INTRODUCERE

Capacitatea structurilor economiei româneşti de a îndeplini criteriile de

eficienţă şi competitivitate europene şi internaţionale depinde de reforma economică
şi socială iniţiată de Guvernul României în anii 90. Unul din obiectivele reformei
învăţământului, prevăzut în strategia de aderare a României la Uniunea Europeană,
este restructurarea pregătirii profesionale

Adoptarea în România a standardelor ocupaţionale a avut la bază nevoia de a

asigura funcţionarea unui mecanism clar de cooperare între furnizorii de pregătire şi
cerinţele reale ale locurilor de muncă.
Pe plan internaţional există o tendinţă continuu crescătoare de adoptare a unor
instrumente capabile să facă acest lucru.

Indiferent de denumirea folosită - standarde de aptitudini (Skill Standards),

standarde ocupaţionale (Occupational Standards), standarde de competenţă
(Competency Standards) - scopul lor este acelaşi: de a oferi repere clare, de ordin
calitativ, privind îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor specifice locului de
muncă.

Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare –COSA a fost abilitat prin

HG 779/ 1999 să adopte o metodologie unitară de elaborare a standardelor
ocupaţionale conform practicilor europene şi internaţionale şi să aprobe noi standarde
şi modificarea sau anularea celor existente.

STANDARDE OCUPAŢIONALE

Standardele ocupaţionale sunt documente care definesc în termeni de

competenţe cerinţele necesare pentru realizarea eficientă a activităţilor într-o
ocupaţie.

Competenţa reprezintă capacitatea de a aplica, combina şi transfera

cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru realiza
activităţile cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în
standardul ocupaţional.

A fi competent într-o ocupaţie presupune :

• a aplica cunoştinţe tehnice de specialitate
• a analiza şi a lua decizii
• a folosi creativitatea
• a lucra împreună cu alţii ca membru într-o echipă
• a comunica eficient
• a se adapta la mediul în care se desfăşoară munca respectivă
• a face faţă situaţiilor neprevăzute
 Standardele ocupaţionale cuprind unităţi de competenţă, grupate în arii de
competenţă.

Formatul Standardului Ocupaţional adoptat de COSA

TITLUL UNITĂŢII

Activitate majoră cu un rezultat evaluabil

DESCRIEREA UNITĂŢII
Detaliază şi clarifică titlul unităţii

ELEMENTE CRITERII DE REALIZARE

DE COMPETENŢĂ
Repere calitative asociate
Activităţi cheie care compun activitatea rezultatelor activităţilor din
majoră descrisă în unitate elementele de competenţă

GAMA DE VARIABILE

Gama contextelor şi condiţiilor în care se desfăşoară activităţile descrise în

unitate

GHIDUL PENTRU EVALUARE

Furnizează informaţii generale privind dovezile necesare pentru demonstrarea

competenţei în unitate în ansamblul ei

Unitatea de competenţă defineşte o activitate majoră cu un rezultat concret

(produs sau serviciu). Titlul unităţii de competenţă trebuie să fie clar şi concis.
Unitatea de competenţă cuprinde o scurtă descriere a scopului activităţii enunţate,
elemente de competenţă, criterii de realizare, o gamă de variabile şi un ghid pentru
evaluare.

Elementele de competenţă cuprind activităţile cheie pe care un angajat

trebuie să le realizeze pentru a îndeplini complet competenţa enunţată în unitate.
Fiecărui element îi corespund unul sau mai multe criterii de realizare.

Criteriile de realizare descriu repere calitative asociate cu rezultatele obţinute

sau cu îndeplinirea reuşită a activităţilor din elementele de competenţă.

Gama de variabile reprezintă gama contextelor şi condiţiilor în care se

desfăşoară activităţile descrise în unitate.
 Ghidul pentru evaluare furnizează informaţii asupra dovezilor necesare
pentru demonstrarea competenţei în unitatea de competenţă în ansamblul ei (
cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice)

Avantajele utilizării standardelor ocupaţionale sunt:

• dezvoltarea programelor de pregătire profesională iniţială şi continuă adaptate
cerinţelor locurilor de muncă
• îmbunătăţirea calităţii conţinutului cursurilor de formare profesională
• recunoaşterea competenţelor profesionale indiferent de modul în care au fost
dobândite
•asigurarea transferabilităţii competenţelor de la un domeniu de activitate la
altul.