SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB Semnat

“SERVICII DE PROIECTARE SPECIALIZATĂ ÎN SCOPUL OBȚINERII STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU
EDIFICAREA UNEI STAȚII DE METROU LA NIVEL SUPRATERAN SITUATĂ ÎNTRE STAȚIA DE METROU BERCENI
ȘI ȘOSEAUA DE CENTURĂ”
VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE
FAZA: S.F.
ANEXA 3
Analiza Cost-Beneficiu
P738/2018-SF.01-ACB SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB.Docx Decembrie, 2018 Pagina 1/51
Dreptul de copyright pentru informaţiile existente în acest document este deţinut de S.C. METROUL S.A. Nici un text, grafică, fotografie, logo din acest document nu poate fi reprodus parţial, integral sau modificat fără
permisiunea anterioară explicită, prin acord scris al S.C. METROUL S.A. Conţinutul acestui document şi orice alt material din el sunt protejate de legea dreptului de autor şi sunt proprietatea S.C. METROUL S.A.
FAZA: S.F.
CUPRINS
1. INTRODUCERE .............................................................................................. 4
2. DESCRIEREA PROIECTULUI............................................................................... 4
2.1 Date generale ............................................................................................................... 4
2.2 Obiectivele investiției .................................................................................................... 5
2.3 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea

scenariului de referinţă ............................................................................................................ 6
2.4 Analiza cererii .............................................................................................................. 9
3. ANALIZA OPȚIUNILOR................................................................................... 14
3.1 Descrierea opțiunilor ....................................................................................................14
4. ANALIZA FINANCIARĂ ................................................................................... 15

4.1 Metodologie generală ....................................................................................................16
4.1.4 Valoarea prezentă netă financiară (FNPV) ........................................................................... 17
4.1.5 Specificarea perioadei de referinţă ................................................................................... 18
4.1.6 Valoarea reziduală a investiției ........................................................................................ 19
4.2 Costuri financiare ale proiectului .....................................................................................20
4.2.1 Costul total al investiției ................................................................................................ 20
4.2.2 Costuri de operare şi mentenanţă ..................................................................................... 23
4.3 Veniturile proiectului ....................................................................................................26
4.4 Surse de finanţare ........................................................................................................30
5. INDICATORI FINANCIARI ................................................................................ 30
6. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI ................................................................... 32
7. ANALIZA ECONOMICĂ ................................................................................... 32

7.1 Metodologia analizei economice ......................................................................................33
7.1.1 Scopul analizei economice .............................................................................................. 33
7.1.2 Stabilirea ratei de actualizare socială ................................................................................ 33
7.1.3 Rata de rentabilitate economică (ERR) ............................................................................... 33
FAZA: S.F.
7.1.4 Valoarea prezentă netă economică (ENPV) .......................................................................... 34
7.2 AJUSTARI FAŢĂ DE ANALIZA FINANCIARĂ ................................................................................34
7.2.1 Ajustarea costurilor de investiţie: ...................................................................................... 35
7.2.2 Ajustarea costurilor de operare: ........................................................................................ 37
7.2.3 Ajustarea veniturilor: ..................................................................................................... 37
7.2.4 Monetizarea externalităţilor proiectului .............................................................................. 37
7.3 INDICATORII ECONOMICI AI PROIECTULUI .................................................................................38
8. ANALIZA COST-EFICACITATE .......................................................................... 39
9. ANALIZA DE SENZITIVITATE ........................................................................... 39
10. CONCLUZII ............................................................................................. 51
ANEXE ................................................................................................... 52-71

Anexa 1. Indicatorii financiari ai investiției - EURO - SCENARIUL 1 (Varianta minimală) ............................. 52
Anexa 1. Indicatorii financiari ai investiției - LEI - SCENARIUL 1 (Varianta minimală) ................................ 54
Anexa 1. Indicatorii financiari ai investiției - EURO - SCENARIUL 2 (Varianta maximală) ............................. 56
Anexa 1. Indicatorii financiari ai investiției - LEI - SCENARIUL 2 (Varianta maximală) ................................ 58
Anexa 2. Sustenabilitatea financiară - LEI - SCENARIUL 1 (Varianta minimală) ........................................ 60
Anexa 2. Sustenabilitatea financiară - EURO - SCENARIUL 1 (Varianta minimală) ..................................... 60
Anexa 2. Sustenabilitatea financiară - LEI - SCENARIUL 2 (Varianta maximală) ........................................ 62
Anexa 2. Sustenabilitatea financiară - EURO - SCENARIUL 2 (Varianta maximală) ..................................... 62
Anexa 3. Indicatorii economici ai investiției - EURO - SCENARIUL 1 - Varianta minimală ............................ 64
Anexa 3. Indicatorii economici ai investiției - LEI - SCENARIUL 1 - Varianta minimală ............................... 66
Anexa 3. Indicatorii economici ai investiției - EURO - SCENARIUL 2 - Varianta maximală ............................ 68
Anexa 3. Indicatorii economici ai investiției - LEI - SCENARIUL 2 - Varianta maximală ............................... 70
FAZA: S.F.
1. INTRODUCERE
Analiza cost-beneficiu are ca obiect evaluarea financiară şi economică a investiţiei propuse,

pentru a furniza informaţii asupra viabilităţii investiţiei, atât din perspectivă financiară,
socio-economică, precum şi din perspectiva potenţialelor riscuri care pot surveni în perioada
de analiză.
Pentru a furniza o analiză cost-beneficiu robustă, potrivită scopului acestui proiect, precum şi
încadrată în reglementările şi standardele acceptate, au fost utilizate următoarele ghiduri,
recomandări şi legi valabile la nivel naţional, cât şi european, după cum urmează:
— HG 907/2016, privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-
economice;
— Reglementarea 207/2015. Anexa III. Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu;
— Ghidul Analiză Cost-Beneficiu al proiectelor de investiţii. Instrument de evaluare
economică pentru Politicile de Coeziune 2014-2020, realizat de Comisia Europeană –
Directoratul General de Politici Regionale şi Urbane.
— Master Plan General de Transport pentru România - Ghidul Național de Evaluare a
Proiectelor în Sectorul de Transport și Metodologia de Prioritizare a Proiectelor din
cadrul Master Planului - Volumul 2, Partea C: Ghid privind Elaborarea Analizei Cost-
Beneficiu Economice şi Financiare şi a Analizei de Risc, Februarie 2014.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1 Date generale
Scopul proiectului este extinderea rețelei de metrou prin edificarea unei stații de metrou la
nivel suprateran situată între stația de metrou Berceni și Șoseaua de Centură.
În strategia METROREX de extindere a Magistralei 2 de metrou în perioada 2016-2030 sunt

prevăzute 2 stații până la Șoseaua de Centură, pe o distanță de aproximativ 2,4 km de cale de
rulare.
Obiectivul face parte dintr-o serie de proiecte din Strategia de dezvoltare a reţelei de metrou
şi a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a regiunii Bucureşti – Ilfov: 2016 – 2030, care
vizează atât modernizarea Magistralei 2, cât şi extinderea acesteia.
Amplasamentul stației trebuie să se încadreze în terenul cuprins între limita teritorială dintre
Sectorul 4 și orașul Popești-Leordeni și limita trotuarului de la Șoseaua Berceni, de-a lungul
Liniei de probe de la Magistrala 2.
FAZA: S.F.
Terenul pe care se dorește realizarea investiției este domeniu public aflat la limita
administrativă a Sectorului 4 cu orașul Popești-Leordeni și include terenul aferent Liniei de
probe a ramelor de metrou, aflat în proprietatea Ministerului Transporturilor și administrat de
S.C. METOREX S.A. și spațiul verde în lungul circulației, respectiv șos. Berceni, administrat de
Consiliul Local al Sectorului 4.
Conform P.U.G. al Municipiului București imobilul se află în zona M3 subzona mixtă cu clădiri
având regim de construire continuu sau discontinuu și înălțimi maxime de P+4 niveluri.
Imobilul este cuprins în zona fiscală de tip « B » a Municipiului București.
2.2 Obiectivele investiției
Destinația construcției propuse va fi de stație de metrou supraterană, cu rol urban de

asigurare a accesului la peronul de îmbarcare și debarcare a călătorilor în ramele de metrou
care circulă pe Magistrala 2.
Funcțiunile principale vor fi: peron de îmbarcare/debarcare călători în rame de metrou,

circulații pietonale orizontale și verticale, prevăzute cu scari fixe, escalatoare și lifturi.
Funcțiunile conexe includ punct de taxare a accesului, punct de vânzare cartele, punct de
supraveghere cu agent de stație, grupuri sanitare.
Obiectivele generale ale proiectului se înscriu în strategia de dezvoltare a Metrorex şi

totodată în obiectivele descrise de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a regiunii Bucureşti –
Ilfov: 2016 – 2030.
La nivelul Sectorului 4, dar şi la nivelul întregului areal urban Bucureşti-Ilfov, se urmăreşte

îndeplinirea următoarelor obiective specifice:
- fluidizarea traficului rutier prin facilitarea accesului consumatorilor la mijloace de
transport eficiente, de mare capacitate; scăderea gradului de congestie;
- creşterea gradului de mobilitate a populaţiei urbane;
- optimizarea timpului de deplasare către destinaţiile de interes;
- facilitarea accesului consumatorilor la opţiuni de transport cu impact minim asupra
mediului şi schimbărilor climatice;
- îmbunătăţirea gradului de siguranţă a transportului prin reducerea numărului de
accidente rutiere;
- facilitarea transportului intermodal.
FAZA: S.F.
Aceste obiective se oglindesc în efectele externe ale proiectului propus. Comunitatea urbană
este influenţată mai ales sub aspecte economico-sociale și mai puțin sub aspecte financiare.
Efectele externe pozitive conduc la maximizarea bunăstării sociale, prin eficientizarea
sistemului de transport și promovarea mobilității durabile şi sunt în principal efecte sociale
nemonetare, însă monetizabile prin evaluarea economiilor de costuri sociale pe care
comunitatea le realizează prin promovarea soluțiilor propuse.
Pe de altă parte, din punct de vedere financiar, proiectele de mobilitate sunt în general
investiții care necesită susținere financiară, datorită caracterului lor social. Deși unele
proiecte se pot autosusține financiar în perioada de operare, proiectele care vizează
dezvoltarea transportului public sau infrastructurile de transport urban sunt în general
proiecte care nu generează venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor financiare. De
aceea, este necesară susținerea lor financiară de către autorităţile locale, regionale,
naţionale şi/sau comunitare pentru ca serviciul de transport urban să poată îndeplini rolul de
a oferi acces către oportunitățile socio-economice, educație, sănătate pentru toate grupurile
de cetățeni.
2.3 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă
Regiunea Bucureşti-Ilfov este zona cu cea mai mare densitate de populaţie din România, cu o
populaţie de 2.272.163 locuitori (conform Recensământului din 2011) şi o densitate de 1.248
locuitori pe km2.
Municipiul Bucureşti are o populaţie totală de 1.883.425 locuitori la o suprafaţă totală de 228
km2 şi o densitate de 8.260 locuitori pe km2.
Structura pe vârste a populaţiei Municipiului Bucureşti indică un procent de tineri (0-24 ani)
de 24,4% si un procent al populatiei active (25-64 ani) de 61,1%, iar restul vârstnici.
La Recensământul din 2011 populaţia Sectorului 4 număra 287,8 mii persoane.
Centrul oraşului Bucureşti prezintă un declin al densităţii rezidenţiale în favoarea regiunilor

suburbane. Această modificare rezultă atât din tendinţele naturale ale populaţiei, dar şi din
politicile de utilizare a terenului şi planificare. Centrul oraşului este zona cu cea mai redusă
densitate rezidenţială, iar inelul median rămâne zona cea mai densă, cu toate că pierde
populaţie în favoarea inelului exterior, în care se constată o intensificare rezidenţială
semnificativă ce rezultă din apariţia a noi proiecte rezidenţiale. O creştere semnificativă a
populaţiei se aşteaptă şi în Ilfov, continuând tendinţele din ultimul deceniu.
1.099.600 de persoane din București erau angajate în 2015. Dintre acestea, 208.700 de
persoane lucrau în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul sau se ocupau cu
repararea autovehiculelor și a motocicletelor. Alte 144.600 de persoane lucrau în sectorul
industrial, 138.700 de persoane lucrau în domeniul construcțiilor, 97.900 se ocupau de
activități de servicii administrative și activități de servicii suport, iar 82.600 de persoane erau
FAZA: S.F.
angajate în domeniul informațiilor și comunicațiilor. În domeniul sănătății și al asistenței

sociale lucrau 61.500 de persoane, iar în învățământ – 45.300 de persoane.
În anul 2015, câștigul salarial mediu net per angajat bucureștean era de 2.696 de lei, față de
1.858 lei la nivel național. Pentru o gospodărie bucureșteană în care două persoane sunt
ocupate – situație în care se află 48,2% dintre gospodăriile din mediul urban – venitul mediu se
ridică așadar la 5.392 de lei, în comparație cu 3.718 lei la nivel național.
Reguinea Bucuresti-Ilfov este cel mai puternic centru economic din ţară. În vreme ce
populaţia sa reprezintă 10% din populaţia României, estimarea numărului de locuri de muncă
din regiune indică o proporţie mult mai mare din numarul de locuri de muncă la nivel
naţional, în jur de 24%. Centrele comerciale şi cu locuri de muncă din regiunea Bucureşti-Ilfov
sunt concentrate în general în cadrul Municipiului Bucureşti, care atrage atât angajaţi cât şi
consumatori.
Datorită rolului Municipiului Bucureşti de nod regional de locuri de muncă, acesta atrage
zilnic zeci de mii de vehicule ale navetiştilor.
Bucureştiul are un număr de instituţii academice majore, ce atrag mii de studenţi din ţară pe
o baza sezonală. Această mişcare a studenţilor are un impact mare asupra reţelei de
transport a Bucureştiului.
La nivel european, cca. 80% din cetăţeni locuiesc în zone urbanizate care se confruntă cu
probleme generate de nevoia de mobilitate a cetăţenilor.
Cele mai frecvente probleme legate de transport pe care le resimt comunităţile urbane sunt
următoarele:
- 65% din accidentele rutiere se întâmplă în mediul urban, generând un cost de cca 200
miliarde de euro anual, care înseamnă 2% din PIB-ul european;
- traficul rutier înregistrează cca 75% din prestaţia urbană totală, generând un cost al
congestiei urbane estimat la 2% din PIB-ul european;
- consumul de combustibil generează costuri directe ale transportului individual evaluate

la 10% din PIB-ul european;
- Costurile sociale ale poluării generate de trafic reprezintă 1.7% din PIB-ul european,
adică 160 miliarde de euro pe an;
- Traficul contribuie la emsiile de CO aproape in totalitate, la 75% din emisiile de NOx,

40% din emisiile de PM10 si 25% din emisiile de CO2.
Potrivit unui studiu realizat în 2017 de producătorul olandez de sisteme de navigaţie prin GPS
TomTom, Bucureştiul este pe locul 5 în lume în topul celor mai congestionate oraşe, după
FAZA: S.F.
Mexico City, Bangkok, Jakarta si Chongping şi urmat de Istanbul, Chengdu şi Rio de Janeiro,
fiind de departe cel mai congestionat oraş din Uniunea Europeană.
Nivelul general de congestie al Bucureştiului este 50%, iar la orele de varf ajunge chiar la 90%
dimineaţa şi 98% seara, ceea ce înseamnă un timp de deplasare aproape dublu faţă de
normal. În medie, un şofer bucureştean petrece zilnic în trafic cu 57 de minute mai mult
decât ar trebui, iar anual 218 ore, ţinând cont de o utilizare medie a maşinii de 229 de zile pe
an.
Prestaţia rutieră este de 3 milioane vehicule/km/zi, cu cca 315 puncte negre la un număr de
5.340 de strazi.
Ca nivel de siguranţă a circulaţiei, România este una din cele mai nesigure ţări din Europa,
înregistrând unele din cele mai mari rate atat la numărul de accidente cât şi la numărul de
victime.
În Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2013 rata de accidente era de 7,86 accidente la 1.000
locuitori, cu distribuţie teritorială relativ uniformă. 31% dintre accidente au implicat leziuni
grave iar 3% decese.
„Cea mai eficientă soluţie pe termen lung este însă şi cea mai drastică, şi anume, extinderea
transportului public, mai ales a metroului şi a căilor ferate perimetrale care au posibilitatea
de a muta traficul de pe şosele“, scriu jurnaliştii de la Bloomberg citaţi de Ziarul Financiar.
În prezent, distribuţia spaţială a serviciului de transport public urban şi parametrii calităţii

acestuia (frecvenţa, viteza, durata de acces, durata totală de deplasare) conduc la
menţinerea unui comportament decizional în favoarea transportului individual cu
autoturismul.
La nivelul municipalităţii, promovarea unui model comportamental de deplasare durabilă

impune o preocupare pentru creşterea atractivităţii sistemului de transport public şi în
special a celui de mare capacitate.
Datorită capacităţii tehnice mari de transport, metroul reprezintă reţeaua de bază de

coridoare de transport de importanţă majoră pentru arealul urban.
Conform PMUD Bucureşti-Ilfov 2016 - 2030, creșterea numărului de utilizatori de metrou și de

transport de suprafață pe șine sunt cele mai importante modificări în utilizarea transportului
public. Reabilitarea rețelei de tramvai și a coridoarelor pentru tramvaie de viteză duce la o
creștere a utilizării transportului urban de suprafață pe șine, iar extinderile majore ale liniilor
și dezvoltarea de noi coridoare cresc gradul de utilizare a Metroului.
Lungimea reţelei de metrou a municipiului Bucureşti se întinde pe 71.00 km distribuiţi pe

patru linii magistrale şi 53 de staţii. În construcţie, M5-Râul Doamnei-Haşdeu(Operă), Tronson
1: 6,5 km, 10 staţii.
FAZA: S.F.
Până în anul 2030, PMUD prevede următoarele estimări/ţinte:

- extindere a infrastructurii de metrou de la 71 km la 82 km (Scenariul de Referinţă – BAU,
include proiectele deja iniţiate), respectiv la 123 km (Scenariul Optim, include toate
proiectele avute în vedere);
- creştere a numărului de călatori îmbarcaţi în metrou de la 850.000 (33% din total
transport public) la 1.370.000 - 47% din TP (Scenariul de Referinţă) şi 1.658.000 - 42% din
TP (Scenariul Optim);
- creştere a numărului de călători îmbarcaţi în mijloacele de transport public de la
2.590.000 la 2.920.000 (Scenariul de Referinţă) şi 3.983.000 (Scenariul Optim);
- creşterea procentului transportului electric în distribuţia modală de la 63.5 % la 76.7%
(Scenariul de Referinţă) şi 77.7% (Scenariul Optim).
În cazul prezentului proiect, Scenariul de Referinţă („fără proiect” - Busines As Usual) este un
scenariu fără operaţiuni. Costurile, beneficiile şi fluxurile de numerar aferente ScenarIului de
Referinţă vor fi considerate zero, efectele acestuia fiind o continuare a situaţiei existente
descrise. Scenariile propuse vor fi analizate incremental, prin prisma diferenţelor pe care le
aduc faţă de Scenariul de Referinţă.
Perioada de referinţă care va fi luată în calcul este 30 de ani de la punerea în funcţiune a

obiectivului propus. Aşadar, proiectul va avea două faze:
- faza de implementare (22 luni)
- faza de operare (30 de ani).
2.4 Analiza cererii
Din punct de vedere al consumatorului, în mod tradiţional decizia de deplasare are ca

principale variabile costul, timpul şi confortul deplasării, iar mai nou ţine cont şi de impactul
asupra mediului şi schimbărilor climatice.
Din punct de vedere al administratorului şi operatorului unei reţele de transport,

durabilitatea se transpune în satisfacerea nevoii de deplasare într-o manieră eficientă şi
sigură, consumând un minimum de resurse şi generând un impact minim asupra mediului
înconjurător şi vieţii urbane.
PMUD Bucureşti-Ilfov 2016 - 2030 estimează următoarele volume zilnice de călători îmbarcați
în mijloacele de transport public, așa cum sunt prezentate în tabel.
Mod Baza2015 Ref2030 Scenariu Optim

Metrou 850,000 1,370,000 1,658,000
Tramvai 470,000 380,000 570,000
FAZA: S.F.
Tramvai Rapid - - 390,000

Feroviar 50,000 60,000 55,000
Troleibuz 200,000 200,000 180,000
Autobuz 940,000 780,000 910,000
Autobuz Rapid - - 100,000
Maxi Taxi 80,000 130,000 120,000
Total nr. călători îmbarcați 2,590,000 2,920,000 3,983,000
Rată Transfer 1.64 1.83 1.86
Conform unui studiu realizat de Metrorex, între 2011 si 2015 cererea de servicii de transport
cu metroul a crescut cu 2.2%. Magistralele 1 si 3 au înregistrat o scădere de 3.3%, Magistrala 2
o creştere de 10.3%, iar Magistrala 4, care în această perioadă a fost extinsă cu două staţii şi
este o linie cu cotă de piaţă încă în formare, a înregistrat o creştere de 24%.
După numărul de călătorii iniţiate, cea mai traficată staţie de metrou este Piaţa Sudului
aflată în Sectorul 4, cu 7.866 mii călători în anul 2016 - medie de 21.55 mii călători zilnic,
urmată de Piaţa Unirii 1 (7.433 mii călători anual - 20.36 mii călători zilnic) şi Piaţa Unirii 2
(7.139 călători anual - 19.56 mii călători zilnic).
Cererea de servicii de transport cu metroul depinde într-o mare proporţie de distribuţia

spaţială a activităţior socio-economice. O concentrare a populaţiei şi activităţilor pe un
coridor bine definit conduce la justificarea economică a unui sistem de transport de mare
capacitate, care ar fi mai puţin viabil într-o zonă dezvoltată expansiv şi imprăştiat în
teritoriu.
În prezent, 23% din locuitorii Bucureştiului şi 30% din angajaţi pot ajunge pe jos la o staţie de
metrou parcurgând 500 m sau mai puţin. Distanţa medie între staţiile de metrou este 1.5 km.
Distribuţia modală prezentă este următoarea:

- 43,36 % din populaţie se deplasează cu mijloace personale;
- 3,5% din populaţie se deplasează cu taxiul;
- 53% din populaţie foloseşte transportul public, din care 31,67% metroul şi 68,33% alte
mijloace de transport.
La nivelul unei arii specifice, decizia de deplasare şi ca atare distribuţia modală este
influenţată de următorii factori:
- disponibilitatea şi tipul mijloacelor de transport public având staţii în apropiere;
- măsura în care itinerariul mijloacelor de transport public coincide cu destinaţia
călătoriei;
FAZA: S.F.
- numărul de transferuri necesar pentru a ajunge la destinaţie şi timpul de aşteptare

aferent acestora;
- ora de deplasare, ziua din săptămână (lucrătoare/nelucrătoare) şi nivelul de congestie
rutieră aferent acesteia;
- disponibilitatea şi costul parcării la destinaţie.
În ceea ce priveşte zona de amplasament pentru staţia propusă, avem următoarele date:
În prezent, în zona cuprinsă între strada Turnu Măgurele şi locul staţiei de metrou propuse
funcţionează aproximativ 150 de firme, din care cel puţin 10 sunt fabrici mari, in care
lucrează aproximativ 6.000 de oameni, iar alte 5.000 de persoane locuiesc în circa 50 de
blocuri.
Potrivit declaratiilor lui Călin Alexandrescu, Arhitectul Şef al Sectorului 4, în prezent interesul
oamenilor pentru această zonă administrativă este de cinci ori mai mare faţă de alte sectoare
din Bucureşti; pentru fiecare apartament nou construit în celelalte zone se construiesc cinci
locuinţe în Sectorul 4.
Conform PUZ pentru zona de Sud a Sectorului 4 al Municipiului București, în zona adiacentă
staţiei de metrou propuse (la o distanţă de maxim 10 minute de mers pe jos) capacitatea
spaţiilor de locuit aprobate spre construire este de 97.034 persoane, dintre care:
- 36.871 persoane la o distanţă de maxim 5 minute;
- 27.397 persoane la o distanţă de 5 ÷ 7,5 minute;
- 32.766 persoane la o distanţă de 7,5 ÷ 10 minute.
Scenariul pesimist presupune popularea zonei la 60% din capacitate, scenariul realist la 75%,
iar scenariul optimist la 90%. Se va lua în considerare popularea progresivă a zonei în decurs
de zece ani până la capacitatea prognozată.
Întreaga zonă rezidenţială din vecinatarea staţiei de metrou propuse este compusă din
locuinţe noi. Se apreciază că o componentă foarte importantă a cererii de locuinţe în această
zonă este proximitatea unei staţii de metrou, mai ales în contextul în care distribuţia spaţială
a activităţilor şi populaţiei este de natură să avantajeze coridoarele de transport aflate pe
axa nord-sud (Magistrala 2), pe care se află staţia propusă.
In plus faţă de poziţia staţiei propuse pe un coridor intens traficat, strategia de dezvoltare a
reţelei de metrou este de natură să permită accesul facil către o serie de destinaţii diverse
din arealul urban.
Se poate aprecia că noul cartier va fi locuit de o populaţie relativ tânără, cu grad de ocupare
şi nivel de educaţie destul de ridicat, cu un nivel al veniturilor mediu spre ridicat şi destul de
FAZA: S.F.
mobilă. Statistic, consumatorii de servicii de transport cu metroul au venituri mai mari decât
utilizatorii de transport public de suprafaţă. O preferinţă aparte pentru transportul de
suprafaţă o au pensionarii, din cauza gratuităţii de care beneficiază.
Ţinând cont de nivelul de congestie al Bucureştiului, deţinerea unei locuinţe în zona

analizată, cu condiţia existenţei unei staţii de metrou în apropiere, oferă un timp de
deplasare mult mai scurt către principalele puncte de interes, chiar şi îndepărtate ca
distanţă, comparativ cu accesul dinspre alte zone rezidenţiale, de unde configuraţia
sistemului de transport public încurajează folosirea autoturismelor personale sau a
mijloacelor de transport de suprafaţă.
În plus, costurile parcării în centrul capitalei au devenit foarte ridicate, aşadar transportul cu
autoturismul personal către o locaţie centrală a devenit foarte dezavantajos, ceea ce
conduce la o decizie de deplasare în favoarea transportului public.
În prezent, zona adiacentă staţiei de metrou propuse este săracă în mijloace de transport de
suprafaţă (Liniile 125, R475), însă nu se ştie cum va evolua situaţia în viitor.
Ţinând cont de aceste considerente, se apreciază că un procent foarte ridicat de locuitori ai

noii zone rezidenţiale se vor deplasa preponderent cu metroul, distribuţia modală rezultată
din configuraţia specifică fiind diferită de cea observată per ansamblu la nivelul arealului
urban şi deviată în favoarea metroului.
În aria din vecinatătea staţiei de metrou, se estimează următoarea distribuţie modală a

transportului:
- distanţa sub 5 minute: 35% vehicule personale şi taxi, 50% metrou, 15% transport de
suprafaţă;
- distanţa între 5 ÷ 7,5 minute: 40% vehicule personale şi taxi, 40% metrou, 20%
transport de suprafaţă;
- distanta între 7,5 ÷ 10 minute: 50% vehicule personale şi taxi, 30% metrou, 20%
transport de suprafaţă.
Pentru scenariul realist (grad de populare 75% - 72.776 persoane), rezultă următoarea
prognoză pentru aria determinată:
- 30.186 persoane vor prefera să se deplaseze cu autovehicule personale şi taxi;
- 29.417 persoane vor prefera să se deplaseze cu metroul;
- 13.173 persoane vor prefera să se deplaseze cu mijloace de transport de suprafaţă.
Efectele variaţiei numărului de utilizatori vor fi tratate în cadrul analizei de senzitivitate şi

risc.
FAZA: S.F.
Având în vedere o distribuţie modală anterioară mutării în noua arie locativă conformă cu
modelul statistic general observat în Bucureşti, metroul va câştiga 17.185 călători, dintre
care 13.218 proveniţi din transport public de suprafaţă şi 3.968 care se deplasau cu vehicule
proprii/taxi. Această estimare se încadrează în modelul conservator conform căruia 70% din
călătorii câştigaţi de metrou provin din transportul public de suprafaţă şi 30% din transportul
individual.
La un numar de 29.417 călători îmbarcaţi în zilele lucrătoare, volumul zilnic mediu va fi de

cca 18,5 ÷ 19 mii de călători, cifră comparabilă cu media staţiilor celor mai traficate în
prezent.
În prezent, pe Magistrala 2 capacitatea tehnică de transport permite îmbarcarea a 24.000 de

persoane pe oră şi se preconizează că va ajunge la 28.800 călători pe oră din anul 2023. La
ora de vârf din cursul dimineţii, în prezent încărcarea maximă este de cca. 17.500 persoane,
la staţia Tineretului pe direcţia Sud-Nord. În contextul unei creşteri organice a cererii de
servicii de transport cu metroul de 1.42% pe an până în anul 2030 şi 0.72% pe an ulterior,
încărcarea maximă ar atinge 20.726 persoane în anul 2030 şi 23.898 persoane în anul 2050,
anul final al perioadei analizate; aşadar la ora de vârf mai pot fi transportate 5000 persoane
pe oră provenind de la noua staţie fără îmbunătăţiri suplimentare ale capacităţii de transport
şi peste 5.000 persoane cu îmbunătăţiri spre finalul perioadei analizate.
Comportamentul pasagerilor la staţiile adiacente (Berceni, Dimitrie Leonida, Apărătorii

Patriei) reflectă un procent de 43-51% pasageri care iniţiază călătoria între orele 07:00 -
10:00. Considerând o distribuţie inegală în cadrul acestui interval orar, se apreciază maximul
de călători îmbarcaţi pe oră la 20% din total. În concluzie, staţia poate deservi 25-30.000
persoane zilnic, însă la acest volum de călători este posibil să fie necesare îmbunătăţiri ale
capacităţii tehnice de transport începând cu anul 2043.
Pentru autorităţile locale, faptul că cererea de locuinţe în zona analizată este puternic
influenţată de existenţa unei staţii de metrou în apropiere se traduce în venituri la bugetul
local din impozite pe proprietăţile nou-construite, ca impact al prezentului proiect.
Recomandarea ghidului pentru întocmirea ACB este însă ca aceste efecte indirecte sa nu fie
luate în calcul în analiza economico-financiară, ci doar menţionate descriptiv, pentru că
există riscul ca dezvoltările imobiliare generate indirect de un proiect de infrastructură de
transporturi să fie în detrimentul dezvoltării altor zone.
La nivelul municipalităţii, noua zonă rezidenţială potenţată de prezenţa unei staţii de metrou
este de natură să concentreze o populaţie care va alege sa folosească metroul în detrimentul
transportului public şi individual de suprafaţă, contribuind la diminuarea congestiei rutiere în
întregul areal urban.
Dată fiind proximitatea staţiei faţă de un punct major de acces în Bucureşti şi intenţia
Primăriei Sectorului 4 de a construi o parcare de transfer, staţia de metrou propusă mai
FAZA: S.F.
contribuie la fluidizarea traficului rutier şi prin atragerea de călători din afara Bucureştiului,
care în prezent se deplasează în arealul urban cu autoturisme.
3. ANALIZA OPȚIUNILOR
Pornind de la obiectivele proiectului şi de la cerinţele Beneficiarului, analiza de opţiuni a

vizat două scenarii ce au fost analizate în detaliu ţinând cont de următoarele
aspecte/criterii:
— valoarea de investiţie;
— fluxuri financiare de venituri şi cheltuieli;
— beneficii economico-sociale pe care le generează;
— senzitivitate şi riscuri.
3.1 Descrierea opțiunilor
Scenariul 1 (varianta minimală):

Asigură din punct de vedere tehnic, economic și financiar o soluție unitară valabilă ambelor
scenarii pentru specialitățile: Structură, Reţele Edilitare, Cale de Rulare, Instalații de
alimentare cu energie electrică, Instalații electrice de medie tensiune și tracțiune electrică,
Instalații electrice de forță, Instalații electrice de iluminat normal, Instalații electrice pentru
iluminatul de securitate, Instalații electrice de prize, Instalația de iluminat arhitectural,
Instalația de paratrăsnet, Instalația de priză de pământ, Instalația de management și
telegestiune energetică, Instalații de curenți slabi și siguranța traficului (suport transmisie
prin fibră optică, radiocomunicații, telefonie, ceasoficare, TVCI, control acces, taxare
automată, antiefracţie, semnalizare incendiu, informare dinamică a călătorilor,
automatizarea şi siguranţa traficului). Instalatiile de curenţi slabi vor fi compatibile cu
instalaţiile în funcţiune pe Magistrala 2, iar instalaţiile de automatizare şi siguranţă a
traficului vor fi integrate cu cele existente.
Soluția 1 utilizată pentru arhitectură va cuprinde:
o finisaje de interior spații publice
o pardoseli: granit antiderapant + plăci ceramice de direcționare (persoane cu
dizabilități de vedere), pereți de sticlă (în funcție de zonă); local vor fi indicate
zone cu tencuială decorativă;
o pereți: plăci ceramice vitrificate, panouri din tablă emailată vitrificată (antiscrach);
o tavane: tavane de BA vopsite + lamele metalice din Al/ casete;
o finisaje de interior spații tehnice;
o rezolvări specifice stațiilor de metrou aflate în funcțiune, similar Magistrala 4,
Racord 2;
o finisaje de exterior – sticlă tip Profilit și tablă tip Panouri izopan cu fața din tablă;
FAZA: S.F.
Scenariul 2 (varianta maximală):

Asigură din punct de vedere tehnic, economic și financiar o soluție unitară valabilă ambelor
scenarii pentru specialitățile: Structură, Reţele Edilitare, Cale de Rulare, Instalații de
alimentare cu energie electrică, Instalații electrice de medie tensiune și tracțiune electrică,
Instalații electrice de forță, Instalații electrice de iluminat normal, Instalații electrice pentru
iluminatul de securitate, Instalații electrice de prize, Instalația de iluminat arhitectural,
Instalația de paratrăsnet, Instalația de priză de pământ, Instalația de management și
telegestiune energetică, Instalații de curenți slabi și siguranța traficului (suport transmisie
prin fibră optică, radiocomunicații, telefonie, ceasoficare, TVCI, control acces, taxare
automată, antiefracţie, semnalizare incendiu, informare dinamică a călătorilor,
automatizarea şi siguranţa traficului). Instalatiile de curenţi slabi vor fi compatibile cu
instalaţiile în funcţiune pe Magistrala 2, iar instalaţiile de automatizare şi siguranţă a
traficului vor fi integrate cu cele existente.
Soluția 2 utilizată pentru arhitectură va cuprinde:
o finisaje de interior spații publice;
o pardoseli granit antiderapant + plăci ceramice de direcționare (persoane cu
dizabilități de vedere), pereți de sticlă (în funcție de zonă); local vor fi indicate
zone cu tencuială decorativă;
o pereți: granit, panouri din tablă emailată vitrificată (antiscrach) la stâlpi;
o tavane: tavane vopsite + lamele metalice din Al/ casete;
o finisaje de interior spații tehnice
o rezolvări specifice stațiilor de metrou aflate în funcțiune, similar Magistrala 4,
Racord 2;
o finisaje de exterior – tencuială decorativă și ferestre cu tâmplărie termoizolantă/
fațade tip cortină; Acoperișul stației va fi realizat din beton (tip terasă), cu o pantă
de minim 0,5% pentru scurgerea apelor pluviale.
4. ANALIZA FINANCIARĂ
Analiza financiară s-a realizat pe baza ghidurilor, normelor şi reglementărilor în vigoare la

nivel naţional, conformându-se de asemenea, şi cu recomandările europene privind acest tip
de analiză.
Analiza financiară are ca scop verificarea viabilităţii şi rentabilităţii financiare a proiectului
propus şi a nevoii de finanţare. Acest capitol este structurat corespunzător pentru a oferi
informaţile necesare asupra costurilor de investiţie, indicatorilor de rentabilitate financiară şi
a sustenabilităţii.
Sumele prezentate în analiza financiară conţin TVA dacă acesta nu este deductibil.
Pentru finanţator (Primăria Sectorului 4) TVA nu este deductibil, iar pentru operator
(Metrorex S.A.) TVA este deductibil.
FAZA: S.F.
Instituțiile publice pot fi persoane neimpozabile din perspectiva TVA – atunci când nu
efectuează nicio activitate economică, sau persoane parțial impozabile – atunci când
efectuează și activități economice supuse TVA, pe lângă activitățile edilitare obișnuite.
Pentru posibilitatea deducerii TVA, cerinţa de fond este efectuarea achizițiilor în scopul
desfășurării de operațiuni taxabile. În cazul acestui proiect, această condiţie nu este
indeplinită, întrucât activităţile de operare vor fi efectuate de o altă persoană juridică, iar
între cele două entităţi nu va exista o legătură de natură comercială. Interesul Primăriei
Sectorului 4 în ceea ce priveşte investiţia analizată este strict edilitar.
4.1 Metodologie generală
4.1.1 Scopul analizei financiare
Scopul analizei financiare este de a calcula indicatorii de rentabilitate FNPV (Financial Net
Present Value) și FIRR (Financial Internal Rate of Return) utilizând previziunile fluxului de
numerar ale proiectului.
Metodologia utilizată pentru determinarea indicatorilor de rentabilitate FNPV şi FIRR este DCF
(Discounted Cash Flow) care presupune următoarele ipoteze:
— numai intrările şi iesirile de numerar sunt considerate (nu se consideră amortizarea,
rezervele şi alte elemente de contabilitate);
— agregarea cash flow-urilor pe durata diferiţilor ani necesită adoptarea unei rate
financiare de actualizare adecvată pentru calcularea valoarii nete prezente financiare
a fluxurilor de numerar viitoare.
Etapele principale ale analizei financiare sunt următoarele:

— stabilirea costului total al investiţiei şi repartizarea costurilor pe durata de execuţie,
pentru fiecare scenariu;
— estimarea costurilor şi a veniturilor generate din exploatare, pentru fiecare an al
periodei de analiză, pentru fiecare scenariu;
— calcularea indicatorilor financiari ai investiţiei FIRR (C) şi FNPV (C);
— stabilirea surselor de finanțare ale proiectului pe durata de analiză a acestuia, pentru
fiecare scenariu;
— verificarea sustenabilităţii financiare pentru toată durata de analiză a proiectului,
pentru fiecare scenariu.
4.1.2 Stabilirea ratei de actualizare financiară

FAZA: S.F.
Pentru actualizarea fluxurilor financiare şi pentru calcularea FNPV (C) se va determina rata
de actualizare corespunzătoare în procente.
Pentru calculul practic de actualizare a fluxului de numerar se utilizează factorul de

actualizare cu care se multiplică fluxul de numerar anual.
Factorul financiar de actualizare a t se calculează astfel:
, unde:
i este rata financiară anuală de actualizare;
n este numărul de ani aferent perioadei de referință.
În realizarea analizei financiare a prezentului proiect, pentru fiecare scenariu, s-a considerat
o rată de actualizare de 4%, conform indicaţiilor articolului 19 al Reglementării CE
nr.480/2014.
4.1.3 Rata internă de rentabilitate (FIRR)
Aceasta se defineşte ca rata de actualizare pentru care valoarea actualizată a intrărilor de

numerar viitoare generate de investiţie egalează costul acesteia.
Rata internă de rentabilitate financiară (R.I.R.F) este valoarea lui i pentru care valoarea
prezentă netă este egală cu zero. Cu alte cuvinte valoarea R.I.R.F se obţine prin rezolvarea
ecuaţiei următoare:
Pentru calcularea ratei interne de rentabilitate financiară se consideră costul investiţiei şi

cheltuielile de exploatare ca ieşiri de numerar şi veniturile din exploatarea investiţiei ca
intrări de numerar.
Condiţia de rentabilitate financiară este ca valoarea acestui acestui indicator să fie mai mare
decât costul capitalului (rata de actualizare).
4.1.4 Valoarea prezentă netă financiară (FNPV)
FAZA: S.F.
Aceasta este definită prin formula:
unde St este fluxul de numerar la momentul n, a t este factorul financiar de actualizare, iar i
este rata financiară de actualizare.
Pentru calcularea valorii financiare actuale nete se actualizează fluxul de numerar generat
de proiect pe perioada de referinţă a investiţiei cu o rată de actualizare egală cu costul
capitalului.
Metoda utilizată pentru actualizarea fluxului de numerar se numeşte Discounted Cash Flow, şi
este metoda prin care previziunile fluxului de numerar generat de investiţie pe durata de
referinţă sunt actualizate pentru a determina valoarea prezentă.
Perioada pentru care se calculeaza V.P.N.F este egală cu perioada de referinţă stabilită
pentru investiţie, care include şi perioada de execuţie.
Condiţia de viabilitate financiară a proiectului este ca valoarea acestui indicator să fie

pozitivă. Daca V.P.N.F este pozitivă, înseamnă că proiectul poate fi implementat fără ajutor
din partea autorităţilor locale, naţionale sau europene, pe când V.P.N.F negativă
demonstrează că proiectul necesită finanţare din partea acestora pentru a putea fi
implementat.
4.1.5 Specificarea perioadei de referinţă
În cadrul analizei cost-beneficiu perioada pe care se analizează proiectul este diferită de

durata de viaţă fizică sau economică fiind denumită perioadă de referinţă sau orizontul de
timp.
Perioada de referinţă (orizontul de analiză) reprezintă numărul de ani pentru care se fac
previziunile fluxului de numerar.
Previziunile privind evoluţia viitoare a proiectului de investiţie trebuie formulate pentru o

perioadă adecvată vieţii sale economice utile şi suficient de lungă pentru a lua în considerare
impactul său pe termen mediu şi lung.
Perioada de referinţă depinde de sectorul în care se realizează investiţia şi nu poate depăşi

durata pentru care proiectul este util din punct de vedere economic.
FAZA: S.F.
Perioada de referinţă are un impact extrem de mare asupra valorii indicatorilor de

rentabilitate utilizaţi în Analiza Cost-Beneficiu.
În cazul prezentului proiect, perioada de referinţă a fost considerată 30 ani întregi de

funcţionare, în conformitate cu prevederile tabelului 2.1 (pag. 42) din Ghidul de Analiză Cost-
Beneficiu al proiectelor de investiţii realizat de Comisia Europeană.
Durata execuţiei lucrărilor este 22 luni.
4.1.6 Valoarea reziduală a investiției
Aceasta este valoarea investiţiei la sfârşitul perioadei de referinţă.
Valoarea reziduală este luată în considerare pentru calcularea indicatorilor financiari ai

investitiei şi ai capitalului doar dacă ea corespunde unui flux real pentru investitor.
Metoda de calcul utilizată se bazează pe stabilirea valorii reziduale a tuturor activelor şi

pasivelor conform formulelor de amortizare economică şi contabilă standard.
FAZA: S.F.
4.2 Costuri financiare ale proiectului
4.2.1 Costul total al investiției
Costul total al investiţiei reprezintă suma tuturor cheltuielilor necesare pentru realizarea
investiţiei, inclusiv amenajările terenului necesare realizarii investiţiei, construcţia propriu-
zisă, echipamentele, instalaţiile, dotările necesare funcţionării investiţiei, înlocuirea
echipamentelor cu durată mică de funcţionare dacă este cazul, licenţele, autorizaţiile şi alte
cheltuieli efectuate pentru proiect înainte de începerea execuției și pe durata implementării
acestuia (studii pentru pregătirea proiectului, taxe, autorizații, asistență tehnică, etc.).
Costurile investiției sunt prezentate în memoriul tehnic, fiind prezentate în cadrul unui deviz
general structurat pe capitole conform prevederi HG nr. 907/2016 pentru investiția dată,
pentru fiecare scenariu în parte.
Valoarea totală a investiției este prezentată în tabelul de mai jos.
Costul total al investiţiei

Valoarea totală a investiției Valoarea totală a investiției
(fără TVA) (cu TVA)
Lei Euro Lei Euro
Scenariul 1 146.156.312 31.386.916 173.706.459 37.303.281
Scenariul 2 154.968.305 33.279.282 184.175.320 39.551.458
Rata de schimb valutar considerată: 1 euro = 4,6566 lei, conform curs BNR din 01.12.2018.
Durata execuţiei obiectivului este 22 luni. În tabelele de mai jos este prezentată împărţirea
investiţiei iniţiale pe categorii de cheltuieli şi pe ani, pentru fiecare scenariu:
Ani
Scenariul 1 - variantă minimală
0 0 1 2 3 4 … 30
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2050
Costuri (lei) Total

…
Obtinerea/Amenajarea terenului 2.596.610 2.006.844 589.766
Asigurarea utilitatilor necesare 5.830.124 5.830.124
Proiectare şi asistenta tehnica 9.878.196 7.748.865 2.129.331
Constructii 57.080.916 39.956.641 17.124.275
Instalatii 42.870.353 21.435.176 21.435.176

Scenariul 1 - variantă minimală Ani
FAZA: S.F.
0 0 1 2 3 4 … 30
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2050
Costuri (lei) Total
…
Montaj utilaje 5.273.561 5.273.561
Utilaje, echipamente 34.376.879 11.458.960 22.917.919
Dotari 679.674 679.674
Alte cheltuieli 13.150.380 6.575.190 6.575.190
Probe, teste etc 1.969.765 1.969.765
Investitie 173.706.459 95.011.801 78.694.658

Valoare reziduala 14.270.229
Ani
Scenariul 2 - variantă maximală
0 0 1 2 3 4 … 30
2019
2020
2021
2022
2023
2024
2050
Costuri (lei) Total
…
Obtinerea/Amenajarea terenului 2.596.610 2.006.844 589.766
Asigurarea utilitatilor necesare 5.830.124 5.830.124
Proiectare şi asistenta tehnica 10.413.265 8.283.934 2.129.331
Constructii 66.144.374 46.301.062 19.843.312
Instalatii 42.870.353 21.435.176 21.435.176
Montaj utilaje 5.273.561 5.273.561
Utilaje, echipamente 34.376.879 11.458.960 22.917.919
Dotari 679.674 679.674
Alte cheltuieli 14.020.715 7.010.357 7.010.357
Probe, teste etc 1.969.765 1.969.765
Investitie 184.175.320 102.326.458 81.848.863
Valoare reziduala 16.536.093
Totodată s-a considerat valoarea reziduală a investiției la finele perioadei de referință. Prin
definiție, valoarea reziduală reflectă capacitatea potențialului remanent de serviciu al
mijloacelor fixe a căror durată de viață economică nu s-a epuizat la finele perioadei de
referință considerate.
FAZA: S.F.
Astfel, valoarea reziduală este estimată conform tabelelor de mai jos:
Calculul valorii reziduale, pentru fiecare Scenariu:
Procent
Perioada
Durata de Valoarea Valoare
specifica de
Lucrari majore de viata deprecie Valoare (lei) amortizat reziduala
amortizare
(ani) re anual a (lei) (lei)
(ani)
(%)
1 2 3 4 5 6 7
Obtinerea/Amenajarea 1 1 100% 2.596.610 2.596.610 -
terenului
Asigurarea utilitatilor 1 1 100% 5.830.124 5.830.124 -
necesare
Proiectare şi asistenta 1 1 100% 9.878.196 9.878.196 -
tehnica
32-48 40 3% 57.080.916 42.810.687 14.270.229
Constructii
05-36 20 5% 42.870.353 42.870.353 -
Instalatii
1 1 100% 5.273.561 5.273.561 -
Montaj utilaje
05-15 10 10% 34.376.879 34.376.879 -
Utilaje, echipamente
05-15 10 10% 679.674 679.674 -
Dotari
1 1 100% 13.150.380 13.150.380 -
Alte cheltuieli
1 1 100% 1.969.765 1.969.765 -
Probe, teste etc
173.706.459 Total 14.270.229
FAZA: S.F.
Durata Perioada
Procent de Valoarea Valoare
de specifica de
Lucrari majore depreciere Valoare (lei) amortizata reziduala
viata amortizare
anual (%) (lei) (lei)
(ani) (ani)
1 2 3 4 5 6 7
Obtinerea/Amenajarea 1 1 100% 2.596.610 2.596.610 -
terenului
1 1 100% 5.830.124 5.830.124 -
Asigurarea utilitatilor necesare
1 1 100% 10.413.265 10.413.265 -
Proiectare şi asistenta tehnica
32-48 40 3% 66.144.374 49.608.280 16.536.093
Constructii
05-36 20 5% 42.870.353 42.870.353 -
Instalatii
1 1 100% 5.273.561 5.273.561 -
Montaj utilaje
05-15 10 10% 34.376.879 34.376.879 -
Utilaje, echipamente
05-15 10 10% 679.674 679.674 -
Dotari
1 1 100% 14.020.715 14.020.715 -
Alte cheltuieli
1 1 100% 1.969.765 1.969.765 -
Probe, teste etc
184.175.320 Total 16.536.093
4.2.2 Costuri de operare şi mentenanţă
Costurile de operare și mentenanță se compun din următoarele categorii de cheltuieli:

— cheltuieli cu utilitățile necesare funcționării: energie electrică, apă curentă,
canalizare;
— cheltuieli privind reviziile și manoperele de înlocuire; înlocuirea corpurilor de iluminat,
a stingătoarelor de incendii;
— cheltuieli administrative.
Costurile unitare aferente cheltuielilor mai sus menționate sunt evaluate în tabelul de mai
următor.
FAZA: S.F.
Costuri unitare pentru principalele cheltuieli de operare și mentenanță:

pret
U.M. fără TVA
[lei]
Energie electrică lei/MWh 320
Cost de operare –
costuri unitare Apa Curentă lei/mc 3,61
utilități
Canalizare lei/mc 1,9
Cost fără
U.M. Cantitate TVA
[lei/an]
Costuri specifice Energie electrică MWh 3665 1.172.800
anuale pentru
Apa Curentă mc 750 2.708
asigurarea
utilităților Canalizare mc 2750 5.225
Total 1.180.733
Totalul anual al cheltuielilor cu utilităţile, valabil pentru ambele scenarii, este 1.180.733 lei.
Cheltuieli anuale de mentenanţă ale instalaţiilor şi echipamentelor, valabile pentru ambele

scenarii:
Durata de viaţă
Valoare de Valoare mentenanţă
considerată
investiţie [lei] anuală [lei]
[ani]
Infrastructura cale de
rulare - ecartament 43.491
normal 14.076.564 (valoare medie) 24-36
Costuri de Lifturi si escalatoare 3.279.560 273.297 8-12
mentenanță şi
înlocuire Conducte de
alimentare cu apa,
tehnologice,
canalizare 946.091 39.420 16-24
Instalatii electrice de
medie tensiune si 465.306
curent continuu 10.072.646 (valoare medie) 25-40
FAZA: S.F.
Durata de viaţă
Valoare de Valoare mentenanţă
considerată
investiţie [lei] anuală [lei]
[ani]
Instalatii electrice de
joasa tensiune si
telemecanica 806.799
energetica 12.211.612 (valoare medie) 5-40
Echipamente
instalatii sanitare 651.850 54.321 8-12
Costuri de
mentenanță şi
Instalatii si
înlocuire
echipamente pentru
ventilatie si
climatizare 2.533.885 211,157 8-15
Retea fibra optica 335.744 11.192 24-36
Echipamente
electronice pentru
comanda procesului 22.323.698 1.860.308 8-12
Total mediu anual 3.765.291
** În primii doi/cinci ani de operare (doi ani - echipamente electronice; cinci ani - restul
echipamentelor), nu se vor considera costuri anuale de întreținere și mentenanță a
instalațiilor și echipamentelor, considerându-se că acestea se află în perioada de garanție.
Cheltuielile administrative se referă la cheltuieli specifice realizate pentru asigurarea bunei

funcționări a clădirii, respectiv la asigurarea administrării, securității și siguranței întregii
clădiri după implementare.
Cheltuielile administrative sunt reprezentate de salariile personalului (4 persoane x 3.500

lei/lună, 9 persoane x 5.000 lei/lună, 2 persoane x 2.500 lei/lună şi o persoană x 5.800
lei/lună în primii 5 ani de exploatare; în următorii 25 ani de exploatare se adaugă încă 2
persoane x 5.800 lei/lună pentru operaţiunile de mentenanţă), plus 12.000 lei pe an pentru
consumabile diverse, salubrizare, etc.
În total, costul administrativ anual este 868.446 lei/an în primii 5 ani şi 1.010.778 lei/an în
următorii 25 de ani, valabil pentru ambele scenarii.
Costurile totale de operare sunt exprimate în unități monetare bazate pe valorile și prețurile
din anul 2018 și sunt prezentate mai jos.
FAZA: S.F.
Costul total al operării și mentenanței

Valoare
Centralizator costuri – Valabil pentru ambele scenarii (Anii 1-2)
[lei/an]
Cost de operare 1.180.733
Cost de întreținere și reparații 0
Cost administrativ 868.446
Cost total de operare și mentenanță 2.049.179
Valoare
[lei/an]
Cost de întreținere și reparații 1.860.308
Cost administrativ 868.446
Valoare
[lei/an]
Cost de întreținere și reparații 3.765.291
Cost administrativ 1.010.778
Toate costurile de exploatare sunt înregistrate de operator (Metrorex S.A.).
Proprietarul infrastructurii şi iniţiatorul proiectului nu înregistrează costuri de exploatare

aferente proiectului.
4.3 Veniturile proiectului
Veniturile proiectului sunt înregistrate integral de către operator (Metrorex S.A.). Nu există
taxe de concesiune către proprietarul staţiei.
Pentru iniţiatorul proiectului (Primăria Sectorului 4), proiectul nu este generator de venituri.
FAZA: S.F.
Tarifele percepute de operatorul reţelei de metrou sunt următoarele:

- “1 călătorie” preţ: 2,50 lei
- “2 călătorii” preţ : 5,00 lei
- “cartelă grup de 3 persoane” preţ: 5,00 lei
- “10 călătorii” preţ: 20,00 lei
- “Abonament 1 zi” preţ: 8,00 lei
- “Abonament săptămânal" preţ: 25,00 lei
- “Abonament lunar cu număr nelimitat de călătorii” preţ: 70,00 lei
- “Abonament anual” preţ: 720,00 lei
Reduceri/gratuităţi:
(1) Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional — inclusiv postliceal, liceal
acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul cu metroul, pe
bază de abonament lunar, în tot parcursul anului şcolar.
(2) Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit
o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutelă beneficiază de gratuitate
pentru transportul cu metroul, pe tot parcursul anului şcolar.
(3) Studenţii români/străini înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă — licenţă,
maşter, doctorat — în instituţiile de învăţământ superior acreditate din România
beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul cu metroul, pe bază de abonament
lunar, respectiv faza I, în tot timpul anului universitar şi vor putea beneficia de tarif redus
cu 50% pentru transportul cu metroul şi la celelalte titluri de transport din oferta tarifară,
respectiv faza a II-a.
(4) Studenţii orfani sau studenţii proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate
pentru transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar.
Alte gratuităţi:
- veterani de război, invalizi şi văduve ale veteranilor de război;
- persecutaţi politici, deţinuţi politici, deportaţi;
- revoluţionari;
- persoane cu handicap şi însoţitorii acestora.
Alte reduceri:
- donatorii de sânge beneficiază de un tarif redus cu 50%, pe bază de abonament lunar.
Pentru calculul veniturilor s-au considerat urmatoarele ipoteze:

- 70% din călători circulă la tarif întreg, la un preţ mediu de 1,8 lei/călătorie (ponderea
abonamentelor fiind mai mare decât cea a cartelelor cu număr fix de călătorii);
FAZA: S.F.
- 25% din călători circulă la tarif redus (elevi, studenţi, donatori de sânge), la un preţ
mediu de 0,9 lei/călătorie;
- 5% din călători beneficiază de gratuitate;
- o persoană iniţiază în medie două călătorii în fiecare zi lucrătoare;
- gradul de populare al zonei adicente staţiei de metrou ajunge în anul 10 la 75% din
capacitate şi se stabilizează la 72.776 persoane (scenariul realist), din care 29.417
persoane folosesc metroul ca principal mijloc de transport; o parte dintre aceştia
foloseau metroul şi înainte de stabilirea în zona adiacentă staţiei propuse şi nu sunt
luaţi în considerare la calculul veniturilor generate de proiect.
Tabelul urmator prezintă volumul încasărilor din titluri de călătorie, pe întrega perioadă de
exploatare:
Călători
Nr
care au
mediu
Utilizato schimbat Încasări Total
Locuito călătorii Încasări pret
An ri modul de preț încasări
ri / întreg (lei)
metrou transport redus (lei) (lei)
persoan
în favoarea
ă /an
metroului
2021 7278 2942 1719 458 177.143 992.001 1.169.143
2022 14555 5883 3437 458 354.183 1.983.424 2.337.607
2023 21833 8825 5156 458 531.326 2.975.424 3.506.750
2024 29110 11767 6874 458 708.366 3.966.848 4.675.214
2025 36388 14709 8593 458 885.509 4.958.848 5.844.357
2026 43666 17650 10311 458 1.062.549 5.950.272 7.012.820
2027 50943 20592 12030 458 1.239.692 6.942.272 8.181.964
2028 58221 23534 13748 458 1.416.731 7.933.696 9.350.427
2029 65498 26475 15467 458 1.593.874 8.925.696 10.519.571
2030 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2031 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2032 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
FAZA: S.F.
Călători
Nr
care au
mediu
Utilizato schimbat Încasări Total
Locuito călătorii Încasări pret
An ri modul de preț încasări
ri / întreg (lei)
metrou transport redus (lei) (lei)
persoan
în favoarea
ă /an
metroului
2033 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2034 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2035 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2036 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2037 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2038 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2039 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2040 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2041 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2042 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2043 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2044 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2045 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2046 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2047 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2048 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2049 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
2050 72776 29417 17185 458 1.770.914 9.917.120 11.688.034
FAZA: S.F.
4.4 Surse de finanţare
Costul investiţiei va fi finanţat din fondul bugetului local al Primăriei Sectorului 4 al

Municipiului București, precum și din alte fonduri legal constituite în acest scop.
Costurile de exploatare vor fi finanţate de către operatorul reţelei, Metrorex S.A. Pentru
acoperirea integrală a costurilor de exploatare aferente reţelei de metrou, operatorul
acesteia primeşte alocaţii din fonduri publice, în aşa fel încât să poată oferi serviciile de
transport cu metroul la preţuri accesibile cetăţenilor, iar tarifele se stabilesc prin Hotărâre
de Guvern.
5. INDICATORI FINANCIARI
Pentru evaluarea indicatorilor financiari s-au folosit următoarele ipoteze de calcul:

— Rata de actualizare – 4%;
Calculul indicatorilor financiari ai investiției sunt calculați pe baza următoarelor elemente:

— costul investitiei;
— valoarea reziduală;
— rata de actualizare;
— perioada de referință;
— prețuri utilizate;
— venituri și cheltuieli;
— anul de bază financiar este 2019;
— cursul de schimb leu-euro prognozat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză,
varianta de iarna 2019.
FAZA: S.F.
Indicatorii financiari ai proiectului – centralizarea rezultatelor pentru cele două scenarii,

pentru analiza financiară consolidată:
Indicatorii
Valoarea rezultată Concluzie
proiectului
Indicatorii financiari ai investiţiei
Rentabilitatea financiara este mai mică
-0.82% (RON) decât rata de actualizare financiară,
Rata internă de
ceea ce demonstrează necesitatea
rentabilitate -0.75% (EUR)
finanţării investiţiei iniţiale de către
financiară FIRR (C)
Scenariul 1
autorităţile publice naţionale, locale sau

europene.
Valoarea actualizată netă financiară este
Valoarea negativă, ceea ce demonstrează
- 100.516.090 (RON)
actualizată netă necesitatea finanţării investiţiei iniţiale
financiară FNPV (C) - 21.403.135 (EUR) de către autorităţile publice naţionale,
locale sau europene.
Indicatorii
proiectului
Indicatorii financiari ai investiţiei
Rentabilitatea financiara este mai mică
decât rata de actualizare financiară,
Rata internă de -1,02% (RON) ceea ce demonstrează necesitatea
rentabilitate
-0,95% (EUR) finanţării investiţiei iniţiale de către
financiară FIRR (C)
Scenariul 2
autorităţile publice naţionale, locale sau

europene.
Valoarea actualizată netă financiară este
Valoarea -110.191.898 (RON) negativă, ceea ce demonstrează
actualizată netă necesitatea finanţării investiţiei iniţiale
financiară FNPV (C) -23.479.244 (EUR) de către autorităţile publice naţionale,
locale sau europene.
Tabelele de calcul al indicatorilor financiari pentru cele două scenarii, în lei şi în euro, sunt
prezentate în Anexa 1.
FAZA: S.F.
6. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Analiza sustenabilităţii investiţiei verifică dacă în perioada de referinţă a investiţiei, sursele

de finanţare vor egala plăţile. Sustenabilitatea financiară a proiectului se evaluează prin
verificarea fluxului de numerar cumulat (neactualizat).
Pentru determinarea fluxului de numerar net cumulat au fost luate în considerare:

— costurile de investiţie;
— costurile de operare;
— sursele de finanțare considerate pentru investiţie;
— veniturile din activităţi curente (încasări din titluri de călătorie).
Pentru ca o investiţie să fie sustenabilă trebuie ca fluxul de numerar cumulat, calculat pentru
fiecare an al perioadei de referinţă să fie pozitiv (>=0). Fluxul de numerar cumulat se
calculează prin însumarea fluxului din anul respectiv cu cel din anul precedent.
Metrorex S.A. este o companie care în prezent primeşte alocaţii bugetare pentru acoperirea
integrală a cheltuielilor de funcţionare, pentru a putea oferi serviciile de transport la tarifele
stabilite.
Pentru staţia propusă, în cazul ameblor scenarii este necesară o alocaţie bugetară pentru
cheltuieli de funcţionare în Anul 1 şi in Anul 3 de exploatare; în restul anilor cheltuielile de
funcţionare sunt integral acoperite din încasari; astfel, staţia contribuie la obiectivul
Metrorex de a reduce/elimina necesitatea alocaţiilor bugetare.
În Anexa nr. 2 este prezentată analiza sustenabilitații financiare a proiectului analizat,

pentru fiecare dintre cele două scenarii.
7. ANALIZA ECONOMICĂ
HG 907/2016, privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice

impune obligativitate analizei economice pentru proiectele care depăşesc pragul pentru care
documentaţia tehnico-economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor
Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Pragul mentionat în Nota de Fundamentare a HG 907/2016 este de 30 milioane lei.
FAZA: S.F.
7.1 Metodologia analizei economice
7.1.1 Scopul analizei economice
Scopul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie pozitivă netă
pentru societate şi, în consecinţă, merită să fie finanţat/cofinanţat din fonduri naţionale sau
comunitare.
Obiectivul analizei economice este de a calcula indicatorii de rentabilitate ENPV (Economic

Net Present Value) și ERR (Economic Rate of Return), precum şi B/C (Raportul Cost-
Beneficiu), utilizând previziunile fluxului de numerar ajustate ale proiectului.
Pentru alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului

şi, mai specific, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să
depăşească valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.
În practică, acesta se exprimă ca ENPV pozitivă, un raport Beneficii/Costuri (B/C) mai mare
ca 1 şi o ERR a proiectului care depăşească rata de actualizare utilizată pentru calcularea
ENPV.
7.1.2 Stabilirea ratei de actualizare socială
Pentru actualizarea fluxurilor financiare şi pentru calcularea ENPV se va determina rata de

actualizare corespunzătoare în procente.
Pentru calculul practic de actualizare a fluxului de numerar se utilizează factorul de

actualizare cu care se multiplică fluxul de numerar anual.
Factorul financiar de actualizare a t se calculează astfel:
, unde:
i este rata socială anuală de actualizare;
n este numărul de ani aferent perioadei de referinţă.
În realizarea analizei financiare a prezentului proiect, pentru fiecare scenariu, s-a considerat
o rată de actualizare socială de 5%, recomandată de Comisia Europeană pentru România
pentru perioada 2014-2020.
7.1.3 Rata de rentabilitate economică (ERR)
Rata internă de rentabilitate financiară (R.I.R.E) este valoarea lui i pentru care valoarea
prezentă netă este egală cu zero. Cu alte cuvinte valoarea R.I.R.E se obţine prin rezolvarea
ecuaţiei următoare:
FAZA: S.F.
7.1.4 Valoarea prezentă netă economică (ENPV)
Aceasta este definită prin formula:
unde St este fluxul de numerar la momentul n, at este factorul economic de actualizare, iar i
este rata de actualizare socială.
7.2 AJUSTARI FAŢĂ DE ANALIZA FINANCIARĂ
Costurile proiectului economic (faţă de cel financiar) sunt măsurate din punct de vedere al
costurilor lor de ‘resursă’ sau ‘oportunitate’; acesta reprezintă beneficiul care poate fi
predeterminat (pierderea de oportunitate) de societate prin utilizarea în proiect a resurselor
economice limitate comparativ cu o utilizare alternativă a fondurilor în alte scopuri.
Beneficiile economice ale proiectului pot fi măsurate din punct de vedere al costurilor evitate
ca rezultat al implementării proiectului, sau din punct de vedere al beneficiilor externe care
rezultă din implementarea proiectului şi care nu sunt incluse în analiza financiară.
Punctul de start în analiza economică este fluxul de numerar calculat pentru analiza
financiară la care sunt introduse trei tipuri de corecţii. Aceste corecţii se reflectă în fluxurile
economice de numerar:
(i) corecţia fiscală reprezintă excluderea taxelor directe şi indirecte, a contribuţiilor sociale
şi a subvenţiilor;
(ii) conversia preţurilor de piaţă în preţuri-umbră; în practică, aceasta ajustare se face prin
aplicarea unui factor de conversie. În lipsa datelor de piaţă, factorul de conversie folosit
poate fi 1.
Pentru această Analiza Cost-Beneficii s-a folosit un factor de conversie egal cu 1.
(iii) monetizarea externalităţilor. Beneficiile proiectului pot avea forma beneficiilor pentru
societate care nu sunt considerate în mod corespunzător în analiza financiară, chiar dacă
sunt un rezultat aşteptat al proiectului, deoarece nu sunt integral cuprinse în preţurile
FAZA: S.F.
financiare datorită lipsei unei valori de piaţă (şi/sau datorită distorsionărilor pieţelor). Un
exemplu tipic este îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor.
7.2.1 Ajustarea costurilor de investiţie
Corecţia fiscală porneşte de la valoarea fără TVA a investiţiei, din care se scad contribuţiile
sociale considerând ponderea forţei de muncă pentru fiecare categorie de cheltuieli. S-au
luat în considerare:
Pentru angajaţii din sectorul Construcţii care beneficiază de scutiri de impozite şi contribuţii:
- contribuţia angajatorului CAM 0,3375%
- contribuţia angajatului CAS 21,5%
Pentru angajaţii din celelalte sectoare:

- contribuţiile si impozitele angajatului CAS 25% + CASS 10% + Impozit pe venit 10% = 45%.
Tabelele următoare prezintă valoarea ajustată a costurilor de investiţie, pentru Scenariul 1 şi

Scenariul 2.

Valori ajustate
Categoria de lucrări Total fără 2019 2020 Forța Total 2019 2020
TVA de ajustat
muncă
(%)
Obtinerea/Amenajarea
2.182.025 1.592.259 589.766 30% 1.873.047 1.366.793 506.254
terenului
Asigurarea utilitatilor
4.899.264 4.899.264 30% 4.205.521 4.205.521 0
necesare
Proiectare si asistenta
8.307.781 6.178.450 2.129.331 80% 5.170.730 3.845.443 1.325.288
tehnica
Constructii 47.967.156 33.577.009 14.390.147 30% 44.871.132 31.409.793 13.461.340
Instalatii 36.025.507 18.012.753 18.012.753 30% 30.924.242 15.462.121 15.462.121
Montaj utilaje 4.431.564 4.431.564 100% 2.339.844 0 2.339.844
Utilaje, echipamente 28.888.133 9.629.378 19.258.755 0% 28.888.133 9.629.378 19.258.755
Dotari 571.154 571.154 0% 571.154 0 571.154
Alte cheltuieli 11.228.462 5.614.231 5.614.231 30% 9.638.496 4.819.248 4.819.248
Probe, teste etc 1.655.265 1.655.265 60% 1.186.489 0 1.186.489
Investitie 146.156.312 79.503.345 66.652.968 125.972.594 68.150.959 57.821.635
FAZA: S.F.

Valori ajustate
Categoria de lucrări Total fără 2019 2020 Forța Total 2019 2020
TVA de ajustat
muncă
(%)
Obtinerea/Amenajarea
2.182.025 1.592.259 589.766 30% 1.873.047 1.366.793 506.254
terenului
Asigurarea utilitatilor
4.899.264 4.899.264 30% 4.205.521 4.205.521 0
necesare
Proiectare si asistenta
8.757.833 6.628.502 2.129.331 80% 5.450.841 4.125.554 1.325.288
tehnica
Constructii 55.583.508 38.908.455 16.675.052 30% 51.995.889 36.397.122 15.598.767
Instalatii 36.025.507 18.012.753 18.012.753 30% 30.924.242 15.462.121 15.462.121
Montaj utilaje 4.431.564 4.431.564 100% 2.339.844 0 2.339.844
Utilaje, echipamente 28.888.133 9.629.378 19.258.755 0% 28.888.133 9.629.378 19.258.755
Dotari 571.154 571.154 0% 571.154 0 571.154
Alte cheltuieli 11.974.051 5.987.025 5.987.025 30% 10.278.508 5.139.254 5.139.254
Probe, teste etc 1.655.265 1.655.265 60% 1.186.489 0 1.186.489
Investitie 154.968.305 85.657.637 69.310.667 133.430.582 73.327.582 60.103.000
Valoarea reziduală a fost recalculată în concordanţă cu valoarea ajustată a investiţiei.

Singura categorie de lucrari care nu este integral amotizată la sfârşitul perioadei de referinţă
este „Construcţii”.
Scenariul 1 (varianta minimală):
Lucrari Durata de Perioada Procent de Valoare (exclude Valoarea Valoare

majore viata specifica de depreciere contributii si amortizata reziduala
(ani) amortizare (ani) anual (%) taxe) (lei) (lei)
1 2 3 4 5 6 7
Constructii 32-48 40 3% 44.871.132 33.653.349 11.217.783
44.871.132 Total 11.217.783
FAZA: S.F.
Scenariul 2 (varianta maximală):
Lucrari Durata de Perioada Procent de Valoare (exclude Valoarea Valoare

majore viata specifica de depreciere contributii si amortizata reziduala
(ani) amortizare (ani) anual (%) taxe) (lei) (lei)
1 2 3 4 5 6 7
Constructii 32-48 40 3% 51.995.889 38.996.917 12.998.972
51.995.889 Total 12.998.972
7.2.2 Ajustarea costurilor de operare:
Pentru cheltuieli cu utilităţile, mentenanţa echipamentelor şi consumabile a fost aplicat

factorul de conversie 1.
Pentru cheltuielile salariale, au fost deduse taxele şi contribuţiile salariale:

- contribuţiile si impozitele angajatului CAS 25% + CASS 10% + Impozit pe venit 10% = 45%.
7.2.3 Ajustarea veniturilor:
Recomandarea ghidurilor naţionale şi europene pentru intocmirea Analizelor Cost-Beneficii

este ca încasările din titluri de călătorie să nu fie luate în calcul în Analiza Economică,
deoarece reprezintă un venit pentru operator şi un cost pentru consumator, iar efectul
agregat la nivelul societăţii este zero.
7.2.4 Monetizarea externalităţilor proiectului
Beneficiile economice ale proiectului pot fi măsurate din punct de vedere al costurilor evitate
ca rezultat alimplementării proiectului, sau din punct de vedere al beneficiilor externe care
rezultă din implementarea proiectului şi care nu sunt incluse în analiza financiară.
Externalităţile proiectului sunt următoarele:
Valoarea timpului economisit:

A fost considerată o medie de 30 minute/zi lucrătoare pentru persoanele care aleg metroul in
detrimentul altor mijloace de transport public; pentru utilizatorii care aleg metroul în locul
transportului individual, se consideră ca nu se fac economii de timp. Valoarea timpului
recomandată de Ghidul Național de Evaluare a Proiectelor în Sectorul de Transport și
Metodologia de Prioritizare a Proiectelor din cadrul Master Planului - Volumul 2, Partea C:
Ghid privind Elaborarea Analizei CostBeneficiu Economice şi Financiare şi a Analizei de Risc,
Februarie 2014 este de 3,62 euro/oră/persoană.
Economii de combustibil ale populaţiei:
FAZA: S.F.
Au fost luaţi în considerare consumatorii care aleg metroul în detrimentul transportului

individual/cu taxiul, la un grad mediu de ocupare al autovehiculului de 1,8 persoane şi cu un
traseu mediu de 8 km/zi, consum mediu 6l/100 km, cost mediu al carburantului 5 lei.
Evitarea costurilor economico-sociale cu poluarea aerului:
traseu mediu de 8 km/zi.
Valoarea recomandată de Ghidul Național de Evaluare a Proiectelor în Sectorul de Transport
și Metodologia de Prioritizare a Proiectelor din cadrul Master Planului - Volumul 2, Partea C:
Ghid privind Elaborarea Analizei CostBeneficiu Economice şi Financiare şi a Analizei de Risc,
Februarie 2014 pentru costurile cu poluarea aerului în zona metropolitană este 0,99
euro/vehicul/km.
Evitarea costurilor cu accidentele rutiere:
traseu mediu de 8 km/zi. Prestaţia rutieră a Municipiului Bucureşti se reduce cu 0,59%, iar
costul accidentelor a fost calculat proporţional, în baza incidenţei cunoscute.
7.3 INDICATORII ECONOMICI AI PROIECTULUI
Indicatorii economici ai proiectului – centralizarea rezultatelor pentru cele două scenarii:
Indicatorii
proiectului
Indicatorii economici ai investiţiei
Rata de rentabilitate economică
Rata de 22,40% (RON) depăşeşte cu mult rata de actualizare
rentabilitate socială, în concluzie proiectul este
economică ERR 22,60% (EUR) foarte benefic pentru societate şi merită
finanţat.
Scenariul 1
630.455.154 (RON) Valoarea actualizată netă economică

Valoarea
este pozitivă, în concluzie proiectul este
actualizată netă 138.039.849 (EUR)
foarte benefic pentru societate şi merită
economică ENPV
finanţat.
Raportul Beneficiu/Cost este
Raportul 4,32 (RON) supraunitar, în concluzie proiectul este
Beneficiu/Cost 4,37 (EUR) foarte benefic pentru societate şi merită
finanţat.
Indicatorii Valoarea rezultată Concluzie
FAZA: S.F.
proiectului
Indicatorii economici ai investiţiei
Rata de rentabilitate economică
Rata socială de 21,60% (RON) depăşeşte rata de actualizare socială, în
rentabilitate
21,80% (EUR) concluzie proiectul este benefic pentru
economică ERR
societate şi merită finanţat.
Scenariul 2
Valoarea actualizată netă economică

Valoarea 623.498.305 (RON) este pozitivă, în concluzie proiectul este
actualizată netă
136.546.776 (EUR) benefic pentru societate şi merită
economică ENPV
finanţat.
Raportul Beneficiu/Cost este
Raportul 4,17 (RON) supraunitar, în concluzie proiectul este
Beneficiu/Cost 4,21 (EUR) benefic pentru societate şi merită
finanţat.
Tabelele de calcul al indicatorilor economici pentru cele două scenarii, în lei şi în euro, sunt
prezentate în Anexa 3.
8. ANALIZA COST-EFICACITATE
Analiza cost-eficacitate se realizează în locul analizei economice, atunci când aceasta nu este
obligatorie.
HG 907/2016, privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice
impune obligativitatea analizei economice pentru proiectele care depăşesc pragul pentru care
documentaţia tehnicoeconomică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor
Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Pragul menţionat în Nota de Fundamentare a HG 907/2016 este de 30 milioane lei.
9. ANALIZA DE SENZITIVITATE
Obiectivul analizei sensibilității este de a evalua performanța indicatorilor profitabilității

proiectului.
Analiza sensibilității permite determinarea variabilelor "critice" sau parametrilor
componentelor proiectului. Astfel de variabile sunt acelea ale căror variații, pozitive sau
negative, au cel mai mare impact asupra performanței financiare a unui proiect.
FAZA: S.F.
Analiza este realizată variind un element o dată și determinând efectul acelei modificări
asupra indicatorilor proiectului. Indicatorii de performanță care au fost considerați în analiza
sensibilității sunt FRR și FNPV pentru analiza financiară; ERR, ENPV si B/C pentru analiza
economică.
Etapele acoperite pentru analiza sensibilității sunt:

— identificarea variabilelor critice;
— calcularea senzitivității variabilelor și a indicatorilor de performanță considerați;
— evaluarea distribuției probabilității pentru factorii de profitabilitate considerați.
Variabilele identificate pentru acest proiect utilizate în calcularea intrărilor/ieșirilor din

analiza financiară şi analiza economică sunt indicate în tabelul de mai jos:
Registrul variabilelor cu impact asupra proiectului
Categorii Variabile
Dinamica prețurilor -evoluția PIB;

-rata de creștere a salariilor reale;
-prețurile la energie;
-modificări ale prețurilor serviciilor utilizate.
Cheltuielile investiției -durata construcției (întârzieri în realizare);
-cheltuieli legate de mâna de lucru, materiale,
transport, echipament.
Cheltuieli de exploatare -cheltuieli administrative;
-prețul energiei electrice;
-prețul materialelor și/sau serviciilor utilizate.
Venituri - gradul populării noii zone rezidenţiale;
- viteza populării noii zone rezidenţiale;
- modificari ale tarifelor serviciilor oferite.
Beneficii publice - gradul populării noii zone rezidenţiale;
- viteza populării noii zone rezidenţiale;
Pentru variabilele identificate se realizează o analiză calitativă a impactului acestora asupra

proiectului.
FAZA: S.F.
Impactul variabilelor critice:

Categorii Variabile Influența Impact
Dinamica -evoluția PIB; Creșterea sau -scăzut
prețurilor -rata de creștere a salariilor reale; descreșterea -mediu
-prețurile la energie; cheltuielilor de -mediu
investiţie și a
-modificări ale prețurilor serviciilor cheltuielilor de -mediu
utilizate. exploatare.
Cheltuielile -durata construcției (întârzieri în Creșterea sau -ridicat

investiției realizare) ; descreșterea valorii
-cheltuieli legate de mâna de lucru, investiției -ridicat
materiale, transport, echipament.
Cheltuieli de -cheltuieli administrative; Creșterea sau -scăzut
exploatare -prețul energiei electrice; descreșterea -mediu
cheltuielilor de -mediu
-prețul materialelor și/sau serviciilor
exploatare
utilizate.
Venituri - gradul populării noii zone rezidenţiale; Creșterea sau -ridicat
- viteza populării noii zone rezidenţiale; descreșterea veniturilor -ridicat
- modificari ale tarifelor serviciilor -mediu
oferite.
Beneficii publice - gradul populării noii zone rezidenţiale; Creșterea sau -ridicat
- viteza populării noii zone rezidenţiale; descreșterea -ridicat
beneficiilor socio-
economice
Pentru acest proiect au fost selectate următoarele variabile critice:

1. Pentru analiza financiară:
 creșterea sau descreșterea cheltuielilor de investiții;
 creșterea sau descreșterea cheltuielilor de operare;
 creșterea sau descreșterea veniturilor.
2. Pentru analiza economică:

 creșterea sau descreșterea cheltuielilor de investiții;
 creșterea sau descreșterea cheltuielilor de operare;
 creșterea sau descreșterea beneficiilor socio-economice.
FAZA: S.F.
Indicatorii Analizei Financiare şi Economice au fost calculaţi în ipoteza creșterii și scăderii

cheltuielilor de investiție, a cheltuielilor de operare şi a veniturilor respectiv beneficiilor cu
1%, 5% și 10%.
Tabelele de mai jos prezintă senzitivitatea analizei financiare pentru cele două scenarii, în
euro:
Analiza de senzitivitate financiară - Scenariul 1 (variantă minimală)
FIRR Variația FIRR FNPV Variația FNPV

Valori de bază -0,75% -EUR 21.403.135
Creșterea cheltuielilor de investiție
1% -0,79% 5,90% -EUR 21.761.132 1,67%
5,0% -0,96% 28,73% -EUR 23.193.124 8,36%
10% -1,16% 55,62% -EUR 24.983.113 16,73%
Deviere standard 24,89% 7,54%
Scăderea cheltuielilor de investiție
1% -0,70% -5,99% -EUR 21.045.137 -1,67%
5,0% -0,52% -30,79% -EUR 19.613.146 -8,36%
10% -0,27% -63,90% -EUR 17.823.157 -16,73%
Creșterea cheltuielilor de operare
1% -0,80% 7,35% -EUR 21.587.491 0,86%
5,0% -1,03% 37,31% -EUR 22.324.916 4,31%
10% -1,32% 76,07% -EUR 23.246.697 8,61%
Scăderea cheltuielilor de operare
1% -0,69% -7,30% -EUR 21.218.778 -0,86%
5,0% -0,48% -35,98% -EUR 20.481.354 -4,31%
10% -0,22% -70,74% -EUR 19.559.572 -8,61%
Creșterea veniturilor
1% -0,65% -13,18% -EUR 21.074.812 -1,53%
5,0% -0,27% -64,23% -EUR 19.761.521 -7,67%
10% 0,18% -124,63% -EUR 18.119.908 -15,34%
Scăderea veniturilor
1% -0,85% 13,36% -EUR 21.731.457 1,53%
5,0% -1,26% 68,70% -EUR 23.044.748 7,67%
10% -1,82% 142,65% -EUR 24.686.361 15,34%
FAZA: S.F.
Analiza de senzitivitate financiară - Scenariul 2 (variantă maximală)
FIRR Variația FIRR FNPV Variația FPVE

Valori de bază -0,95% -EUR 23.479.244
1% -1,00% 4,47% -EUR 23.858.003 1,61%
5,0% -1,16% 21,73% -EUR 25.373.038 8,07%
10% -1,35% 42,04% -EUR 27.266.833 16,13%
1% -0,91% -4,53% -EUR 23.100.485 -1,61%
5,0% -0,73% -23,32% -EUR 21.585.450 -8,07%
10% -0,49% -48,41% -EUR 19.691.655 -16,13%
1% -1,01% 5,56% -EUR 23.663.600 0,79%
5,0% -1,22% 28,20% -EUR 24.401.025 3,93%
10% -1,50% 57,45% -EUR 25.322.806 7,85%
1% -0,90% -5,52% -EUR 23.294.888 -0,79%
5,0% -0,69% -27,23% -EUR 22.557.463 -3,93%
10% -0,44% -53,56% -EUR 21.635.682 -7,85%
Creșterea veniturilor
1% -0,86% -9,97% -EUR 23.150.921 -1,40%
5,0% -0,49% -48,65% -EUR 21.837.631 -6,99%
10% -0,05% -94,48% -EUR 20.196.017 -13,98%
Scăderea veniturilor
1% -1,05% 10,10% -EUR 23.807.567 1,40%
5,0% -1,45% 51,90% -EUR 25.120.857 6,99%
10% -1,98% 107,59% -EUR 26.762.471 13,98%
FAZA: S.F.
Tabelele de mai jos prezintă senzitivitatea analizei economice, în euro:
Analiza de senzitivitate economică - Scenariul 1 (variantă minimală)
ERR Variația ERR ENPV Variația ENPV B/C Variația B/C

Valori de bază 22,60% 138.039.849 4,37
1% 22,46% -0,60% 137.780.117 -0,19% 4,34 -0,64%
5,0% 21,94% -2,92% 136.741.191 -0,94% 4,23 -3,12%
10% 21,32% -5,65% 135.442.533 -1,88% 4,10 -6,04%
Deviere standard 2,53% 0,85% 2,71%
1% 22,74% 0,61% 138.299.580 0,19% 4,39 0,65%
5,0% 23,31% 3,15% 139.338.506 0,94% 4,51 3,32%
10% 24,08% 6,54% 140.637.164 1,88% 4,67 6,88%
1% 22,59% -0,06% 137.894.883 -0,11% 4,35 -0,35%
5,0% 22,53% -0,32% 137.315.023 -0,53% 4,29 -1,74%
10% 22,46% -0,64% 136.590.197 -1,05% 4,22 -3,41%
1% 22,61% 0,06% 138.184.814 0,11% 4,38 0,35%
5,0% 22,67% 0,32% 138.764.675 0,53% 4,44 1,80%
10% 22,74% 0,64% 139.489.501 1,05% 4,53 3,66%
Creșterea beneficiilor
1% 22,75% 0,67% 139.824.944 1,29% 4,41 1,00%
5,0% 23,35% 3,30% 146.965.325 6,47% 4,58 4,98%
10% 24,07% 6,52% 155.890.801 12,93% 4,80 9,97%
Scăderea beneficiilor
1% 22,45% -0,67% 136.254.753 -1,29% 4,32 -1,00%
5,0% 21,83% -3,40% 129.114.372 -6,47% 4,15 -4,98%
10% 21,04% -6,90% 120.188.896 -12,93% 3,93 -9,97%
FAZA: S.F.
Analiza de senzitivitate economică - Scenariul 2 (variantă maximală)
ERR Variația ERR ENPV Variația ENPV B/C Variația B/C

Valori de bază 21,80% 136.546.776 4,21
1% 21,67% -0,61% 136.272.113 -0,20% 4,18 -0,65%
5,0% 21,16% -2,95% 135.173.464 -1,01% 4,07 -3,18%
10% 20,56% -5,70% 133.800.153 -2,01% 3,95 -6,16%
1% 21,94% 0,62% 136.821.438 0,20% 4,23 0,66%
5,0% 22,49% 3,17% 137.920.087 1,01% 4,35 3,39%
10% 23,24% 6,59% 139.293.399 2,01% 4,50 7,02%
1% 21,79% -0,06% 136.401.810 -0,11% 4,19 -0,34%
5,0% 21,73% -0,32% 135.821.950 -0,53% 4,14 -1,67%
10% 21,66% -0,64% 135.097.124 -1,06% 4,07 -3,29%
1% 21,82% 0,06% 136.691.741 0,11% 4,22 0,34%
5,0% 21,87% 0,32% 137.271.602 0,53% 4,28 1,73%
10% 21,94% 0,64% 137.996.428 1,06% 4,35 3,52%
Creșterea beneficiilor
1% 21,95% 0,67% 138.331.871 1,31% 4,25 1,00%
5,0% 22,53% 3,33% 145.472.252 6,54% 4,42 4,98%
10% 23,23% 6,57% 154.397.728 13,07% 4,63 9,97%
Scăderea beneficiilor
1% 21,65% -0,68% 134.761.680 -1,31% 4,16 -1,00%
5,0% 21,05% -3,43% 127.621.299 -6,54% 4,00 -4,98%
10% 20,28% -6,96% 118.695.823 -13,07% 3,79 -9,97%
Graficele următoare prezintă variaţia raportului Beneficii/Costuri în funcţie de variabilele

studiate, pentru Scenariul 1 și Scenariul 2.
FAZA: S.F.
6.00 Variația indicatorului B/C - Scenariul 1

5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
-
-10% -5% -1% 0 +1% +5% +10%
Cost inv Cost op Benef
5.00
Variația indicatorului B/C - Scenariul 2
4.50
4.00
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
-
-10% -5% -1% 0 +1% +5% +10%
Cost inv Cost op Benef
FAZA: S.F.
EVALUAREA RISCULUI FINANCIAR
Pentru a identifica distribuţia de probabilitate a rezultatelor financiare şi economice a căror

elasticitate a fost analizată anterior s-a aplicat simularea Monte Carlo.
Scenariul pesimist, respectiv optimist de populare a zonei rezidenţiale adiacente staţiei de

metrou, precum şi incertitudinile legate de comportamentul de transport al populaţiei,
conduc o variaţie a veniturilor financiare, respectiv a beneficiilor economice, de până la +/-
25%, procent care a fost utilizat în simulare. Pentru costurile de investiţie şi operare,
simularea a fost efectuată cu o variaţie de +/- 15%.
Simularea Monte Carlo - Analiza Financiară - Scenariul 1:
Indicatorul FNPV variază între -7,31 si -34.36 milioane euro, rămânând negativ în toate
situaţiile simulate.
Probabilitatea ca proiectul să necesite finanţare din fonduri locale/naţionale/comunitare

este de 100%.
FAZA: S.F.
Simularea Monte Carlo - Analiza Economică - Scenariul 1:
Indicatorul ENPV variază între 91,76 si 183,86 milioane euro, rămânând pozitiv în toate
situaţiile simulate.
Probabilitatea ca proiectul să fie benefic societăţii şi să merite finanţat este de 100%.
FAZA: S.F.
Simularea Monte Carlo - Analiza Financiară - Scenariul 2:
Indicatorul FNPV variază între -9,85 si -36,22 milioane euro, rămânând negativ în toate
stituaţiile simulate.
Probabilitatea ca proiectul să necesite finanţare din fonduri locale/naţionale/comunitare

este de 100%.
FAZA: S.F.
Simularea Monte Carlo - Analiza Economică - Scenariul 2:
Indicatorul ENPV variază între 90,68 si 183,73 milioane euro, rămânând pozitiv în toate
stituaţiile simulate.
Probabilitatea ca proiectul să fie benefic societăţii şi să merite finanţat este de 100%.

SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB Semnat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB Semnat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“SERVICII DE PROIECTARE SPECIALIZATĂ ÎN SCOPUL OBȚINERII STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

P738/2018-SF.01-ACB SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB.Docx Decembrie, 2018 Pagina 1/51

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

2.2 Obiectivele investiției .................................................................................................... 5

2.3 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea

2.4 Analiza cererii .............................................................................................................. 9

4. ANALIZA FINANCIARĂ ................................................................................... 15

4.1.4 Valoarea prezentă netă financiară (FNPV) ........................................................................... 17

4.1.5 Specificarea perioadei de referinţă ................................................................................... 18

4.1.6 Valoarea reziduală a investiției ........................................................................................ 19

4.2 Costuri financiare ale proiectului .....................................................................................20

4.2.1 Costul total al investiției ................................................................................................ 20

4.2.2 Costuri de operare şi mentenanţă ..................................................................................... 23

4.3 Veniturile proiectului ....................................................................................................26

4.4 Surse de finanţare ........................................................................................................30

5. INDICATORI FINANCIARI ................................................................................ 30

6. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI ................................................................... 32

7. ANALIZA ECONOMICĂ ................................................................................... 32

7.1.1 Scopul analizei economice .............................................................................................. 33

7.1.2 Stabilirea ratei de actualizare socială ................................................................................ 33

7.1.3 Rata de rentabilitate economică (ERR) ............................................................................... 33

P738/2018-SF.01-ACB SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB.Docx Decembrie, 2018 Pagina 2/51

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

7.1.4 Valoarea prezentă netă economică (ENPV) .......................................................................... 34

7.2 AJUSTARI FAŢĂ DE ANALIZA FINANCIARĂ ................................................................................34

7.2.1 Ajustarea costurilor de investiţie: ...................................................................................... 35

7.2.2 Ajustarea costurilor de operare: ........................................................................................ 37

7.2.3 Ajustarea veniturilor: ..................................................................................................... 37

7.2.4 Monetizarea externalităţilor proiectului .............................................................................. 37

7.3 INDICATORII ECONOMICI AI PROIECTULUI .................................................................................38

8. ANALIZA COST-EFICACITATE .......................................................................... 39

9. ANALIZA DE SENZITIVITATE ........................................................................... 39

10. CONCLUZII ............................................................................................. 51

ANEXE ................................................................................................... 52-71

P738/2018-SF.01-ACB SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB.Docx Decembrie, 2018 Pagina 3/51

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

Analiza cost-beneficiu are ca obiect evaluarea financiară şi economică a investiţiei propuse,

2.1 Date generale

În strategia METROREX de extindere a Magistralei 2 de metrou în perioada 2016-2030 sunt

P738/2018-SF.01-ACB SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB.Docx Decembrie, 2018 Pagina 4/51

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

2.2 Obiectivele investiției

Destinația construcției propuse va fi de stație de metrou supraterană, cu rol urban de

Funcțiunile principale vor fi: peron de îmbarcare/debarcare călători în rame de metrou,

Obiectivele generale ale proiectului se înscriu în strategia de dezvoltare a Metrorex şi

La nivelul Sectorului 4, dar şi la nivelul întregului areal urban Bucureşti-Ilfov, se urmăreşte

P738/2018-SF.01-ACB SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB.Docx Decembrie, 2018 Pagina 5/51

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

2.3 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

La Recensământul din 2011 populaţia Sectorului 4 număra 287,8 mii persoane.

Centrul oraşului Bucureşti prezintă un declin al densităţii rezidenţiale în favoarea regiunilor

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

angajate în domeniul informațiilor și comunicațiilor. În domeniul sănătății și al asistenței

- consumul de combustibil generează costuri directe ale transportului individual evaluate

- Traficul contribuie la emsiile de CO aproape in totalitate, la 75% din emisiile de NOx,

P738/2018-SF.01-ACB SF Statie Berceni-Centura - Anexa 3 - ACB.Docx Decembrie, 2018 Pagina 7/51

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE

În prezent, distribuţia spaţială a serviciului de transport public urban şi parametrii calităţii

La nivelul municipalităţii, promovarea unui model comportamental de deplasare durabilă

Datorită capacităţii tehnice mari de transport, metroul reprezintă reţeaua de bază de

Conform PMUD Bucureşti-Ilfov 2016 - 2030, creșterea numărului de utilizatori de metrou și de

Lungimea reţelei de metrou a municipiului Bucureşti se întinde pe 71.00 km distribuiţi pe

VOL.1. STUDIU DE FEZABILITATE