Capitolul I.

Metodologia cercetării În anul 2003 IRP a realizat în cadrul proiectului „Asistenţa Reformei Penitenciare
în Republica Moldova‖ unele sondaje pe bază de chestionar în care au fost implicaţi la fel procurori,
avocaţi şi judecători, fiind studiate aceleaşi subiecte, scopul de bază atunci fiind elaborarea şi
întroducerea unui sistem alternativ de pedepse penale. În 2006 IRP a lansat un nou proiect
„Consolidarea Reformei Sistemului de Justiţie Penală din Republica Moldova‖, realizat cu suportul
financiar al Interchurch Organisation for Development Cooperation (Olanda), în cadrul căruia a fost
desfăşurat un nou sondaj, scopul căruia a fost studierea situaţiei respectării drepturilor persoanelor din
arest preventiv, evaluarea eficienţei unor instituţii procesual-penale şi studierea procesului
implementării alternativelor la detenţie. Scopul cercetării: reformarea sistemului de justiţie penală al
Moldovei; administrarea eficientă a probelor în procesul penal; aplicarea eficientă a măsurilor
preventive şi de protecţie; promovarea şi implementarea alternativelor arestului preventiv şi pedepsei
penale.Accentul în realizarea scopului a fost pus pe atingerea următoarele obiective: 1.studierea
modului de organizare şi funcţionare a sistemului de justiţie penală al Moldovei; 2.evaluarea modului în
care are loc administrarea probelor în procesul penal; 3.monitorizarea aplicării măsurilor preventive şi
de protecţie; 4.promovarea şi implementarea alternativelor arestului preventiv şi pedepsei penale.
Obiectul cercetării îl constituie opiniile procurorilor, avocaţilor şi judecătorilor din mun. Chişinău. Pentru
a putea oferi o imagine reală despre modul de evaluare şi aplicare a măsurilor alternative detenţiei ca
măsură preventivă sau de pedeapsă şi pentru a evalua eficienţa unor instituţii ale justiţiei penale, IRP a
realizat o investigaţie pe bază de chesionar, utilizînd un eşantion reprezentativ pentru universul
cercetării. Au fost supuse cercetării în jur de 194 de persoane (54 avocaţi, 89 procurori, 51 judecători).
Tuturor respondenţilor supuşi investigaţiei li s-au propus chestionare în limba dorită de ei, fapt ce le-a
permis acestora să răspundă la întrebări de sine stătător şi în mod liber. Eşantionul a fost stabilit astfel,
încît să reflecte în mod proporţional şi real situaţia din Republica Moldova. Anchetele au fost completate
de sine stătător fiind anonime.