UNVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

Reamenajarea unei grădini private

în județul Iași, comuna Tomești

Prof. Îndrumător: Șef lucr., dr. Student: Mogîldea Teodora

Tatiana Sandu an III, Peisagistică, grupa 506

AN UNIVERSITAR 2019-2020
 CUPRINS

CAP. I - CONDIȚII NATURALE

1.1. AȘEZAREA TERENULUI

1.2. CONDIȚII GEOLOGICE
1.3. CONDIȚII GEOMORFOLOGICE
1.4. CONDIȚII PEDOLOGICE
1.5. CONDIȚII HIDROLOGICE
1.6. CONDIȚII CLIMATICE
1.7. VEGETAȚIA

CAP. II - CONDIȚII SOCIAL ECONOMICE

1.8. AMPLASAREA ÎN INTRAVILAN/EXTRAVILAN

1.9. JUSTIFICAREA AMENAJĂRII
1.10. POSIBILITĂȚI MATERIALE DE EXECUȚIE

CAP. III - MEMORIU JUSTIFICATIV

1.11. JUSTIFICAREA PRINCIPIILOR DE PROIECTARE

1.12. JUSTIFICAREA VEGETAȚIEI PROPUSE ÎN AMENAJARE

CAP. IV - CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

1.13. LISTA MATERIALELOR NECESARE

1.14. DEVIZELE DE ÎNFIINȚARE ȘI ÎNTREȚINERE

CAP. V - PIESE DESENATE

1.15. SCHIȚA DE AMENAJARE (INIȚIALĂ)

 CAPITOLUL I – CONDIȚII NATURALE

1.1 AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Oraşul Iaşi este situat în partea de est a României şi anume în sudul Câmpiei deluroase a Jijiei,
câtre contactul acestuia cu Podişul Central Moldovenesc. Oraşul se extinde în şesul larg al Văii
Bahluiului şi pe versanţii acesteia, reprezentaţi prin terase fragmentate de către vşile râurilor
Ciric,Ţicau,Podgoria Copou şi Rediu în nord şi prin flancurile abrupte ale dealurilor
Miroslava,Cetăţuia,Capriţa şi Bălan în sud.

Aşezarea oraşului îmbină un relief variat de terase şi coline ce se succed ascendent,

diferenţiindu-se net de aşezarea din şesul Bahluiului, sau de cel al pantelor mai dulci sau mai abrupte
de versanţi spre văile care diferenţiază colinele. Aşezarea sa oferă vederi de pe colinele din sudul
oraşului, total sau parţial şi în general de la cote din ce în ce mai ridicate care domină oraşul şi care
formează o dublă ghirlandă de puncte de belvedere în imediata apropiere de pe dealurile Bucium.
Cetăţuia, Galata, şi Miroslava, sau mai departe, de culmile Holmul Mare, Păun-Repedea, profunzime
de culmile împădurite ale poienilor Bârnovei şi Mogoşeştilor. Caracteristic oraşului este perceperea
peisajului exterior de pe întreg cuprinsul sau care este variat, de un pitoresc deosebit, ca şi vederile
peisagiste de un farmec unic sub care apare oraşul văzut din împrejurimi. Dar chiar în cadrul oraşului
sau de pe cornise, de la o colină la alta, acesta îşi deschide frumuseţile interioare în desfăşurări de siluetă
sau de ansamblu care impresionează.

Acestora li se adaugă, sporindu-le frumuseţea, luminozitatea ce împrumută oraşului o

coloristică specifică sau clarobscurul vegetaţiilor ce se succed în departare ca un fundal de basm
imaginilor de prim plan.

Aceste aspecte pozitive de arhitectură peisageră şi estetică urbană constituie pentru oraşul Iaşi
una din trăsăturile cele mai caracteristice, fixându-i cu predominanţă specificul.

1.2 GEOLOGIA ŞI ALCĂTUIREA LITOLOGICĂ

Teritoriul municipiului Iaşi, se integrează în ansamblul podişului Moldovei, având o

alcătuire geologică relativ simplă, o mobilitate tectonică redusă şi cu o structură biologică destul de
uniformă.
Aşa cum rezultă din forajele adânci, executate în zonele Nicolina şi Socola, formaţiunile
geologice de până la 1931m aparţin la bază precambrianului, apoi ordovicianului şi silurianului din
cadrul erei paleozoice. Cea mai veche formaţie geologică – respectiv soclul Platformei Moldoveneşti –
se găseşte în fundamentul oraşului la 1121 m adâncime şi este de vârstă precambriană. Peste acest
fundament se află o cuvertură de depozite transgresive, în grosime de 518,90 m, formată din gresii şi
şisturi argiloase.
În atenţia proiectului nostru, se menţin cele mai noi depozite care apar pe teritoriul judeţului
şi al oraşului, cu grosimi de 10 – 30 m, formate din nisipuri şi pietrişuri la bază, argile şi loessoide la
partea superioară.La acestea se adaugă aluviunile din şesul Bahluiului şi a afluenţilor şi argile sau luturi
nisipoase de origine deluvio-coluvială.

1.3 CONDITII PEDOLOGICE

Din punct de vedere pedo-geografic teritoriul judeţului aparţine provinciei moldo-sarmatice,

care se caracterizează prin interferenţa tipurilor de sol est-european cu cele central-europene. Învelişul
de sol de pe teritoriul oraşului este foarte mozaicat, consecinţă a diversităţii factorilor geografici cu rol
pedogenetic - climă, vegetaţie, relief, roci, ape freatice, ş.a.
Astfel pe colinele joase din nordul Bahluiului şi vestul Nicolinei, predomină molisolurile, pe
coasta Bucium şi pe platoul înalt Repedea argiluvisolurile, pe restul Bahluiului şi a văilor afluenţilor
se află solurile hidro-halomorfe, iar pe versanţi rolul preponderent în deţin solurile slab dezvoltate.

Molisolurile
Reprezentate prin cernoziom, cernoziom cambric şi cernoziom argiloiluvial, sunt caracteristice
platourilor interfluviale şi versanţilor slab înclinaţi din zona Câmpiei Moldovei.
S-au format în condiţiile bioclimatice ale stepei şi silvostepei pe luturile loessoide (local pe
marne).
Argiluvisolurile
Sunt reprezentate prin solurile cenuşii, solurile brune şi solurile brune luvice (podzolite).
Solurile cenuşii din jurul laşilor se caracterizează printr-un conţinut mai redus de humus (2,5 - 4%),
textură mijlocie şi structură glomelurală, mai puţin stabilă în orizontul superior. Solul brun este foarte
puţin reprezentat la tranzitul dintre solurile cenuşii ale Coasei laşuhii, la solurile brun-luvice de pe
platoul Repedea - Păun. Solul brun-luvic (brun podzolit) se caracterizează printr-un grad redus de
saturaţie în baze (55 - 70%) şi reacţie accentuat acidă (pH 5,3 - 6), cărora li se asociază conţinutul redus
de humus (2 - 2,5 %).
Solurile hidro-halomorfe
Au o largă extindere în spaţiul oraşului, ocupând cea mai mare parte din şesul Bahluiului şi din
şesurile afluenţilor. Formarea lor este consecinţa stratului acvifor mineralizat şi apropiat de suprafaţă.
Sunt caracterizate prin lăcovişti salinizate şi lăcovişti mlăştinoase.
Lăcoviştile salinizate sunt net dominante, totalizând peste 80% dintre solurile hidro-
halomorfe, salinizarea lor provenind fie din sărurile depuse odată cu aluviunile fie din acumularea
secundară din apele freatice slab - moderat mineralizate.
Lăcoviştile mlăştinoase sunt soluri hidromorfe carbonatate şi slab până la foarte slab salinizate
iar cu totul local având tendinţă de evoluţie spre solonceacuri. Au apariţii insulare pe fondul celor
salinizate sau bandiforme spre marginea acestora.
Solurile slab-evoluate
Sunt localizate fie pe versanţi (regosolurile şi erodisolurile) fie pe văi (coluvisolurile şi solurile
aluvionare).
Coluvisolurile se întâlnesc în fâşii înguste şi discontinui la contactul versanţilor cu şesul
Bahluiului sau al unor văi afluente. Se formează în coluviiile sau glacisurile coluvio-proluviale active
ori semiactive şi cu drenaj vertical bun. Obişnuit se găsesc în complexe cu cernoziomurile şi cu solurile
hidro-halomorfe. Sunt soluri incipiente, relativ sărace în humus şi în elemente nutritive.
Solurile aluvionare au evoluat aproape în totalitate pe şesul Bahluiului în lăcovişti - salinizate
şi mlăştinoase. Mai rar apar ca soluri aluvionale tipice, predominante fiind cele molice, gleizate sau
salinizate.
1.4 CONDITII GEOMORFOLOGICE
Relieful din zona oraşului Iaşi este foarte variat, fiind alcătuit din dealuri, coline şi platouri
fragmentate de numeroase văi. Toate acestea s-au format prin acţiunea de eroziune a Bahluiului şi
afluenţilor săi.
Principalele dealuri si coline din oras si din împrejurimi sunt următoarele : dealul Copou, pe
care este aşezat cel mai important şi cel mai vechi nucleu al oraşului, dealul Sorogari, pe care este aşezat
cartierul Tătăraşi-Moara de vânt, dealul Ciricului. La sud de valea Bahluiului se găseşte dealul
Miroslava-Galata pe care este amplasat cartierul Galata, dealul Cetăţuia, unde se află Mănăstirea
Cetăţuia, dealul Socola şi dealul Căprița la poalele cărora este aşezată o parte din cartierul Socola şi
Bucium.
Mai la sud sunt situate dealurile Repedea şi Paun, care străjuiesc oraşul şi oferă condiţii bune
de amenajare a spaţiilor pentru agrement.
Înălţimea dealurilor din cadrul oraşului şi împrejurimi oscilează între 60-400 m (dealul Ciric-
Aroneanu-215 m, dealul Breazu-Copou-206 m, dealul Miroslava-186 m, dealul Repedea până la 356
m, iar dealul Păun până la 400 m). Cele mai joase cote sunt situate în şesul Bahluiului unde la ieşirea
din oraş către est, cota este de 36 m.
Formele de relief din zona oraşului Iaşi pot fi grupate în două mari categorii :
1- forme create prin acumulare
2- forme create prin sculptare
Din prima categorie fac parte :
 Şesturi aluviale ale Bahluiului şi a afluenţilor săi. Acestea ocupă peste 20% din
suprafaţa intravilanului, cel mai important fiind şesul Bahluiului care atinge lăţimi
cuprinse între 1- 2 km. Materialul aluvionar este reprezentat în bază, de o grosime de
3-5 m prin depozite mai grosiere, cu nisipuri şi lentile de prundiş bogate în apă
subterană. Peste aceste urmează depozite mai fine, groase de 5-7 m şi alcătuite din
argile cu lentile de nisipuri mai fine.
 Terase fluviale. Acestea ocupă peste 25% din suprafaţa intravilanului şi constituie
terenurile cele mai bune pentru construcţii. Ele oferă condiţii optime şi pentru
dezvoltarea spaţiilor verzi, pe una din terase fiind situate de exemplu Parcul Copou.
Terasele din zona oraşului Iaşi, pot fi grupate, după altitudinea lor relativă în :
- terase inferioare joase- cu o treaptă de 2-4 m altitudine relativă şi alta de 8-10
m altitudine relativă.
- terasa inferioară înaltă- care este larg dezvoltată pe partea stângă a Bahluiului
cu altitudine relativă de 25 m şi pe care sunt situate nucleul central al oraşului
între Biblioteca Centrală Universitară şi Palatul Culturii, cartierele Tătăraşi şi
Abator, Fabrica de Antibiotice şi o parte din cartierul Nicolina. Această terasă
este alcatuită din luturi loessoide la suprafaţă iar sub acesta se găseşte
complexul argilo-marnos impermeabil de vârstă sarmatică.
- terasele superioare- au altitudini relative cuprinse între 70-160 m, fiind
răspândite în dealurile Copou, Sorogari, Ciric, Galata şi Miroslava. Ele sunt
alcătuite la partea superioară dintr-o manta de luturi loessoide ( 10- 15 m ) sub
care se găsesc nisipuri cu lentile de prundişuri ( 3- 5 m ).

Glacisurile. Acestea sunt forme de relief care iau naştere prin acumularea de materiale
fine, la contactul dintre diverse trepte de relief. Cele mai extinse sunt glacinerile de la
contactul şesului Bahluiului cu terasele inferioare. Unele glacineuri se formează pe
 suprafaţa teraselor inferioare la contactul acestora cu abruptul terasei imediat
superioare.
În categoria reliefurilor sculpturale intră versanţii căilor Ciric, Ţicău, Podgoria Copou precum
şi versantul drept al văii Bahluiului ( Miroslava, Galata, Cetăţuia, Capriţa, Bălan ). Acestea ocupă circa
40% din suprafaţa terenului şi se caracterizează prin răspândirea proceselor de alunecare şi eroziune (
în suprafaţă sau liniară- torenţială ). Cele mai răspandite sunt procesele de alunecare. Ele de în circa
80% din suprafaţa ocupată de reliefurile sculpturale şi se datoresc pânzelor de apă care circula sub
depozitele de suprafaţă, la contactul acestora cu argilele sarmatice impermeabile.
Alunecările din zona oraşului Iaşi, creează un microrelief specific cu valuri şi monticoli de
alunecare pana la 3-4 m, în spatele cărora se formează mici depresiuni unde se poate chiar aduna apă,
terenul devenind supraumezit. Materialele care sunt antrenate în alunecare, au o compoziţie complexă,
fiind alcătuite din luturi, nisipuri şi prundiş, care provin de pe suprafeţele de terasă la care se adaugă şi
unele argile din stratele de bază. Grosimea stratului alunecat variază între 1-8 m.
Pe terenurile cu degradări accentuate, nefiind propice pentru construcţii urmează să fie extinse
spaţii verzi, care vor trebui să fie alcătuite mai cu seama din specii de arbori cu sisteme radicular adânci
şi mai bine dezvoltat, pentru a contribui la stabilizarea alunecărilor.

1.5 CONDIŢII HIDROLOGICE

Situat în bazinul râului Bahlui, la contactul a două mari subunităţi geografice ale Podişului
Moldovei, Câmpia colinară a Moldovei şi Podişul Central Moldovenesc, teritoriul municipiului Iaşi
prezintă un potenţial hidric variat constituit din ape subterană ( minerală sau dulci ) şi din ape de
suprafaţă ( sub formă de săruri şi lacuri )

1.5.1 Apele subterane

Pe teritoriul municipiului Iaşi sunt prezente cele două categorii de ape subterane : captive cu
sau fără presiune şi libere.
a. Apele captive sub presiune- situate la diferite adâncimi sub cota talvegului
râurilor, au fost interceptate de forajele executate în albiile majore ale Bahluiului
şi ale afluenţilor săi. Ele sunt înmagazinate în depozite siluriene, badeniene şi
sarmatiene. Aceste ape, cu caracter artezian şi cu bogat conţinut în săruri dizolvate,
au favorizat dezvoltarea complexului balnear Nicolina, exploatarea lor putând fi
extinsa.
b. Apele captive fără presiune- au aceleaşi calităţi şi se gasesc în depozite
sarmatiene. Aşa sunt cunoscute apele sulfato-sodice-magneziene de la Breazu
exploatate şi valorificate înainte de al doilea război mondial. Apele minerale s-au
semnalat şi în bazinul Podgoria Copou ( pe teritoriul Grădinii Botanice ), la
Tomeşti şi Galata.
c. Apele libere- includ stratele acvifere freatice, cuprinse în depozite cuaternare din
şesuri, terase, glacinuri, sau de pe versanţi şi interfluvii sculpturale. Importanţa
pentru municipiul Iaşi- deşi se află în afara limitelor sale- este apă de sub plăcile
de gresie şi calcare sarmatice din dealurile Păun- Repedea. Rezervele de apa de aici
sunt acceptabile, ele apar sub formă de izvoare semipermanente şi permanente, cele
din urma fiind în parte captate pentru alimentarea cu apă potabilă a unor sectoare
din sudul oraşului.

1.5.2 Apele de suprafaţă

 O altă sursă naturală a municipiului Iaşi o reprezintă apele de suprafaţă cuprinse în râuri şi
lacuri.
Râurile- sunt reprezentate prin cursul inferior al Bahluiului şi afluenţilor săi ( Nicolina, Manta
Roşie, Vameşoaia- în sud Rediu, Podgoria Copou, Cârlig, Ciric- în nord).
Râurile de pe teritoriul municipiului Iaşi au o alimentare pluvională şi subterană moderată,
ploile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zapada cu 35%. Alimentarea subterană
participă cu circa 15% şi provine din stratele acvifere din terase, dealuri şi şesuri ; permanenţa acestor
strate, desi au aport scăzut, asigură scurgerea râurilor şi în perioade lipsite de precipitaţii. Repartiţia
neuniformă a precipitaţiilor în timpul anului se reflectă în regimul râurilor, a căror scurgere prezintă
variaţii mari de la un anotimp la altul si de la an la an. Cantitatea de apa scursa pe Bahlui la intrare în
oraşul Iaşi este în medie de 3.235 m3/s. Dacă la intrarea în Iaşi, Bahluiul aduce 104 mil.m3/an de apă,
pe teritoriul acesteia mai primeşte de la afluenţi încă 20 mil.m3/an.
Bahluiul îşi are originea la 500 m altitudine absolută în Dealul Mare - Dudora, situat în estul
podişului Sucevei, prin care curge 25,5 km. Râurile care străbat oraşul Iaşi, au o alimentare pluvională
şi subterană moderată, ploile contribuind cu 50%. Restul provine din alimentarea subterană.

1.6 CONDIŢII CLIMATICE

Clima în zona judeţului laşi, are un pronunţat caracter temperat-continental, integrându-se în

mod organic ansamblului condiţiilor naturale ale Podişului Moldovei. În amănunt însa clima de aici
prezintă o seamă de particularităţi determinate de factorii geografici şi antropici, între care amintim
situarea în aria de interferenţă a Câmpiei colinare a Moldovei cu Podişul Central Moldovenesc,
caracterele locale ale reliefului, cu diferenţa de altitudine, fragmentare, orientare faţă de razele solare,
de masele de aer umed ori uscat, natura suprafeţei subiacente(clădită, neclădită, acoperită cu vegetaţie,
zăpadă, apă etc) de poluarea atmosferei.

1.6.1 Temperatura aerului

Temperatura aerului este un element climatic care redă cel mai bine influenţa factorilor
climatogeni şi în primul rând a radiaţiei solare.
Temperatura medie multianuală pentru zona Iaşi este de 10,6°C, minima 8,1°C în ianuarie,
maxima 28,4°C în iulie. Temperatura maximă absolută a fost de 40,2°C (27 iulie 1909) iar minima
absolută -30°C (ianuarie 1997). Amplitudinea temperaturilor atinge valori mari (70°), determinată de
valorile maxime absolute (40°C) din iulie şi minime absolute (-30°C) din ianuarie. (vezi tabelul 1):

Factorii care caracterizează regimul termic la laşi (media pe 50 ani)

Tabelul 1
LUNILE Media
Specificar
multi
e
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII anuală

Temp.
-3,7 -1,8 3,1 10,1 16,0 19,3 21,1 19,7 14,9 10,1 4,3 -0,8 9,4
medii

Mediii
mxim. -0,7 -1,3 8,0 16,7 22,9 26,3 28,4 27,8 23,3 15,9 8,4 2,2 15,1
zilnice

Medii
minim. -8,1 -6,7 -1,8 4,3 9,7 13,3 15,3 14,4 10,5 5,1 1,0 -4,6 6,3
zilnice
Medii -
maxim -8,9 -16,8 -9,2 -2,1 3,7 7,6 10,4 7,8 3,2 -2,5 -8,3 -22,1
14,4
.lunare
Medii
minim. -8,8 -10,6 19,5 25,8 30,2 32,8 34,3 54,5 30,6 27,5 19,5 11,5 35,7
lunare

Maxima
absolută 15,5 19,0 27,0 31,5 36,4 38,0 40,0 39,7 38,0 33,9 28,5 18,0 40,0
lunară

Minima
-
absolută -30,0 -29,0 -22,7 -7,0 -29,4 3,5 6,8 4,6 -1,0 -16,0 -18,6 -30,0
29,5
lunară

Notă : Datele au fost preluate de la Staţia meteorologica" din Iaşi.

Obişnuit, în zona Iaşi primul îngheţ se produce între 10 - 20 octombrie, iar ultimul între 12 -
18 mai. Depăşirea temperaturilor de 0°C are loc în jurul datei de 25 - 28 februarie, iar coborârea
temperaturii sub această valoare între 1-5 decembrie.
Temperaturile de peste 5°C încep după 15 - 16 martie şi durează până aproape de 5 - 10
noiembrie, iar cele ce înregistrează peste 10°C încep după 25-31 martie şi ţin până la 15 - 20 octombrie.
(vezi tabelul 2):

Temperatura medie a aerului la laşi în perioada 1995 - 2007(°C)

Tabelul2
LUNILE
Media
Anul
I II III IV V VI VII
VII
IX X XI XII anuală
I

1995 -0,3 -3,4 1,4 9,0 15,7 18,9 19,7 19,6 18,4 13,1 2,5 1,0 9,4

1996 -8,0 -9,4 0,8 11,7 19,0 18,4 20,8 21,0 14,7 8,9 2,6 0,9 8,4

1997 -3,1 -3,0 4,8 8,8 15,9 18,3 20,4 19,4 13,4 9,4 6,8 3,0 9,5

1998 -2,8 -3,3 4,8 9,2 13,4 18,9 19,1 18,4 14,0 10,6 4,5 -2,3 8,7

1999 -1,5 -1,9 3,4 8,1 15,4 10,4 21,7 20,6 15,4 8,6 -0,9 -0,4 8,9

2000 -1,2 3,2 6,9 12,5 16,6 17,8 26,0 20,6 14,6 11,1 2,6 1,8 11,2

2001 0,4 -4,2 9,7 9,5 12,8 18,7 19,3 21,0 16,5 11,2 4,0 -0,5 11,1

2002 0,4 -4,2 8,9 10,7 16,0 18,8 21,2 21,5 15,1 11,0 7,0 -0,9 11,1

2003 -9,2 -2,8 2,6 8,6 13,4 19,3 21,1 19,7 16,7 9,3 4,4 1,9 9,2

2004 2,1 -0,3 6,0 12,4 16,3 18,9 23,1 21,7 22,0 9,7 3,7 -0,4 11,2

2005 -4,0 4,4 5,1 10,1 14,0 21,1 22,8 20,8 15,0 10,1 0,5 -3,9 9,7
2006 -6,4 -5,4 -3,3 9,8 19,6 21,1 20,6 19,7 12,3 10,4 8,1 -1,1 8,7

2007 -4,6 0,2 3,8 7,0 17,8 19,9 20,9 19,6 13,9 10,1 4,3 -0,8 9,3

Notă : Datele au fost preluate de la Staţia meteorologică din Iaşi.

Suma gradelor de temperatură activă este de peste 3000°C, zilele de vară cu maxima de 25 °C
sunt în număr de 90 - 95 iar cele cu temperaturi ce depăşesc 30°C sunt de 29 - 30 pe an. În perioada
1998 - 1999 temperaturile medii anuale s-au menţinut în general în jurul celor normale. (vezi tabelul 3)

Temperatura aerului în perioada 2008 - 2011 la Iaşi (°C)

Tabelul 3
Temperatura medie Anul 2008 Anul 2011
LUNA
multianuală Temperatura medie Temperatura medie

I -3,7 -0,4 -0,7

II -1,8 -2,8 0,3

III 3,1 2,7 5,3

IV 10,1 13,4 11,2

V 16,0 15,5 14,4

VI 19,3 21,3 22,0

VII 21,1 21,5 22,9

VIII 19,7 20,8 20,9

IX 14,9 15,5 16,7

X 10,1 10,2 10,2

XI 4,3 0,3 2,6

XII -0,8 -5,1 1,2

1.6.2 Vegetatia
Vegetaţia are caracter predominant de silvo-stepă, însă datorită reliefului accidentat şi
diferenţei apreciabile de altitudine între nivelul inferior al văilor (cca. 40 m pe şesul Bahluiului) şi
nivelul superior al dealurilor dominante (dealul Breazu - 206 m, dealul Repedea - 356 m, dealul Păun -
404 m) are o dispoziţie etajată: stepă, silvostepă, pădure. În strânsă concordanţă cu etajarea climei şi a
solurilor silvostepa rămâne reprezentativă.
Teritoriul Iaşilor şi împrejurimile se includ în provincia ponto-sarmatică, la contactul acesteia
cu provincia central-europeană est-carpatică (reprezentată aici de masivul forestier Repedea - Bârnova)
ambele provincii făcând parte din regiunea euro-siberiană.
Etajul de stepă este prezent numai la nivelul ce mai coborât al reliefului, sub 70 m altitudine.
Enclave stepice se găsesc însă şi mai sus pe versanţii sudici şi estici care sunt supuşi insolaţiei. Vegetaţia
de stepă este în general sărăcăcioasă, degradată şi rudelarizată, prin păşunat şi activităţi umane. Pe
alocuri pot fi întâlnite speciile caracteristice: Stepa lessingiana, Stepa joanis, pirul crestat - Agropyrum
cristatum, păiuşul - Festuca vallesiaca, Festuca preudovina – etc.
Silvostepa se constituie dintr-un etaj mijlociu, cel mai extins şi specific pentru Iaşi, acoperind
toate formele de relief între 70 - 200 m. Ea aparţine districtului nordic al silvostepei Podişului
Moldovenesc, păstrând aceleaşi elemente ierboase, dar îmbogăţite în special cu elemente xeromezofile
şi pâlcuri de pădure.
Pâlcurile de pădure (şleauri) de silvostepă - Breazu, Rediu, Aroneanu, Uricani, Bucium,
Vlădiceni - sunt alcătuite în principal din gorun (Quercus petraea) şi stejar (Quercus robur), alături de
care vegetează frecvent: teiul (Tilia tomentosa, Tilia cordata), jugastrul (Acer campestre), arţarul (Acer
platanoides), arţarul tătărăsc (Acer tataricum), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus
excelsior), ulmul de câmp (Ulmus foliacea), etc. Spre periferia acestor păduri sunt reprezentaţi arbuştii:
cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), dârmozul (Viburnum lantana), lemnul câinesc
(Ligustrum vulgare), alunul (Corylus avellana) etc.
Aproape nelipsite sunt: iedera (Hedera helix) şi curpănul (Clematis vitalba).
În componenţa stratului ierbos vom găsi: firuţa de pădure (Poa nemoralis), golomăţul
(Dactylis glomerata), şopârliţa (Veronica chamaedrys), urzica moartă (Lamium maculatum), untişorul
(Ranunculus ficaria) şi altele, alături de binecunoscutele flori de primăvară: ghiocelul (Galanthus
nivalis), toporaşul (Viola odorata), vioreaua (Scilla bifolia), brebenelul (Corydalis solida, Corydalis
cava) etc.
Etajul forestier este cantonat pe masivul deluros Repedea - Păun din sudul oraşului, la
altitudinea de peste 200 m - 250 m, şi corespunde subetajelor cvercineelor şi fagului, ambele
"carpinizate" şi "teizate".
Subetajul cvercineelor extins la altitudini între 200 (250 m) şi 300 (350 m), pe soluri cenuşii
- brune argiloluviale, este format din păduri şi fragmente de păduri de tipul şleaurilor de deal, în care
stejarul, gorunul, carpenul se asociază frecvent cu teiul, arţarul, jugastrul, frasinul, ulmul şi diverşi
arbuşti cu bogată floră ierboasă de "mull".
Subetajul fagului urmează la peste 300 - 350 m predominant pe solurile brune luvice
(podzolite) şi este format din făgeto-carpinete, făgeto-gorunete şi făgete caracteristice limitei inferioare
acestui etaj.
În afara omniprezenţei fagului (Fagus silvatica, inclusiv ssp. moesiaca) şi a celorlalte esenţe
de bază: carpen, gorun, tei, la formarea pădurilor acestui subetaj mai participă: arţarul, frasinul, ulmul
de munte (Ulmus montana), paltinul (Acer pseudoplatanus), scoruşul (Sorbus torminalis), cireşul
(Cerasus avium), plopul tremurător (Populus tremula) ş.a. Arbuştii au o prezenţă redusă, iar flora
ierboasă este caracteristică mull-ului moderat acid.
 CAPITOLUL II
CONDIŢII SOCIAL-ECONOMICE
2.1. Amplasarea în intravilan
Grădina privată unde are loc amenajarea este situată pe un teren intravilan din comuna
Tomești județul Iași. Aceasta pune la dispoziție 3200.00 mp.

2.2 Justificarea amenajării

Amenjarea peisageră urmărește satisfacerea nevoilor funcționale și spirituale a
proprietarilor spațiului. Aceasta propune o viziune cu totul nouă fiind în armonie cu casa deja
construită. Grădina are formă de dreptunghi, spațioasă ce va avea atât un scop funcțional cât și
un mare impact estetic.

Fiind amplasată într-o zonă limitrofă în vecinătatea unei păduri se va continua imaginea
de cadru natural cu o gamă largă de arbori și arbuști în asociere cu elemente de apă și mobilier.

2.3. Mărimea localității

Comuna Tomești are o întindere administrative-teritorială de 3.928,5786 ha din care:

- Suprafață agricolă 3.033,7811 ha

- Suprafață neagricolă 894,7975 ha
- Suprafață arabilă 1950,7803 ha

Suprafața comunei este de 501,27 ha și are în componența sa 3 sate:

 Sat Chicerea
 Sat Vlădiceni
 Sat Goruni

Populația comunei o reprezinta in 2011 numărul de 11.051 de locuitori.

2.4. Posibilități materiale de execuție

Pentru punerea în practică a amenajării s-a procurat material săditor pomicol și

dendrologic de la pepinierele de specialitate din zona comunei. De asemenea si pentru speciile
floricole am apelat la firmele specializare din județ.

Pentru mobilier (pergola, locuri de stat, bazine, dalaj) s-a optat pentru varianta cea mai
ieftină și acestea s-au achiziționat de la magazinele de specialitate din reședința Iași (Dedeman,
Leroy merlin).
 CAPITOLUL III – MEMORIU JUSTIFICATIV
3.1. Justificarea principiilor de proiectare și soluțiilor propuse

Din suprafața totală a grădinii o treime este ocupată de dalaj și locuință. Acest spațiu
este repartizat și proiectat într-un stil geometrizat cu grupări sinuoase de arbori și arbuști pentru
a evita monotonia.

Planul de reamenajare a fost propus în corelație cu sit-ul dar și cu construcția existent

și nu în ultimul rand cu dorințele beneficiarului. Drept urmare s-a păstrat doar aleea auto și s-
au propus următoarele:

 Amplasarea unei terase din lemn în fața și partea de S a casei.

 O serie de alei din dale care fac legătura dintre casă și punctele de atracție principale
ale grădinii.
 Amplasarea unei terase din dalaj de aproximativ 70 m2 unde vor fi situate băncile însă
și alte piese precum: foișor, leagăn și unde va fi amenajat lacul artificial.
 Mobilier urban: pergola, bănci, corpuri de iluminat.
 Amplasarea unui foișor în zona de comfort a curții.
 21 de specii de plante: flori, arbuști, arbori
 Amenajarea unui lac artificial de aprox 12 m 2.
 Amplasarea unui leagăn destinat momentelor de relaxare .

Aleile propuse fac legătura dintre casă, spațiul de relaxarare pentru membrii familiei, intrarea
principală si garaj. Alegerea materialului de dalat a fost in corelație cu designul casei și restul
amenajării.

Pe langă amplasarea așa numitului deck în partea de sud a imobilului , s-a propus și realizarea
unei terase dalate în partea de NE a curții ce va reprezenta principala zonă de relaxare a
membrilor familiei.

Lacul artificial a fost amenajat ca o soluție la dorința beneficiarului de a avea un luciu de apă
cu pești si plante acvaticve.Alături s-a propus spre amenajare un loc de relaxare si odihnă, un
foișor.

Vegetația propusă este predominant alcătuită din specii de arbori si arbuști fosoși. S-au mai
propus specii floricole perene ,anuale,biennale,acvatice și diverse specii de conifer.Plantele s-
au ales în primul rand ținandu-se cont de condițiile pedo-climatice și în al doilea rand de
preferințele proprietarului.
3.2. Justificarea vegetației propuse în amenajare
Plantele lemnoase alese reprezintă materialul principal de construire a peisajului vegetal.

Talia: Pentru reamenajarea grădinii se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de
diverse talii, arbuști mijlocii( Chaenomeles japonica), arbuști mici și acoperitori de sol (
Juniperus horizontalis).

Ritmul de creștere: La alegerea speciilor s-a ținut cont și de ritmul de creștere a arborilor și
arbuștilor, astfel încat s-au ales specii repede crescătoare și specii cu o creștere mai înceată.

Asocierea și dispunerea plantelor lemnoase

Exemplarea solitare aparțin speciilor arborescente si arbustive mai interesante din caracterele
lor biologice care fac impresie puternică ( Magnolia soulangeana,Abies nordmanniana)

În partea de V a curții avem un aliniament de arbori simplu, dublu,realizat de Robinia

Pseudocacia și Syringa vulgaris. În partea de N avem un mic aliniament dublu și simplu din
Acer palmatum atropurpureum și Thuja occidentalis.

Grupurtile reunesc de la 2-3 exemplare cu repartiția spațială neregulată.S-au proiectat grupuri

omogene-o singura specie ( Ceanothus thyrsiflorus, Picea Omirka, Juniperus
horizontalis,Andorra Compacta,Chaenomeles japonica, Acer tataricum) și grupuri heterogene.

Grupurile sunt bine proportionate după principiul simetriei și datorită percepției de echilibru
trezește senzația de satisfacție.

Gardurile vii sunt în număr de două,plasate în spatele aliniamentului de Robinia pseudocacia

și Syringa vulgaris și în partea lateral a deckului.

Gazonul va fi sub formă de rulouri,de tip rustic întrucat este cel mai rezistent la temperature
extreme și la irigare redusă.Este un gazon verde intens,viguros,cu fir puternic. Se regenerează
rapid,necesită întreținere medie,fixează bine solul,rezistă și în zone mai puțin însorite.
 CAPITOLUL IV
CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

4.1 LISTA MATERIALELOR NECESARE

Nr. Specia Denumirea Nr. Preț
Crt. populară exemplare bucată
fără
TVA

1. Robinia pseudocacia Salcâm globular 4 150

2. Acer palamatum Arțar japonez roșu 4 48

3. Acer tataricum Arțar tătăresc 2 15

4. Picea omorika Molid sârbesc 3 40

5. Thuja occidentalis Tuia 5 12

6. Juniperus horizontalis Ienupăr orizontal 2 25

7. Syringa vulagris Liliac 3 35

8. Chaemoneles Gutui japonez 3 15

japonica

9. Buddleja arternifolia Liliac de vară 2 18

10. Cornus alba ”Sibirica” Corn 1 18

11. Berberis thunbergii Drăcilă 4 15

12. Ceanothus thyrsiflorus Liliac californian 2 15

repens

13. Buxus sempervirens Cimșir 30 12

14. Lavandula Lavandă 10 13.50

angustifolia

15. Hosta fortunei Hosta 10 38

16. Paeonia Bujor 10 15

17. Delphinium Nemțișor 12 18

18. Rosa Versillia Trandafir 12 15

 19. Rosa Hybrid Trandafir 24 28

20. Tulipa sp. Lalea 8 60

21. Gazon rustic Gazon 400m2 160m2

4.2. Devize de înființare și întreținere

DEVIZ DE ÎNFIINŢARE A PLANTAŢIILOR
Preţul (RON)
Nr. Canti-
Simbol preţ Denumirea lucrării U.M.
Crt. tatea
Unitar Total

0 1 2 3 5 6

SvA1 Pichetări – Trasări 100 m2

1 A1 Alei drepte (peste 85%) 45 15,8 711

B1 Alei sinuoase (peste 15%) 59,8

SvA2 Curăţirea terenului 100 m2

2 A1 de frunze, crengi, gunoi – cu grebla 300 12,5 3,750

B1 de iarbă şi buruieni – cu sapa 100 37,8 3,780

SvA4 Defrişarea manuală a suprafeţelor cu arbori

şi arbuşti cu diametrul mai mic de 10 cm şi 100 m2
scoaterea rădăcinilor
3
A1 100,2 /
Tăierea arborilor şi arbuştilor buc.
5,5

A2 Scoaterea rădăcinilor buc. 16,9

SvA5 Doborârea arborilor cu diametrul de:

A1 10-30 cm buc. 25,2

4
A2 31-60 cm buc. 46,9

A3 peste 60 cm buc. 112,1

SvA7 Săpături în spaţii largi pentru creat peluze,

m3
rabate, alei şi valonamente
5
A2 în teren mijlociu 70 44,1 3,087

SvA8 Nivelarea terenului cu sapa şi grebla,

m2
denivelările fiind sub 15 cm
6
A2 în teren mijlociu 2,1

7 SvA11 Semănarea ierburilor perene m2

 A1 pe suprafeţe orizontale 2,2

SvA14 100
Udarea suprafeţelor gazonate sau cu flori
8 m2

A1 cu furtunul 400 9,8 3,920

SvA15 100
Plantarea florilor de talie:
buc

până la 15 cm în grupe 84 17.9 1503,6

până la 15 cm în rânduri 17.9

9
16-35 cm în grupe 26.9

16-35 cm în rând 26.9

peste 35 cm 26.9

SvA16 Plantarea plantelor perene cu balot buc. 5,5

10
A1 arbuşti fără balot buc. 2 2,5 4,6

A2 plantare gard viu pe un rând (buxus) 1 ml. 5 2,3 16

A3 plantare gard viu arbuşti coniferi pe un rând 1 ml. 4 3,2 16,8

A4 plantare gard viu arbuşti foioşi pe un rând 1 ml. 4,2

A5 plantare trandafiri şi arbuşti cu ghimpi fără

buc 3,6
balot

11 SvA17 Transplantări cu balot de pământ executate

buc. 10,5
manual la arbuşti de trandafiri şi buxus forme

12 SvA18 Extragere manuală

a arbustilor cu ghimpi şi trandafiri, fără balot

buc. 2,7
de pământ la rădăcină

a arbuştilor fără balot de pamant la radacina 2,8

Total 16,789
4.2.2. Deviz pentru plantări și transplantări de arbori și arbuști
Nr. Preţul (RON)
Simbol Canti-
Crt Denumirea lucrării U.M.
preţ tatea
. Unitar Total

0 1 2 3 4 5 6

Săparea gropilor poligonale în teren mijlociu

SvB3 buc.
de:

a1 20x20x20 2,1

b1 40x40x30 2,5
1
c1 50x50x40 31 5,0 155

e1 80x80x60 4 21,0 84

f1 100x100x80 44,1

SvB7 Plantarea puieţilor de talie mare: buc.

2 a1 Foioase (3-6 ani) cu tutori 23,1

a2 Conifere (4-8 ani) de 0,6-2 mm 43,8

Plantarea arbuştilor de talie mare în gropi

SvB8 buc.
gata făcute

a1 Arbuşti de talie mare şi arbuşti altoiţi 9,4

3
c1 Buxus de 25 cm cu balot de pământ 24,7

d1 Buxus de 26-40 cm 2 37,3 74,6

Plantat gard viu cu puieţi până la 0,40 m la un

SvB11 ml
rând
4
borduri de Buxus (10-25 cm) şi diametrul
a2 21,3
coroanei de 7-8 cm

Plantat gard viu cu tufe de arbuşti de 0,4-1 m

SvB12 ml 15,6
înălţime
5
a1 Pe rând cu interdistanţă de 30 cm 44,5

SvB29 Udatul plantaţiilor Buc.

6 a1 Cu furtunul până la 10 l (apă/buc./puiet) 35 3,0 105

b1 Cu furtunul până la 20 l (apă/buc./puiet) 5,2

Total 418,6
4.2.3. Deviz cu lucrările de întreținere a amenajărilor peisagere

Nr. Simbol Canti- Preţul (RON)

Denumirea lucrării U.M.
Crt. preţ tatea Unitar Total

0 1 2 3 4 5 6

SvC2 Administrarea îngrăşămintelor tone

1
a1 pe peluze (gunoi de grajd sau compost) 391,2

administrare îngrăşăminte chimice

a2 210,7
complexe

2 SvC4 Plivirea gazonului 100 m2 57,7

3 SvC5 Plivirea şi săpălugirea rabatelor de flori 100 m2 203,7

Cosirea manuală a peluzelor când terenul

SvC6 este neacoperit de plantaţii, în teren 100 m2
4 orizontal sau pe

a1 pante până la 15 32,2

Tunderea bordurilor sau chenarelor din

5 SvC9 ml 14,2
Buxus

Tunderea ornamentală a gardurilor vii din

SvC10 m2
arbuşti şi aliniamentelor din arbori

a1 esenţă moale până la 1,3 m h 8,2

6
a2 esenţă moale peste 1,3 m h 9,7

b1 esenţă tare până la 1,3 m h 11,2

b2 esenţă tare peste 1,3 m h 14,2

Tunderea în forme a esenţelor cu frunze

7 SvC11 m2 67,5
persistente

8 SvC12 Combatere dăunători arbuşti şi trandafiri 100 buc 2.5

a1 Combatere dăunători la arbori 100 buc 13.9

Combaterea bolilor şi dăunătorilor în

a2 100 buc 118,0
plantaţii executată manual prin stropire

Total
Bibliografie
Sandu Tatiana, cursuri Arhitectura peisajului

Sandu Tatiana, Lucrări practice, Arboricultură ornamentală

Sandu Tatiana-curs,Arboricultură ornamentală

www.wikipedia.com

www.parcuri.ro

http://olteniagarden.ro/product/

http://www.gardenexpert.ro/arbusti-si-garduri-vii/artari-japonezi/artar-japonez-rosu.html

http://www.dreamgardens.ro

http://www.gardenexpert.ro

http://www.gardenexpert.

http://www.gardenexpert.ro/arbusti-si-garduri-vii/arbusti

http://www.gradinamea.ro/1_p_2

http://www.royalplant.ro/arbori-si-arbusti/arbori

http://www.albizia.ro/arbusti-1

http://www.gardenstore.ro/plante/arbori-si-arbusti

http://www.dreamgardens.ro/magazin/

http://www.gardenexpert.ro/arbori

http://www.gardenexpert.ro/arbusti-si-garduri-vii/garduri-vii

https://www.florariatrias.ro

https://plant-shop.ro/toate-plantele-a-z

http://www.gardenexpert.ro/flori/plante-perene/

http://www.gardenexpert.ro/flori/

http://www.gardenexpert.ro