run"irea bulg rilor rezulta"i în urma
ar turii, afânarea !i nivelarea solului, distrugerea buruienilor.
Grapele se mai utilizeaz pentru spargerea crustei formate la
suprafa"a solului, gr parea sem n turilor !i a paji!tilor, la încorporarea în
sol a îngr ! mintelor, erbicidelor !i eventual a semin"elor distribuite pe
suprafa"a solului, precum !i pentru fragmentarea tulpinilor plantelor
premerg toare cu încorporarea în sol a acestora.
2. Procesul de lucru al grapelor cu col#i const" în:
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3. Grapele cu discuri sunt formate:
a) cadrul grapei,
b) bateriile cu discuri,
c) dispozitiv de cuplare,
d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru,
e) mecanism de reglare a orizontalit "ii cadrului grapei.
Rezolvare :a, b, c ,d,e.
De rezolvat:
4. Organele de lucru ale grapelor cu discuri sunt:
a) discuri cu col"i curba"i,
b) discuri sferice concave, cu muchie neted sau crestat ,
c) stele cu cinci col"uri,
d) vergele cu sec"iune circular sau dreptunghiular .
Rezolvare :
34
2.3. T!V!LUGI
2.3.1. Domeniul de utilizare si clasificarea t"v"lugilor
T v lugii sunt destina"i în principal pentru tasarea stratului superficial

al solului, mic!orând astfel gradul de afânare realizat prin lucr rile anterioare,
sf râmarea bulg rilor, distrugerea crustei !i netezirea suprafe"ei solului,
t v lugirea culturilor agricole etc.
T v lugii, dup forma suprafe"ei de lucru se pot grupa în:
— t v lugi cu suprafa" neted (t v lugi netezi);
— t v lugi cu suprafa" denivelat (t v lugi inelari).
3.3.2. Organele de lucru ale t"v"lugilor
La t v lugii netezi, organele de lucru sunt realizate sub forma unor

cilindri metalici ale c ror axe sunt prev zute cu dou lag re sus"inute pe un
cadru, prin care se face tractarea. Cilindrii pot fi umplu"i cu ap sau nisip,
ceea ce permite reglarea gradului de tasare.(fig.2.20)
Fig. 2.20.Schema t"v"lugului neted $i procesului de lucru al t"v"lugului
La t v lugii cu suprafa" denivelat , organele de lucru sunt

realizate sub forma unor cilindri pe suprafa"a c rora sunt prev zute
proeminen"e (din"i, col"i etc.), ori sub forma unor elemente (inele) de forme !i
dimensiuni diferite, montate pe un ax comun.
În figura 2.21 sunt ar tate diferite forme de elemente (inele) ce
formeaz suprafe"ele de lucru ale t v lugilor inelari. Inelele sunt montate liber
pe axele de sus"inere.
35
Fig.2.21.Tipuri de inele
T v lugii cu suprafa" denivelat , efectuând tasarea solului !i

nivelarea acestuia, las stratul superior sub form afânat .
Observa!ie:T v lugii ac"ioneaz asupra solului prin propria lor
greutate Gt. Sub ac"iunea for"ei de trac"iune Ft (fig. 2.20), t v lugul de
greutate Gt ruleaz pe suprafa"a solului, comprimând stratul superior al
solului, pe o adâncime h. Comprimarea solului se produce pe por"iunea A
C, particulele de sol fiind presate !i deplasate înspre direc"ia de înaintare,
în fa"a t v lugului formându-se o ridic tur . M rimea !i tendin"a de
formare a acestei ridic turi depind de propriet "ile fizico-mecanice ale
solului !i în special de diametrul t v lugului.
Astfel, admi"ând o valoare limit pentru unghiul de contact
%, când dimensiunile ridic turii sunt minime, în func"ie de h se poate
stabili diametrul D t al t v lugului. Din figura 2.20 rezult :
D D
h % t / t cos , , (2.6)
2 2
de unde:
2h
Dt & , (2.7)
1 / cos ,
Unghiul de contact % = 15 - 20°. în general, Dt = 350 - 600 mm la
t v l ugii de suprafa" !i D t = 600 - 750 mm la t v lugii pentru
subsol.
Dup trecerea t v lugului, datorit propriet "ilor elastice, solul se
ridica pe o în l"ime h0, astfel c nivelul solului coboar la adâncimea #h=h-
h0 =4-5 cm. Efectul de tasare, reprezentat prin epura presiunilor AC ,se
transmite, în func"ie de Gt pân la adâncimea de cca. 5 - 12 cm.
În procesul de lucru, asupra t v lugului ac"ioneaz urm toarele
for"e !i momente: Gt - greutatea t v lugului, Rs - reac"iunea solului (rezul-
tanta for"elor ce se opun la comprimarea solului), momentul de frecare Mf
ce apare în lag rele axului t v lugului !i for"a de trac"iune Ft .
36
Din ecua"ia de momente fa" de punctul B rezult :
M B % Gt l 0 M f / Ft (r / b) % 0 (2.8)
în care:
r este raza t v lugului.
Din rela"ia (3.8) rezult :

Gt l 0 M f
Ft % (2.9)
r /b
Neglijând valoarea momentului de frecare M f !i considerând b=0
rezult :
l
Ft % Gt % Gt f (2.10)
r
Care reprezint formula simplificat a rezisten"ei la rulare,
l
% f fiind considerat coeficientul rezisten"ei la rulare.
r
Aprecierea comparativ a efectului de tasare al t v lugilor,
respectiv a gradului de tasare se poate face în func"ie de ap sarea pe unitatea
de suprafa" , ori pe unitatea de l "ime de lucru.
Ap sarea pe unitatea de suprafa" p0 poate fi apreciat cu
aproxima"ie cu rela"ia :
Gt Gt
p0 % % , daN / cm 2 (2.11)
Bt LAE 2 Bt 2hr / h 2
în care :
LAE este lungimea coardei AE, în cm;
h – adâncimea de p trundere a t v lugului în sol, în cm ;
r – raza t v lugului, în cm;
Bt – l "imea t v lugului, în cm.
Re!inem:Ap sarea minim pe care trebuie s-o exercite
2
t v lugul este de 0,3 - 0,4 daN/cm . Ap sarea pe unitatea de l "ime de lucru
pB la t v lugi, în func"ie de posibilit "ile de reglare a gradului de tasare este
cuprins aproximativ între 1,5 !i 10 daN/cm.
2.4. Combinatoare
Combinatoarele sunt ma!ini echipate cu diferite organe de lucru

(s ge"i, gheare, col"i, stele etc.) care ac"ioneaz succesiv asupra stratului
superior al solului efectuând m run"irea, afânarea !i netezirea acestuia. Sunt
utilizate la lucr rile solului în vederea preg tirii patului germinativ.
În general combinatoarele (fig.3.23) sunt formate dintr-un vibrocultor
A(cultivator de prelucrare total a solului),compus din :cadrul 1,dispozitivul de
cuplare la sursa de energie 2, ro"ile de limitare a adâncimii de lucru 3, organele
de afânare 4 !i o grap elicoidal B care se compune din cadrul 5, dou rotoare
cu vergele 6,sistemul de reglare a orizontalit "ii 7.
37
În func"ie de condi"iile de lucru pentru care sunt destinate (tipul
solului, gradul de m run"ire rezultat în urma ar turii etc.), combinatoarele se
echipeaz cu diferite organe de lucru (fig.3.23). De obicei, organele de lucru ale
combinatoarelor lucreaz datorit tract rii acestora, existând !i unele
construc"ii de acest gen la care organele de lucru (discuri crestate) primesc
mi!care de rota"ie.
Fig.2.22.Schema combinatorului
Re!inem:Organele de lucru utilizate în construc"ia combinatoarelor !i

variantele de dispunere a acestora pot fi diferite: s ge"i cu aripi egale dispuse
pe 2 - 3 rânduri !i grape elicoidale; gheare cu suport flexibil dispuse pe 3 - 4
rânduri !i grape elicoidale; grape cu col"i rigizi !i grape elicoidale; discuri
crestate dispuse pe un rând !i gheare cu suport flexibil dispuse pe 2 - 3 rânduri
etc. Organele de lucru ale combinatoarelor se monteaz fie pe un cadru
comun formând astfel o ma!in combinat pentru prelucrarea stratului
superior al solului, fie se formeaz agregat din grupuri de 2 - 3 utilaje,
prev zute cu posibilitatea de a fi cuplate în acest scop în diverse combina"ii, în
func"ie de starea terenului si scopul lucr rii.
2.5. MA INI PENTRU MODELAREA SOLULUI
2.5.1. Domeniul de utilizare si clasificarea ma$inilor de modelat
Prin modelarea solului se urm re!te realizarea unor straturi supraîn l"ate
desp r"ite de rigole
Avantajele model rii sunt:
! creeaz condi"ii optime pentru mecanizare;
! înl tur surplusul de ap care se poate scurge în rigole;
! straturile supraîn l"ate se zvânt prim vara mai timpuriu,
permi"ând începerea lucr rilor mai devreme;
! se reduce consumul de combustibil la lucr rile de recoltare, la
unele culturi (r d cinoase,bulboase), deoarece ro"ile tractoarelor
38
se deplaseaz pe rigole f r a se produce tasarea straturilor.
Re!inem:Modelarea se poate face dup diferite scheme. în general se
formeaz straturi în l"ate, a c ror l "ime este de cea 0,94 m sau 1,04 m,
desp r"ite prin rigole late de cea 0,46 m cu o distan" între ele de 1,4m sau
1,5m.. Pe straturi se seam n sau se planteaz r saduri de legume, iar pe rigole
se execut udatul !i tot pe ele ruleaz ro"ile tractorului.
Ma!inile folosite la modelarea solului pot fi grupate în:
& ma!ini simple de modelat solul;
& ma!ini combinate de modelat solul.
Ma!inile simple de modelat solul execut modelarea terenului prin una
sau dou treceri. Ma!inile combinate de modelat solul execut atât
opera"ii de modelat cât !i de fertilizare, erbicidare.
2.5.2. Construc#ia ma$inilor de modelat solul.
Ma!ina de modelat (fig. 2.23) este compus dintr-un cadru 1,prev zut cu
dispozitivul de cuplare la tractor 2, pe care se monteaz prin intermediul
supor"ilor verticali 3, organele de lucru tip rari" 5, pl cile deflectoare 4,6,
pentru formarea straturilor supraîn l"ate, platformele pentru greut "i
adi"ionale 7 , montate deasupra cadrului !i marcatoarele 8.
Fig. 2.23 . Schema ma$inii de modelat solul
Procesul de lucru: Folosirea acestei ma!ini d rezultate bune pe solurile

u!oare !i mijlocii, dup o preg tire corespunz toare. Modelarea trebuie
f cut dup , mobilizarea !i m run"irea solului pe adâncimea de lucru a
rari"elor,sau deplasarea pe urmele l sate de ma!ina de deschis rigole MDR-
5,sau modelarea din dou treceri.
TEST DE EVALUARE
1.Care sunt for#ele $i momentele care ac#ioneaz" asupra
t"v"lugului:
În procesul de lucru, asupra t v lugului ac"ioneaz urm toarele

for"e !i momente: Gt - greutatea t v lugului, Rs - reac"iunea solului (rezul-
tanta for"elor ce se opun la comprimarea solului), momentul de frecare Mf
ce apare în lag rele axului t v lugului !i for"a de trac"iune Ft .
39
2. Care sunt organe de lucru. ale combinatoarele :
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3.Care sunt lucr"rile efectuate de t"v"lugi :
a) tasarea stratului superficial al solului,
b) sf râmarea bulg rilor,
c) afânarea solului,
d) netezirea suprafe"ei solului,
e) t v lugirea culturilor agricole,
.
Rezolvare :a, b ,d, e
De rezolvat:
4.Care sunt elementele ma$ini de modelat care realizeaz" straturile
supraîn"l#ate:
a) dispozitivul de cuplare la tractor,
b) organele de lucru tip rari" ,
c) pl cile deflectoare,
d) cadru modelatorului,
e) supor"ii verticali.
Rezolvare :
REZUMATUL TEMEI
La înfiin"area culturilor agricole, o aten"ie deosebit trebuie acordat

preg tirii patului germinativ, în care urmeaz s se încorporeze semin"ele sau s
se planteze r sadurile. Germina"ia semin"elor decurge în condi"ii bune când
s mân"a este acoperit de un strat afânat de sol care asigur c ldura !i oxigenul
necesar !i este dispus pe un strat de sol mai tare care permite accesul umidit "ii
spre s mân" .
În figura 2.24 sunt prezentate tehnologiile de mecanizare a preg tirii
patului germinativ, în func"ie de perioada de timp în care se înfiin"eaz cultura
!i de ma!inile utilizate.
40
Fig. 2.24.Tehnologia de mecanizare a preg"tirii patului germinativ
.
41
Tema nr. 3
. MA INI DE SEM!NAT
3.1. Ma ini de sem!nat în rânduri dese;
3.2. Ma ini de sem!nat în cuiburi ;
3.3. Transmisia ma inilor de sem!nat.
Obiectivele temei :
! construc"ia, procesul de lucru alma inilor de sem!nat în rânduri
dese;
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de sem!nat în
cuiburi;
! construc"ia, func"ionarea transmisiilor utilizate la ma inile de
sem!nat.
2005.
3. Glodeanu M, Alexandru T, B!descu M,S!r!cin I. – Ma ini i
4. Toma D, – Tractoare i ma ini agricole, Ed.Didactic! i
Pedagogic!, Bucure ti, 1982
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres, Bucure ti,
1979.
3.1. MA INI DE SEM!NAT ÎN RÂNDURI DESE;
3.1.1. Domeniul de utilizare $i construc#ia ma$inilor de sem"nat
Ma inile de sem!nat în rânduri efectueaz! sem!natul în rânduri

dese (cu distan"a între rânduri d= 12 - 28 cm), în rânduri distan"ate i în
benzi; ma inile de sem!nat în rânduri, datorit! faptului c! pot fi folosite la
sem!natul multor culturi, se mai numesc ma ini de sem!nat universale.
În figura 3.1, a se arat! schema unei ma ini de sem!nat în rânduri.
Ma ina este format! dintr-un cadru 1 prev!zut în partea anterioar! cu triunghi
de prindere 3, sus"inut pe dou! ro"i 2, pe care sunt montate urm!toarele
subansambluri: cutia de semin"e 5, aparatele de distribu"ie 7, tuburile de
conducere a semin"elor 8, br!zdarele 9, transmisia 6 i marcatoarele.
Pentru afânarea solului pe urmele l!sate de ro"ile tractorului,
ma ina este prev!zut! cu dou! grupuri de scormonitoare . Acoperirea
42
semin"elor i nivelarea solului se realizeaz! cu ajutorul grapei cu inele 10,
montat! în spatele ma inii.
Fig.3.1.Schema ma$inii de sem"nat în rânduri
Ac"ionarea aparatelor de distribu"ie se face de la ro"ile ma inii,

realizându-se astfel concordan"! între viteza de deplasare a ma inii i viteza de
rota"ie a aparatelor de distribu"ie, respectiv între debitul aparatului de
distribu"ie i cantitatea de semin"e distribuit! pe unitatea de suprafa"!,
aceasta r!mânând constant! indiferent de viteza de deplasare a ma inii.
Procesul de lucru executat de ma inile de sem!nat în rânduri
cuprinde urm!toarele opera"ii: deschiderea rigolei la adâncimea de îngropare a
semin"elor, distribuirea unor cantit!"i determinate de semin"e, dirijarea
acestora spre rigol! i acoperirea acestora cu sol.
Ultima opera"ie se execut! prin surparea pere"ilor rigolei, dup!
trecerea br!zdarului i cu ajutorul unor organe de acoperire i nivelare (grape,
aripioare, lan"uri, role de tasare etc.).
Agregate combinate. Pentru efectuarea mai multor opera"ii
concomitent cu sem!natul, se construiesc agregate de preg!tire a solului,
sem!nat i aplicat îngr! !minte, insecticide i erbicide. Astfel, unele din aceste
agregate (fig. 3.2) efectueaz! prelucrarea solului (cu freze, grape oscilante,
combinatoare, grape cu discuri, t!v!lugi) i sem!nat, iar altele, denumite
frecvent agregate complexe, la o trecere efectueaz! preg!tirea patului
germinativ, sem!natul, aplicarea îngr! !mintelor, insecticidelor i erbicidelor.
43
Fig.3.2. Agregat combinat de sem"nat
A – frez! cu rotoare verticale, B – sem!n!toare universal! purtat!.
3.1.2. Construc#ia organelor componente ale ma$inilor de

sem"nat în rânduri
3 1.2.1. Cutii de semin#e $i agitatoare
Cutii de semin#e. La ma inile de sem!nat în rânduri se folosesc cutii

de form! prismatic!, având sec"iuni i volume diferite, în partea inferioar! a
cutiilor de semin"e se prev!d orificii (circulare sau dreptunghiulare) prin care
semin"ele se scurg spre aparatele de distribu"ie.
La ma inile de sem!nat în cuiburi, cutiile de semin"e sunt de form!
cilindric! sau prismatic!, fiecare aparat de distribu"ie fiind prev!zut cu câte o
cutie. Pentru urm!rirea nivelului semin"elor din aceste cutii, ele se prev!d cu
tije indicatoare, fante obturate cu materiale transparente, indicatoare automate
de nivel etc.
Volumul necesar al cutiei de semin"e este determinat atât de
valoarea normei de îns!mân"are, cât i de modul de exploatare a ma inii. Astfel,
considerând c! lungimea parcurs! de ma ina de sem!nat în timpul lucrului
între dou! aliment!ri este L, în m, volumul V al cutiei rezult! din rela"ia:
N
V " # Bms L 4 (3.1)
10
în care:Bms este l!"imea ma inii de sem!nat, in m;
" - masa volumic! a semin"elor, în kg/m3;
N - norma de îns!mân"are, în kg/ha.
Rezult!:
44
Bms LN 3
V# ,m (3.2)
" 10 4
Observa!ie:$inând îns! seama de faptul c! în timpul lucrului, la
sfâr itul parcurgerii distan"ei L, în cutia de semin"e trebuie s! r!mân!
aproximativ o cantitate de s!mân"! egal! cu 10 - 15% din volumul cutiei,
necesar! pentru continuitatea distribu"iei, se ob"ine:
$1,1 & 1,15% Bms LN
V# (3.3)
" 10 4
În general, la ma inile de sem!nat în rânduri, cu trac"iune mecanic!,

volumul cutiei de semin"e este de 60 - 180 dm3/m l!"ime de lucru. La ma inile de
sem!nat în cuiburi, volumul unei cutii de semin"e este de 8 - 20 dm3 .
Agitatoare de semin#e În scopul realiz!rii unei aliment!ri
uniforme i continue a aparatelor de distribu"ie, semin"ele din cutia de
semin"e sunt supuse ac"iunii agitatoarelor.
Agitatorul este format dintr-un ax cu degete, primind fie mi care de
rota"ie continu!, fie mi care oscilatorie.
3.1.2.2. Aparate de distribu#ie a semin#elor folosite la ma$ini

de sem"nat în rânduri
Aparatele de distribu"ie a semin"elor efectueaz! dozarea i evacuarea

semin"elor spre tuburile de conducere. Acest proces de dozare i evacuare a
semin"elor, denumit proces de distribu"ie a semin"elor, condi"ioneaz! prin-
cipalii indici calitativi ai ma inii de sem!nat i anume: stabilitatea debitului,
uniformitatea de distribu"ie pe l!"imea de lucru i uniformitatea de distri-
bu"ie pe rând.
Aparatele de distribu"ie folosite la ma inile de sem!nat în rânduri efec-
tueaz! distribu"ia sub forma unui flux continuu de semin"e.
Aceste aparate, în func"ie de modul în care realizeaz! distribu"ia
semin"elor pot fi cu distribu"ie individual! i cu distribu"ie centralizat!.
La aparatele cu distribu"ie individual!, fiecare aparat de distribu"ie
realizeaz! dozarea si evacuarea semin"elor pentru un br!zdar. Aceste aparate
pot fi: cu cilindru canelat, cu cilindru cu pinteni, cu palete etc.
La aparatele cu distribu"ie centralizat!, un singur aparat de distribu"ie
realizeaz! dozarea i evacuarea semin"elor pentru toate br!zdarele ma inii.
Aceste aparate pot fi: centrifuge (cu rotor conic) i cu distribu"ie pneumatic!.
3.1.2.2.1. Aparate de distribu#ie cu cilindri canela#i
Organul principal al acestui tip de aparat de distribu"ie este

reprezentat printr-un cilindru, pe a c!rui suprafa"! lateral! sunt prev!zute
caneluri (cu sec"iune semicircular! sau triunghiular!), dispuse paralel cu
generatoarele acestuia sau înclinat.
45
Fig. 3.3 - Aparat de distribu#ie cu cilindru canelat
Aparatul (fig. 3.3) este format din carcasa 1 i cilindrul canelat 2,
montat pe un arbore. Pe butucul cilindrului canelat este montat! liber buc a 3,
prev!zut! cu nervuri care intr! în peretele lateral din dreapta al carcasei.
În peretele din stânga al carcasei este practicat un orificiu circular
prev!zut cu o rozet! 4, ale c!rei proeminen"e intr! în caneluri, împiedicând
scurgerea lateral! a semin"elor.
În partea inferioar! carcasa este prev!zut! cu o clapet! mobil! a
c!rei pozi"ie este reglabil! în func"ie de dimensiunile semin"elor.
Modificarea lungimii de lucru a canelurilor se realizeaz! prin
deplasarea axial! a buc ei 3 ,care limiteaz! zona de antrenare a semin"elor.
Semin"ele din cutia de semin"e ajungând în zona de ac"iune a
canelurilor, sunt antrenate de acestea i evacuate spre tuburile de conducere.
Canelurile pot antrena semin"ele pe partea inferioar! (distribu"ie infe-
rioar!) sau pe partea superioar! (distribu"ie superioar!), primul sistem fiind
cel mai r!spândit.
În cazul cilindrilor canela"i cu distribu"ie inferioar! (fig. 4.4) în timpul
rotirii cilindrului, pe lâng! semin"ele intrate în caneluri i antrenate de acestea
(distribu"ie for"at!), este antrenat i un strat activ de semin"e (distribu"ie
liber!). Grosimea c a acestui strat activ depinde de lungimea canelurilor,
tipul semin"elor si de forma canelurilor.
Volumul de semin"e vd distribuit la o rota"ie a cilindrului canelat
va fi:
vd # v0 ' va (3.4)
în care:
v0 este volumul de semin"e ce intr! în caneluri;
va - volumul stratului activ.
v0 # f 0 z( l ,cm3 (3.5)
în care:
f 0 este sec"iunea unei caneluri, în cm2 ;
z - num!rul de caneluri;
( - coeficientul de umplere a canelurii ( ( = 0,90 - 0,95 în cazul
semin"elor mici i ( =0,60 - 0,85 în cazul semin"elor mijlocii);
l - lungimea de lucru a canelurilor, în cm.
46
* ) $ d ' 2c % 2 ) d 2 +
va # , & - l( a # ) c $ d ' c % l( a , cm3 (3.6)
, 4 4 -
. /
în care:
d este diametrul exterior al cilindrului canelat, în cm;
( a - coeficientul de umplere cu semin"e a stratului activ; ( a = 0,7 -
0,9.
Respectiv:
vd # f 0 z( l ' ) c $ d ' c % l( a (3.7)
În general, va = (0,5—0,8)v0 . Ca urmare, rela"ia (3.7) în form!

final! devine:
vd # $1,5 & 1,8 % f 0 zl( , cm3 (3.8)
Debitul q al aparatului de distribu"ie va fi:
q # vd " nd , g/min (3.9)
în care:
" este masa volumic! a semin"elor, în g/cm3 ;
nd - tura"ia cilindrului canelat, în rot/min.
Reglarea debitului q la aceste aparate se face prin modificarea
lungimii de lucru a canelurilor.
Aparatele de distribu"ie cu cilindri canela"i sunt folosite la
sem!natul semin"elor de leguminoase, ierburi etc.
Observa!ie:Cilindrii canela"i se execut! din aluminiu sau din mas!
plastic! având d= 50 - 55 mm în cazul semin"elor de cereale i d = 24 - 32
mm în cazul semin"elor mici. Lungimea canelurilor este de 32 - 38 mm în
cazul semin"elor de cereale i de 28 - 30 mm în cazul semin"elor mici,
num!rul de caneluri în mod frecvent fiind egal cu 10 - 12.
3.1.2.2.2. Aparate de distribu#ie cu cilindri cu pinteni

Organul principal al acestui tip de aparat de distribu"ie este
reprezentat printr-un cilindru (fig. 3.4.), pe suprafa"a c!ruia sunt prev!zu"i
pintenii 1. Pintenii sunt dispu i pe dou! rânduri, câte 12 pinteni pe rând,
între rândurile de pinteni fiind prev!zut! nervura continu! 2. În vederea
asigur!rii uniformit!"ii distribu"iei pintenii se dispun în zig-zag. În!l"imea
pintenilor este de 5 - 6 mm, diametrul exterior al cilindrului de 55 - 65 mm.
Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, distan"a între
cilindri fiind egal! cu distan"a minim! între br!zdare.
Cilindrul cu pinteni se monteaz! într-o caset! ce se fixeaz! lateral de
partea inferioar! a cutiei de semin"e (fig.3.4, b). Fundul 7 al casetei este
reglabil, iar leg!tura între cutia de semin"e i caseta aparatului de distribu"ie
este realizat! printr-un orificiu a c!rui sec"iune se poate regla cu ajutorul
ub!rului 2.
47
Fig.3. 4. — Aparat de distribu#ie cu cilindru cu pinteni
Pentru golirea semin"elor din cutie (sau pentru verificarea debitului

aparatului) unele ma ini se prev!d cu un jgheab de colectare 3 (pozi"ia
punctat! este cea corespunz!toare colect!rii semin"elor din cutie).
Prin rotirea cilindrului, semin"ele ajunse în zona de ac"iune a
pintenilor sunt antrenate de ace tia, p!trunzând între pinteni, cât i în spa"ul
dintre pinteni i clapeta mobil! i sunt evacuate din caseta de distribu"ie.
Volumul de semin"e distribuit la o rota"ie a aparatului de
distribu"ie cu cilindru cu pinteni este:
vd # v p ' va (3.10)
în care:
v p este volumul de semin"e antrenat de pinteni;
va – volumul stratului activ.
Volumul de semin"e antrenat de pinteni este:
0) 1
v p # 2 $ d 2 & d12 % la & V 3( (3.1 1)
44 5
în care:
d este diametrul cilindrului la extremitatea pintenilor;
d1 - diametrul cilindrului la baza pintenilor;
la - lungimea activ! a cilindrului;
V - volumul total al pintenilor i al nervurii centrale;
( - coeficient de umplere; ( = 0,85—0,95.
Volumul stratului activ, în func"ie de pozi"ia fundului mobil al
carcasei reprezint! va # $ 0 & 0,8 % v p .
48
Re!inem:Întrucât la aceste aparate de distribu"ie la — const, respectiv i vd
= const, debitul q (rela"ia 3.9) se poate regla, dac! se men"ine vd = const, numai
prin modificarea tura"iei nd , respectiv a raportului de transmitere între roata
ma inii i arborele aparatului, în acest scop, ma inile de sem!nat echipate cu
astfel de aparate se prev!d cu transmisii care asigur! ob"inerea unui num!r
de 24 – 128 rapoarte de transmitere.
La unele ma ini de sem!nat, prev!zute cu aparate cu cilindri cu pinteni,
transportul semin"elor de la aparate la br!zdare se face pneumatic (fig. 3.5).
În acest caz, ma ina este prev!zut! cu un ventilator 1 care debiteaz!
aer într-o conduct! 2, dispus! de-a lungul cutiei de semin"e.
Conducta 2 este prev!zut! cu racordurile 3, num!rul acestora fiind egal
cu num!rul aparatelor de distribu"ie.
Fig. 3.5 — Schema sistemului de distribu#ie cu cilindru cu

pinteni $i transport pneumatic al semin#elor
Semin"ele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre

racordurile 3. Din momentul intr!rii în conducte, semin"ele sunt antrenate de
curentul de aer debitat de ventilator fiind transportate, prin intermediul tubu-
rilor de conducere 4, spre br!zdare.
La ma inile prev!zute cu acest sistem, cilindrii cu pinteni se
monteaz! la distan"e mici între ei, lungimea cutiei de semin"e fiind mai mic!
decât l!"imea de lucru a ma inii.
3.1.2.2.3. Aparate cu dozare mecanic" $i distribu#ie pneumatic"
La aceste aparate , dozarea semin"elor pentru toate br!zdarele se face

pe cale mecanic!, iar reparti"ia i transportul acestora spre br!zdare se face
pneumatic (fig. 3.6). Semin"ele dozate de cilindrul canelat 1 sunt evacuate în
conducta 2 i sub ac"iunea curentului de aer debitat de ventilatorul 3,
amestecul de aer i semin"e este transportat spre capul de distribu"ie 4.
49
În capul de distribu"ie 4 se face distribu"ia amestecului de aer i
semin"e. De la capul de distribu"ie principal, amestecul de aer i semin"e este
transportat spre br!zdare.
Fig. 3.6 — Schema aparatului cu dozare mecanic" $i distribu#ie

pneumatic" a semin#elor
Observa!ie:Ac"ionarea arborelui cilindrului canelat se face de la roata
ma inii, iar ac"ionarea ventilatorului de la priza de putere a tractorului.
Dac! q este debitul de semin"e evacuat de cilindrul canelat, debitul
de aer Qa necesar pentru asigurarea transportului pneumatic este:
q
Qa # (3.12)
67a
în care:
6 este coeficientul concentra"iei gravimetrice; 6 = 0,3 —5.
7 a - densitatea aerului.
Viteza curentului de aer va în procesul de transport i distribu"ie a
semin"elor trebuie s! fie mai mare decât viteza critic! vcr a semin"elor,
respectiv va = (1,5—2,8)vcr. în general, în conducta principal!, viteza aerului
trebuie s! fie de 20—25 m/s.
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt opera#iile executate de ma$inile de sem"nat:
Procesul de lucru executat de ma inile de sem!nat în rânduri

cuprinde urm!toarele opera"ii: deschiderea rigolei la adâncimea de
îngropare a semin"elor, distribuirea unor cantit!"i determinate de semin"e,
dirijarea acestora spre rigol! i acoperirea acestora cu sol.
2. Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma$inile de

sem"nat în rânduri dese:
50
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p"r#ile componente aparatelor cu dozare mecanic" $i
distribu#ie pneumatic":
a) cilindrul canelat ,
b) organele de afânare,
c) ventilatorul ,
e) corpul de distribu"ie ,
Rezolvare :a, c$i e
De rezolvat:
4. Care sunt posibilit"#ile de modificare a debitului de semin#e
la aparatele de distribu#ie cilindrice cu pinteni:
a) modificarea tura"iei,
b) modificarea raportului de transmitere între roata ma inii i
arborele aparatului,
c) lungimea activ! a pintenilor,
e) volumul de semin"e .
Rezolvare:
3.2.MA INI DE SEM!NAT ÎN CUIBURI.

Ma$ini de sem"nat în cuiburi efectueaz! sem!natul în cuiburi (câte
l - 2 semin"e în cuib), la distan"e diferite între rânduri i între cuiburi pe
rând a diferitelor culturi ca: fasole, floarea-soarelui, soia, porumb, sfecl!,
cânep! etc.; întrucât aceste ma ini sunt folosite în special pentru sem!natul
plantelor pr!sitoare i asigur! sem!natul cu distan"e între cuiburi aproximativ
constante, ele se mai numesc ma ini de sem!nat plante pr!sitoare sau ma ini
de sem!nat de precizie.
Constructiv o ma in! de sem!nat în cuiburi, purtat! (fig. 3.7) este
format! dintr-un cadru 1 prev!zut cu dispozitiv de prindere 2, sus"inut pe dou!
ro"i 3, pe care sunt montate sec"iile de sem!nat 4. O sec"ie de sem!nat este
format! dintr-un cadru, montat articulat de cadrul principal al ma inii, pe care
sunt dispuse cutia de semin"e 6, aparatul de distribu"ie 5, br!zdarul 9 , roata de
limitare a adâncimii de lucru 8. cormana de îndep!rtare a bulg!rilor 7,roata de
tasare 10 i organele de acoperire cu sol 11.
Roata de tasare îndepline te atât rolul de organ de acoperire i presare
a semin"elor în sol cât i de ac"ionare a aparatului de distribu"ie.
În cazul ma inilor de sem!nat în cuiburi echipate cu aparate de distri-
bu"ie pneumatic! se prevede un exhaustor.
51
Sec"iile de sem!nat se monteaz!, în func"ie de construc"ia si
domeniul de utilizare a ma inii, la distan"e de 40 - 100 cm, fiecare sec"ie
efectuând sem!natul în cuiburi pe un rând.
Observa!ie:La unele ma ini de sem!nat în cuiburi, sec"iile de
sem!nat sunt prev!zute cu organe suplimentare montate în fa"a br!zdarului
(deflectoare de îndep!rtare a bulg!rilor, role de tasare etc.), organe de limitare
a adâncimii de lucru, aripioare de acoperire a semin"elor etc.
Fig.3.7. Schema ma$inii de sem"nat în cuiburi
3.2.1. Aparate de distribu#ie a semin#elor folosite la ma$ini de

sem"nat în cuiburi
Aparatele de distribu"ie folosite la ma inile de sem!nat în cuiburi, în
func"ie de modul în care elementul activ realizeaz! antrenarea semin"elor,
pot fi cu distribu"ie mecanic! sau cu distribu"ie pneumatic!.
Aparatele cu distribu"ie mecanic! pot fi cu discuri cu orificii, cu
discuri cu alveole, cu tambur cu alveole i cu benzi cu orificii. În cazul acestor
aparate, fiecare orificiu sau alveol! realizeaz! antrenarea a câte unei
semin"e i evacuarea acesteia spre br!zdar.
Aparatele de distribu"ie pneumatic! pot fi cu discuri cu orificii sau cu
tambure cu orificii. La aceste aparate, fiecare element activ (orificiu) reali-
zeaz! antrenarea a câte unei semin"e ca urmare a unei diferen"e de presiune
ce se creeaz! în dreptul acestuia.
3.2.1.1. Aparate de distribu#ie cu tambur cu alveole $i cu benzi cu

orificii
Aparate de distribu#ie cu tambur cu alveole. Aparatul (fig. 3.8, a)
este format din tamburul 1 cu alveole, montat pe un arbore orizontal.
Semin"ele venind în contact cu partea superioar! a tamburului intr! în
52
alveole fiind antrenate în mi carea de rota"ie a acestuia. Surplusul de
semin"e antrenat de alveole este îndep!rtat de cilindrul de cauciuc 2, în
fiecare alveol! r!mânând câte o s!mân"!. Evacuarea semin"elor din
alveole se face fie prin c!dere liber!, fie prin intermediul unui deflector
fix 3, montat în an"ul longitudinal prev!zut între alveole.
Fig. 3.8 — Aparat de distribu#ie cu tambur cu alveole (a) $i

cu band" cu orificii (b)
La aceste aparate se prev!d tambure cu alveole de dimensiuni
diferite, corespunz!toare dimensiunii semin"elor. Alveolele pot fi
dispuse pe un rând sau pe dou! rânduri. Pentru sem!natul grupat al
semin"elor, alveolele se dispun pe tambur în grupuri de câte 3—5.
Aparate de distribu#ie cu band" cu orificii. Aparatul (fig. 3.8, b)
este format din banda 1 cu orificii, montat! pe role. Semin"ele venind în
contact cu banda intr! în orificiile acesteia, fiind evacuate din aparat
dup! dep! irea pl!cii suport 2. îndep!rtarea surplusului de semin"e se
face de rola 3.
3.2.1.2.Aparate cu distribu#ie pneumatic" cu discuri cu orificii
Fig. 3.9 Aparat cu distribu#ie pneumatic" cu discuri cu orificii
53
Re!inem:Organul principal (fig. 3.9) al acestor aparate este
reprezentat printr-un disc 1 cu orificii. Într-o parte a discului se g!se te
camera de alimentare cu semin"e 2, iar în partea opus! o camer! de
depresiune 3 din care se aspir! aer prin intermediul unui exhaustor.
Camera de depresiune vine în contact cu discul pe o lungime de cca.
270°. Discul împreun! cu agitatorul elastic 4 este montat pe un arbore, fiind
ac"ionat de la roata de tasare-ac"ionare sau de la roata de sprijin a ma inii.
Antrenarea semin"elor în dreptul orificiilor discurilor se realizeaz! sub
ac"iunea for"ei P (fig. 3.10) ce apare datorit! depresiunii create în
camera de depresiune, în camera de alimentare fiind presiune atmosferic!.
Sub ac"iunea acestei for"e, semin"ele sunt atrase spre disc i
men"inute în dreptul orificiilor, discul antrenându-le în mi care de rota"ie.
Fig.3.10 – For#ele ce ac#ioneaz" asupra semin#ei
For"a de ap!sare P este dat! de rela"ia:

)d2
P # 0 8p (3.13 )
4
în care:
d0 este diametrul orificiului;
8p presiunea ce se exercit! asupra semin"ei, egal! cu diferen"a dintre
presiunea atmosferic! i presiunea din camera de depresiune.
Observa!ie:Într-o pozi"ie oarecare a semin"ei de pe disc(fig. 4.10),
asupra acesteia ac"ioneaz! urm!toarele for"e:
P – for"a de ap!sare;
F = 6 P – for"a de frecare ce apare între disc i s!mân"!;
G = mg – greutatea semin"ei;
Ft # m9 2 r - for"a centrifug!.
Men"inerea semin"ei pe disc ,în dreptul orificiului, este asigurat!
dac! F>R’, în care R’ = G + Ft .
Respectiv dac!:
) d 02
6 8p : R` (3. 14)
4
Din rela"ia (4.14) rezult!:
54
4 R`
8p ; (3.15)
6) d 02
Pentru antrenarea semin"elor, astfel ca în momentul când orificiul
trece prin dreptul unei semin"e i aceasta s! fie atras! spre orificiu, 8p trebuie
s! fie de 4—6 ori mai mare decât valoarea care rezult! din expresia (3.15).
Aparatele de distribu"ie func"ioneaz! în condi"ii bune când 8p = 180 —
400 mm col H2O.
Îndep!rtarea surplusului de semin"e, eventual antrenat de orificiile
discului, se face prin intermediul unui sector din"at 5(fig. 3.9) .
Desprinderea semin"ei de pe disc se face în partea inferioar! a
discului, când orificiul iese din dreptul camerei de depresiune. Disp!rând
for"a P, s!mân"a se desprinde de pe disc i cade liber în rigola deschis! de
br!zdar.
Diametrul d 0 al orificiilor se alege respectând condi"ia:
d0 < d min (3.16)

în care:
d min este dimensiunea minim! a semin"ei.
Ma inile de sem!nat echipate cu astfel de aparate de distribu"ie se

prev!d cu discuri de schimb cu orificii de diametre diferite, corespunz!toare
dimensiunii semin"elor pentru care sunt destinate i cu num!r de orificii
diferit.
Precizia de sem!nat la aceste aparate este influen"at! atât
datorit! faptului c! desprinderea semin"elor de pe disc nu se face strict în
acela i punct cât i datorit! faptului c! semin"ele în traseul lor spre rigola
deschis! de br!zdar descriu traiectorii (parabole) diferite. În scopul m!ririi
preciziei de sem!nat. Deci a evit!rii efectelor ce modific! valorile
distan"elor între cuiburi pe rând în construc"ia aparatelor de distribu"ie
pneumatic! se manifest! în prezent unele tendin"e de perfec"ionare.
Observa!ie:Aceste tendin"e sunt: montarea aparatului în corpul
br!zdarului (pentru a mic ora distan"a de la disc la rigol!), prevederea unor
sisteme mecanice de evacuare a semin"elor din aparat în acela i punct i cu
aceea i vitez! etc.
3.2.1.3.Aparate cu distribu#ie pneumatic" cu tambur cu orificii
Organul activ îl constituie un tambur cu orificii, dispuse pe mai multe

rânduri, num!rul rândurilor fiind egal cu num!rul sec"iilor de sem!nat.
Acest aparat de distribu"ie (fig.3.11) este format dintr-un tambur 3,
peria rotativ! 2, tuburile de dirijare1, rolele din cauciuc 4, ventilatorul
centrifugal 5 ,conducta de aer 6, bunc!rul de semin"e 7 i tubul de leg!tur! 8.
55
Fig.3.11.Aparate cu distribu#ie pneumatic" cu tambur cu orificii
Semin"ele din bunc!rul 7,sunt dirijate prin tubul 8, în interiorul

tamburului 3.În interiorul tamburului se sufl! aer ,prin intermediul
ventilatorului 5, i semin"ele vor fi trimise spre orificii i antrenate în mi carea
de rota"ie a acestuia.
Surplusul de semin"e din dreptul fiec!rui orificiu este îndep!rtat de
peria 2.Desprinderea semin"elor de pe tambur se face în dreptul rolelor 4, când
se închide comunicarea cu atmosfera ,disp!rând diferen"a de presiune dintre
cele dou! p!r"i ale orificiului, iar semin"ele sunt transportate pneumatic prin
tuburile 1, spre br!zdare.
TEST DE EVALUARE
1.Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de sem"nat în cuiburi:
Constructiv o ma in! de sem!nat în cuiburi, purtat! este format! dintr-

un cadru , prev!zut cu dispozitiv de prindere , sus"inut pe dou! ro"i , pe care
sunt montate sec"iile de sem!nat .
2.Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma$inile de sem"nat în

cuiburi:
56
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p"r#ile componente aparatelor cu distribu#ie
pneumatic" cu disc cu orificii:
a) disc cu orificii,
b) camer! de depresiune,
c) camera de alimentare cu semin"e,
d) agitatorul elastic,
e) corpul de distribu"ie ,
Rezolvare :a, b,c$i d
De rezolvat:
4.Care sunt for#ele care ac#ioneaz" asupra unei semin#e la
aparatele cu distribu#ie pneumatic" cu disc cu orificii:
a) for"a de ap!sare a semin"ei pe disc ,
b) for"a de frecare ce apare între disc i s!mân"!,
c) greutatea semin"ei,
d) for"a centrifug!.
e) for"a de tac"iune.
Rezolvare:
3.3. TRANSMISIA MA INILOR DE SEM!NAT
3.3.1. Generalit"#i
Aparatele de distribu"ie ale ma inilor de sem!nat, sunt ac"ionate de la
ro"ile ma inilor (de transport, de ac"ionare, de tasare-ac"ionare), prin transmisii cu
ro"i din"ate, cu lan" sau prin curea trapezoidal!.
La ma inile de sem!nat în rânduri prev!zute cu aparate de distribu"ie
la care reglarea debitului se face prin modificarea volumului de semin"e
distribuit la o rota"ie, transmisiile sunt cu lan" sau cu ro"i din"ate, asigurând 1-4
rapoarte de transmitere.
Observa!ie:La ma inile prev!zute cu aparate la care reglarea debitului se
face prin modificarea raportului de transmitere între roata ma inii i aparatele de
distribu"ie, transmisiile se prev!d cu cutii de viteze, fiind posibil! ob"inerea a
24-128 rapoarte de transmitere, corespunz!tor diversit!"ii normelor ce se impun a
fi ob"inute.
La ma inile de sem!nat în cuiburi, transmisiile pentru ac"ionarea apa-
ratelor de distribu"ie sunt de obicei cu lan", prev!zute cu mai multe ro"i de
schimb, asigurând posibilitatea ob"inerii a 6—30 rapoarte de transmitere.
57
3.3.2. Scheme de transmisii cu cutii de viteze
Transmisiile sunt realizate din mai multe grupe cinematice (de obicei cu
lan" i cu ro"i din"ate), fiecare grup! cinematic! putând realiza un num!r
determinat de rapoarte de transmitere intermediare.
Re!inem:În figura 3.12 se arat! schema unei transmisii, care permite
ob"inerea unui num!r de 72 de rapoarte. Aparatele de distribu"ie sunt ac"ionate prin
intermediul unei cutii de viteze de tip Northon. Mi carea este preluat! de la roata
de sprijin 1, prin transmisia prin lan" 2, cuplajul unisens 3, i transmis! axului de
intrare 4, în cutia de viteze. Apoi prin ro"ile din"ate 5 (z1- z5 ),care asigur! patru
rapoarte de transmitere diferite (A(1:9); B(1:3); C(1:1); D(3:1).),mi carea se
transmite la axul intermediar 6. Pe axul intermediar se afl! maneta 7, prev!zut! cu
ro"ile din"ate z6 — z9, care asigur! dou" rapoarte de transmitere.
Prin cuplarea manetei în pozi"ia superioar! sau inferioar!, se
realizeaz! angrenarea cu una din cele nou" ro"i din"ate z10 – z17 ,aflate pe
axul de ie ire 8. În continuare prin intermediul transmisiei prin lan" 9, i roti
din"ate 10, sunt antrenate axul agitatorilor 11 i axul aparatelor de distribu"ie
12.
Fig.3.12 – Schema cutiei de viteze Northon
Astfel num!rul total de rapoarte de transmitere ce se poate ob"ine între

osia 1 a ro"ii ma inii i arborele 12 al aparatelor de distribu"ie, folosind toate
grupele cinematice este q =4x2x9 = 72.Raportul de transmitere minim este
de 0,0012,iar cel maxim 0,09.
În cazul utiliz!rii cutiilor de viteze tip Northon, reglajele sunt relativ
complicate, fiind necesar! pe lâng! cuplarea manetei baladorului cutiei de
viteze într-una din cele 18 pozi"ii, schimbarea mai multor ro"i din"ate
58
exterioare cutiei de viteze, în patru scheme de montaj. Totodat! aceste cutii
de viteze au dimensiuni relativ mari, mas! ridicat! i pre" de cost ridicat.
Observa!ie:Cutiile de viteze cu impulsuri prezint! urm!toarele
avantaje:
! varia"ia raportului de transmitere se poate efectua în timpul
func"ion!rii;
! sistemul este compact, de dimensiuni relativ mici,cu mas!
redus!, i posibilitate de modificare rapid! a rapoartelor de
transmitere,continuu, având mecanisme de indexare i reglare
ce permit manevre u oare i precise;
! gama rapoartelor de transmitere este foarte larg!, acoperind în
întregime necesarul pentru realizarea normelor la hectar a
oric!rui tip de cultur!, sem!nat! în rânduri dese(5- 450 Kg/ ha).
Cutia de viteze cu impulsuri (fig .3.13) are în componen"a sa un ax 1
cu dou! came 2 cu câte cinci p!r"i active, care prime te mi carea de rota"ie
de la roata sem!n!torii prin intermediul unei transmisii cu lan" (ro"ile de
lan" z1 i z2 ).
Fig.3.13 – Schema cutiei de viteze cu impulsuri

Camele stelate dispuse decalat pe ax ac"ioneaz! succesiv mecanismele
cu clichet 3, care sunt prev!zute cu cuplaje unisens 4 montate pe un ax
tubular 5.Mecanismele cu clichet preiau mi carea de rota"ie de la camele
stelate 2 i cu ajutorul cuplajelor unisens o transmit axului tubular 5.
Impulsurile intermitente primite de mecanismele cu clichet asigur!
axului tubular o mi care de rota"ie uniform!. Cursa mecanismelor cu clichet
poate fi modificat! prin intermediul unui opritor ac"ionat de indicatorul 6.
Opritorul modific! cursa mecanismului cu clichet m!rind-o sau
mic orând-o, în sensul pozi"ion!rii indicatorului pe grada"ii de la 1 la 100.
Mecanismele cu clichet sunt în contact permanent cu camele stelate datorit!
resortului 7.Mi carea axului tubular 5 este preluat! de axul 8 (care se
59
cupleaz! la unul din capete cu axul tubular) i transmis! la axul cu
distribuitori 9. Un element important al cutiei de viteze cu impulsuri îl
constituie demultiplicatorul integrat, care permite reglarea în trepte a
tura"iei axului 8 i ,prin aceasta,a cantit!"ii de semin"e care se distribuie la
hectar. Acest demultiplicator are în componen"a sa un angrenaj de ro"i
din"ate z3 , z4 i z5 . Prin inversarea pozi"iei ro"ii din"ate z3, se pot realiza
dou! trepte (lent! , rapid!).
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt posibilit"#ile de ac#ionare a aparatelor de distribu#ie

ale ma$inilor de sem"nat :
Aparatele de distribu"ie ale ma inilor de sem!nat, sunt ac"ionate de

la ro"ile ma inilor (de transport, de ac"ionare, de tasare-ac"ionare), prin
transmisii cu ro"i din"ate, cu lan" sau prin curea trapezoidal!.
2. Câte rapoarte de transmisie sunt necesare la aparatele de

distribu#ie utilizate la ma$inile de sem"nat în cuiburi:
Exerci"ii.
Exemplu rezolvat:
3. Cum se realizeaz" cele 72 de rapoarte la cutiile de viteze de tip
Northon :
a) prin ro"ile din"ate (z1- z5 ),care asigur! patru rapoarte de transmitere
diferite (A(1:9); B(1:3); C(1:1); D(3:1).,
b) cu ro"ile din"ate z6 — z9, care asigur! dou" rapoarte de transmitere,
prin cuplarea manetei în pozi"ia superioar! sau inferior!,
c) angrenarea cu una din cele nou" ro"i din"ate z10 – z17 ,aflate pe
axul de ie ire,
d) prin ro"ile din"ate de antrenare a agitatorilor aparatelor de
distribu"ie ,
e) transmisia prin lan" de la roata de sprijin la axul de intrare în cutia de
viteze.
Rezolvare :a, b,c.
De rezolvat:
4.Care sunt avantajele utiliz"rii cutiilor de viteze cu impulsuri:

a) varia"ia raportului de transmitere se poate efectua în timpul
func"ion!rii;
60
b) sistemul este compact, de dimensiuni relativ mici,cu mas!
redus!, i posibilitate de modificare rapid! a rapoartelor de
transmitere,continuu, având mecanisme de indexare i reglare
ce permit manevre u oare i precise;
c) raportul de transmitere minim este de 0,0012,iar cel maxim
0,09.
d) gama rapoartelor de transmitere este foarte larg!, acoperind în
întregime necesarul pentru realizarea normelor la hectar a
oric!rui tip de cultur!, sem!nat! în rânduri dese (5- 450 Kg/
ha).
e) aceste cutii de viteze au dimensiuni relativ mari, mas! ridicat!
i pre" de cost ridicat.
Rezolvare:
REZUMATUL TEMEI
Ma inile de sem!nat sunt destinate pentru sem!natul culturilor

horticole, proces tehnologic care const! în executarea concomitent! a doz!rii i
repartiz!rii uniforme a semin"elor pe unitatea de suprafa"! i îngroparea
acestora la o adâncime determinat! în sol.
Ma inile de sem!nat pot fi clasificate dup! urm!toarele criterii:
Dup! metoda de sem!nat se grupeaz! astfel:
— ma ini de sem!nat prin împr! tiere, care efectueaz! distribuirea
semin"elor prin împr! tiere f!r! a le îngropa;
— ma ini de sem!nat în rânduri; aceste ma ini efectueaz!
sem!natul în rânduri dese (cu distan"a între rânduri d= 12 - 28 cm), în
rânduri distan"ate i în benzi; ma inile de sem!nat în rânduri, datorit!
faptului c! pot fi folosite la sem!natul multor culturi, se mai numesc ma ini
de sem!nat universale;
— ma ini de sem!nat în cuiburi; aceste ma ini efectueaz!
sem!natul în cuiburi (câte l - 2 semin"e în cuib), la distan"e diferite între
rânduri i între cuiburi pe rând a diferitelor culturi ca: fasole, floarea-soarelui,
soia, porumb, sfecl!, cânep! etc.; întrucât aceste ma ini sunt folosite în special
pentru sem!natul plantelor pr!sitoare i asigur! sem!natul cu distan"e între
cuiburi aproximativ constante, ele se mai numesc ma ini de sem!nat plante
pr!sitoare sau ma ini de sem!nat de precizi
61
Tema nr. 4
MA INI DE PLANTAT I ÎNTRE!INEREA CULTURILOR
4.1. Ma ini de plantat r!saduri;
4.2. Ma ini de plantat cartofi i bulbi;
4.3. Cultivatoare.
Obiectivele temei :
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de platat r!saduri;
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor de platat cartofi i
bulbi;
! construc"ia, procesul de lucru al cultivatoarelor.
2005.
5.V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres,
Bucure ti, 1979.
4.1. MA INI DE PLANTAT R$SADURI
4.1.1.Domeniul de utilizare %i clasificarea ma%inilor de plantat

r"saduri
Ma inile de plantat r!saduri sunt folosite pentru plantarea r!sadurilor
de legume (ro ii, varz!, vinete, ardei etc.), tutun i a altor culturi. Unele ma ini
de plantat r!saduri pot fi adaptate (sau echipate) corespunz!tor pentru plantarea
r!sadurilor crescute în ghivece nutritive, a buta ilor, precum i a cartofilor
preîncol"i"i.
Procesul de lucru executat de ma inile de plantat r!saduri const! din exe-
cutarea urm!toarelor opera"ii: deschiderea rigolei în care urmeaz! a fi introdus
r!sadul, introducerea r!sadului în rigol!, udarea i fixarea r!sadului în sol.
În func"ie de opera"iile pe care le execut!, ma inile de plantat r!saduri
pot fi: cu introducerea manual! a r!sadului în rigol! ,cu introducerea mecanic! a
r!sadului în rigol!, cu aparatul de plantat.
62
4.1.2.Construc#ia ma%inilor de plantat r"saduri .
Ma inile de plantat r!saduri(fig.4.1), constructiv sunt realizate dintr-un
cadru 1; (sub forma unei bare cu sec"iune p!trat! sau circular!)prev!zut cu
dispozitivul de cuplare 2 i ro"ile de sprijin i ac"ionare 3. Pe cadru sunt montate
articulat 2—6 sec"ii de plantare 4.
Fig.4.1.Schema ma%ini de plantat r"saduri
La ma inile de plantat cu introducerea manual! a r!sadului în rigol!,

sec"ia de plantare este format! din: roat! de limitare a adâncimii de lucru 5,
aparatul de plantat 6, br!zdarul 8, organe de acoperire cu sol 9, organe de fixare a
r!sadului în sol 10 (ro"i de tasare dispuse înclinat), dispozitiv de udare 7,suport
pentru paletele compartimentate 12, i scaun pentru muncitorul plantator 11,
montate pe cadrul sec"iei.
La ma inile de plantat r!saduri cu introducerea mecanic! a r!sadului
în rigol!, aparatul de plantat este ac"ionat de la ro"ile de sprijin ale ma ini prin
transmisia 13.
Pe fiecare sec"ie de plantat lucreaz! câte un muncitor care introduce
r!sadurile în rigola deschis! de br!zdar sau în aparatul de plantat, în func"ie
de tipul ma inii.
Pe lâng! p!r"ile componente enumerate, ma inile de plantat r!saduri
se prev!d cu rezervoare pentru ap!, montate pe cadrul ma inii (la ma ini tractate)
sau pe tractor (la ma ini purtate), conducte pentru distribuirea apei, suporturi
pentru r!saduri, organe de conducere (marcatoare sau indicatoare de urm!),
precum i prelat!.
63
4.1.2.1. Construc#ia organelor componente ale ma%inilor de plantat
r"saduri
4.1.2.1.1. Aparate de plantat r"saduri

În construc"ia ma inilor de plantat r!saduri se folosesc diferite tipuri
de aparate de plantat: cu cleme montate pe disc, cu cleme montate pe lan", cu
discuri elastice i cu discuri cu cupe ( fig.4.1)
Aparate de plantat, cu cleme montate pe disc. La aceste aparate (fig.
4.2, ) clemele 1 au forma unor lamele c!ptu ite pe partea interioar! cu burete
din material plastic. Lamelele sunt montate pe discul 2 prin intermediul
unor arcuri, care le men"in dep!rtate fa"! de disc.
Fig.4.2 — Aparat de plantat cu discuri cu cleme
R!sadul se introduce între lamel! i disc, fiind prins în spa"iul dintre

ele prin intermediul ghidajului (camei) 3, montat rigid pe cadrul sec"iei, în partea
inferioar!, clema ie ind din ghidaj se desface, r!sadul fiind l!sat în rigol!.
Aparate de plantat cu discuri elastice. Aceste aparate (fig. (4.3, a)
sunt formate din dou! discuri elastice plate 7 montate independent pe
cât e un ax, sub un unghi, astfel încât p!r" ile per ifer ice a le acesto ra
sunt în contact pe cea 1/4 din lungimea circumferin"ei. Pe periferia
discurilor se prev!d indicatoare în dreptul c!rora se introduce r!sadul în
spa"iul dintre discuri. Prin rotirea discurilor, r!sadul este prins între discuri
i transportat în partea inferioar!, unde este introdus în rigol!.
Aparate de plantat cu prinz"toare montate pe lan#. La aceste aparate
(fig. 4.3,b,) fiecare prinz!tor 1 este format din dou! p!r"i articulate
între ele, pe care se îmbrac! inele de cauciuc pentru protejarea r!sadului.
Prinz!toarele sunt montate pe lan"ul 2. R!sadul se introduce în
prinz!tor, care trecând prin ghidajele 3 se închide, prinzând r!sadul,
în partea inferioar!, prinz!torul ie ind din ghidaje se deschide, r!sadul
r!mânând în rigol!.
64
Fig. 4.3 — Aparate de plantat cu discuri elastice (a) %i cu
cleme montate pe lan# (b)
Regimul de lucru al aparatelor de plantat r"saduri. Ac"ionarea
aparatelor de plantat r!saduri se face de la ro"ile de tasare ale sec"iei de
plantat, transmisia fiind prev!zut!, la unele ma ini, cu posibilitatea modifi-
c!rii raportului de transmitere.
Viteza periferic! maxim! vd a discului cu cleme (sau viteza liniar!
a lan"ului cu prinz!toare) este limitat! de capacitatea de lucru a
muncitorilor plantatori, respectiv de frecven"a posibil! de introducere a
r!sadurilor în aparat.
Num!rul de r!saduri z r ce poate fi introdus în aparat într-un
minut este z r = 35—50 (la muncitorii plantatori f!r! mult! experien"! zr =
25—35 r!saduri/min). Respectiv timpul t pentru introducerea r!sadului
în aparat este :
60
t= , s. (4.1)
zr
Dac! discul aparatului de plantat este prev!zut cu z0 cleme, viteza

periferic! maxim! a discului va fi:
" D0 " D0r
vd # # , m/s (4.2)
z0t 60 z0
în care:
Do este diametral discului pe care se dispun clemele, în m.
În cazul aparatelor de plantat cu cleme montate pe lan", viteza
liniar! maxim! a lan"ului va fi:
65
p0 p0 r
vl # # , m/s (4.3)
t 60
în care:
p 0 este pasul dintre cleme, în m.
Tura"ia maxim! n d ce poate fi imprimat! discului cu cleme este:
60vd
nd # , rot./min
" D0
(4.4)
Ac"ionarea discului f!cându-se de la roata de ac"ionare a ma inii
sau de la roata de tasare-ac"ionare a sec"iei, rezult! c! viteza vm de înaintare
n
a ma inii va fi limitat! de viteza vd a discului. Respectiv notând i = d ,
nr
nr fiind tura"ia ro"ii de ac"ionare,
Din expresia:
vd " D0 nd D0
vd # # i
vm " Dr nr Dr
se ob"ine:
Dv
vm # r d , m/s (4.5)
D0i
în care:
D r este diametrul ro"ii de ac"ionate.
Viteza de deplasare a ma inii este limitat! de frecven"a plant!rii
r!sadurilor .
Respectiv:
zr
vm # $ dr (4.6)
60
în care:
d r este distan"a între r!saduri pe rând.
Datorit! frecven"ei mici ce poate fi asigurat! la introducerea
r!sadurilor în aparatul de plantat, ma inile de plantat r!saduri
func"ioneaz! cu viteze de lucru vm = 0,3—1,2 km/h.
Distan"a între r!saduri pe rând este dat! de rela"ia:
" Dr
dr # (1 & % ) (4.7)
z0i
în care:
! este coeficientul de alunecare a ro"ii de ac"ionare;
'
%# , " fiind patinarea ro"ii , în %.
100
66
Reglarea distan"ei dr între r!sadurile plantate pe rând, când ! =
const, se poate face prin modificarea num!rului de cleme z 0 sau a
raportului de transmitere i, ma inile de plantat de construc"ie actual! fiind
prev!zute în general cu ambele posibilit!"i.
Raportul de transmitere i = 0,9—1,5.
4.1.2.1.2. Br"zdare %i organe de fixare a r"sadului

Br"zdare. În construc"ia ma inilor de plantat r!saduri se folosesc
br!zdare tip pan! (fig. 4.4, a)de forme diferite, cu unghi de p!trundere ascu"it
sau obtuz. Br!zdarele cu unghi de p!trundere ascu"it se caracterizeaz! printr-o
stabilitate în lucru mai bun!, men"inând adâncimea de lucru constant!.
P!r"ile laterale ale br!zdarului (flancurile) sunt paralele, fiind distan"ate
Intre ele la 40—90 mm, muchiile superioare ale acestora fiind r!sfrânte spre
exterior.
Fig.4.4. Br"zdare (a) %i organe de fixare r"sadului (b)
Adâncimea de lucru a br!zdarelor este reglabil! între 6 i 20 cm, reglarea

adâncimii f!cându-se prin montarea corespunz!toare a br!zdarului pe cadrul
sec"iei.
Organe de fixare a r"sadului. Fixarea r!sadului în sol se realizeaz! de
ro"ile de tasare (fig. 4.4, b). La ma ini de plantat r!saduri se folosesc ro"i de
tasare cu diametrul de 400—450 mm i l!"imea obezii de 60—90 mm. Distan"a
dintre ro"ile de tasare pe linia de contact cu solul este de 35—80 mm, la unele
ma ini aceast! distan"! fiind reglabil!.
4.1.2.1.3. Instala#ii de udare

Instala"ia de udare se compune din rezervoare de ap!, cu capacitatea
de 300—1 000 l, conducte, robinete i dispozitive de udare.
67
Fig.4.5.Schema instala#ii de udare
Udarea r!sadurilor se face continuu sau intermitent, asigurându-se

pentru fiecare r!sad plantat 0,3—0,61 ap!.
Frecvent se utilizeaz! udarea intermitent!, comanda evacu!rii apei
f!cându-se pentru fiecare r!sad de aparatul de plantat. În figura 4.5 se arat!
un astfel de sistem. Pe roata de ac"ionare a discului de plantare sunt prev!zute
tifturile 1 (num!rul acestora este egal cu num!rul clemelor sau cupelor de pe
disc), care prin intermediul pârghiei 2 comand! deschiderea supapei 3. Astfel, la
introducerea r!sadului în rigola deschis! de br!zdar se evacueaz! din instala"ia de
udare o cantitate determinat! de ap!. Închiderea supapei 3 se face sub ac"iunea
unui arc.
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt opera#iile executate în cadrul procesului de lucru

executat de ma%inile de plantat r"saduri :
Procesul de lucru executat de ma inile de plantat r!saduri const! din

executarea urm!toarelor opera"ii: deschiderea rigolei în care urmeaz! a fi
introdus r!sadul, introducerea r!sadului în rigol!, udarea i fixarea r!sadului
în sol.
2. Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma%inile de

plantat r"saduri.
68
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
3. Cum se regleaz" distan#a dintre r"sadurile plantate pe

rând:
a) prin modificarea num!rului de cleme,
b) prin modificarea vitezei de deplasare,
c) prin modificarea raportului de transmitere
d) prin modificarea pozi"iei r!sadului,
e) prin modificarea pozi"iei ro"ilor de sprijin.
Rezolvare :a %i c
De rezolvat:
4. Care sunt p"r#ile componente ale instala#iilor de udare
utilizate la ma%inile de plantat r"saduri:
a) cadrul,
b) supapa de lichid,
c) tifturile de ac"ionare
d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru
e) pârghia de comand!
Rezolvare:
4.2. MA INI DE PLANTAT TUBERCULI I BULBI
4.2.1. Domeniul de utilizare %i clasificarea ma%inilor de plantat

tuberculi
Ma inile de plantat tuberculi sunt destinate pentru plantarea tuberculilor
de cartofi pe terenuri plane , cu panta pân! la 8°.
Plantarea tuberculilor se poate face cu bilonare, când de-a lungul
rândului plantat se realizeaz! un bilon (mu uroi) sau f!r! bilonare, când
terenul r!mâne plan.
În func"ie de modul de alimentare al aparatului de plantat, ma inile de
plantat tuberculi pot fi cu alimentare automat! a aparatului de plantat sau
cu alimentare manual! (folosite la plantarea cartofilor încol"i"i).
Ma inile de plantat tuberculi, pot efectua plantarea a câte unui tubercul
în cuib la distan"a de 20—40 cm sau a câte 2—3 tubercule în cuib la distan"a de
60—70 cm.
Ma inile de plantat tuberculi sunt ma ini cu trac"iune mecanic!,
putând fi tractate, purtate i semipurtate.
69
4.2.2.Construc#ia ma%inilor de plantat tuberculi
Ma inile de plantat tuberculi (fig. 4.6), în general, includ în componen"a
lor urm!toarele subansambluri: cutia (bunc!rul) pentru tuberculi 3, aparatele
de plantat 5, br!zdarele 8, organele de acoperire a tuberculilor 9, mecanismele
de ridicare, transmisia i marcatoarele montate pe un cadru 1 sus"inut pe dou!
ro"i 7.
Fig. 4.6 — Schema ma%inii de plantat tuberculi
Ma inile combinate pentru plantat tuberculi i încorporat îngr! !minte

sunt prev!zute i cu cutii de îngr! !minte, aparate de distribuit îngr! !minte,
tuburi de conducere a îngr! !mintelor i (eventual) br!zdare de încorporat
îngr! !minte.
Ac"ionarea aparatelor de plantat se face, la majoritatea ma inilor, de
la ro"ile ma inii 10. La unele ma ini de plantat purtate, ac"ionarea aparatelor de
plantat se face de la priza de putere a tractorului.
4.2.3.Construc#ia organelor componente ale ma%inilor de plantat

tuberculi
4.2.3.1.Cutii de tuberculi
Ma inile de plantat se prev!d cu cutii pentru tuberculi, de form! pris-
matic! având fundul înclinat sub un unghi de cea. 30°, ceea ce favorizeaz!
alunecarea tuberculilor spre aparatele de plantat. O cutie serve te frecvent la
alimentarea a dou! aparate de plantat. La unele ma inii de plantat, pe fundul
cutiei se prev!d orificii pentru scurgerea eventualelor impurit!"i sau agitatoare sub
forma unor gr!tare ce primesc mi care oscilatorie.
Totodat!, pentru limitarea cantit!"ii de tuberculi care alunec! spre
aparatele de plantat, se prev!d ub!re de reglare.
70
Volumul cutiilor de tuberculi este în general de 90—150 dm3 pentru
fiecare aparat de plantat, corespunz!tor unei cantit!"i de 60—90 kg de tuberculi.
4.2.3.2.Aparate de plantat tuberculi
În construc"ia ma inilor de plantat tuberculi au c!p!tat o r!spândire
mai mare sau mai mic! diferite tipuri de aparate de plantat, unele cu alimentare
automat!, iar altele cu alimentare manual!. Astfel, exist! aparate cu cupe
(montate pe band!, pe disc sau articulate), cu palete, cu degete, cu ace care
lucreaz! prin în"epare etc.
Aparate de plantat cu cupe montate pe band". La aceste aparate
(fig. 4.7) banda din cauciuc 1, prev!zut! cu cupele 2, este montat! într-o carcas!
tubular! 3, fiind ac"ionat! de la roata ma inii 4 cu ajutorul transmisiei prin lan" 5.
Aparatul func"ioneaz! ca un transportor cu cupe, acestea înc!rcându-se
cu tuberculi ce alunec! din bunc!r i pe care îi transport! spre br!zdare.
Pe ramura de desc!rcare tuberculi cad din cupe, fiind transporta"i de
partea posterioar! a acestora.
Fig. 4.7. — Aparat de plantat cu cupe
Evacuarea tuberculilor din aparat se face cu o frecven"! f:

1 1 v
f # # # (4.8)
t p p
v
în care: t este timpul între dou! evacu!ri succesive a tuberculilor din aparat;
p - pasul cupelor;
v – viteza liniar! a transportorului cu cupe.
În timpul t ma ina parcurge spa"iul dc (distan"a între tuberculi pe rând).
Respectiv:
p
dc # vmt # vm (4.9)
v
în care: vm este viteza de înaintare a ma inii.
71
Notând:
" Dr nr " dn n
vm # , v# i i#
60 60 nr
în care: Dr este diametrul ro"ii de ac"ionare;
d – diametrul primitiv al ro"ii motoare a transportorului;
nr – tura"ia ro"ii de ac"ionare;
n – tura"ia ro"ii motoare a transportorului,
Rela"ia (4.18), "inând cont i de alunecarea ro"ii ma inii, devine:
Dp
dc # r (1 & % ) (4.10)
di
în care:
% este coeficientul de alunecare; % # ' $10 2 , ' fiind patinarea ro"ii de
ac"ionare, în %.
Aparate de plantat cu degete montate pe disc (fig. 4.8). Prinderea
tuberculilor se face de clema 1 montat! pe degetul 2, prev!zut cu arcul 3,
tuberculi fiind men"inu"i între disc i clem!.
Fig.4.8 — Aparat de plantat cu degete de prindere

Rotirea aparatului în scopul îndep!rt!rii clemei de disc (pentru
prinderea sau eliberarea tuberculului) se face prin intermediul camei spa"iale
4, por"iunea cotit! a acestuia fiind for"at! s! se deplaseze pe aceast! cam!.
Rezult! c! în condi"iile în care tuberculi sunt de dimensiuni
diferite, momentul eliber!rii tuberculilor i în!l"imea la care ele sunt
elibera"i sunt diferite, ceea ce influen"eaz! asupra uniformit!"ii de
reparti"ie pe rând a tuberculilor.
Evacuarea tuberculilor din aparat se face cu o frecven"!:
1 1 z*
f # # # (4.11)
t 2" 2"
z*
Distan"a între tuberculi pe rând, "inând cont de alunecarea ro"ilor
ma inii, este:
" Dr
dc # (1 & % ) (4.12)
zi
în care: z este num!rul de palete (degete) de pe disc.
72
Aparate de plantat cu alimentare manual". Constructiv, aceste
aparate pot fi realizate diferit: cu palete montate pe un lan" cu celule dispuse
pe un tambur, cu rotor cu celule (fig.4.9) sau cu cupe montate articulat pe
un arbore.
Rotorul 1 este format din ase celule,prev!zut în partea inferioar! cu
placa fix! 2.
Fig.4.9. Aparatul de distribu#ie cu tambur celular

Evacuarea tuberculilor din celule se face în tubul 3. întrucât în
dreptul acestui tub, placa 2 este întrerupt!, permi"ând astfel evacuarea
tuberculelor spre br!zdarul dublu disc 4.
Tuberculi din cutiile de alimentare 6 sunt a eza"i manual în spa"iile
delimitate de palete sau în celule fiind antrena"i în mi care de transport i
evacua"i în corpul br!zdarului, urmând a fi acoperi"i cu sol, prin
intermediul discurilor 5.
4.2.3.3. Br"zdare %i organe de acoperire a tuberculilor
În construc"ia ma inilor de plantat tuberculi se utilizeaz! diferite

br!zdare: tip pan!, cu discuri i sub form! de rari"!. Adâncimea de lucru a
br!zdarelor este de 10—18 cm.
Br"zdare tip pan". Aceste br!zdare pot fi cu unghi de p!trundere
ascu"it (fig. 4.10, a) sau obtuz (fig. 4.10, b).
Unele br!zdare se prev!d cu cu"ite (fig.4.10, c) care afâneaz! fundul
rigolei deschise de br!zdar.
Unghiul $ de p!trundere a br!zdarului în sol se stabile te din
condi"ia ca despicarea solului s! se produc! cu alunecare. Respectarea
acestei condi"ii impune ca a s! aib! urm!toarele valori: $ > 90° + % în
cazul br!zdarelor cu unghi de p!trundere obtuz i $ < 90 — % în cazul
br!zdarelor cu unghi de p!trundere ascu"it, % fiind unghiul de frecare între
particulele de sol i suprafa"a br!zdarului. Unghiurile de p!trundere în sol a
br!zdarelor tip pan! au urm!toarele valori: $ = 130—145° în primul caz i
$ = 35—45° în cel de al doilea caz.
73
Fig. 4.10.Tipuri de br"zdare
Unghiul & sub care se dispun pere"ii laterali ai br!zdarelor, pentru
a evita aglomerarea solului, se alege respectând condi"ia: & < 90°— %. în
general, & ~ 25—45°.
Br"zdare cu discuri.
Br!zdarele cu discuri folosite la ma inile de plantat tuberculi pot fi
cu un disc sferic, dispus fa"! de direc"ia de înaintare sub un unghi de atac de
30°,cu dou! discuri sferice apropiate, dispuse sub un unghi de atac de 17—
20° sau cu dou! discuri plate.
La ma inile de plantat care efectueaz! plantarea a 2—3 tuberculi în
cuib, în corpul br!zdarului se prevede un dispozitiv de evacuare, sub forma
unui rotor cu patru palete (fig. 4.10, d), c!ruia periodic i se imprim! o mi -
care de rota"ie cu un unghi de 90°.
Organe de acoperire a tuberculilor. Aceste organe efectueaz!
acoperirea tuberculilor cu (sau f!r!) formarea bilonului. Ele pot fi sub
form! de rari"e, dou! discuri sferice, un disc sferic sau aripioare. Cele
mai utilizate sunt cele cu dou! discuri sferice (fig. 4.11), cu diametrul de
400—450 mm, montate pe un ax curbat, discurile fiind dispuse sub unghi
de atac de 6—15° i înclinate spre interior. în procesul de lucru, discurile taie
i deplaseaz! solul spre interior formând astfel deasupra rândului un bilon
continuu.
Fig. 4.11 — Organe de acoperire
74
4.2.4. Ma%ini de plantat bulbi
4.2.4.1. Construc#ia ma%inilor de plantat bulbi
Ma inile de plantat bulbi func"ioneaz! pe principiul ma inilor de
sem!nat, adic! realizeaz! distribu"ia bulbilor (de arpagic, usturoi i lalele)
în flux continuu.
Fig.4.12.Schema ma%inii de plantat bulbi

Aceste ma ini sunt formate din mai multe sec"ii, montate de un
cadru comun1 (fig.4.12).
Fiecare sec"ie este format! din cutia pentru bulbi 2, aparatul de
distribu"ie 5, tubul de conducere, br!zdarul tip patin! 7 i organele de
acoperire 8 i roata de tasare 9.
Agitarea materialului din cutie se realizeaz! prin intermediul unui
agitator 4 care prime te mi care de oscilare de la arborele aparatului de
distribu"ie prin intermediul unei came .
În procesul de lucru cupele antreneaz! bulbii, fiecare cup! luând 1—2
bulbi. Bulbii, antrena"i de cupe sunt transporta"i pe partea superioar! i
desc!rca"i în tubul de conducere ajungând în rigola deschis! de br!zdar. Datorit!
desc!rc!rii succesive a bulbilor din cupe se realizeaz! o distribu"ie relativ
uniform! a acestora pe rând.
Reglarea debitului aparatului de distribu"ie se face prin modificarea
raportului de transmitere între roata ma inii i aparatul de distribu"ie.
75
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt aparatele de distribu#ie utilizate la ma%inile de plantat

tuberculi :
În construc"ia ma inilor de plantat tuberculi au c!p!tat o

r!spândire mai mare sau mai mic! diferite tipuri de aparate de plantat,
unele cu alimentare automat!, iar altele cu alimentare manual!. Astfel,
exist! aparate cu cupe (montate pe band!, pe disc sau articulate), cu
palete, cu degete, cu ace care lucreaz! prin în"epare etc.
2. Care suntp"r#ile componente ale aparatelor de plantat cu cupe

montate pe band" .
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
3. Cum se regleaz" distan#a dintre tuberculeli planta#i pe

rând:
a) prin modificarea pasul cupelor;
b) viteza liniar! a transportorului cu cupe.
c) prin modificarea vitezei de deplasare,
d) prin modificarea raportului de transmitere
e) prin modificarea diametrului ro"ii de ac"ionare;
Rezolvare :a b %i d
De rezolvat:
4. Care sunt p"r#ile componente ma%inilor de plantat bulbi:
a) cadrul,
b) supapa de lichid,
c) cutia pentru bulbi, aparatul de distribu"ie, tubul de conducere,
br!zdarul tip patin!
d) ro"ile de limitare a adâncimii de lucru
e) organele de acoperire , roata de tasare
Rezolvare:
76
4.3.CULTIVATOARE
4.3.1. Domeniul de utilizare %i clasificarea cultivatoarelor
Cultivatoarele sunt ma ini care realizeaz! lucr!ri de mobilizare a solului
f!r! r!sturnarea acestuia. Se folosesc pentru:
o cultiva"ie total! (preg!tirea terenului pentru sem!nat);
o cultiva"ie par"ial! (pr! it între rânduri);
o deschiderea de rigole pentru iriga"ii;
o administrarea concomitent cu pr! itul a îngr! !mintelor;
o bilonare (r!ri"at).
Clasificarea cultivatoarelor se face dup! urm!toarele criterii:
a) Dup! destina"ie:
– cultivatoare pentru cultiva"ie total!;
– cultivatoare pentru pr! it;
– cultivatoare universale;
– cultivatoare cu destina"ie special! (afânare );
b) Dup! culturile între"inute:
– cultivatoare pentru culturi de legume;
– cultivatoare pentru vie;
– cultivatoare pentru livezi.
Cultivatoarele sunt în general purtate cu trac"iune mecanic!, sau tractate
cu trac"iune animal!.
Figura 4.13.Schema cultivatorului pentru legumicultur"
P"r#i componente: Cultivatoarele(fig.4.13) au un cadru 1, dispus

transversal fa"! de direc"ia de înaintare i sprijinit cu ro"ile 3, sec"iile de
lucru, dispozitivul de cuplare 2. Fiecare sec"ie la rândul s!u este format!
dintr-un cadru prins de cadrul cultivatorului prin intermediul unui
paralelogram deformabil. Pe cadrul sec"iei sunt fixate organe active de tip
s!geat! universal! 6,s!ge"i unilaterale 7, rari"! pentru bilonat 8, roat! de
limitare a adâncimii de lucru 5 i eventual echipamente pentru administrat
îngr! !minte 4.
77
4.3.2. Construc#ia organelor componente ale cultivatoarelor
4.3.2.1. Organele de lucru ale cultivatoarelor
Cultivatoarele, în func"ie de destina"ie, se prev!d în general cu urm!toa-
rele organe de lucru: organe de extirpare, organe de afânare, organe de bilo-
nare i de deschis rigole pentru iriga"ie (brazde de udare) i organe de
încorporare a îngr! !mintelor minerale în timpul vegeta"iei.
4.3.2.1.1. Organe de extirpare

Aceste organe efectueaz! extirparea buruienilor i afânarea solului. Ele
au forma de s!ge"i cu aripi egale, s!ge"i unilaterale sau discuri cu col"i.
S"ge#i cu aripi egale. Aceste s!ge"i (fig. 4.14.a) pot fi plate sau universale.
Parametrii s!ge"ilor plate sunt: b 1 = 150—260 mm, $ = 7—10°, & =
12—18° i 2' = 60—80°. Aceste s!ge"i lucreaz! la adâncimi de 4—8 cm.
Datorit! faptului c! unghiurile $ i & au valori relativ mici, efectul de
m!run"ire a solului este relativ redus.
Fig. 4.14 – Tipuri de cu#ite s"geat".
Parametrii s!ge"ilor universale sunt: b 1 = 195—385 mm, $ = 15—

18°, & = 25—30° i 2 ' = 60—80°.
Aceste s!ge"i lucreaz! la adâncimi de 6 — 18 cm, asigurând un efect de
m!run"ire i afânare a solului mai pronun"at decât în cazul s!ge"ilor plate.
Procesul de lucru al s!ge"ilor se caracterizeaz! prin t!ierea solului în
plan orizontal, la adâncimea a i pe l!"imea b, cu t!ierea concomitent! a
buruienilor i afânarea i m!run"irea solului.
Prin deplasarea s!ge"ii rezult! un strat afânat de sec"iune aproximativ
trapezoidal! (fig. 4.15), l!"imea stratului afânat la suprafa"a solului fiind
b + 2(b = = b +2a tg ). Unghiul ) = 20—45°.
78
Fig. 4.15. — Schema procesului de lucru executat s"ge#i cu aripi egale
Func"ionarea normal! a s!ge"ilor, f!r! a se înfunda cu buruieni,
depinde, pe lâng! starea t!i ului i de valoarea unghiului 2 '. Unghiul ' se
stabile te din condi"ia asigur!rii t!ierii cu alunecare.
În timpul lucrului, t!i ul s!ge"ii întâlnind o particul! (r!d!cin! de
buruian!), în primul moment aceasta opune o rezisten"!. R, ale c!rei
component e sunt N i T. Co mponent a N de fapt este rezisten"a o pu-
s! de particul! la ac"iunea t!i ului. Dac! buruiana nu a fost t!iat!, sub
ac"iunea for"ei tangen"iale T ea este deplasat! de-a lungul t!i ului.
Acestei deplas!ri i se opune for"a de frecare F = N tg %,
% fiind unghiul de frecare între particul! i s!geat!.
Alunecarea particulei este posibil! dac! T > F.
"
Dar T= R cos ' = N tg ( , + ) ,
2
Atunci condi"ia asigur!rii alunec!rii particulei va fi:
"
N tg ( , + ) > N tg % (4.16)
2
"
sau tg ( , + ) > tg % (4.17)
2
"
i în final, rezult!: + . ,- (4.18)
2
În general, în construc"ia s!ge"ilor 2 ' = 55—85°, valorile cele mai

utilizate fiind de 60—70°.
S"ge#i unilaterale. Aceste s!ge"i sânt folosite la lucr!ri de pr! it,
efectuând t!ierea r!d!cinilor buruienilor, m!run"irea i afânarea solului.
S!ge"ile unilaterale (fig. 4.14, b) se construiesc cu l!"imi de lucru b1 =
80— 250 mm i lucreaz! la adâncimi a = 4—8 cm.
În timpul lucrului, scutul taie solul în plan vertical, iar lama în plan
orizontal, scutul împiedicând deplasarea solului spre partea opus! lamei.
Aceasta permite dispunerea s!ge"ilor unilaterale în apropierea
rândului de plante.
Lamele de t!iere la s!ge"ile unilaterale pot fi dispuse pe dreapta (s!geat!
unilateral! dreapt!) sau pe stânga (s!geat! unilateral! sting!).
79
La s!ge"ile unilaterale unghiul & = 10—15°, ceea ce indic! un efect
redus de afânare a solului, iar unghiul ' = 28—32°. Scutul fa"! de lama de
t!iere este dispus sub un unghi de 90—103°. Frecvent, scutul este dispus în
plan vertical, paralel cu direc"ia de înaintare. în scopul mic or!rii suprafe"ei
de contact între scut i stratul de sol din zona de protec"ie, la unele s!ge"i
unilaterale scutul formeaz! cu direc"ia de înaintare un unghi de 3—5°.
Ascu"irea s!ge"ilor se poate face pe partea superioar!, pe partea infe-
rioar! sau pe ambele p!r"i (fig. 4.14, b). Unghiul de ascu"ire i = 12—15°.
Discuri cu col#i. Aceste organe (fig.4.16.) se folosesc la unele
cultivatoare ca organe de extirpare, fie pentru prelucrarea întregii zone
dintre rândurile de plante, când se monteaz! sub form! de baterii (3—5
discuri pe baterie),
fie pentru prelucrarea zonelor de protec"ie.
Fig. 4 .16. — Discul cu col#i

Discurile au diametrul de 350—380 mm i se dispun pe baterie la
distan"a de 80—85 mm.
Bateriile se dispun pe cadrul cult ivato rulu i s ub un ung hi de 15—
20°. Prin rularea discurilor, datorit! p!trunderii col"ilor în sol, se realizeaz!
m!run"irea i afânarea stratului de sol pe adâncimea de 3—6 cm i
distrugerea buruienilor, prin dislocarea acestora.
4.3.2.1.2. Organe de afânare

Aceste organe sunt folosite în principal pentru afânarea solului la o
adâncime a = 10—18 cm în cazul cultivatoarelor pentru prelucrare total! i
la a = 1 8 — 25 cm în cazul cultivatoarelor pentru afânare adânc!. Ele
pot fi sub form! de d!l"i, gheare, s!ge"i cu aripi egale, i s!ge"i înguste.
D"l#i. Aceste organe de lucru (fig. 4.17, a) au l!"imea de lucru h= 20
mm,
unghiul $ = 40°, în!l"imea d!l"ii fiind H == 350—450 mm. Procesul de
lucru,al d!l"ilor este un proces de t!iere i ridicare par"ial! a solului,
realizându-se astfel afânarea.
80
Fig. 4.17. Organe de afânare
Gheare de afânare. Ghearele (fig. 4.17, b) pot fi de diferite

forme, având b = 40—80 mm, 2 '= 60—70° i H = 150—350 mm.
S"ge#i înguste. Aceste organe de lucru (fig. 4.17, c) au urm!torii
parametri: b = 50—90 mm, 2 ' = 45—60° i H = 200—350 mm.
Organele de afânare sub form! de gheare, s!ge"i înguste i s!ge"i
cu aripi egale pot fi montate pe supor"i rigizi sau elastici.
4.3.2.1.3. Organe de bilonare %i de deschis rigole

Aceste organe sunt folosite pentru executarea biloanelor la unele plante
(r!ri"at) i deschiderea rigolelor temporare de iriga"ie. Cele mai r!spândite
organe de bilonare sunt de tip rari"!.
Rari"a (fig. 4.18, a) este format! din dou! suprafe"e de lucru reunite,
montate pe un suport (bârs!). în partea anterioar! este prev!zut un vârf cu
l!" imea de 45 —50 mm.
Pr incipalii paramet r i ai rar i"elor su nt: b = 130—150 mm în cazul
când se folosesc pentru bilonare i b = 200—230 mm când se folosesc pentru
deschiderea rigolelor; $ = 15—35°; 2 '= 50—70° ; 2 '1 = 65—90°.
Adâncimea de lucru a rari"elor este a = 10—16 cm.
Fig. 4.18. Organ de bilonare (a) %i br"zdare de încorporat

îngr"%"minte (b)
81
Bilonarea culturilor horticole se poate efectua i cu organe de forma unor
cormane, cu r!sturnarea pe dreapta sau pe stânga, ce lucreaz! de o parte i
alta a rândului de plante sau cu organe sub form! de discuri.
4.3.2.1.4. Organe de încorporat îngr"%"minte

Aceste organe, denumite br!zdare de încorporat îngr! !minte, realizeaz!
deschiderea unei rigole în sol i introducerea îngr! !mântului la o adâncime
de 8—15 cm între rândurile de plante pr!sitoare.
Br!zdarul de încorporat îngr! !minte este format dintr-o dalt! (fig.
4.18.b.) de care se fixeaz! o "eav! pentru conducerea îngr! !mântului .
4.3.2.1.5. Criterii %i scheme de repartizare ale organelor active

Dispunerea organelor de lucru ale cultivatoarelor se face urm!rind
asigurarea unei prelucr!ri uniforme a solului i evitarea posibilit!"ii
înfund!rii acestora.
Respectarea acestor cerin"e impune ca dispunerea organelor de lucru
pe direc"ia longitudinal! i pe direc"ia transversal! s! se fac! "inând seama
de zonele de deformare ale solului ce apar ca efect al ac"iunii acestora.
Fig.4.19. Zona de deformare a solului

Considerând dou! organe de lucru dispuse în plan longitudinal (fig.
4.19.), a c!ror suprafa"! de lucru formeaz! unghiul $, distan"a L între ele va
depinde de zona de deformare a solului. Zona de deformare a solului sub
ac"iunea organului de lucru este limitata în plan vertical prin dreapta fg = h,
care se poate considera c! este deviat! fa"! de normala la suprafa"a de
lucru cu unghiul de frecare %.
a
Rezult! c!: fg # h # (4.19)
cos (/ & - )
Distan"a minim! L min la care trebuie dispuse organele de lucru, pentru a nu
se produce înfundarea în plan longitudinal este:
Lmin # atg (/ & - ) & l 0, (4.20)

în care: l' este distan"a de la vârful organului de lucru la suportul
acestuia.
82
În general L = 350—450 mm, la cultivatoare pentru prelucrarea
total! i pr! it ;
L!"imea b0 a fâ iei de sol prelucrate de organul de lucru este:
2atg1
bo # b & 2htg1 # b & (4.21)
cos(/ & - )
Pentru a se evita înfundarea organelor de lucru, distan"a minim! t min

între dou! organe dispuse pe un rând trebuie s! fie:
t min = b0 + $ t (4.22)
în care: $ t = 0 — 5 cm reprezint! distan"a între zonele prelucrate de
dou! organe al!turate.
Pentru a se asigura t!ierea buruienilor i prelucrarea uniform! a
solului, respectând condi"iile expuse mai sus, organele de lucru ale
cultivatoarelor se dispun pe 2—4 rânduri, asigurându-se acoperirea între
zonele prelucrate.
În figura 4.20. se arat! scheme de repartizare a organelor de lucru pentru
prelucrare total!. L!"imea de lucru a cultivatorului echipat cu s!ge"i cu
l!"imea de lucru b (fig. 4.20, a) este:
B cp t = nb –(n -1)c, (4.23)
în care: n este num!rul total al s!ge"ilor;
c - acoperirea între s!ge"i; c = 2 — 5 cm.
Fig. 4.20. Schema de dispunere a organelor active la cultivatoarele de

prelucrare total" a solului
În cazul cultivatoarelor pentru prelucrare total! cu organe sub form!
de gheare cu suport elastic (fig. 4.20, b), l!"imea de lucru a
cultivatorului este:
B c p t = nt
in care: n este num!rul de gheare.
:
t - distan"a între urmele organelor de lucru.
83
În cazul cultivatoarelor pentru prelucrare total!, datorit! faptului c!
rezisten"a întâmpinat! de primul rând de organe de lucru este mai mare
decât rezisten"a întâmpinat! de organele de lucru din rândul urm!tor, se
recomand! ca num!rul de organe de lucru de pe primul rând s! fie mai
mic.
În figura 4.21. se arat! diferite scheme de dispunere a organelor de lucru
pentru prelucrarea distan"ei între dou! rânduri de plante.
Fig. 4.21. Scheme de echipare a cultivatoarelor pentru pr"%it
Pentru pr! itul culturilor în primele perioade de vegeta"ie, în

apropierea rândurilor se monteaz! s!ge"i unilaterale (fig. 4.21, a i b).
Schemele de echipare din figura 4.21 c , d sunt folosite pentru efectuarea
pra ilelor în urm!toarele perioade de vegeta"ie i pentru încorporat
îngr! !minte.
L!"imea zonei prelucrate de organele sec"iei este b'= d — 2 e.
În general, zona de protec"ie e = 80—150 mm, la organele de
afânare i de încorporare a îngr! !mintelor putând fi i mai mare
(e = 160—180 mm).
În figura 4.22, a se arat! schema de echipare a unui cultivator care la o
trecere prelucreaz! ase rânduri de plante sem!nate pe teren plat, iar în
figura 4.22 b, schema de echipare a unui cultivator care la o trecere
prelucreaz! patru rânduri de plante sem!nate în teren modelat, rari"ele
prelucrând rigola dintre straturi.
Se vede c! num!rul de sec"ii n s = nr + 1, sec"iile de la extremit!"i
lucrând pe o l!"ime b" > 1/2 (d — 2e), ceea ce asigur! prelucrarea complet! a
între rândului de leg!tur! la dou! treceri al!turate ale cultivatorului.
L!"imea de lucru în cazul echip!rii cultivatorului pentru prelucrarea
între rânduri este:
Bcp = nrd (4.24)
în care: nr este num!rul de rânduri prelucrate la o trecere; d - distan"a între
rânduri.
L!"imea efectiv! pe care se realizeaz! mobilizarea solului este:
Be= nrd — 2nre (4.25)
84
Fig. 4.22 — Scheme de echipare a cultivatoarelor pentru pr"%it 6 %i 4
rânduri la o trecere
La lucr!rile de prelucrare între rânduri este necesar ca la o trecere, culti-
vatorul s! prelucreze num!rul nr de rânduri de plante sem!nate la o trecere
a ma inii de sem!nat . Totodat! este necesar ca ecartamentul ro"ilor din fa"!
i din spate al tractorului s! fie reglat în func"ie de nr i d, astfel încât ro"ile
s! calce pe mijlocul intervalelor între rânduri, asigurându-se zonele de
protec"ie e.
TEST DE EVALUARE
1. Care sunt lucr"rile executate în cadrul procesului de lucru de

cultivatoare:
Cultivatoarele sunt ma ini care realizeaz! lucr!ri de mobilizare a

solului f!r! r!sturnarea acestuia. pentru:
o cultiva"ie total! (preg!tirea terenului pentru sem!nat);
o cultiva"ie par"ial! (pr! it între rânduri);
o deschiderea de rigole pentru iriga"ii;
o administrarea concomitent cu pr! itul a îngr! !mintelor;
o bilonare (r!ri"at).
2. Care sunt p"r#ile componente ale cultivatoarelor:
85
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt organele de lucru ale cultivatoarelor:

a) organe de extirpare, organe de afânare,
b) organe de bilonare i de deschis rigole pentru iriga"ie
c) ro"i de limitare a adâncimii de lucru,
d) paralelogram deformabil,
e) organe de încorporare a îngr! !mintelor minerale
Rezolvare :a ,b %i e
De rezolvat:
4. Cum se stabile%te num"rul de sec#ii de lucru la un cultivator :
a) num!rul de rânduri de plante sem!nate la o trecere,

b) distan"a între rânduri,
c) zona de protec"ie,
d) ecartamentul ro"ilor din fa"! i din spate al tractorului,
e) l!"imea efectiv! de lucru
Rezolvare:
REZUMATUL TEMEI
Ma inile de plantat realizeaz! distribu"ia i plantarea :tuberculilor

de cartof, r!sadurilor, bulbilor i buta ilor pentru seminceri, puie"ilor de
pomi, corzilor de vi"! de vie.
Principalele opera"ii executate de ma inile de plantat sunt:
! deschiderea rigolei la adâncimea impus!,
! distribuirea i introducerea în sol a materialului de plantat,
! acoperirea cu sol.
În func"ie de modul de alimentare al aparatului de plantat, ma inile de
plantat tuberculi pot fi cu alimentare automat! a aparatului de plantat sau
cu alimentare manual! (folosite la plantarea cartofilor încol"i"i).
Ma inile de plantat r!saduri sunt folosite pentru plantarea r!sadurilor
de legume (ro ii, varz!, vinete, ardei etc.), tutun i a altor culturi.
Cultivatoarele sunt ma ini care realizeaz! lucr!ri de mobilizare a solului
f!r! r!sturnarea acestuia.
Cultivatoarele, în func"ie de destina"ie, se prev!d în general cu
urm!toarele organe de lucru: organe de extirpare, organe de afânare, organe
de bilo-nare i de deschis rigole pentru iriga"ie (brazde de udare) i organe de
încorporare a îngr! !mintelor minerale în timpul vegeta"iei.
86
Tema 5
MA INI PENTRU ADMINISTRAT ÎNGR! !MINTE
Unit"#i de înv"#are:
5.1.Ma ini pentru administrat îngr! !minte chimice i
amendamente;
5.2. Ma ini pentru administrat îngr! !minte organice ;
5.3.Ma ini pentru administrat îngr! !minte lichide.
Obiectivele temei :
! construc"ia i procesul de lucru al ma inilor pentru administrat
îngr! !minte chimice i amendamente;
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor pentru administrat
îngr! !minte organice
! construc"ia, procesul de lucru al ma inilor pentru administrat
îngr! !minte lichide
2005.
5. V. Scripnic, P. Babiciu – Ma ini agricole, Editura Ceres, Bucure ti,
1979.
5.1. MA INI DE ADMINISTRAT ÎNGR! !MINTE MINERALE I

AMENDAMENTE SOLIDE
5.1.1. Domeniul de utilizare $i clasificarea ma$inilor de administrat

îngr"$"minte minerale $i amendamente solide
Ma inile de administrat îngr! !minte i amendamente solide sunt utili-
zate pentru împr! tierea pe suprafa"a solului sau pentru încorporarea în sol, în
mod uniform i în cantit!"i determinate pe unitatea de suprafa"!, a îngr!-
!mintelor i amendamentelor.
Îngr! !mintele minerale solide (azotoase, fosfatice, potasice, complexe)
folosite pentru m!rirea con"inutului de substan"e nutritive din sol pot fi în
stare de granule, cristale sau pulbere (praf). Aceste îngr! !minte se administreaz!
în cantit!"i de 60—750 kg/ha, prin împr! tiere pe suprafa"a solului (înainte de
sem!nat sau în perioada de vegeta"ie), prin încorporare în sol (concomitent cu
lucr!rile de sem!nat, plantat, pr! it etc.) sau prin introducere în apa de irigare.
87
Amendamentele (carbonat de calciu, oxid de calciu, hidroxid de calciu,
sulfat de calciu etc.), folosite pentru îmbun!t!"irea st!rii fizice i chimice a
solului, se administreaz! prin împr! tiere în cantit!"i de 1—10 t/ha, de obicei la
intervale de 4—6 ani.
Dup! modul de administrare a îngr! !mintelor (amendamentelor),
ma inile de administrat îngr! !minte se pot grupa în:
— ma ini de împr! tiat îngr! !minte chimice solide sau
amendamente;
— echipamente de încorporat îngr! !minte chimice solide.
În func"ie de principiul de func"ionare, ma inile de împr! tiat îngr! !-
minte se pot grupa în:
— ma ini de împr! tiat îngr! !minte prin centrifugare;
— ma ini de împr! tiat îngr! !minte, cu distribu"ie pneumatic!
5.1.2 Construc#ia ma$inilor de administrat îngr"$"minte minerale si

amendamente solide.
Ma$ini de împr"$tiat îngr"$"minte prin centrifugare. Aceste ma ini
sunt formate în general dintr-un bunc!r sau o ben!, sistem de agitare, aparat de
dozare i aparat de împr! tiere centrifugal. Aparatele de împr! tiere pot fi sub
forma unor discuri cu palete, care se rotesc cu tura"ia de 400 — 700 rot/min
sau sub forma unor tuburi tronconice ce primesc mi care oscilatorie cu frecven"a
de 9—12 Hz.
Fig.5.1.Schema unei ma$ini de împr"$tiat îngr"$"minte prin

centrifugare
În figura 5.1. se arat! schema unei ma ini de împr! tiat îngr! !minte
prin centrifugare, la care bunc!rul 1 este montat pe cadrul 2 al ma inii. Bunc!rul
este prev!zut în partea superioar! cu o sit! cu orificii 7,iar în partea inferioar! se
afl! dozatorul 3. Aparatul de împr! tiere este format dintr-un disc 4 i este
ac"ionat de amplificatorul conic 5 de la priza de putere a tractorului.
Îngr! !mântul, dozat prin intermediul aparatului de dozare 3 (cu fante
reglabile), se scurge din bunc!r i cade pe disc, particulele de îngr! !mânt fiind
preluate de paletele acestuia i împr! tiate.
Ma inile de împr! tiat prin centrifugare asigur! l!"imi de lucru
mari (6—18 m) i respectiv i capacitate de lucru mare. Ca urmare a per-
fec"ion!rilor aduse aparatelor de distribu"ie, ele pot asigura uniformit!"i de
88
distribu"ie conform cerin"elor, în condi"iile respect!rii stricte a distan"ei
între dou! treceri al!turate.
L!"imea de lucru la aceste ma ini este influen"at! de starea i
granula"ia îngr! !mintelor; ceea ce constituie unul din dezavantajele acestor
ma ini.
Ma inile de împr! tiat amendamente prin centrifugare func"ioneaz!
pe principii similare cu ale ma inilor de împr! tiat îngr! !minte. Ele sunt
prev!zute cu bene de capacitate mare (3—10 m 3 ), fiind în general
tractate.
În figura 5.2 se arat! schema unei ma ini de împr! tiat
amendamente. Din bena 2, materialul antrenat de transportorul 3 este
dirijat prin intermediul unui plan înclinat pe discul de împr! tiere 4.
Cantitatea de amendamente împr! tiat! pe unitatea de suprafa"!
se poate regla prin modificarea sec"iunii de evacuare (prin intermediul
ub!rului 5) sau prin modificarea vitezei transportorului 3.Ac"ionarea
transportorului dozator se face de la roata de transport 8 prin intermediul
ro"ii de fric"iune 6.Discul centrifugal este antrenat în mi care de rota"ie de
la priza de putere a tractorului prin transmisia cardanic! 7.
Fig. 5.2 - Schema ma$inii de împr"$tiat amendamente prin

centrifugare
Echipamente de încorporat îngr"$"minte.

Aceste echipamente sunt constituite din cutia de îngr! !minte,
aparate de distribu"ie, tuburi de conducere i br!zdare, principiul de func-
"ionare al acestora fiind similar cu cel al ma inilor de sem!nat în rânduri.
Echipamentele de încorporat îngr! !minte folosite la ma inile de
sem!nat în cuiburi, ma inile de plantat tubercule i cultivatoare func"ioneaz!
pe principii similare, diferen"ele constând în ceea ce prive te construc"ia
aparatelor de distribu"ie i eventual a br!zdarelor de încorporat.
89
În figura 5.3. se arat! schema unui echipament de încorporat
îngr! !minte pe un rând, format dintr-o cutie 1, în care se g!sesc agitatorul 2
i aparatul de distribu"ie3.
Fig .5.3 schema echipamentului de încorporat îngr"$"minte pe

rând
Încorporarea îngr! !mintelor se face prin intermediul br!zdatului

5,montat pe un mecanism cu paralelogram deformabil, prins pe cultivator
sau pe ma inile de sem!nat în cuiburi. Ac"ionarea aparatului de distribu"ie se face de la
ro"ile de sprijin 6, ale ma ini de baz! prin intermediul transmisiei prin lan" 7.
5.1.3. Construc#ia organelor componente ale ma$inilor de

administrat îngr"$"minte minerale solide
5.1.3.1Cutii, bunc"re, bene $i agitatoare de îngr"$âminte

Cutii,bunc"re,bene. La echipamentele de încorporat
îngr! !minte cutiile au form! cilindric! sau prismatic!, având capacitatea
de 20—40 dm3.
La ma inile de împr! tiat îngr! !minte, bunc!rele au forme
diferite (trunchi de con, trunchi de piramid! etc.), capacitatea acestora
fiind de 0,5—3 m3 . Capacitatea benelor folosite la ma inile de împr! tiat
amendamente este de 3—10 m3 .
Pentru asigurarea scurgerii îngr! !mintelor spre aparatele de dozare
(distribu"ie), pere"ii din partea inferioar! a bunc!relor se dispun înclinat
sub un unghi $= 45—60°.
Agitatoare de îngr"$"minte. Agitatoarele au rolul de a împiedica
formarea boltelor în masa de îngr! !minte din cutii i bunc!re i asigurarea
scurgerii continue a îngr! !mântului spre dozatoare sau aparatele de
distribu"ie. Ele pot fi rotative, realizate sub forma unor axe cu degete
care primesc mi care de rota"ie continu!, sau vibratoare. În ultimul caz
90
agitarea îngr! !mintelor se realizeaz! prin imprimarea unor mi c!ri
oscilatorii (cu amplitudine mic! i frecven"! mare) pere"ilor laterali ai cutiilor
sau întregului bunc!r, prin intermediul unor mecanisme cu biel!-
manivel!.
5.1.3.2.Dozatoare de îngr"$"minte
Dozarea îngr! !mintelor ca opera"ie distinct! de procesul
distribu"iei (împr! tierii) acestora este caracteristic! pentru ma inile
de împr! tiat prin centrifugare i pentru ma inile de împr! tiat cu
distribu"ie pneumatic!. La aceste ma ini dozarea se face prin intermediul
dozatoarelor, împr! tierea fiind f!cut! cu ajutorul altor aparate.
La celelalte ma ini (cu aparate dispuse pe toat! l!"imea de lucru,
echipamente de încorporat) dozarea i distribu"ia îngr! !mintelor se
efectueaz! concomitent, aparatele folosite pentru dozare efectuând i
distribu"ia.
Dozatoarele folosite la ma inile de împr! t iat îngr! !minte prin
centrifugare pot fi cu fante (orificii) reglabile i cu fante i viteze de trecere
a materialului reglabile.
Dozatoare cu fante reglabile.
La aceste dozatoare se regleaz! numai sec"iunea de trecere a
materialului.
Fig. 5.4. — Sisteme de dozare a îngr"$"mintelor

În figura 5.4, a se arat! schema unui astfel de dozator, format din
dou! discuri cu fante (orificii), reglarea sec"iunii de trecere a
îngr! !mintelor realizându-se prin modificarea pozi"iei discului mobil 1
fa"! de discul fix 2,prin rotirea axului 3.
În cazul acestor sisteme de dozare, sec"iunea total! Fo a fantelor
de trecere a materialului se poate determina prin egalarea debitului q de
material ce trece prin fante, cu cantitatea de material ce trebuie
împr! tiat! pe sol în unitatea de timp.
N
Respectiv: q $ F0 v f "# $ Bm vm , m/s (5.1)
104
91
v f este viteza de trecere a materialului prin fante, în m/s;
% —masa volumic! a materialului, în kg/m 3 ;
&—coeficientul de umplere a sec"iunii F o ;
Bm — l!"imea de lucru a ma inii, în m;
vm — viteza de înaintare a ma inii, în m/s;
N — norma de îngr! !mânt impus!, în kg/ha.
Viteza v f rezult! din rela"ia:
v f $ kv 2 gh (5.2)
în care:
h este distan"a de la fante pân! la punctul în care particulele de
material se desprind din masa acestuia, h ~ 5 -15 cm;
g - accelera"ia gravita"iei, în m/s2 ;
kv - coeficientul de reducere a vitezei de scurgere; kv = 0,7— 0,8.
Din rela"ia (5.1) rezult!:
Bm vm N min B v N
F0 min $ 4
iF0max $ m 4 m max , m2 (5.3)
10 v f "# 10 v f "#
Totodat! din rela"ia (5.1) rezult!:
104 F0"# v f
N$ % , Kg/ha (5.4)
Bm vm
respectiv, pentru Fo = const i v f = const, N se modific! prin
modificarea vitezei vm.
Dozatoare cu fante $i viteze de trecere reglabile. La aceste dozatoare
(fig. 5.4, b) evacuarea materialului din ben! se face for"at prin intermediul
unui transportor 1 ( band! cu eclise), printr-o fant! cu sec"iunea
Fo = bt h, bt fiind l!"imea transportorului, iar h în!l"imea fantei de
evacuare.
În acest caz:
N
q $ F0 kt vt "# $ bt hvt "# $ Bmvm 4 ,kg/s (5.5)
10
în care:
v t este viteza transportorului, în m/s;
kt - coeficientul de reducere a vitezei datorit! lunec!rii materialului
fa"! de transportor, kt = 0,6-0,9.
Din rela"ia (5.5) rezult! c! debitul q poate fi reglat prin
modificarea vitezei v t sau a sec"iunii Fo . Pentru ca viteza de înaintare a
ma inii v m s! nu influen"eze cantitatea N de material distribuit! pe unitatea
de suprafa"!, este necesar ca ac"ionarea transportorului s! se fac! de la
ro"ile de sprijin ale ma inii.
În acest caz, din rela"ia (6.5) rezult!:
10 4 bt hkt "# vt 104 bt hkt "# d t

N$ % $ % i, kg/ha (5.6)
Bm vm Bm Dr
92
în care:
dt este diametrul ro"ii de lan" a transportorului ;
Dr — diametrul ro"ii de transport i ac"ionare a ma inii;
i — raportul de transmitere între roata de ac"ionare i transportor.
Pentru modificarea raportului i, ma inile echipate cu astfel de
sisteme de dozare se prev!d cu ro"i de schimb sau cu variatoare de
tura"ie.
Dozatoarele folosite la ma inile de împr! tiat îngr! !minte cu
distribu"ie pneumatic! pot fi cu fante reglabile, cu cilindri cu pinteni, cu
discuri cu alveole etc. Exist! i ma ini de acest tip, folosite pentru
împr! tierea materialelor pulverulente, la care dozarea se face pneumatic,
prin antrenarea unor cantit!"i determinate de material cu ajutorul unui
curent de aer, care totodat! efectueaz! transportul amestecului format i
împr! tierea acestuia.
5.1.3.3. Aparate de distribu#ie a îngr"$"mintelor

În construc"ia ma inilor de împr! tiat îngr! !minte se folosesc
diferite tipuri de aparate de distribu"ie, unele efectuând atât dozarea cât i
distribu"ia, iar altele efectuând numai distribu"ia (împr! tierea) îngr!-
!mintelor.
Din primul grup fac parte aparatele cu talere, cu cilindri cu
pinteni, cu cilindri cu caneluri, cu discuri cu alveole etc. Unele din
aceste aparate (cu cilindri cu pinteni, cu discuri cu alveole etc.) sunt folosite
la ma inile de împr! tiat cu distribu"ie pneumatic! numai pentru dozarea
îngr! !mintelor.
Din cel de al doilea grup fac parte aparatele de distribu"ie
(împr! tiere) centrifuge i cele care efectueaz! împr! tierea pe cale
pneumatic!.
Aparate de distribu#ie cu discuri cu alveole. Construc"ia discului cu
alveole este ar!tat! în figura 5.5.
Fig. 5.5. Aparat de distribu#ie cu alveole

Aparatele cu discuri cu alveole se folosesc la echipamentele de
încorporat îngr! !minte, când efectueaz! dozarea i distribu"ia (fig. 5.3) sau
la ma ini de împr! tiat îngr! !minte când efectueaz! numai dozarea
îngr! !mintelor.
93
În timpul lucrului alveolele p!trund în masa de îngr! !minte din
cutie, antreneaz! particule de îngr! !minte pe care le evacueaz! pe partea
superioar!. Debitul de material evacuat de un disc este:
z V #" n
q $ a a 7 d , ,kg/s (5.7)
6 %10
în care:
Va este volumul unei alveole,în cm3 ;
za - num!rul de alveole
& - coeficientul de umplere a alveolelor; & = 0,5—0,65;
nd - tura"ia discului cu alveole, în rot/min.
În cazul echipamentelor de încorporat, debitul de îngr!s!mânt ce
trebuie încorporat pe un rând este:
N & Dr nr N
q $ dvm 4
$d % , Kg/s (5.8)
10 60 104
d este distan"a dintre rânduri, în m;
v m — viteza de înaintare a ma inii, în m/s;
D r — diametrul ro"ii de ac"ionare, în m;
nr — tura"ia ro"ii de ac"ionare, în rot/min.
Din rela"iile (5.7) i (5.8) rezult!:
zaVa#" i
N$ , Kg/ha (5.9)
102 & dDr
Reglarea debitului q, respectiv a cantit!"ii de îngr! !minte

încorporate pe unitatea de suprafa"!, la aceste aparate se face prin
modificarea raportului de transmitere i .
Diametrul discurilor cu alveole este de 95—100 mm, l!"imea
discului de 20—40 mm, iar num!rul de alveole za = 8 — 10.
Aparate de distribu#ie centrifuge..
Discurile folosite la aparatele de distribu"ie centrifuge pot fi
plate , tronconice , de form! special! putând avea palete drepte
(dispuse radial sau înclinat) sau curbe, de aceea i lungime sau de lungimi
diferite.
Fig. 5.6 Schema de înc"rcare a palatelor
94
În procesul de lucru, îngr! !mintele în cantit!"i determinate
(trecând prin dozatoare) cad pe disc prin gura de alimentare. Asupra unei
particule de material ac"ioneaz! urm!toarele for"e:
- Fi – for"a de iner"ie; Fi $ mr' 2 ,
- F f – for"a de frecare; F f $ ( G,
- G – greutatea particulei; G $ mg ,
- N – reac"iunea normal! a particulei pe disc.
Pentru ca materialul s! poat! fi centrifugat trebuie s! fie
îndeplinit! condi"ia: Fi ) F f , respectiv:
mr' 2 ) ( mg , (5.10)
(%g
de unde: r ) 2 ,
'
in care: m este masa particulei de îngr! !mânt ;

! - viteza unghiulara a discului;
µ - coeficientul de frecare între particula de îngr! !mânt i disc.
Particulele de material c!zute pe disc, sub ac"iunea for"ei
centrifuge se deplaseaz! spre palete dup! ni te traiectorii apropiate de
spirale logaritmice M M1,urmate de o deplasare în lungul paletelor M1 M2 .
Particulele p!r!sesc paleta discului cu viteza va ,care este dat! de
rela"ia:
! ! !
va $ vr * vt , (5.11)
în care :
vt este viteza de transport ;
vr - viteza relativ! a particulei .
Fig.5.7 Schema repartiz"rii îngr"$"mintelor
95
Deoarece particulele de îngrâ !mânt sunt de forme i dimensiuni
diferite, acestea se vor dispune pe sol pe o por"iune sub form! de coroan!
circular! (fig.5.7)
Particulele mai grele i cu forma mai aerodinamic! se vor repartiza pe
cercul de raz! R2,iar particulele cele mai u oare i cu forma cea mai pu"in
aerodinamic! se vor situa pe cercul de raz! R1.
Pe direc"ie transversal! uniformitatea de distribu"ie a îngr! !mintelor
este variabil! (fig. 5.7) i depinde de structura granula"iei îngr! !mântului.
TEST DE EVALUARE
1. Care este domeniul de utilizare al ma$inilor de administrat

îngr"$"minte minerale $i amendamente solide:
Ma inile de administrat îngr! !minte i amendamente solide sunt

utilizate pentru împr! tierea pe suprafa"a solului sau pentru încorporarea în
sol, în mod uniform i în cantit!"i determinate pe unitatea de suprafa"!, a
îngr! !mintelor i amendamentelor.
2. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de administrat

îngr"$"minte $i amendamente solide :
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p"r#ile componente ale echipamenttelor de încorporat

îngr"$"minte:
a) organe de bilonare i de deschis rigole
b) br!zdatul,
c) transmisiei prin lan",
d) organe de împr! tiere a îngr! !mintelor minerale
e) cutie pentru îngr! !minte, agitatorul, aparatul de distribu"ie,
Rezolvare : b, c $i e
96
De rezolvat:
4. Care este condi#ia ca materialul s" poat" fi centrifugat:
a) for"a de iner"ie s! fie egal! cu for"a de frecare,

b) greutatea particulei s! fie egal! cu reac"iunea normal! a
particulei pe disc,
c) greutatea particulei s! fie mai mare decât reac"iunea normal!
a particulei pe disc,
d) for"a de iner"ie s! fie mai mare decât for"a de frecare
e) masa particulei de îngr! !mânts! fiemai mare de 10 mm.
Rezolvare:
5. 2. MA INI DE ÎMPR! TIAT ÎNGR! !MINTE ORGANICE

SOLIDE
5.2.1.Domeniul de utilizare $i clasificarea ma$inilor de împr"$tiat

îngr"$"minte organice solide
Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice solide sunt destinate
pentru împr! tierea pe suprafa"a solului în special a gunoiului de grajd. Ele se
folosesc i pentru împr! tierea altor îngr! !minte organice solide.
Îngr! !mintele organice solide (gunoiul de grajd, gunoiul de p!s!ri,
compostul, turba) se administreaz! în cantit!"i de 10—80 t/ha.
În func"ie de opera"iile pe care le execut!, aceste ma ini se pot grupa în:
— ma ini de împr! tiat gunoi de grajd;
— ma ini de transportat i împr! tiat gunoi de grajd.
Ma inile din primul grup efectueaz! împr! tierea gunoiului de
grajd din gr!mezile dispuse pe câmp. Aceste ma ini sunt prev!zute cu
rotoare cu degete pentru împr! tiere, fiind în general ma ini purtate.
Acest grup de ma ini are o utilizare restrâns!. .
Ma inile de transportat i împr! tiat gunoi de grajd sunt folosite
aproape în exclusivitate pentru împr! tierea îngr! !mintelor organice
solide. Ele sunt cunoscute sub denumirea de ma ini de împr! tiat gunoi de
grajd.
5.2..2.Construc#ia ma$inilor de împr"$tiat gunoi de grajd.

Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd sunt construite sub forma
unor remorci, cu dou! sau patru ro"i. În partea inferioar! a benei
remorcii este montat un transportor cu racle"i, iar în partea posterioar! a
acesteia (eventual în partea lateral!) sunt prev!zute organele de
împr! tiere. Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd, difer! între ele în
special dup! capacitatea benei i tipul organelor de împr! tiere. Capacitatea
benelor folosite la ma inile de împr! tiat gunoi de grajd este de 2,5—12
m3.
97
Fig. 5.8. — Schema ma$inii de împr"$tiat gunoi de grajd
În figura 5.8 se arat! schema ma inii de împr! tiat gunoi.
În partea inferioar! a benei ma inii se g!se te montat
transportorul cu racle"i 2, a c!rui ramur! superioar! este dispus!
deasupra platformei benei.
În partea posterioar! a ma inii se g!sesc organele de împr! tiere:
tob! de împr! tiere 3 format! din palete zim"ate dispuse pe elice, tob!
suplimentar! de împr! tiere 5 i bara cu cu"ite 7, de m!run"ire i nivelare .
Indiferent de tipul organelor de împr! tiere, procesul de lucru
este similar. Stratul de material este transportat de transportorul cu
racle"i cu vitez! mic! spre organele de împr! tiere. Acestea antreneaz!
materialul adus în zona lor de ac"iune i-l evacueaz! din ben!, realizând
împr! tierea. Prin antrenarea cantit!"ilor de material, elementele active ale
organelor de împr! tiere realizeaz! i m!run"irea acestuia.
Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd, construite pe acest
principiu realizeaz! zone de împr! tiere egale cu (1—1,5) Bt, Bt fiind l!"imea
transportorului (egal! cu l!"imea benei).
Fig.5.9. Schema ma$inii de împr"$tiat cu rotoare dispuse vertical

În figura 5.9 se arat! schema unei ma ini de împr! tiat gunoi de
grajd la care organele de împr! tiere sunt reprezentate prin patru rotoare 1,
dispuse vertical sau sub un unghi de 70—75° fa"! de fundul benei. Fiecare
rotor este prev!zut cu palete dispuse pe o elice.
98
În timpul lucrului, paletele rotoarelor antreneaz! materialul de
în!l"ime h, adus de transportorul 2, îl m!run"esc i-l evacueaz! din ma in!.
L!"imea zonei de împr! tiere în cazul acestor ma ini reprezint! (3—5) B t.
5.2.3. Ma$ini de împr"$tiat îngr"$"minte organice lichide

Aceste ma ini sunt folosite pentru absorb"ia, transportul i
împr! tierea îngr! !mintelor organice lichide (must de grajd, urin!).
Ingr! !mintele organice lichide se administreaz! în cantit!"i de 3 000-15 000
l/ha prin împr! tiere, înainte de sem!nat sau în perioada de vegeta"ie.
Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice lichide sunt construite
ca remorci cisterne (cu dou! sau patru ro"i), prev!zute cu una sau dou!
pompe pentru absorb"ia i refularea materialului, conducte, filtre, precum i
dispozitive de împr! tiere.
. Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice pot fi prev!zute
cu o pomp! (de vacuum sau centrifug!) care este folosit! atât pentru
absorb"ia materialului cât i pentru golirea cisternei, sau cu dou! pompe
(de vacuum i centrifug!). În ultimul caz, pompa de vacuum serve te
pentru absorb"ia materialului (prin crearea depresiunii în interiorul cisternei)
i pentru golirea cisternei (prin introducerea aerului în interiorul acesteia),
pompa func"ionând ca un compresor, iar pompa centrifug! serve te numai
pentru golirea cisternei.
Dispozitivele de împr! tiere pot fi cu plac! deflectoare, cu
aspersor, cu disc cu palete sau cu "eava cu orificii (duze).
Remorci cisterne. În figura 5.10 se arat! schema func"ional! a unei
remorci cisterne, prev!zut! cu dou! pompe. Alimentarea cisternei se face
prin absorb"ia aerului din interiorul acesteia prin intermediul pompei de
vacuum 1, aerul fiind refulat în atmosfer! prin conducta 2 (robinetul 3 este
deschis, iar robinetele 4 i 5 închise). Datorit! cre!rii depresiunii în cistern!
(cea. 600 mm Hg), lichidul este aspirat din bazinul de colectare prin
conducta 6. Umplerea cisternei continu! pân! în momentul când plutitorul 7
închide comunicarea între interiorul cisternei i conducta de aspira"ie.
Împr! tierea materialului se poate face folosind dispozitivul de
împr! tiere în evantai 8, pentru materialul grosier sau aspersorul 9, pentru
must de grajd decantat.
În pr imu l caz, în int er io ru l c ist er nei se cr eeaz! o
presiune de cca. 1,5—2 daN/cm2 , pompa de vacuum func"ionând ca un
compresor ,vana 10 fiind rotit! cu 90° - pozi"ia punctat!. Robinetul 3 fiind
deschis se realizeaz! împr! tierea materialului.
99
Fig. 5.10. Schema de func#ionare a remorcii-cisterne
În cel de al doilea caz, pompa-centrifug! 11 aspir! materialul din
cistern! (robinetul 3 este închis, robinetele 4 i 12 sunt deschise), îl trece prin
filtrul 13 i-1 refuleaz! spre aspersor. în acest caz, robinetul 5 de comunicare
a interiorului cisternei cu atmosfera este deschis.
TEST DE EVALUARE

îngr"$"minte organice solide:
Ma inile de împr! tiat gunoi de grajd sunt construite sub

forma unor remorci, cu dou! sau patru ro"i. În partea inferioar! a
benei remorcii este montat un transportor cu racle"i, iar în partea
posterioar! a acesteia (eventual în partea lateral!) sunt prev!zute
organele de împr! tiere
2. Care sunt p"r#ile componente ale dispozitivelor de împr"$tiat :
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
100
3.Care sunt tipurile de dispozitive de împr"$tiere utilizate la ma$inile
de administrat îngr"$"minte organice solide :
f) organe de transport
g) organe de împr! tiere cu rotoare dispuse vertical
h) pompa de vacuum
i) organe de împr! tiere cu rotoare dispuse orizontal
j) transportor cu racle"i,
Rezolvare : b, d.
De rezolvat:
4. Care sunt tipurile de pompe utilizate la ma$inile de împr"$tiat
îngr"$"minte organice lichide :
a) pompa de vacuum,
b) pomp! submersibil! ,
c) pompa cu role,
d) pompa centrifug!
e) dispozitivul de împr! tiere în evantai,
Rezolvare:
5.3. MA INI DE ÎNCORPORAT ÎNGR! !MINTE CHIMICE

LICHIDE
5.3.1. Domeniul de utilizare $i clasificarea ma$inilor de încorporat
îngr"$"minte chimice lichide
Îngr! !mintele chimice lichide (ape amoniacale, amoniaca"i,
amoniac anhidru etc.) se administreaz! în cantit!"i de 50—200 l/ha prin
încorporare în sol la adâncimi de 10—15 cm, înainte de sem!nat sau în
perioada de vegeta"ie.
În prezent utilizarea îngr! !mintelor chimice lichide a c!p!tat
extindere datorit! avantajelor pe care le prezint!, comparativ cu
îngr! !mintele minerale solide atât în ceea ce prive te procesul de fabrica"ie
(care este mai simplu) cât i costul acestora (care este mai sc!zut).
În func"ie de tipul îngr! !mintelor, ma inile de încorporat
îngr! !minte chimice lichide folosite în prezent pot fi: pentru încorporat
ape amoniacale i pentru încorporat amoniac anhidru.
5.3.2. Construc#ia ma$inilor de încorporat îngr"$"minte

chimice lichide
Ma inile de încorporat îngr! !minte chimice lichide, în general,
sunt constituite dintr-un rezervor (cistern!) pentru îngr! !mânt, montat
pe un cadru sus"inut pe ro"i , organe pentru asigurarea circula"iei
101
lichidului, organe de dozare i organe de încorporare în sol a
îngr! !mintelor.
Ma$ini de încorporat ape amoniacale. În figura 5.11., a se arat!
schema de principiu a unei ma ini de încorporat ape amoniacale.
Din rezervorul 1, lichidul trecând prin filtrul 2, este aspirat de
pompa 3, refulat spre rampa de distribu"ie 4 i dirijat apoi spre organele de
încorporat 5.
Fig.5.11.Scheme de ma$ini de încorporat îngr"$"minte chimice

lichide
Men"inerea presiunii constante în re"eaua de distribu"ie se
realizeaz! prin intermediul supapei de siguran"! 6.
Pe acest principiu func"ioneaz! în general ma inile folosite pentru
încorporarea îngr! !mintelor care nu creeaz! presiuni suplimentare în
rezervor sau creeaz! presiuni relativ reduse. La aceste ma ini, circula"ia
lichidului de la rezervor spre organele de încorporare se poate realiza prin
folosirea unor pompe, prin crearea unei presiuni suplimentare în rezervor cu
ajutorul unui compresor sau prin curgere liber!.
Ma$ini de încorporat amoniac anhidru. În cazul acestor ma ini (fig.
5.11.,b) îngr! !mintele lichide sunt men"inute în rezervor sub presiune,
circula"ia lichidului spre organele de încorporare realizându-se datorit!
acestei presiuni. Din rezervor amoniacul anhidru este evacuat prin robinetul
cu sec"iune reglabil! 1, regulatorul de debit 2 i corpul de distribu"ie 3 spre
organele de încorporat. Lucrând la temperaturi diferite ale mediului
ambiant, presiunea în rezervorul ma inii se modific! putând atinge valori de
7—13 daN/cm2 , corespunz!toare temperaturilor de 15—37CC.
Umplerea rezervorului cu lichid se face în propor"ie de 85%, prin
racordul 4, robinetul de aerisire 5 fiind men"inut deschis în timpul
umplerii.
Pentru asigurarea unor debite constante de lichid spre organele de
încorporare, indiferent de varia"ia presiunii din rezervor, ma inile de
încorporat amoniac anhidru se prev!d cu organe de dozare adecvate ,
regulatoare de debit cu c!dere de presiune constant! sau pompe volumice
ac"ionate de la ro"ile ma inii.
102
TEST DE EVALUARE

îngr"$"minte chimice lichide:
Ma inile de încorporat îngr! !minte chimice lichide, în

general, sunt constituite dintr-un rezervor (cistern!) pentru
îngr! !mânt, montat pe un cadru sus"inut pe ro"i , organe pentru
asigurarea circula"iei lichidului, organe de dozare i organe de
încorporare în sol a îngr! !mintelor.
2. Care sunt ma$inile de încorporat îngr"$"minte chimice lichide

folosite în prezent:
Exerci"ii:
Exemplu rezolvat:
3. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de încorporat ape

amoniacale:
a) rezervorul de lichidul, filtru,
b) pompa , rampa de distribu"ie,
c) organe de împr! tiere rotative,
d) organele de încorporat ,
e) supap! de siguran"!.
Rezolvare : a, b, d,e.
De rezolvat:
4. Care sunt p"r#ile componente ale ma$inilor de încorporat
amoniac anhidru:
a) rezervor pentru amoniacul anhidru,

b) robinetul cu sec"iune reglabil!,
c) organele de încorporat,
d) regulatorul de debit,
e) corpul de distribu"ie,
Rezolvare:
103
REZUMATUL TEMEI
Ma inile de administrat îngr! !minte i amendamente solide sunt utili-

zate pentru împr! tierea pe suprafa"a solului sau pentru încorporarea în sol, în
mod uniform i în cantit!"i determinate pe unitatea de suprafa"!, a îngr!-
!mintelor i amendamentelor.
Ma inile din primul grup efectueaz! împr! tierea gunoiului de
grajd din gr!mezile dispuse pe câmp. Aceste ma ini sunt prev!zute cu
rotoare cu degete pentru împr! tiere, fiind în general ma ini purtate.
Acest grup de ma ini are o utilizare restrâns!. .
Ma inile de transportat i împr! tiat gunoi de grajd sunt folosite
aproape în exclusivitate pentru împr! tierea îngr! !mintelor organice
solide. Ele sunt cunoscute sub denumirea de ma ini de împr! tiat gunoi de
grajd.
Ma inile de împr! tiat îngr! !minte organice lichide sunt folosite
pentru absorb"ia, transportul i împr! tierea îngr! !mintelor organice
lichide (must de grajd, urin!). Ingr! !mintele organice lichide se
administreaz! în cantit!"i de 3 000-15 000 l/ha prin împr! tiere, înainte de
sem!nat sau în perioada de vegeta"ie.
Utilizarea îngr! !mintelor chimice lichide a c!p!tat extindere
datorit! avantajelor pe care le prezint!, comparativ cu îngr! !mintele
minerale solide atât în ceea ce prive te procesul de fabrica"ie (care este mai
simplu) cât i costul acestora (care este mai sc!zut).
În func"ie de tipul îngr! !mintelor, ma inile de încorporat
îngr! !minte chimice lichide folosite în prezent pot fi: pentru încorporat
ape amoniacale i pentru încorporat amoniac anhidru.
104
1. Care sunt p r!ile componente ale plugului Cizel:
a) cadrul
b) organele de afânare
c) cu it vertical
d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru
e) mecanism biel! manivel!
2. Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor pentru afânarea

adânc a solului:
a. cadrul
b. organele de afânare
c. cu it vertical
d. ro ile de limitare a adâncimii de lucru
e. transmisie
3. Care sunt p rtile componente ale trupi!ei cu corman :

a) br!zdar, corman! ,
b) plaz , bârsa.
c) organele de afânare
d) corman! suplimentar! , prelungitor de corman!.
e) ro ile de limitare a adâncimii de lucru
105
4. Care sunt p r!ile componente ale ale trupi!ei cu cu!ite
înclinate:
a. cadrul.
b. bârsa ,vârful dalt! , plazul , aripioar! reglabil!.
c. cu it vertical.
d. dispozitiv de cuplare la tractor.
e. Br!zdar.
5. Care sunt p rtile componente ale ma"inilor de s pat gropi:

a) cadrul ma"inii,
b) burghiul,
c) dispozitive de reglare a avansului burghiului.
e) cilindrul hidraulic de ridicare.
106
6. Viteza de avans a burghiului depinde de:
a) diametrul burghiului
b) tipul solului .
c) num!rul de cu ite ale burghiului.
d) mecanismul de dezaxare.
e) tura ia burghiului,
7. Care sunt p r!ile componente ale frezei cu rotoare verticale :

a) cadrul frezei,
b) rotoare cu cu ite,
c) t!v!lug de tip Packer,
d) lam! de nivelare,
e) ro ile de limitare a adâncimii de lucru.
107
8. Dimensiunile fâ"iei de sol desprinse de un cu!it al rotorului
depind de:
a) l! imea de lucru a cu itului ,
b) adâncimea de lucru ,
c) avansul frezei,
d) viteza unghiular! a rotorului,
e) sensul de deplasare al ma"inii.
9. Care sunt p!r ile componente ale unui agregat combinat de sem!nat
a) frez! cu rotoare verticale;

b) sem!n!toare universal! purtat!;
c) frez! cu rotor orizontal;
d) ma"in! de sem!nat tractat!;
e) combinator tractat.
108
10. Care sunt aparatele de distribu!ie utilizate la ma"inile de
sem nat în rânduri dese:
a) cu cilindru canelat,
b) cu cilindru cu pinteni,
c) cu palete,
d) cu rotoare din ate,
e) cu elemente flexibile.
11. Care sunt p r!ile componente aparatelor cu dozare

mecanic "i distribu!ie pneumatic :
a) cilindrul canelat ,
a) organele de afânare,
b) ventilatorul ,
c) ro ile de limitare a adâncimii de lucru,
d) corpul de distribu ie ,
12.Care sunt for!ele care ac!ioneaz asupra unei semin!e la

aparatele cu distribu!ie pneumatic cu disc cu orificii:
a) for a de ap!sare a semin ei pe disc ,
109
b) for a de frecare ce apare între disc "i s!mân !,
c) greutatea semin ei,
d) for a centrifug!.
e) for a de trac iune.
13. Cum se realizeaz cele 72 de rapoarte la cutiile de viteze de tip

Northon :
a) prin ro ile din ate (z1- z5 ),care asigur! patru rapoarte de transmitere
diferite (A(1:9); B(1:3); C(1:1); D(3:1).,
b) cu ro ile din ate z6 — z9, care asigur! dou rapoarte de transmitere,
prin cuplarea manetei în pozi ia superioar! sau inferior!,
c) angrenarea cu una din cele nou ro i din ate z10 – z17 ,aflate pe
axul de ie"ire,
d) prin ro ile din ate de antrenare a agitatorilor aparatelor de
distribu ie ,
e) transmisia prin lan de la roata de sprijin la axul de intrare în cutia de
viteze.
14. Care sunt elementele componente ale aparatului de plantat cu
disc cu cleme:
110
a. disc;
b. cleme de prindere;
c. br!zdar;
d. roat! de ac ionare;
e. cam! de ghidare.
15.Care sunt p r!ile componente ale instala!iilor de udare utilizate

la ma"inile de plantat r saduri:
a) cadrul;
b) supapa de lichid;
c) "tifturile de ac ionare;
d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru;
e) pârghia de comand!;
16.Care sunt p r!ile componente ma"inilor de plantat tuberculi:
111
a) cadrul,
b) rezervorul de lichid,
c) bunc!rul pentru tuberculi, aparatul de distribu ie, tubul de
conducere, br!zdarul tip patin!
e) organele de acoperire , roata de tasare
17. Cum se regleaz distan!a dc dintre tuberculelii planta!i pe

rând la aparatele de plantat cu transportor cu cupe:
a) prin modificarea pasul cupelor ,p;

b) viteza liniar! a transportorului cu cupe.
c) prin modificarea vitezei de deplasare,
d) prin modificarea raportului de transmitere
e) prin modificarea diametrului ro ii de ac ionare ,D;
112
18. Care sunt p r!ile componente ale cultivatoarelor:
a) cadrul;
b) echipamente pentru administrat îngr!"!minte;
c) organe de lucru;
d) ro ile de limitare a adâncimii de lucru, ro ile de sprijin;
e) organele de acoperire .
19. Zona de protec!ie la un cultivator se stabile"te în func!ie de:
a) num!rul de rânduri de pr!"ite la o trecere,

b) distan a între rânduri,
c) adâncimea de lucru,
d) ecartamentul ro ilor tractorului,
e) l! imea efectiv! de lucru.
20. Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor de administrat

îngr " minte "i amendamente solide :
a) bunc!r pentru îngr!"!minte;
b) aparatul de distribu ie;
c) organe de dozare a îngr!"!mintelor minerale;
d) cadrul ma"inii;
e) ro i de sprijin.
21. Care sunt for!ele ce ac!ioneaz a supra unei particule de

material în procesul de administrare a îngr " mintelor chimice:
a) for a de iner ie;
b) for a tangen ial!;
c) for a de frecare;
d) greutatea particulei;
e) reac iunea normal! a particulei pe disc.
113
22.Debitul de îngr " mânt la ma"inile purtate este influen!at de:
a. sec iunea de trecere a mater ialului prin fant ele
dozatorului,
b. masa volumic! a materialului,
c. l! imea de lucru a ma"inii,
d. viteza de înaintare a ma"inii,
e. gradul de umplere a bunc!rului.
23.Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor de administrat

îngr " minte organice solide :
a) organe de transport
b) organe de împr!"tiere cu rotoare dispuse vertical
c) organe de împr!"tiere cu rotoare dispuse orizontal
d) transportor cu racle i,
e) pompa de vacuum
114
24.Care sunt p r!ile componente ale ma"inilor de încorporat
îngr " minte chimice lichide :
a) supap! de siguran !
b) rezervorul de lichidul, filtru,
c) organe de împr!"tiere rotative,
d) pompa , rampa de distribu ie,
e) organele de încorporat ,
.
115

Masini Agricole

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masini Agricole

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TUDOR ALEXANDRU

MANUAL UNIVERSITAR PENTRU

MA INI PENTRU LUCR!RILE DE BAZ! ALE SOLULUI

1.1.Ma ini pentru afânarea adânc! a solului……………………….. 3

MA INI I ECHIPAMENTE PENTRU PREG!TIREA PATULUI

2.1. Freze agricole…………………………………………………. 19

3.1. Ma ini de sem!nat în rânduri dese……………………………..42

MA INI DE PLANTAT I ÎNTRE"INEREA CULTURILOR

4.1. Ma ini de plantat r!saduri…………………………………….. 62

MA INI PENTRU ADMINISTRAT ÎNGR! !MINTE

5.1.Ma ini pentru administrat îngr! !minte chimice i

MA INI PENTRU LUCR!RILE DE BAZ! ALE SOLULUI

Unit !i de înv !are :

Timpul alocat temei : 6 ore

1.1 .MA"INI PENTRU AFÂNAREA ADÂNC# A SOLULUI

Ma"inile pentru afânarea adânc# a solului au în componen$a lor :cadrul pe

Fig. 1.1.Scheme de ma$ini pentru afânarea adânc a solului

Organele de afânare se monteaz# rigid pe cadrul ma"inii "i sunt dispuse

Ma"inile cu organe active fixe execut# procesul de lucru datorit# tract#rii

Fig. 1.2.Schema procesului de lucru al ma$inilor de afânare a solului

În cazul ma"inilor cu organe de afânare mobile, concomitent cu

Ma!inile pentru afânarea adânc" a solului sunt destinate pentru afânarea

2. Care sunt ma$inile utilizate pentru afânarea solului.

1.2.2.Tehnologia de mecanizare a lucr rii de arat.

1.2.3. Construc!ia plugurilor

P#r$ile componente ale diferitelor tipuri de pluguri sunt în general

Plugurile cu destina$ie general# au urm#toarele p#r$i componente(fig.1.4):

Fig.1.4. Schema plugului cu destina!ie general

1.2.3.1.2 Construc!ia trupi!elor cu corman

Trupi$a cu corman# este organul activ de lucru al plugului, care execut#

Fig.1.5. Trupi!a cu corman

Fig.1.6. Tipuri de antetrupi!e

Fig.1.7. Tipuri de br zdare

Fig.1.8. Procesul de lucru al cormanei

1.2.3.1.3. Procesul de lucru al plugurilor cu trupi! cu corman .

Fig.1.10.Procesul de lucru al plugurilor

Fig.1.11.Procesul de lucru al cormanei suplimentare.

1.2.4.Construc!ia plugurilor cu cu!ite înclinate

Observa ie:O nou# direc$ie în perfec$ionarea plugului tradi$ional cu

1.2.4.1.Construc!ia trupi!elor cu cu!ite înclinate

Fig.1.12.Schema plugului cu cu!ite înclinate

1. Care sunt criteriile de utilizare a tehnologiilor de mecanizare a

Tehnologiile de mecanizare a lucr"rilor de arat depind de: locul unde se

2. Care este rolul trupi!ei cu corman .

1.3.1. Domeniul de utilizare si clasificarea ma$inilor de s pat gropi

Aceste ma"ini sunt folosite pentru executarea gropilor în vederea

1.3.2. Construc!ia ma$inilor de s pat gropi.

În general, ma"inile de s#pat gropi sunt formate din urm#toarele p#r$i

Observa ie:Ma"inile de s#pat gropi pot fi dispuse axial în spatele

1.3.3. Procesul de lucru al ma$inilor de s pat gropi

Sec$iunea A a stratului de p#mânt s#pat de un cu$it "i de partea

Ma!inile de s"pat gropi se pot clasifica dup" urm"toarele criterii:

2.Cum sunt dispuse ma$inile de s pat gropi fa! de sursa de energie.

Prin lucr#rile de baz# ale solului se în$elege complexul de m#suri menite

MA INI I ECHIPAMENTE PENTRU PREG!TIREA PATULUI

Timpul alocat temei : 6 ore

2.1. Freze agricole

Frezele agricole sunt destinate s execute diferite lucr ri de m run"ire !i

2.1.2.Construc#ia frezelor agricole

Re!inem:Frezele agricole se compun dintr-un cadru pe care se monteaz

2.1.2.1.Construc#ia frezelor pentru prelucrarea total" a solului

Frezele pentru prelucrarea total" a solului pot fi prev zute cu rotor cu

Fig. 2.1.Schema frezei pentru prelucrarea total" a solului