cercetării de față este analiza de date statistice a bazei de date „Eurobarometer 86.3”.

Reprezintă
o bază de date făcută pe baza unui sondaj de opinie despre ajutorul umanitar finanțat de Uniunea
Europeană și ajutorul de dezvoltare oferit de UE. Sondajul de opinie a fost dat în toate țările
europene, și nu numai. Este vorba despre un număr de 27929 de respondenți.Cercetarea a fost
demarată în lunile noiembrie și decembrie 2016.

Programul folosit pentru a putea lucra cu volumul de date este „SPSS Statistics 20”.

Introducere

Această cercetare urmărește studierea genului în relație cu finanțarea de către Uniunea Europeană
a activităților de ajutor umanitar și dificultățile în legătură cu plata taxelor și/sau facturilor,
deoarece reprezintă o problemă actuală de interes social. Într-o lume în care spațiul social este în
continuă schimbare atât la nivel continental cât și mondial, ajutorul umanitar joacă un rol important
în zonele afectate de numeroase dezastre. În ultimii ani, schimbările asupramediului înconjurător,
s-au abătut asupra anumitor părți ale globului proliferând în rândul populației frică și spaimă.
Pentru a combate această panică în rândul populației la nivel mondial, au luat naștere anumite
organizații care își dedică timpul pentru a ajuta indivizii să spraviețuiască. În cadrul acestor
organizații, activează un număr mare de persoane din diferite țări care prin toate mijloacele posibile
se implică pentru a ajuta persoanele în nevoie. Astfel de organizații se găsesc la nivel local,
continental sau mondial precum următoarele exemple: Fondul Internațional pentru Urgențe ale
Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF), Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie
(CICR), Alianţa Global Impact.

În cercetarea prezentă dorim să analizăm dacă finanțarea oferită de către Uniunea Europeană
pentru activitățile de ajutor umanitar este considerată mult mai importantă din perspectiva femeilor
decât din cea a bărbaților. De asemenea, atenția noastră va fi îndreptată asupra dificultății
indivizilor de a își plăti taxele și/sau facturilor, în sensul că o persoană va considera finanțarea
oferită de Uniunea Europeană mai puțin importantă în cazul în care acesta nu își poate plătii taxele
și/sau facturile corespunzător. Totodată, dorim să analizăm și rata de implicarea a indivizilor în
programele de voluntariat, în sensul că probabilitatea bărbaților de a se oferi voluntar pentru
ajutorarea statelor în curs de dezvoltare este mai scăzută decât cea a femeilor.Pe parcursul
cercetării, analizăm dacă ambele genuri consideră implicarea în acțiunile pentru dezvoltare
eficientă din punctul de vedere al reducerii sărăciei în țările în curs de dezvoltare pe de o parte iar
pe de altă parte concluzionăm dacă ajutorul umanitar oferit de UE va fi considerat mai puțin
important de către un individ aflat în dificultate să își plătească taxele. În aceeași notă,vom constata
dacă femeile în comparație cu bărbații sunt dispuse într-o măsură mai mare să se ofere voluntar
pentru ajutorarea statelor în curs de dezvoltare. Și nu în ultimul rând, ne vom concentra pe ideea
supra căreia femeile consideră implicarea individuală eficientă în reducerea sărăciei în țările în
curs de dezvoltare.

Conform piramidei lui Abraham Maslow, nevoile umane se împart în cinci categorii: de dezvoltare
personală, de respect, de dragoste și afecțiune, de securitate și de bază. Ajutorul umanitar le permit
celor care beneficiază de acesta să își îndeplinească nevoile de bază. O parte de către cetățenii
Uniunii Europene. Dacă Uniunea Europeană nu le oferă cetățenilor ei siguranța îndeplinirii celor
cinci nevoi prezentate în piramida lui Abrahm Maslow, aceștia din urmă vor fi reticenți în decizia
de a se implica în ajutorarea altor persoane.

Pentrua a oferi o perspectivă largă a ajutorului acordat persoanelor, analiza va pătrunde și în sfera
politică a preferințelor indivizilor. În acest caz, cercetarea va prioritiza pe de o parte atitudinele
persoanelor în funcție de alegerea politică iar pe de altă parte politicile publice bazate pe ajutor
social acordate cetățenilor statelor socialiste.

Astfel, se poate spune că obiectivul principal al acestei cercetări este identificarea factorilor care
influențează ambele genuri să participe la acțiunile de ajutor umanitar din cadrul Uniunii
Europene. De asemenea, cunoscând factorii care influențează ambele genuri să participe la
acțiunile de ajutor umanitar din cadrul Uniunii Europene, putem observa dacă există o inegalitate
între genuri, pe de o parte, iar pe de altă parte vom identifica mai ușor persoanele care doresc să
participe la acțiunile de ajutor umanitar.

a. Identificarea indivizilor în funcție de clasa socială cu privire la preferințele politice

b. Identificarea ideologiei care acordă mai mare importanță ajutorului social

Cadru teoretic
Pentru a defini cu adevărat ce înseamnă genul, în lucrarea prezentă ne vom îndrepta atenția asupra
scrierilor Laurei Grünberg pe tema genului și a societății.

În capitolul dedicat, Laura Grünberg deschide subiectul actual cu o simplă întrebare care face
referire la ceea ce în teorie și practică, este un băiat sau o fată. În urma acestei întrebări, sociologul
află răspunsul atât în sfera biologică, unde pune accentul pe diferențele la nivelul sexului copilului,
dar și în universul social, unde societatea are anumite așteptări de la fiecare individ în parte:,,Ce
este, fată sau băiat? Este prima întrebare pe care o punem atunci când se naște un copil (sau, mai
nou, atunci când se așteaptă rezultatul unei sonograme în primele luni de sarcină). Răspunsul, bazat
pe sexul biologic al noului născut, atrage o serie de ritualuri, comportamente și așteptări
diferențiate din partea familiei, bisericii, școlii, societății în general”(Grünberg, 2011, p.207).

Astfel că, Laura Grünberg realizează o paralelă între stereotipul general al societății asupra a ceea
ce un băiat sau o fată trebuie să reprezinte: ,, Așteptările sunt bine cristalizate. Dacă te naști astăzi
în România fată, atunci de a doua zi ai toate șansele să ți se înțepe urechile pentru cercei, să primești
îmbrăcăminte de culoare roz (dar și bleu), păpuși și truse de machiat. Ai șanse mai mari să devii
secretară, profesoară, doctoră (dar nu chirurg) decât tractoristă, președintă de țară sau
guvernatoarea Băncii Naționale. Dacă alegi meseria de model vei fi mai bine plătită decât bărbații.
Dacă vei fi jucătoare profesionistă de tenis vei câștiga mai puțin decât bărbații la multe din marile
turnee din circuitul profesionist. În medie, te vei căsători mai devreme decât bărbații, vei petrece
mai multe ore la bucătărie decât ei și vei fi mai expusă violențelor domestice. Dacă te naști băiat
atunci rozul nu va fi printre culorile garderobei tale. Vei primi un nume bărbătesc, mașinuțe, roboți
și Lego, vei fi dat de mic la sport, vei avea mai mare libertate de mișcare decât fetele, dar vei trăi
în medie mai puțin decât ele. Nu vei fi bine văzut dacă plângi, în medie vei avea mai mari șanse
decât femeile să pierzi custodia copiilor în caz de divorț, să ajungi la închisoare sau în poziții de
conducere”(Grünberg, 2011, p.207). Textul nu necesită explicație, autoarea reușește cu brio să
evidențieze diferențele pregnante dintre cele două genuri, chiar la vârste foarte fragede.

De asemenea, Laura Grünberg explică faptul că organele genitale, pe de o parte, iar pe de altă
parte, aspectul personal, reprezintă surse prin care un bărbat și o femeie se diferențiază și primesc
o identitate unică pe lume: ,,‘Eticheta’ de femeie sau bărbat, pusă inițial pe baza organelor genitale,
a aspectului exterior, este prima identitate pe care o primim pe lume”(Grünberg, 2011, p.208). Însă
din perspectiva acesteia, eticheta biologică creată de către societate nu a ajutat la remarcarea
punctelor forte a asemănării dintre genuri, ci, dimpotrivă, se axează pe diferențe. Aceste diferențe
se bazează pe iluzioritatea a ceea ce trebuie să facă o femeie sau un bărbat, dar și la o anumită
manifestare prin intermediul unor norme nescrise, dar active, în prezența de spirit al individului
social.

În scopul de a studia aceste diferențe dintre femei și bărbați la nivel social, cultural și economic,
de a trage o linie distinctă între sexul biologic și cele enumerate mai sus, dar și de a descifra cu
succes mecanismul social al inegalității dintre cele două sexe, sociologia a preluat conceptul de
gen, realizându-se la nivel lingvistic o opoziție între gen și sex: ,,Pentru a sublinia diferențele
sociale, economice și culturale dintre bărbați și femei, pentru a marca distincția între acestea și
sexul anatomic și a pune accent pe mecanismele sociale complexe prin care anumite diferențe
dintre femei și bărbați se transformă în inegalități, sociologia a ‘inventat’ conceptul de gen operând
cu distincția sex – gen”(Grünberg, 2011, p.208). Sociologia conturând această distincție
lingvistică, a creat posibilitatea de a se cerceta lumea socială a persoanelor atât din punct de vedere
al identității sexuale cât și a percepției societății asupra genului respectivului actor social: ,,S-a
creat astfel un vocabular și un context teoretic adecvat pentru a studia modalitățile prin care
identitatea sexuală dobândită (sexul) împreună cu cea prescrisă de o anume societate la un anume
moment (genul) influențează interacțiunile umane, opțiunile, oportunitățile de realizare, deciziile
etc.”(Grünberg, 2011, p.208).

În afara celor prezentate anterior, termenul de ,,gen” devine un actor important, care este scos la
lumină din sumbrele suburbi ale lingvisticii, fiind preluat de către științele sociale și folosit pe
marea scenă a științei. De asemenea, este folosit și în lumea academică și politică, unde mișcările
feministe după anii ‘70 au militat pentru explicarea în profunzime a ceea ce acest nou termen
dorește să exprime.

Vom folosi genul pentru a observa diferențele de opinie cu privire la ajutorul umanitar oferit de
Uniunea Europeană, dar și pentru a descoperi care gen este mai probabil să se implice în oferirea
acestui ajutor celor în nevoie. Ajutorul umanitar este, conform site-ului europe.eu „asistență
umanitară bazată pe nevoi, concepută pentru oamenii care sunt loviți de dezastre provocate de om
sau naturale, oferind o atenție sporită victimelor cele mai vulnerabile”. Această asistență este
oferită oricui, indiferent de rasă, grup etnic, gen sau naționalitate, subliniând faptul că nu există
discriminare când vine vorba de ajutorarea celor în nevoie.
Uniunea Europeană se mândrește că este „cel mai important donator mondial de ajutor umanitar”,
cifrele prezentate fiind impresionante: „ajută peste 120 de milioane de victime ale dezastrelor,
anual”. Pe langă aceste realizări, mai găsim interesant faptul că majoritatea celor ajutați sunt din
afara Europei. Uniunea a proiectat programele de ajutor umanitar astfel încât să ajute pe oricine
are nevoie.

Modalitățile de ajutor sunt diverse, însă cel mai important mod în care populația Uniunii Europene
poate ajuta este voluntariatul. Această chemare se definește prin „orice activitate în timpul căreia
timpul este oferit liber pentru a beneficia altă persoană, grup sau cauză. Voluntariatul este parte a
unei grămezi generale de activități de ajutor” (Guerra, Demain, Figueiredo și De Sousa, 2012, p.
56). Asta înseamnă că voluntariatul este o alegere personală și un comportament prosocial.
Voluntarii sunt de obicei greu de găsit, deoarece activitatea necesită oferirea a destul de mult timp
din viața unei persoane: „voluntariatul este tipic proactiv, mai degrabă decât reactiv, și presupune
niște angajament de timp si efort”.

Nici faptul că nu există remunerație nu ajută, deoarece este greu să îți iei din timpul personal pentru
a-i ajuta pe alții, însă „valoarea voluntarilor în societate este de necontestat, întrucât ei sunt de
obicei cheia pentru furnizarea multor programe sociale și comunitare”. Voluntarii nu sunt plătiți,
dar prestează o muncă indispensabilă comunității/statului. De asemenea, după cum spun
Parboteeah, Cullen și Lim, au un rol critic în susținerea organizațiilor non-profit, organizații care
sunt prezente în toate sferele de interes public din cadrul unei țări.

Voluntarii sunt extrem de valoroși, însă ce face un om să își dorească să fie voluntar? După cum
spune Claudia McKeown, din Marea Britanie, ca urmare a unei activități de voluntariat în India,
unde preda copiilor care nu aveau acces la educație: „O lună în India; o experiență care va fi atât
de necunoscută pentru mine, însă pot spune sincer că a fost cel mai bun lucru pe care l-am făcut
vreodată (...) A trebuit să spun rămas bun. Am simțit o legătură atât de ciudată cu copii ăștia, și
chiar dacă ei văd sute de voluntari cum vin și pleacă, cumva s-a simțit foarte real când am primit
îmbrațișări (...) Aș da orice să mă întorc la predat și să știu că influențez niște vieți” (site-ul
workingabroad.com).

Legătura este reală, nevoia de a-i ajuta pe cei care au nevoie, este o chemare și este minunată. Sunt
foarte mulți oameni care fac asta din simpla satisfacție pe care le-o aduce treaba bine făcută și
oamenii cu care lucrează. Motivația principală este sentimentul de bine pe care ți-l dau faptele tale,
copii (pentru că munca cu ei este cea mai satisfăcătoare și frumoasă), oamenii care sunt în
dificultate. Fiecare om care alege să fie voluntar este un ajutor în plus pentru organizațiile care se
ocupă cu probleme mondiale.

Pentru a lega subiectul de obiectivele noastre, vom studia un pic împărțirea voluntarilor pe gen.
După cum spune Lynne Parkinson, Jeni Warburton, David Sibbritt și Julie Byles „Există diferențe
semnificative între bărbații (...) și femei (...) în ceea ce privește tiparele lor de voluntariat. Femeile
sunt mult mai susceptibile de a fi voluntari decât bărbații, astfel, peste 30% din femeile cu vârste
cuprinse între 55-85 ani se oferă ca voluntari (ABS, 2006). În plus, femeile trăiesc în mod
tradițional mai mult decât bărbații, există un număr mai mare de voluntari de sex feminin mai în
vârstă decât bărbați, cu 366.400 femei voluntare în această grupă de vârstă, comparativ cu 292.900
de bărbați (ABS, 2006)”, genul voluntarilor este predominant feminin. Ar putea fi o simplă
coincidență, sau un lucru specific unei anumite zone geografice, însă: „Majoritatea sondajelor
rezidenților Statelor Unite ale Americii ne arată că mai multe femei decât bărbați se implică în
activități de voluntariat. Cel mai recent dintre aceste studii, făcut de Biroul de Statistica Muncii
(2009) spune că 30,3% dintre femei s-au înrolat ca voluntari în anul precedent, spre deosebire de
23,3% dintre bărbați” (Einolf, 2010, pp. 1093-1094).

În ceea ce privește preferințele politice ale claselor sociale, s-a constat în urma realizări
numeroaselor cercetări faptul că atitudinea politică a clasei muncitoare este situată în mare măsură
spre partea stângă a spectrului politic(Rinehart și Okraru, 1974). Astfel că, în următoarele rânduri
vom pune accentul pe relația dintre socialism și ajutorul pe care acesta îl acordă oamenilor prin
intermediul anumitor politici de stat. Statul chinez în prezent, încă urmează și respectă, în mare
măsură, învățăturile lui Karl Max și Mao și aderă la principiile socialismului: ,,O definiție excesivă
a socialismului este aceea că are ca scop principal ameliorarea condițiilor clasei muncitoare prin
introducerea unei mai mari egalități în relațiile economice. Mijloacele de producție și de distribuție
sunt deținute de stat sau colective, iar utilizarea mijloacelor de producție depinde în totalitate de
nevoile întregii societăți”( Bong-ho, 1983, pp.269-272).

În timpul unei conferințe, susținută în cadrul statului chinez, s-au dezbătut ideile bunăstării sociale
și asistenței sociale ale poporului ca fiind o necesitate pentru buna funcționare a republicii:
,,Conferința a subliniat cu tărie că, în construcția socialismului, bunăstarea socială și asistența
socială nu sunt secundare, ci primare și un"must"pentru țară. Sa subliniat, de asemenea, că sarcina
fundamentală de bunăstare socială și asistență socială este aceea de a <<împărtăși îngrijorările cu
Guvernul Central al Poporului la cel mai înalt nivel și de a diminua mizerabilitatea masei la nivel
de bază>>”(idem). Pentru a oferi poporului susținere continuă, politicile publice ale republicii
chineze oferă cetățeanului următoarele beneficii: ,,De asemenea, statul a precizat dreptul
cetățeanului de a lucra și de a se odihni, de a obține o educație și, prin asigurări sociale, asistență
socială, servicii de sănătate publică și alte servicii. Să primească asistență materială la bătrânețe și
în boală sau dizabilitate. De asemenea, statul are obligația de a crește treptat plățile pentru muncă,
de a îmbunătăți condițiile de muncă, de a consolida protecția muncii și de a extinde bunăstarea
colectivă.În sensul strict al termenului, asistența socială oferă servicii de urgență pentru cei care
nu pot să muncească sau pentru a se ajuta singuri din cauza bolii, rănilor sau altor
dizabilități”(idem).

Astfel că, asistența socială și ajutorul acordat poprului de către China socialistă se remarcă prin
trei aspecte: ,,În primul rând, serviciile disponibile în zonele urbane și rurale pot fi oarecum
diferite. Unele servicii sunt disponibile în întreaga țară. Altele pot fi prezente numai în zonele
urbane - de exemplu, locuințe, asigurări de muncă și pensii - sau numai în zonele rurale, cum ar fi
furnizarea celor Cinci Garanții”(idem). În al doilea rând, nu toate servicile sunt acordate și
susținute de către guvernul central, ci din contră la acestea contribuie și organizațiile colective,
precum fabricile sau comunele. În majoritatea cazurilor, oganizațiile coective au responsabilitatea
de a oferii servicii sociale. Guvernul chinez se implică în acordarea ajutorului social doar în caz
de urgență: ,,Statul acordă asistență numai în regim de urgență. În 1978, statul a înființat un
minister al afacerilor civile (min-tsan-bu) pentru a coordona serviciile de urgență la nivel național
pentru persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și familiile aflate în dificultate”(idem). Și nu
în ultimul rând, cel de al treilea aspect: ,,[…]pe lângă prevederile materiale, conceptul de bunăstare
socială include aspecte nemateriale ale vieții precum participarea cetățenească, obligațiile din
cadrul familiei și drepturile cetățenilor”(idem).

În totalitatea lingvistică a termenului de asistență socială, statele socialiste au ca obiectiv central

aplicarea lui pentru dezvoltarea facilă a poporului: ,,În ceea ce privește prioritatea furnizării de
asistență socială, se sugerează că obiectivul societății în ansamblu va fi îndreptat spre bunăstarea
cetățenilor săi. Politica economică va fi subordonată politicii societății de satisfacere a nevoii
umane, percepută colectiv în circumstanțele schimbate ale socialismului. Resursele vor fi
 disponibile pentru atingerea acestui scop, parțial din cauza eradicării deșeurilor, în parte din cauza
dezvoltării neîngrădite a tehnologiei de salvare a forței de muncă și, parțial, din cauza faptului că
resursele necesare în unele aspecte ale politicii sociale nu vor fi la fel de mari ca cele cerute de
capitalism”(Deacon, 1981).

Cu privire la alte aspecte sociale, precum relația dintre stat, popor și piața privată, organizarea
asistenței sociale va sta în baza unei comunități geografice sau chiar la locul de muncă: ,,În ceea
ce privește echilibrul dintre furnizarea de stat / familie / comunitate și piața privată, se sugerează
că cea mai mare parte a asigurării sociale a socialismului va fi organizată și condusă local de o
comunitate geografică sau la locul de muncă. Piața privată va dispărea ca un sistem de furnizare,
iar extremele furnizării de stat birocratice, pe de o parte, și îngrijirea familială privatizată, pe de
altă parte, vor fi înlocuite de acest sistem comunitar. O combinație a asistenței reciproce locale și
a controlului democratic local asupra resurselor oferite la nivel național va caracteriza aceste
servicii comunitare”(idem).

Următorii indicatori au fost folosiți în efectuarea acestui proiect:

⮚ Ajutorul umanitar
- Îmbrăcăminte
- Alimente
- Suport Financiar
Indicatorul acesta are rolul de a ne ajuta să identificăm resursele care sunt oferite de obicei cu scopul
ajutorului umanitar.
⮚ Voluntariat
- Ajutor
- Împlinire de sine
- Dezvoltarea comunității
- Bunătate

Acest indicator permite identificarea acțiunilor care intră în categoria voluntariatului, acestea fiind
caracterizate prin ajutarea altor persoane, această activitate putând aduce un sentiment de împlinire
de sine, permițând dezvoltarea comunității. Persoanele care participă la astfel de activități dau, în
general, dovadă de o caracteristică numită "bunătate".
 ⮚ Sărăcie
- Lipsa banilor
- Lipsa mijloacelor de subzistență

Acest indicator are rolul de a ajuta determinarea persoanelor care trăiesc în condiții socio-
economice care ar necesita ajutorul umanitar.

Ipoteze

1. Dacă o persoană este femeie, atunci aceasta va considera finanțarea de către UE a

activităților de ajutor umanitar mai importantă.
2. Cu cât persoana face parte dintr-o clasă socială mai înaltă, cu atât acesta va considera
finanțarea de către UE a activităților de ajutor umanitar mai importantă.
3. Dacă o persoană se plasează politic spre stânga, atunci aceasta va considera finanțarea de
către UE a activităților de ajutor umanitar mai importantă.
4. Cu cât satisfacția cu viața a persoanei este mai ridicată, cu atât aceasta va considera
finanțarea de către UE a activităților de ajutor umanitar mai importantă
5. Cu cât un individ este mai în dificultate să își plătească taxele, cu atât acesta o să considere
mai puțin important ajutorul umanitar oferit de UE.
6. Dacă o persoană este femeie, atunci aceasta va fi mai probabil să se ofere voluntar pentru
ajutorarea statelor în curs de dezvoltare.
7. Dacă o persoană este femeie, atunci aceasta va fi mai probabil să considere implicarea
individuală în ceea ce privește reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare ca fiind
eficientă.

Metodologie

Metoda folosită este analiza de date statistice a bazei de date „Eurobarometer 86.3”. Este o bază
de date făcută pe baza unui sondaj de opinie despre ajutorul umanitar finanțat de Uniunea
Europeană și ajutorul de dezvoltare oferit de UE. Acest sondaj de opinie a fost dat în toate țările
europene, și nu numai. Este vorba despre un număr de 27929 de respondenți.Cercetarea a fost
demarată în lunile noiembrie și decembrie 2016.

Programul folosit pentru a putea lucra cu volumul de date este „SPSS Statistics 20”.

După efectuarea tabelelor în SPSS, acestea au fost exportate în Excel, program oferit de Microsoft,
unde au fost traduse în limba română (bazele de date primite au fost srise în limba engleză). După
care, s-au generat figuri/diagrame cu ajutorul programului Excel pentru unele dintre ele. Acestea
sunt mult mai ușor de înțeles de cititorii nespecializați, dar și de profesori. Diagramele au putut fi
folosite, împreună cu tabelele, pentru a putea testa ipotezele.

Una dintre limitele acestei cercetări este faptul că variabilele sunt foarte fixe. Variabilele
sociodemografice nu au nevoie de explicație, însă altele au (importanța finanțării de către UE a
activităților de ajutor umanitar – care sunt aceste activități și în ce constă?). Se poate afla ce au zis
persoanele de gen feminin și cele de gen masculin, însă nu se poate afla de ce au această percepție.
Nu au fost oferite explicații, deci se poate interpreta foarte ușor de ce a zis o anumita persoană, ce
a zis.

Analiza și interpretarearezultatelor

Tabelul 1. Importanța finanțării activităților de ajutor umanitar de către UE

Importanța finanțării activităților de ajutor umanitar de
către UE
1.Foarte 2.Destul de 3.Puțin 4.Deloc
important important important important

GEN 1.Masculin 42.80% 44.90% 52.50% 59.60%

2.Feminin 57.20% 55.10% 47.50% 40.40%

Clasă socială 1.Clasa muncitoare a 25.10% 28.80% 30.90% 37.70%
societății
 2.Clasa de mijloc jos 13.10% 18.10% 17.80% 16.40%
a societății
3.Clasa de mijloc a 51.60% 46.70% 44.00% 36.80%
societății
4.Clasa de mijloc sus 9.20% 5.70% 6.30% 8.30%
a societății
5.Clasa de sus a 0.90% 0.70% 0.89% 0.70%
societății
Plasarea 1.Stânga 35.00% 27.80% 28.70% 23.70%
politică: de
2.Centru 42.20% 46.20% 40.60% 38.50%
stânga,
3.Dreapta 22.80% 25.90% 30.70% 37.90%
mijlocsau
dreapta
Satisfacția cu 1.Foarte mulțumit 34.5% 18.7% 15.2% 19.7%
viața 2.Destul de mulțumit 51.7% 62.0% 54.6% 45.1%

3.Puțin mulțumit 10.9% 15.7% 23.9% 20.2%

4.Deloc mulțumit 2.9% 3.6% 6.3% 15.0%

Sursa: Eurobarometru x analiza autorului.

Tabelul cu numărul 1 are cinci variabile: „Importanța finanțării de către Uniunea Europeană a
activităților de ajutor umanitar”, „Genul”, „Clasa socială”, „Plasarea politică: de stânga, centru sau
dreapta” și Satisfacția cu viața”. Din acest tabelse poate observa faptul că majoritatea
respondenților, indiferent de genul acestora, consideră foarte important sau destul de important ca
Uniunea Europeană să finanțeze activitățile de ajutor umanitar. Însă, se mai poate observa că există
asociere între cele două variabile, acesta fiind negativă, ceea ce înseamnă că ipoteza cu numarul 1
este adevărată („Dacă o persoană este femeie, atunci aceasta va considerafinanțarea de către UE a
activităților de ajutor umanitarmai importantă”).

Acest lucru este discutat și în cadrul teoretic, și rezultatul obținut apare asemănător cu multe alte
studii făcute pe aceeași temă. Astfel, se poate spune că femeile, datorită modului în care sunt
crescute și educate, consideră mai important ca oamenii care se află în nevoie imediată de ajutor
să fie scoși din aceste situații de către Uniunea Europeana prin finanțare, decât bărbații. Sau,
bărbații consideră mai puțin important ca Uniunea Europenă să finanțeze activități de ajutor
umanitar ale persoanelor aflate în nevoie imediată, decât femeile.

Variabila „Importanța finanțării de către UE a activităților de ajutor umanitar” și variabila „Clasa

socială” sunt incluse în ipoteza numarul 2, care sună asa: „Cu cât persoana face parte dintr-o clasă
socială mai de sus, cu atât acesta va considera finanțarea de către UE a activităților de ajutor
umanitar mai importantă”. Din tabel se vede că cele două variabile sunt asociate negativ, la fel ca
primele două. Asta înseamnă că persoanele care fac parte din clasa de sus a societății consideră
mai importantă finanțarea activităților de ajutor umanitar, de către UE, decât cei care fac parte din
clasa muncitoare.

Clasa muncitoare este o clasă săracă, care își petrece viața muncind pentru a-și întreține familiile.
Astfel, fiind prinși în viața lor de zi cu zi, în problemele și neajunsurile, care sunt destule, și în
munca care îi epuizează, oamenii care fac parte din această clasă nu consideră că banii Uniunii ar
trebui dați altora. Aceștia ar considera, mai degrabă, că UE ar trebui să îi ajute pe ei să iasă din
sărăcie, decât pe alții, în special dacă acei alții nu locuiesc în Europa. Clasa de sus nu are de ce să
nu considere necesară ajutorarea acelor oameni care se află în nevoie urgentă, având în vedere că
aceasta nu duce grija zilei de mâine, și nu știe cum e să ai neajunsuri și nevoie de bani pentru a
putea oferii copilului o educație mai bună sau o haină nouă.

Ipoteza cu numărul 3 („Dacă o persoană se plasează politic spre stânga, atunci aceasta va considera
finanțarea de către UE a activităților de ajutor umanitar mai importantă”) are două
variabile:„Importanța finanțării de către UE a activităților de ajutor umanitar” și „Plasarea
politică”. Acestea, spre deosebire de restul variabilelor de pâna acum, sunt asociate pozitiv, astfel,
se poate spune că persoanele care se plasează mai spre stânga (cred în socialism și în doctrinele
acestuia), consideră mai importantă finanțarea activităților de ajutor umanitar, de către UE, decât
cei care se plasează mai spre dreapta (cred în doctrina liberală). Prin urmare, ipoteza 3 se verifică.

Acest lucru este datorat faptului că, după cum scrie și în analiza literaturii de specialitate,
socialismul este îndreptat mai degrabă spre ajutorarea persoanelor care au nevoie (bătrâni, șomeri),
investind sume mari de bani pentru a le face viața mai ușoară, pe când liberalismul are în prim plan
dezvoltarea statelor în plan economic.
Variabila „Importanța finanțării de către UE a activităților de ajutor umanitar” este raportată, în
final, cu variabila „Satisfacția cu viața”, iar cele 2 sunt incluse în ipoteza cu numărul 4: „Cu cât
satisfacția cu viața a persoanei este mai ridicată, cu atât aceasta va considera finanțarea de către
UE a activităților de ajutor umanitar mai importantă”. Cele două variabile, după cum se poate
vedea în tabel, sunt asociate pozitiv, ceea ce înseamnă că ipoteza este adevărată. Prin urmare, se
poate spune că persoanele care sunt foarte mulțumite cu viața lor consideră mai importantă
finanțarea de către Uniunea Europeană a activităților de ajutor umanitar, decât cele care nu sunt
mulțumite cu viața lor. Ori, se mai poate spune că: Persoanele care nu sunt foarte nemuțumite cu
viața lor consideră mai puțin importantă finanțareade către UE a activităților de ajutor umanitar,
decât persoanele mulțumite cu viața lor.

Acest lucru este datorat mai multor factori, o persoană nemulțumită cu viața ei poate fi așa din
cauzamai multor factori, precum munca pe care o prestează, remunerația pe care o primește, o
situație în familie, lipsa de anumite necesități, starea de sănătate precară (a ei sau a cuiva apropiat)
sau nesiguranța zilei de mâine. în momentul în care o persoană are astfel de probleme, aceasta este
deja ocupată să găsească soluții pentru problemele personale, nemaifiind interesată de ce li se
întâmplă celor din jur. O persoană este gată să ajute pe alții numai când nevoile acesteia sunt
satisfăcute pe deplin, când nu există probleme sau pericole care să stea în calea fericirii acesteia.
 Figura 1
Importanța finanțării de către UE a activităților de ajutor umanitar

Deloc important

Puțin important

Destul de important

Foarte important

0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%

Dificultăți în a plăti taxele/facturile - anul trecut Aprope niciodată/ niciodată

Dificultăți în a plăti taxele/facturile - anul trecut Din când în când
Dificultăți în a plăti taxele/facturile - anul trecut În majoritatea timpului

Figura 1 - Importanța finanțării de către Uniunea Europeană a activităților de ajutor umanitar

raportată la dificultatea de a plăti taxele anul trecut

Figura 1 are două variabile: „Dificultăți în a plăti taxele/facturile de anul trecut” și „Importanța
finanțării de către Uniunea Europeană a activităților de ajutor umanitar”. La fel ca în Tabelul 1,
majoritatea respondenților, indiferent dacă se chinuie să își plătească taxele sau/și facturile sau nu,
consideră finanțarea oferită de UE pentru ajutorul umanitar foarte importantă sau destul de
importantă. Cu toate acestea, asocierea dintre cele două variabile este negativă, ceea ce înseamnă
că și ipoteza cu numarul 5 se verifică („Cu cât un individ este mai în dificultate să își plătească
taxele, cu atât acesta o să considere mai puțin importantfinanțarea de către Uniunea Europeană a
activităților de ajutor umanitar”).

Astfel, putem spune ori că cei care au avut dificultăți în majoritatea anului trecut în a-și plăti
taxele/facturile consideră că finanțarea oferită de către Uniunea Europeană a activităților de ajutor
umanitar estemai puțin importantă, decât cei care nu s-au aflat niciodată sau aprope niciodată în
dificultate; ori că cei care nu s-au aflat niciodată sau aprope niciodată în dificultate anul trecut în
a-și plăti taxele/facturile consideră mai importantă finanțarea de către UE a activităților de ajutor
umanitar, decât cei care s-au aflat în dificultate.
Acest lucru este datorat unei stări psihologice: în momentul în care omul nu are destui bani cât să
își plătească taxele, acesta consideră că nu are cum să ajute pe alții, iar Uniunea ar trebui să îl ajute
pe el, prima oară, să își rezolve problemele. Este foarte mult legată de piramida nevoilor a lui
Abraham Maslow, dacă omul nu își poate satisface sau are dificultăți în a își satisface nevoile de
bază (aici intră nevoia de securitate, deoarece un om care nu își plătește taxele ar putea fi dat afară
din propria casă), atunci acesta nu va fi darnic cu alții.Chiar dacă aceștia se află mai în dificultate
decât el, ajutorul nu va fi oferit nici măcar indirect, astfel persoana nu este în stare să simtă nevoia
de a-i ajuta pe ceilalți.

Tabelul 2. Voluntariat și gradul de eficiență al implicării individuale, pe gen.

GEN
1.Masculin 2.Feminin
Ajutorarea 1.Nu e menționat 93.3% 91.9%
statelor în curs de 2.Faceți muncă voluntară, 6.7% 8.1%
dezvoltare prin individual sau pentru o
voluntariat organizație
Gradul de 1.Foarte eficientă 13.5% 14.8%
eficiență al 2.Destul de eficientă 48.3% 52.3%
implicării 3.Puțin eficientă 29.4% 26.4%
individuale 4.Deloc eficientă 8.8% 6.5%
Sursa: Eurobarometru x analiza autorului
N (valid) = 27929 de respondenți

Tabelul cu numărul 2 are, și el, trei variabile: „Genul”, „Ajutorarea statelor în curs de dezvoltare
prin voluntariat” și „Gradul de eficiență al implicării individuale”. Vom lua primele două variabile.
Din tabel, putem observa că la majoritatea respondenților nu este menționat dacă fac voluntariat
pentru a ajuta statele în curs de dezvoltare, însă noi vom presupune că acolo unde nu este
menționat, individul nu face voluntriat. Astfel, putem privi asocierea pozitivă care se produce între
cele două variabile și să spunem că, din nou, ipoteza este verificată. Ipoteza despre care vorbim
aici este cea cu numărul 6 („Dacă o persoană este femeie, atunci aceasta va fi mai probabil să se
ofere voluntar pentru ajutorarea statelor în curs de dezvoltare„).

Prin urmare, vom spune că e mai probabil ca femeile să se înroleze ca voluntare pentru ajutorarea
statelor în curs de dezvoltare, decât bărbații. Ori, mai putem spune că e mai puțin probabil ca
bărbații să se ofere voluntari pentru ajutorarea statelor în curs de dezvoltare, spre deosebire de
femei. Statele în curs de dezvoltare, după cum am discutat și în analiza literaturii de specialitate,
nu sunt neapărat din cadrul Uniunii Europene, acestea pot fi în orice parte a globului. Uniunea
Europeană consideră ca este obligația ei să ajute aceste state să ajungă la nivelul de civilizație, de
tehnologizare și de dezvoltare al celor mai puternice dintre cele din Uniune.

Cea de a treia variabilăse leagă de „Evaluarea eficacității implicării individuale în ceea ce privește
reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare”. Am ales această variabilă, deoarece, am presupus
că, în cazul în care ipoteza cu numărul 6 se verifică, atunci și aceasta se va verifica. Acest lucru s-
a și întamplat, deși aproximativ jumătate din respondenți, neținând cont de gen, au spus că
implicarea individuală este destul de importantă, totuși asocierea dintre cele 2 variabile este
negativă. Astfel, ipoteza cu numărul 7 este adevărată („Dacă o persoană este femeie, atunci aceasta
va fi mai probabil să considere implicarea individuală în ceea ce privește reducerea sărăciei în
țările în curs de dezvoltare ca fiind eficientă”).

Prin urmare, putem spune că femeile consideră mai eficientă implicarea individuală în ceea ce
privește reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare, decât bărbații. Sau, mai putem spune că
bărbații consideră mai puțin eficientă implicarea individuală în ceea ce privește reducerea sărăciei
în țările în curs de dezvoltare, decât femeile. La fel ca la ipoteza cu numărul 1 și cea cu numărul
6, femeile, fiind educate altfel, consideră că ajutorarea celorlalți este foarte importantă, și se
implică în această ajutorare mai mult.

Concluzii

În conluzie, putem spune că toate cele șapte ipoteze se verifică. Dacă o persoană aparține genului
feminin, aceasta va da o importanță mai ridicată finanțării de către UE a activităților de ajutor
umanitar. De asemenea, clasa socială afectează percepția asupra finanțării ajutorului umanitar, cu
cât clasa socială este mai înaltă, cu atât oamenii din această categorie vor da mai mare importanță
acestor activități. Înclinațiile politice sunt un alt factor care influențează percepția asupra acestei
categorii de activități, orientarea spre stânga (credința în socialism și în doctrinele acestuia) având
de asemenea o percepție pozitivă asupra ajutorului oferit de UE.

Satisfacția cu viața este de asemenea un factor important, deoarece cu cât aceasta este mai ridicată,
cu atât oamenii din această situație vor da o mai mare importanță ideii de a-i ajuta pe ceilalți.
Posibilitatea plătirii taxelor este în strânsă legătură cu satisfacția persoanei cu viața și astfel, un
individ care are dificultăți în legătură cu plătirea taxelor, acesta va da mai puțină importanță
finanțării ajutorului umanitar oferită de UE.

Prin urmare, putem spune că femeile sunt mult mai deschise asupra idee de voluntariat și de a
participa în activități ce presupun ajutorul umanitar, considerându-le eficiente.

Bibliografie

Bong-ho, M., (1983), In the Service of Socialism: Social Welfare in China, [Online] Disponibil la:
https://academic.oup.com/sw/article-abstract/28/4/269/1903277

Deacon, B., (1981), Social Administration, Social Policy and Socialism, [Online] Disponibil la:
https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/026101838100100104

Einolf, C. J., (2010), Gender Differences in the Correlates of Volunteering and Charitable Giving,
[Online] Disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/47282296_Gender_Differences_in_the_Correlates_of_
Volunteering_and_Charitable_Giving

Grünberg, L., 2011. Gen şi societate. În Vlăsceanu, L. (Coord)., Sociologie. Iaşi: Polirom, 2011

Parkinson, L., Warburton, J., Sibbritt, D., și Byles, J. (2010), Volunteering and older women:
Psychosocial and health predictors of participation, [Online] Disponibil la:
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/13607861003801045

Rinehart, R. W. Și Okraku, O. I. (1974), A Study of Class Consciousness, [Online] Disponibil la:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1755-618X.1974.tb00015.x
Guerra, S. R. C., Demain, H. S. et all, (2012), Being a Volunteer: Motivations, Fears, and Benefits
of Volunteering in an Intervention Program for People With Dementia and Their Families,
[Online] Disponibil la: https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/01924788.2011.647538

Workingabroad.ro - https://www.workingabroad.com/volunteering-abroad/volunteer-stories