ORDIN nr. 1.

204 din 10 noiembrie 2005

Având în vedere prevederile art. 13 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea nr.
176/2000 privind dispozitivele medicale, republicată,văzând Referatul de
aprobare al Direcţiei generale farmaceutice şi aparatură medicală nr. E.N.
3.750/2005,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările
ulterioare,ministrul sănătăţii emite următorul ordin:Articolul 1Unităţile sanitare au
obligaţia de a asigura un sistem documentat de evidenţă a dispozitivelor
medicale şi de a raporta Ministerului Sănătăţii toate dispozitivele medicale
existente în unitate, înregistrate în evidenţele contabile ca mijloace fixe,
indiferent de modul de procurare a acestora.Articolul 2Activitatea de evidenţă şi
raportare a dispozitivelor medicale se realizează de toate unităţile sanitare,
indiferent de forma de proprietate, potrivit precizărilor cuprinse în anexa nr.
1.Articolul 3Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti şi direcţiile de
sănătate publică organizează activităţile de evidenţă şi raportare şi răspund
împreună cu conducerea unităţilor sanitare, potrivit legislaţiei în vigoare, pentru
corectitudinea informaţiilor şi respectarea termenelor de raportare.Articolul 4(1)
Activitatea de evidenţă şi raportare a dispozitivelor medicale se realizează
potrivit unei proceduri elaborate de Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară
Bucureşti şi avizate de Direcţia generală farmaceutică şi aparatură medicală din
Ministerul Sănătăţii.(2) Datele primare necesare pentru evidenţa şi raportarea
dispozitivului medical se completează pe o fişă de înregistrare elaborată de
Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti, potrivit datelor prezentate în
anexa nr. 2.(3) Fişele de înregistrare completate la nivelul unităţilor sanitare se
transmit direcţiilor de sănătate publică judeţene sau, după caz, Direcţiei de
Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.(4) Datele obţinute la nivel judeţean
vor constitui Registrul teritorial de evidenţă a dispozitivelor medicale.Articolul
5(1) Informaţiile cuprinzând situaţia la nivel judeţean sau municipal se transmit
semestrial Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti de către direcţiile
de sănătate publică judeţene şi de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului
Bucureşti.(2) La nivelul Centrului de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti se va
constitui Registrul naţional de evidenţă a dispozitivelor medicale din unităţile
sanitare, pe baza actualizărilor semestriale din teritoriu.Articolul 6Centrul de
Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti înaintează Ministerului Sănătăţii
semestrial sau la cerere situaţiile statistice rezultate potrivit prevederilor din
anexa nr. 1.Articolul 7Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul
ordin.Articolul 8Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul
ministrului sănătăţii nr. 638/1992 privind înregistrarea şi evidenţa aparaturii
medicale, precum şi orice prevederi contrare se abrogă.Articolul 9Direcţia
generală farmaceutică şi aparatură medicală, celelalte direcţii din cadrul
Ministerului Sănătăţii, Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti, direcţiile
de sănătate publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului
Bucureşti, precum şi toate unităţile sanitare vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.Articolul 10Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.Ministrul sănătăţii,Gheorghe Eugen NicolăescuBucureşti, 10
noiembrie 2005.Nr. 1.204.Anexa 1PRECIZĂRIprivind activitatea de evidenţă şi
raportarea dispozitivelor medicaleArticolul 1În scopul realizării unei evidenţe
unitare şi reale a dispozitivelor medicale, Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară
Bucureşti va transmite fiecărei direcţii de sănătate publică judeţene şi Direcţiei
de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti copia fişierului de dispozitive
medicale, pe suport electronic, înregistrat din activităţile anterioare şi actualizat
potrivit Nomenclatorului Dispozitivelor Medicale elaborat de Comunitatea
Europeană.Articolul 2(1) Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti va
elabora metodologia de efectuare a activităţilor, asigurând codificarea unitară a
informaţiilor privind înregistrarea şi evidenţa dispozitivelor medicale.(2) Fişa de
înregistrare a dispozitivului va cuprinde minimum datele prezentate în anexa nr.
2 la ordin.Articolul 3(1) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi Direcţia de
Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti vor furniza fiecărei unităţi sanitare din
teritoriu fişele de înregistrare şi fişierul de dispozitive medicale necesare
activităţii de evidenţă şi raportare.(2) După completarea şi codificarea fişelor de
înregistrare a dispozitivelor medicale de către unităţile sanitare din teritoriu, la
nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi al Direcţiei de Sănătate Publică
a Municipiului Bucureşti se va actualiza fişierul de dispozitive medicale pe
întregul judeţ sau municipiul Bucureşti - Registrul teritorial de evidenţă a
dispozitivelor medicale, după care, până la data de 20 a ultimei luni din fiecare
semestru, se va înainta la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti, pe
suport electronic, fişierul de dispozitive medicale actualizat pe semestrul în
curs.Articolul 4(1) Unităţile sanitare vor verifica şi vor actualiza continuu
informaţiile despre dispozitivele medicale existente în unitate, înregistrate în
evidenţele contabile ca mijloace fixe.(2) Pentru dispozitivele medicale nou-
intrate în gestiunea unităţii sanitare sau care nu sunt cuprinse în fişierul
dispozitivelor medicale înaintat potrivit art. 1 ori care au fost omise la
raportările anterioare, se va completa câte o fişă de înregistrare a fiecărui
dispozitiv; fişele completate vor fi transmise direcţiilor de sănătate publică
judeţene sau, după caz, Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului
Bucureşti.Articolul 5Direcţiile de sănătate publică judeţene şi Direcţia de Sănătate
Publică a Municipiului Bucureşti vor asigura fişele necesare pentru actualizarea
fişierului de dispozitive medicale pentru toate unităţile sanitare din întregul
teritoriu, indiferent de forma de proprietate.Anexa 2FIŞĂ DE ÎNREGISTRAREa
dispozitivului medicalDate minime1. Forul tutelar2. Judeţul3. Unitatea sanitară
cu personalitate juridică4. Unitatea sanitară unde funcţionează dispozitivul5.
Codul6. Denumirea dispozitivului7. Tipul dispozitivului8. Categoria dispozitivului
medical9. Denumirea comercială10. Firma producătoare11. fiara
producătoare12. Anul fabricaţiei13. Starea de funcţionare14. Anul intrării în
evidenţa contabilă a unităţii sanitare15. Numărul de inventar al dispozitivului16.
Semnătura: director, contabil-şef, întocmit17. Data întocmirii-----------
LEGE nr.50 din 29 iulie 1991
privind autorizarea executarii constructiilor şi unele masuri pentru realizarea
locuintelor

Republicată în temeiul art. II alin. (1) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.487 din 31 mai 2004, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 50/1991 a fost republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.3 din 13 ianuarie 1997 şi a mai fost modificată prin:

 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.231/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.612 din 29 noiembrie 2000, respinsă prin Legea
nr. 413/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.402 din 20 iulie 2001;
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.295/2000 pentru suspendarea aplicării sau abrogarea unor
ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.707 din 30 decembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 109/2001, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.157 din 29 martie 2001;
 Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.373 din 10 iulie 2001;
 Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.431 din 1 august 2001, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.712 din 8 noiembrie 2001;
 Ordonanţa Guvernului nr.5/2002 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.70 din 31 ianuarie 2002, aprobată prin Legea nr. 455/2002, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.504 din 12 iulie 2002;
 Ordonanţa Guvernului nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.670 din 10 septembrie 2002, abrogată prin Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003;
 Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.749 din 27 octombrie
2003.

CAPITOLUL I
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Art. 1. - (1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau
de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite la solicitarea deţinătorului titlului de
proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - ori a altui act care conferă dreptul de construire sau de
desfiinţare, în condiţiile prezentei legi.

(2) Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole
sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile
prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.

Art. 2. - (1) Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia
se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi
funcţionarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism,
avizate şi aprobate potrivit legii.

(3) Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri
funciare, reţele de telecomunicaţii ori alte lucrări de infrastructură, care se execută în extravilanul localităţilor,
se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.

(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de
amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:

a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare şi de conservare a clădirilor de orice

fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
b) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără
modificarea traseului şi, după caz, a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini
publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
d) lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor foraje şi excavări -, necesare în vederea
efectuării studiilor geotehnice, exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol,
precum şi altor exploatări;
e) organizarea de tabere de corturi.

Art. 3. - Autorizaţia de construire se eliberează pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau

de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu excepţia celor
prevăzute la art. 11;
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare,
conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la
construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, stabilite
potrivit legii;
c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind
căi de comunicaţie, inclusiv lucrări de artă, reţele şi dotări tehnicoedilitare, lucrări hidrotehnice,
amenajări de albii, lucrări de îmbunătăţiri funciare, lucrări de instalaţii de infrastructură, noi capacităţi
de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi
retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi alte lucrări de amenajare a
spaţiilor publice;
e) lucrări de foraje şi excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, prospecţiunilor
geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatări de
suprafaţă sau subterane;
f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării execuţiei
lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu: chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe
căile şi spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, precum şi anexele gospodăreşti
ale exploataţiilor agricole situate în extravilan;
i) cimitire - noi şi extinderi.

Art. 4. - Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al

municipiului Bucureşti sau de primari, după cum urmează:

a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru:

1. investiţiile care se aprobă de Guvern;

2. investiţiile care se realizează în extravilanul comunelor, inclusiv anexele gospodăreşti ale
exploataţiilor agricole mai mari de 50 m2;
 3. investiţiile care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ-
teritoriale;
4. lucrări la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de
protecţie, aflate în teritoriul administrativ al judeţului, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii
şi Cultelor;

b) de primarii municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrările de orice fel din intravilanul şi
extravilanul acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a);

c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor de sectoare, pentru:

1. investiţiile care se amplasează pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui

sector şi cele care se realizează în extravilan;
2. lucrări la construcţii reprezentând monumente istorice, cu avizul prealabil al Ministerului
Culturii şi Cultelor;
3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale, de transport şi de
distribuţie, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicaţii - inclusiv fibră optică,
precum şi lucrări de modernizări şi/sau reabilitări de străzi;

d) de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări

urbanistice din cadrul sectoarelor, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1 şi 2 şi la lit. c);

e) de primarii comunelor, pentru locuinţe individuale şi anexele gospodăreşti ale acestora, precum şi
cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judeţene, pentru celelalte construcţii şi lucrări
executate în intravilanul localităţilor, cu excepţia celor prevăzute la lit. a).

Art. 5. - (1) În vederea simplificării procedurii de autorizare, emitentul autorizaţiei are obligaţia să
organizeze structuri de specialitate, în vederea emiterii acordului unic, respectiv a obţinerii, în numele
solicitantului, a avizelor legale necesare autorizării, pentru:

a) racordarea la reţelele de utilităţi, în condiţiile impuse de caracteristicile şi de amplasamentul

reţelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament;
b) racordarea la reţeaua căilor de comunicaţii;
c) prevenirea şi stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.

(2) Pentru asigurarea funcţionării structurilor de specialitate, consiliile judeţene şi locale pot stabili taxe
pe tipuri de lucrări, în raport cu numărul de avize necesare, în condiţiile legii.

Art. 6. - (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4, în
conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale
planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii, fac cunoscute
solicitantului elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor
existente la data solicitării şi stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de
specificul amplasamentului, precum şi lista cuprinzând avizele şi acordurile legale, necesare în
vederea autorizării.

(2) Certificatul de urbanism se emite de autorităţile prevăzute la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările
de construcţii, şi se eliberează solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării
cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.

(3) Certificatul de urbanism se semnează de către preşedintele consiliului judeţean sau de primar,
după caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente,
responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(4) În vederea eliberării certificatului de urbanism solicitantul - orice persoană fizică sau juridică
interesată se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele de
identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism, cât şi elementele care definesc
scopul solicitării.

(5) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.

(6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, şi în vederea concesionării de terenuri, a adjudecării
prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza "Studiu de fezabilitate" şi pentru cereri în justiţie şi
operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară atunci când operaţiunile respective au ca obiect
împărţeli ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi
constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice menţionate se
efectuează numai în baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se
sancţionează cu nulitatea actului.

Art. 7. - (1) Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, pe
baza documentaţiei depuse la autorităţile prevăzute la art. 4, care va cuprinde:

a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor;
c) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
d) avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;
e) dovada privind achitarea taxelor legale.

(2) Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii este extras din proiectul tehnic şi se
elaborează în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordanţă cu cerinţele
certificatului de urbanism, cu conţinutul avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta, şi se întocmeşte,
se semnează şi se verifică, potrivit legii.

(3) În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului în
termen de 5 zile de la data înregistrării, cu menţionarea în scris a elementelor necesare în vederea
completării acesteia.

(4) Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de
execuţie.

(5) Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12
luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situaţie,
valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în
conformitate cu proiectul tehnic.

(6) Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în termenele stabilite conduce la pierderea
valabilităţii autorizaţiei, fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care
caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite o nouă autorizaţie de
construire, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi
începute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autorităţii emitente
prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea
valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.

(8) Investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi
inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei la care vor începe lucrările autorizate. În caz contrar,
dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a făcut în termenul de valabilitate a
autorizaţiei, data începerii lucrărilor se consideră ca fiind ziua următoare datei de emitere a
autorizaţiei.
(9) O dată cu depunerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire solicitantul are obligaţia să
prezinte o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că imobilul - teren şi/sau construcţii - nu
face obiectul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti. În caz contrar documentaţia se
restituie solicitantului, care o va depune spre autorizare numai după soluţionarea definitivă în instanţă
a litigiului.

(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), lucrările de consolidare la clădirile multietajate încadrate
prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public se autorizează
în regim de urgenţă, în condiţiile prevăzute la alin. (16), chiar în situaţia existenţei unor litigii aflate pe
rolul instanţelor judecătoreşti.

(11) În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii provizorii.

(12) Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe baza unei documentaţii complete, în

conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (16).

(13) Autorizaţia de construire se semnează de preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după
caz, de secretar şi de arhitectul-şef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice emitente,
responsabilitatea emiterii autorizaţiilor revenind semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.

(14) Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul schimbării investitorului, înaintea finalizării lucrărilor,
cu condiţia respectării prevederilor acesteia şi a transcrierii actelor care conferă dreptul de construire.

(15) În situaţia în care în timpul execuţiei lucrărilor, şi numai în perioada de valabilitate a autorizaţiei de
construire, survin modificări de temă privind construcţia autorizată, care conduc la necesitatea
modificării acesteia, titularul are obligaţia de a solicita o nouă autorizaţie, potrivit legii. Pentru obţinerea
noii autorizaţii de construire solicitantul va depune o documentaţie, elaborată cu condiţia încadrării
noilor propuneri în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate şi numai în limitele avizelor şi
acordurilor obţinute pentru autorizaţia iniţială. Nu este necesară emiterea unui nou certificat de
urbanism.

(16) Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate în cazuri de avarii,
accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional, inclusiv la construcţiile
prevăzute la art. 3 lit. b), se emite imediat de către autoritatea administraţiei publice abilitată, conform
legii, urmând ca documentaţia legală necesară să fie definitivată pe parcursul sau la încheierea
executării lucrărilor, cu respectarea avizelor legale.

(17) Primăriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a unităţii administrativ-teritoriale, aflate în stare
avansată de degradare şi care pun în pericol siguranţa publică, cu excepţia construcţiilor monument
istoric, pe bază de autorizaţie de desfiinţare emisă în condiţiile alin. (16), cu obligaţia de a se întocmi
documentaţii specifice în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 1.

(18) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează potrivit legii.

(19) Taxa pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire se calculează la 30% din valoarea
iniţială a taxei de autorizare.

(20) Instituţiile abilitate prin lege să emită avize şi acorduri în vederea autorizării lucrărilor de
construcţii, altele decât cele prevăzute la art. 5 alin. (1), au obligaţia emiterii acestora în termen de
maximum 15 zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei, după caz, direct structurilor organizate
de consiliile judeţene şi locale sau, după caz, solicitantului.

Art. 8. - (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi
instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de
construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane,
precum şi a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de
la autorităţile prevăzute la art. 4.

(2) Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii ca şi autorizaţia de construire, în conformitate

cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu excepţiile
prevăzute la art. 11.

Art. 9. - (1) Proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi proiectele
tehnice, pe baza cărora se întocmesc acestea, se elaborează de colective tehnice de specialitate, se
însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii,
construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, astfel:

a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român, pentru proiectarea părţii de arhitectură pentru
obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi a celor
subterane;
b) de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru părţile de
inginerie în domeniile specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de importanţă
a construcţiilor supraterane şi subterane, precum şi la instalaţiile aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de construcţii, cu diplomă recunoscută de statul
român, pentru clădiri de importanţă redusă şi aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru documentaţia de execuţie.

(3) Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute la alin. (1) angajează răspunderea
acestora în condiţiile legii.

Art. 10. - Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii în zonele asupra cărora s-a instituit,
potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului şi în
documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:

a) în ansamblurile de arhitectură, în rezervaţiile de arhitectură şi de urbanism, în cazul siturilor

arheologice, al parcurilor şi grădinilor monument istoric, cuprinse în listele aprobate potrivit legii,
precum şi în cazul lucrărilor de orice natură în zonele de protecţie a monumentelor, solicitantul va
obţine avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, potrivit competenţelor specifice;
b) în cazul lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, pe lângă avizul Ministerului
Culturii şi Cultelor se vor obţine avizele specifice cerinţelor de calitate a construcţiilor, potrivit
prevederilor legale;
c) în zonele naturale protejate, stabilite potrivit legii, în zonele de siguranţă şi protecţie ale amenajărilor
hidrotehnice de interes public, precum şi în alte arii protejate solicitantul va obţine avizul Ministerului
Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
d) în zonele de siguranţă şi de protecţie a infrastructurilor de transport de interes public, precum şi în
zonele aferente construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi autorizaţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, conform prevederilor legale;
e) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricţie solicitantul va obţine avizul organismelor competente.

Art. 11. - (1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică
structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor sau aspectul arhitectural al acestora:

a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora
şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile
golurilor şi tâmplăriei;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente
construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei
calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau
de contorizare a consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) reparaţii şi înlocuiri la finisaje interioare şi exterioare tencuieli, placaje, altele asemenea -, la
trotuare, la ziduri de sprijin şi la scări de acces, fără modificarea calităţii şi a aspectului elementelor
constructive;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale
construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii
administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;
k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate
în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.

(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre
acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt
amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la
utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.

(3) Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j), se execută la
construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire.

Art. 12. - (1) Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu încălcarea prevederilor legale, pot
fi anulate de către instanţele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de
construire sau de desfiinţare poate fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect, inclusiv la sesizarea
expresă a organelor de control ale Inspectoratului de Stat în Construcţii.

(2) Prin introducerea acţiunii autorizaţia de construire sau de desfiinţare se suspendă de drept şi, pe
cale de consecinţă, instanţa va dispune oprirea lucrărilor până la soluţionarea în fond a cauzei.

CAPITOLUL II
Concesionarea terenurilor pentru construcţii

Art. 13. - (1) Terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale,
destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii, în
condiţiile respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate
potrivit legii, în vederea realizării de către titular a construcţiei.

(2) Terenurile aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se pot
concesiona numai în vederea realizării de construcţii sau de obiective de uz şi/sau de interes public,
cu respectarea documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii.

(3) Concesionarea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu respectarea

prevederilor legale, urmărindu-se valorificarea superioară a potenţialului terenului.

Art. 14. - Până la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile
libere de construcţii, aflate în administrarea consiliilor locale şi care pot fi revendicate de foştii
proprietari.

Art. 15. - Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot
concesiona fără licitaţie publică, cu plata taxei de redevenţă stabilite potrivit legii, ori pot fi date în
folosinţă pe termen limitat, după caz, în următoarele situaţii:
a) pentru realizarea de obiective de utilitate publică sau de binefacere, cu caracter social, fără scop
lucrativ, altele decât cele care se realizează de către colectivităţile locale pe terenurile acestora;
b) pentru realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, potrivit legii;
c) pentru realizarea de locuinţe pentru tineri până la împlinirea vârstei de 35 de ani;
d) pentru strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre, potrivit legii;
e) pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau cu acordul
acestuia;
f) pentru lucrări de protejare ori de punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, cu
avizul comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, atunci când terenul se află în zona de protecţie a acestora.

Art. 16. - (1) Terenurile prevăzute la art. 13, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţă publică de
către primarii unităţilor administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o publicaţie afişată la sediul
acestora şi tipărită în cel puţin două ziare de largă circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data
licitaţiei.

(2) Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa şi destinaţia
terenului, stabilite prin documentaţiile de urbanism, precum şi taxa anuală minimală de redevenţă.

(3) Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, după caz,
cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi a
capacităţii construcţiei, a gradului de ocupare a terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în
certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decât oferte care corespund prevederilor documentaţiilor
de urbanism, aprobate potrivit legii.

(4) Licitaţia se efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop, prin hotărâre a
consiliilor locale şi/sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în
conformitate cu competenţele de autorizare stabilite la art. 4. Comisiile funcţionează la sediul consiliilor
locale în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate terenurile.

Art. 17. - Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin hotărârea consiliului
judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât să asigure
recuperarea în 25 de ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de piaţă, la care se adaugă
costul lucrărilor de infrastructură aferente.

Art. 18. - Terenurile prevăzute la art. 13, ce se concesionează pentru realizarea de locuinţe şi spaţii
construite asociate acestora, în funcţie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate
potrivit legii, vor avea următoarele suprafeţe:

a) în localităţile urbane:

1. până la 450 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj;
2. până la 300 m2 pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj, cu două apartamente;
3. până la 250 m2 pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, având cel
mult 6 apartamente;
4. pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit
documentaţiilor de urbanism;

b) în localităţile rurale, până la 1.000 m2 pentru o locuinţă.

Art. 19. - Pentru realizarea unei case de vacanţă se poate concesiona un teren în suprafaţă de până
la 250 m2.

Art. 20. - Împotriva licitaţiei, până la momentul adjudecării, se va putea face contestaţie, de către orice
persoană interesată, la judecătoria în a cărei rază teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspendă
desfăşurarea licitaţiei până la soluţionarea sa definitivă.
Art. 21. - Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a hotărârii consiliului local, respectiv
a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru situaţiile prevăzute la art. 15, se va încheia actul
de concesiune, care se va înregistra de către concesionar în evidenţele de publicitate imobiliară, în
termen de 10 zile de la data adjudecării sau emiterii hotărârii.

Art. 22. - Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 13-19 se face în conformitate cu prevederile legii,
durata acesteia fiind stabilită de către consiliile locale, consiliile judeţene, respectiv de Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi de natura
construcţiei.

Art. 23. - (1) Intravilanul localităţilor se stabileşte prin planurile generale de urbanism - PUG -,
aprobate potrivit legii.

(2) Ulterior aprobării Planului General de Urbanism PUG - pot fi introduse în intravilanul localităţilor şi
unele terenuri din extravilan, numai în condiţii temeinic fundamentate pe bază de planuri urbanistice
zonale PUZ -, aprobate potrivit legii.

(3) Terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit legii.

CAPITOLUL III
Răspunderi şi sancţiuni

Art. 24. - (1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:

a) executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor

acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b);
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control;
c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a proiectelor pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în
condiţiile prevăzute la art. 9.

(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă
de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei.

Art. 25. - În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 24, organele de control prevăzute de prezenta
lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.

Art. 26. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii
încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:

a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu
excepţia celor menţionate la lit. b), de către investitor şi executant;

b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a

lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), de către investitor şi executant;

c) aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de branşamente şi racorduri

la reţele pentru construcţii noi neautorizate;

d) menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea lucrărilor
autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi
amenajărilor cu caracter provizoriu;

e) neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art.
3 lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare, după caz, a
amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, o dată cu
încheierea lucrărilor de bază;

f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de

control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;

g) neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7

alin. (8), precum şi depăşirea termenului legal prevăzut la art. 7 alin. (1);

h) emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând
avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora cu
depăşirea termenului legal;

i) emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:

 în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia de
construire/desfiinţare;
 în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
 în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile
certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conţinutului-cadru al proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale
necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
 în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranţă a întregii construcţii, în cazul lucrărilor
de consolidare;
 în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;

j) neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de

construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al
primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi
neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit
dispoziţiilor art. 29 alin. (3);

k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la

controlul anterior;

l) refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al
reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art. 34 alin. (7);

m) depăşirea termenului de 15 zile pentru emiterea avizelor şi acordurilor necesare în vederea

autorizării lucrărilor de construcţii, conform prevederilor art. 7 alin. (20).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite de persoanele fizice sau juridice, se sancţionează cu
amendă, după cum urmează:

 de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, cele de la lit. a);

 de la 30.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. f);
 de la 30.000.000 lei la 40.000.000 lei, cele de la lit. c);
 de la 20.000.000 lei la 75.000.000 lei, cele de la lit. b), d) şi e);
 de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei, cele de la lit. h) şi i);
 de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele de la lit. j) şi k);
 de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, cele de la lit. l) şi m);
 de 10.000.000 lei, cele de la lit. g).

(3) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.

(4) Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului persoanei juridice.

(5) Sancţiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) şi i) se aplică funcţionarilor publici
responsabili de verificarea documentaţiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism şi a
autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare, precum şi semnatarilor, potrivit atribuţiilor stabilite
conform legii.

Art. 27. - (1) Organele de control ale consiliilor judeţene şi ale primăriilor au obligaţia de a urmări
respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor
administrativteritoriale, potrivit competenţelor de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.

(2) Arhitectul-şef al judeţului şi personalul împuternicit al compartimentului de specialitate din

subordinea acestuia urmăresc respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de
construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului, precum şi respectarea disciplinei în urbanism şi
amenajarea teritoriului legată de procesul de autorizare a construcţiilor.

(3) Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu excepţia celor de la lit. h) - m), se constată şi se
sancţionează de către organele de control ale consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului
Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pentru faptele săvârşite în unitatea lor administrativ-teritorială sau,
după caz, în teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit competenţelor de
emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare.

(4) Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) şi j) se constată şi se sancţionează de către
organele de control ale consiliului judeţean, pentru faptele săvârşite pe teritoriul judeţului respectiv, şi,
după caz, de către cele ale municipiului Bucureşti.

(5) Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, încheiate de organele de control ale

administraţiei publice locale, se înaintează, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului
care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după caz, preşedintelui
consiliului judeţean ori primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a săvârşit
contravenţia.

(6) Contravenţiile privind executarea sau desfiinţarea construcţiilor fără autorizaţii, prevăzute la art. 26
alin. (1) lit. a), c) şi e), pot fi constatate şi de organele de poliţie. Procesul-verbal de constatare a
contravenţiei se trimite de îndată autorităţii administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a săvârşit
contravenţia, care va aplica sancţiunea potrivit legii.

Art. 28. - (1) O dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b)
se dispune oprirea executării lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora
în prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără autorizaţie ori cu nerespectarea
prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

(2) Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu
nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente,
pe baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii, sau,
după caz, de instanţă. Pentru lucrări ce se execută la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar
avizul Ministerului Culturii şi Cultelor.

(3) Măsura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în
legalitate stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut
autorizaţia necesară.

Art. 29. - (1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor
de construcţii se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe întregul teritoriu al ţării, şi de
inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării
lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz, atunci când constată că acestea se realizează cu
încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic
ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.

(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale încunoştinţează autoritatea

administraţiei publice pe teritoriul căreia s-a efectuat controlul asupra constatărilor şi măsurilor
dispuse. În această situaţie organele de control ale consiliilor judeţene sau locale, după caz, au
obligaţia să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat în
Construcţii.

Art. 30. - (1) Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi autorizarea
executării lucrărilor de construcţii se suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de
0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b) şi a lăcaşurilor de
cult.

(2) Virarea sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin. (1) se face în contul inspectoratelor teritoriale în
construcţii, judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu transmiterea înştiinţării
privind data începerii lucrărilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Întârzierea la plată a cotei
prevăzute la alin. (1) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăşi suma datorată.
Disponibilităţile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi
destinaţie.

(3) Cota stabilită la alin. (1) se aplică şi diferenţelor rezultate din actualizarea valorii lucrărilor
autorizate, care se face o dată cu recepţia la terminarea lucrărilor.

Art. 31. - Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în
termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei.

Art. 32. - (1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional au oprit executarea lucrărilor, dar
nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit
prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru
a dispune, după caz:

a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;

b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.

(2) În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la
alin. (1).

(3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite, măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu
prevederile alin. (2), se vor duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie,
cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.

(4) În situaţiile prevăzute la art. 24 organele de control vor putea cere instanţei să dispună, prin
hotărârea de condamnare, măsurile menţionate la alin. (1). Organele de control pot cere organelor de
urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei să dispună ca măsură provizorie, pe tot parcursul
procesului penal, oprirea executării lucrărilor.

(5) Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe şi pentru care s-a
dispus măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale
pentru perioada în care le-au folosit.

Art. 33. - (1) Prin derogare de la prevederile art. 32, construcţiile executate fără autorizaţie de
construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului, al judeţelor, oraşelor sau
comunelor vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de către autoritatea administraţiei publice
locale competentă, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.

(2) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) consiliile locale comunale, orăşeneşti, municipale ori
judeţene, după caz, pot contracta efectuarea acestor servicii cu societăţi comerciale, în condiţiile legii.

Art. 34. - (1) Studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru realizarea investiţiilor de orice fel, a
elementelor de infrastructură, de gospodărie comunală, precum şi a lucrărilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism - studii şi proiecte de sistematizare elaborate înainte de 1990 la comanda
fostelor consilii populare sau a altor instituţii ale statului - sunt şi rămân proprietate publică a judeţului
sau a municipiului Bucureşti.

(2) În înţelesul prezentei legi, prin studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1) se înţelege
exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale şi pe specialităţi,
breviare de calcul, avizele şi acordurile obţinute, precum şi piesele desenate.

(3) Arhivele cuprinzând studiile şi documentaţiile menţionate la alin. (1), intrate, la constituire, în
patrimoniul societăţilor comerciale înfiinţate pe structura fostelor unităţi de proiectare judeţene şi din
municipiul Bucureşti, se gestionează, potrivit legii, de către consiliile judeţene, respectiv de Primăria
Municipiului Bucureşti.

(4) Inventarierea arhivelor se face de către comisii constituite în acest scop prin hotărâri ale consiliilor
judeţene, respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(5) Refuzul inventarierii şi/sau al predării studiilor şi documentaţiilor se sancţionează potrivit

prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările ulterioare.

(6) În situaţia refuzului predării arhivelor, consiliile judeţene şi/sau Primăria Municipiului Bucureşti,
după caz, se vor adresa instanţelor judecătoreşti, care vor soluţiona cererile în procedură de urgenţă,
potrivit legii. Acţiunea în instanţă este scutită de taxa de timbru.

(7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzând
documentaţiile prevăzute la alin. (1), precum şi la documentaţiile de urbanism elaborate ulterior
acestora şi gestionate de administraţiile publice locale, în vederea întocmirii documentaţiilor de
execuţie, se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.

Art. 35. - (1) În condiţiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contravenţie se face cu
indicarea locului, datei şi orei constatării, în conformitate cu dispoziţiile art. 31.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere în

termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă executarea
sancţiunii amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă o dată cu
aplicarea sancţiunii contravenţionale, în condiţiile art. 28 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (2).

(3) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei
Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 28 şi 29.

Art. 35, fost art. 30, modificat prin Legea nr. 453/2001 şi Legea nr. 401/2003, era alcătuit din 4
alineate.

 Alin. (4), al cărui conţinut era: "(4) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel,
sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968.", nu a fost modificat sau abrogat expres
prin Legea nr. 401/2003.
  Alin. (3) al art. 35, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 401/2003, a preluat prevederile alin.
(4), însă cu trimitere la Ordonanţa Guvernului nr.2/2001.
 Alin. (4) al art. 35 nu este inclus în forma republicată, aplicarea acestui text încetând o dată cu
abrogarea Legii nr. 32/1968 prin Ordonanţa Guvernului nr.2/2001.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 36. - (1) Persoanele fizice şi juridice, care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi, sunt
obligate să solicite emiterea autorizaţiei de construire şi să înceapă construcţia în termen de cel mult
un an de la data obţinerii actului de concesionare a terenului.

(2) În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. (1) concesionarea îşi pierde valabilitatea.

Art. 37. - (1) Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări de construcţii în condiţiile prezentei
legi au obligaţia de a executa integral lucrările până la termenul prevăzut în autorizaţie.

(2) Lucrările de construcţii autorizate se consideră finalizate dacă s-au realizat toate elementele
prevăzute în autorizaţie şi dacă s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, emiterea
autorizaţiei de funcţionare fiind condiţionată de existenţa procesului-verbal de recepţie. Efectuarea
recepţiei la terminarea lucrărilor este obligatorie şi în situaţia realizării lucrărilor în regie proprie.

(3) La terminarea lucrărilor, beneficiarul autorizaţiei de construire are obligaţia să regularizeze taxa
pentru autorizaţia de construire, potrivit legii.

(4) O dată cu regularizarea taxei prevăzute la alin. (3), beneficiarii autorizaţiilor de construire vor
regulariza şi celelalte cote prevăzute de lege.

(5) Construcţiile executate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia,
precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră
finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situaţie se aplică în continuare sancţiunile
prevăzute de lege.

Art. 38. - (1) Sunt de utilitate publică lucrările privind construcţiile care nu mai pot fi finalizate conform
prevederilor autorizaţiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.

(2) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea administraţiei publice locale pe
teritoriul căreia se află construcţiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru
cauză de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publică în proprietatea privată şi
valorificate, în condiţiile legii.

Art. 39. - Toate construcţiile proprietate particulară, realizate în condiţiile prezentei legi, se declară, în
vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după
terminarea lor completă şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului prevăzut în
autorizaţia de construire.

Art. 40. - (1) În cazul când într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu
altă destinaţie, proprietarii acestora dobândesc şi o cotă-parte de proprietate asupra tuturor părţilor de
construcţie şi instalaţii, precum şi asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în
comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situată proprietatea lor.

(2) O dată cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în clădiri cu mai
multe apartamente, proprietarul dobândeşte şi o cotă-parte din dreptul de concesiune asupra terenului
aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativteritoriale.
(3) Cotele-părţi prevăzute la alineatele precedente se determină proporţional cu suprafaţa construită a
locuinţelor, a caselor de vacanţă ori a suprafeţelor cu altă destinaţie din clădire, după caz.

Art. 41. - Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare
a construcţiei pentru a cărei realizare acesta a fost constituit. În aceleaşi condiţii se transmite şi
autorizaţia de construire.

Art. 42. - (1) Autorizaţia de construire pentru lucrările de intervenţie în scopul asigurării cerinţelor de
rezistenţă, stabilitate şi siguranţă în exploatare a construcţiilor asupra cărora au intervenit factori
distructivi de origine naturală sau umană se emite pentru consolidarea întregii construcţii.

(2) Emiterea autorizaţiei de construire în vederea executării lucrărilor de intervenţie pentru

consolidarea construcţiilor cu destinaţia de locuinţe, a monumentelor istorice înscrise în listele oficiale,
indiferent de proprietar, cu excepţia celor în care se desfăşoară activităţi comerciale, precum şi a
lăcaşurilor de cult este scutită de taxa de autorizare.

Art. 43. - Autorizarea construcţiilor cu caracter militar se face în condiţiile stabilite de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului împreună cu ministerele şi celelalte organe de specialitate
ale administraţiei publice centrale interesate.

Art. 44. - (1) În condiţiile prezentei legi, în vederea realizării unui cadru legislativ unitar privind
autorizarea lucrărilor de construcţii, toate reglementările tehnice norme, normative, instrucţiuni -, cu
aplicabilitate în domeniul construcţiilor şi urbanismului, elaborate de ministere şi de alte organe
centrale, se transmit în mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului.

(2) Ministerele şi celelalte organe centrale care au elaborat reglementări tehnice, potrivit prevederilor
alin. (1), au obligaţia de a le transmite Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în
vederea avizării în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi, sub sancţiunea încetării
aplicabilităţii acestora.

Art. 45. - (1) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judeţene, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor
municipiului Bucureşti vor organiza, în cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru
îndeplinirea atribuţiilor aflate în responsabilitatea arhitectului-şef, funcţionar public cu funcţie de
conducere, şeful compartimentului/structurii de specialitate, cu atribuţii în domeniul urbanismului,
amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, şi pentru:

a) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism, precum şi eliberarea certificatelor

de urbanism;
b) obţinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, necesare în vederea emiterii acordului
unic;
c) întocmirea şi eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare;
d) organizarea şi exercitarea controlului propriu privind disciplina în construcţii.

(2) Consiliul local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului propriu, în
condiţiile prevăzute la alin. (1), în baza unei hotărâri adoptate în acest sens.

(3) Structurile de specialitate constituite în cadrul consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de
specialitate, analizează şi avizează documentaţiile depuse pentru certificatele de urbanism şi
autorizaţiile de construire din competenţa de emitere a primarilor comunelor care nu au constituite
structuri de specialitate, în condiţiile prevederilor alin. (2) şi ale art. 4 alin. (1) lit. d), la cererea
acestora.
(4) În cazul în care, din cauza lipsei de specialişti, nu se pot constitui structurile de specialitate
prevăzute la alin. (1) la nivelul oraşelor sau al municipiilor se vor aplica în mod corespunzător
prevederile alin. (3).

(5) Funcţia de arhitect-şef, prevăzută la alin. (1), se înscrie în nomenclatorul funcţiilor de conducere din
cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi locale şi se echivalează după cum urmează:

a) şef de departament sau director general, pentru arhitectul-şef al municipiului Bucureşti, respectiv
pentru arhitectul-şef al judeţului, arhitecţii-şefi ai municipiilor, precum şi ai sectoarelor municipiului
Bucureşti;
b) şef serviciu, pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
c) şef birou, pentru persoanele cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi al
autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor de comună, şefi ai structurilor de
specialitate organizate la nivelul acestora, în condiţiile prevăzute la alin. (2).

(6) Pentru constituirea băncii de date, toţi posesorii de reţele tehnico-edilitare supra- şi subterane sunt
obligaţi ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să transmită administraţiei
publice judeţene şi a municipiului Bucureşti planurile cadastrale cuprinzând traseele reţelelor existente
pe teritoriul judeţului şi al localităţilor, respectiv al municipiului Bucureşti.

Art. 46. - Prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, se constituie Comisia Interministerială pentru Zone Construite Protejate, pentru emiterea avizului
comun al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
prevăzut la art. 10 alin. (1) lit. a) şi la art. 15 lit. f).

Art. 47. - Anexa nr. 1 privind conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrărilor de construcţii
şi anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte
integrantă din prezenta lege.

Art. 48. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei
de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr.
46 din 31 martie 1973, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea
măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe,
vânzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate
personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr.144/1958 privind
reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a
celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, publicat în Buletinul
Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr.545/1958 privind reglementarea amplasării construcţiilor,
precum şi a trecerii în proprietatea statului a terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări
sau unor acţiuni de interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie
1958, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.2.490/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele privind amplasarea şi autorizarea construirii, reparării şi desfiinţării construcţiilor şi a altor
lucrări, publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii
contrare prezentei legi se abrogă.

ANEXA Nr. 1

CONŢINUTUL - CADRU
al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţiiProiectul pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii se elaborează de proiectanţi autorizaţi, persoane fizice sau juridice,
în condiţiile prevederilor art. 9 din prezenta lege, şi este extras din proiectul tehnic întocmit conform
prevederilor legale în vigoare, în concordanţă cu cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul
avizelor şi al acordurilor cerute prin acesta.
Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii se întocmeşte pentru:

 autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C.;

 autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D.;
 autorizarea executării organizării lucrărilor - P.O.E.

Conţinutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii cuprinde opisul

pieselor scrise şi desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.

În situaţii cu totul excepţionale, în funcţie de complexitatea investiţiei supuse autorizării, structurile de

specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere prin certificatul de urbanism şi alte
elemente tehnice cu rol de precizare suplimentară, care să fie cuprinse în cadrul Proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii - P.A.C./P.A.D.

A. Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C.

I. Piese scrise

1. Lista şi semnăturile proiectanţilor

Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru
care răspund.

2. Memoriu

2.1. Date generale: Descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de
construcţii, făcându-se referiri la:

 amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrărilor;

 clima şi fenomenele naturale specifice;
 geologia şi seismicitatea;
 categoria de importanţă a obiectivului.

2.2. Memorii pe specialităţi

Descrierea lucrărilor de:

 arhitectură;
 structură;
 instalaţii;
 dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
 amenajări exterioare şi sistematizare verticală.

2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea pentru
autorizare:

 suprafeţele - construită desfăşurată, construită la sol şi utilă;

 înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri;
 volumul construcţiilor;
 procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
 coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.

2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare

2.5. Anexe la memoriu

2.5.1. Studiul geotehnic

2.5.2. Referatele de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în

construcţii, întocmite de verificatori atestaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi
agreaţi de investitor.

2.5.3. Fişe tehnice necesare obţinerii avizelor în vederea emiterii acordului unic din competenţa
emitentului autorizaţiei, potrivit legii, cerute prin certificatul de urbanism.

2.5.4. Documentaţiile specifice necesare pentru obţinerea, prin grija emitentului autorizaţiei, a avizelor
şi acordurilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecţia mediului şi a sănătăţii
populaţiei.

2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmare a condiţiilor speciale de
amplasament sau a funcţionalităţii investiţiei, obţinute în prealabil de solicitant avizul Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, al altor organisme
ale administraţiei centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, după caz, conform
reglementărilor legale în vigoare.

2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în formă autentică, pentru
construcţiile noi, amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate - şi numai
dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcţii
necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri existente, precum şi în cazul amplasării de
construcţii cu altă destinaţie decât cea a clădirilor învecinate.

II. Piese desenate

1. Planuri generale

1.1. Plan de încadrare în teritoriu

 planşă pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie,

întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz

Conform art. 3 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost
modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.41/2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.509 din 7 iunie 2004, s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea
Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, iar oficiile judeţene de cadastru,
geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti s-au reorganizat în oficii de cadastru şi
publicitate imobiliară la nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti. Agenţia Naţională de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară a fost organizată şi funcţionează în temeiul Hotărârii
Guvernului nr.1.210/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.718 din 9
august 2004.

1.2. Plan de situaţie

 privind amplasarea obiectivelor investiţiei - planşă pe suport topografic vizat de oficiul

judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500,
1:200 sau 1:100, după caz, prin care se precizează:
o parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisă prin
totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafaţa, lungimea laturilor,
 unghiuri, inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum şi poziţia
reperelor fixe şi mobile de trasare;
o amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor
construi;
o cotele construcţiilor proiectate şi menţinute, pe cele trei dimensiuni (cotele š 0,00;
cote de nivel; distanţe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.);
o denumirile şi destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
o sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
o accesele pietonale şi carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute.

1.3. Planul privind construcţiile subterane

Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului:
trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor radier şi capac -, şi va fi redactat la
scara 1:500.

În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile proprii
prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.

2. Planşe pe specialităţi

2.1. Arhitectură

Piesele desenate de arhitectură vor cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui obiect,
redactate la scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:

 planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor,

dimensiunilor şi a suprafeţelor;
 planurile acoperişurilor - terasă sau şarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor
meteorice şi a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se
execută învelitorile;
 secţiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul -,
care să cuprindă cota š 0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile determinante ale acoperişului
- cotele la coamă şi la cornişă -, fundaţiile clădirilor învecinate la care se alătură construcţiile
proiectate;
 toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea
racordării la nivelul terenului amenajat;
 în situaţia integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfăşurarea stradală
prin care se va arăta modul de integrare a acestora în ţesutul urban existent.

2.2. Structura

2.2.1. Planul fundaţiilor

Se redactează la scara 1:50 şi va releva:

 modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;

 măsurile de protejare a fundaţiilor clădirilor învecinate, la care se alătură construcţiile
proiectate.

2.2.2. Detalii de fundaţii

2.2.3. Proiect de structură complet

Se prezintă pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi cel puţin 10 niveluri.

2.3. Instalaţii

2.3.1. Schemele instalaţiilor

Se prezintă parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.

2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice

În situaţia în care investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii tehnologice,
determinante pentru configuraţia planimetrică a construcţiilor, se vor prezenta:

2.4.1. Desene de ansamblu

2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic

Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un
cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau
numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data
elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

B. Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare - P.A.D.

I. Piese scrise

1. Lista şi semnăturile proiectanţilor Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor,

precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.

2. Memoriu

2.1. Date generale

Descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată:

 scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte date caracteristice;

 descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;
 menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se
preleva;
 fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor
prezenta desfăşurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
 descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrărilor de desfiinţare.

2.2. Fişe tehnice cuprinzând elementele de aviz necesare emiterii acordului unic, obţinute prin grija
emitentului autorizaţiei şi cerute prin certificatul de urbanism.

II. Piese desenate

1. Plan de încadrare în teritoriu

 planşă pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie,

întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
2. Plan de situaţie a imobilelor

 planşă pe suport topografic vizat de oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie,

întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin care se
precizează:
o parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
o amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine sau se vor desfiinţa;
o modul de amenajare a terenului după desfiinţarea construcţiilor;
o sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
o plantaţiile existente şi care se menţin după desfiinţare.

Pe planşă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desfiinţează şi cele
propuse - plan de situaţie, construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii etc., după caz.

3. Planul privind construcţiile subterane

Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului:
trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor radier şi capac -, şi va fi redactat la
scara 1:500.

În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile proprii, în
special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.

4. Releveul construcţiilor care urmează să fie desfiinţate

Planşele se vor redacta la o scară convenabilă - 1:100 sau 1:50 - care să permită evidenţierea spaţiilor
şi a funcţiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a materialelor existente:

 planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;

 principalele secţiuni: transversală, longitudinală, alte secţiuni caracteristice, după caz;
 toate faţadele.

În situaţia în care desfiinţarea necesită operaţiuni tehnice complexe, se va prezenta şi proiectul de

organizare a lucrărilor.

Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un
cartuş care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau
numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data
elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

C. Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor - P.O.E.

Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor - P.O.E. este necesar în toate cazurile în care se
realizează o investiţie. În situaţia în care acesta nu se prezintă împreună cu proiectul pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, se va obţine o autorizaţie de construire separată de cea
pentru investiţia propriu-zisă.

Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii
pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul
aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul
public, după cum urmează:

I. Piese scrise
1. Lista şi semnăturile proiectanţilor

Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru
care răspund.

2. Memoriu

Acesta va cuprinde:

 descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a construcţiilor,

amenajărilor şi depozitelor de materiale;
 asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
 asigurarea racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona amplasamentului;
 precizări cu privire la accese şi împrejmuiri;
 precizări privind protecţia muncii.

Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilităţile urbane din zonă, necesare în
vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fişelor tehnice întocmite în Proiectul pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii - P.A.C. sau P.A.D., după caz.

II. Piese desenate

Plan general

a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de situaţie
privind amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi
construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;

b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a execuţiei lucrărilor vor putea fi
prezentate şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un
cartuş, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau
numărul autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data
elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.

ANEXA Nr. 2

DEFINIREA
unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii

Acord unic

Documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea şi emiterea autorizaţiei de

construire/desfiinţare, întocmit în baza concluziilor şi propunerilor rezultate ca urmare a examinării şi
aprobării documentaţiilor tehnice depuse în vederea autorizării, însumând condiţiile şi recomandările
formulate prin:

a) avizele şi acordurile pentru utilităţi urbane privind racordarea obiectivului şi a organizării execuţiei
lucrărilor la reţelele de utilităţi urbane (apă/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicaţii,
salubritate, transport urban);
b) avizele şi acordurile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecţia
mediului şi a sănătăţii populaţiei.

Acordul unic se elaborează de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administraţiei

publice locale, în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1).

Autorizaţia de construire/desfiinţare

Actul de autoritate al administraţiei publice locale consilii judeţene şi consilii locale municipale,
orăşeneşti şi comunale -, pe baza căruia se pot realiza lucrări de construcţii.

Procedura de emitere a autorizaţiei de construire/desfiinţare este reglementată prin prezenta lege şi

prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Anexe gospodăreşti

Construcţiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite să adăpostească activităţi specifice,

complementare funcţiunii de locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinţei, alcătuiesc
împreună cu aceasta o unitate funcţională distinctă.

În categoria anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri
pentru animale mari, pătule, magazii, depozite şi altele asemenea.

În mod similar, sunt asimilabile noţiunii de anexe gospodăreşti şi garajele, serele, piscinele şi altele
asemenea.

Anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole

Construcţiile situate în zone izolate în extravilan şi îndepărtate de localitatea de reşedinţă a lucrătorilor

agricoli, menite să adăpostească maşini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora,
inclusiv animale, precum şi spaţii pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole.

Avizare/aprobare

Avizare - procedura de analiză şi de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, a administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnicoeconomici şi sociali ori a
altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism sau prin proiectul
pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construcţii - extras din proiectul tehnic (P.Th.) pe baza căruia
se vor executa lucrările.

Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de
obligativitate.

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţii competente de însuşire a propunerilor din

documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de
aprobare se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în
vederea realizării programelor de dezvoltare teritorială şi urbanistică, precum şi al autorizării lucrărilor
de execuţie a obiectivelor de investiţii.

Clădiri de importanţă redusă

Construcţii cu funcţii obişnuite, cu un grad de risc scăzut, care afectează un număr redus de oameni:
a) clădiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente, inclusiv anexele gospodăreşti ale
acestora;

b) clădiri pentru învăţământ cu cel mult 4 unităţi funcţionale;

c) dispensare comunale fără staţionar;

d) sedii administrative în mediul rural: primării, posturi de poliţie, cooperative de credit rural, biblioteci,
oficii poştale şi altele asemenea;

e) clădiri pentru comerţ şi alimentaţie publică, cu o suprafaţă de până la 200 m2 şi cu deschideri până
la 6 m;

f) hale şi ateliere pentru activităţi meşteşugăreşti care nu generează vibraţii, cu o suprafaţă de până la
200 m2 şi deschideri până la 6 m;

g) dependinţe şi anexe gospodăreşti: garaje, bucătării de vară, grajduri, şuri şi altele asemenea;

h) construcţii cu caracter provizoriu.

Construcţii cu caracter provizoriu

Construcţiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul
funcţiunii adăpostite ori datorită cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de
existenţă limitată, precizată şi prin autorizaţia de construire.

De regulă, construcţiile cu caracter provizoriu se realizează din materiale şi alcătuiri care permit
demontarea rapidă în vederea aducerii terenului la starea iniţială (confecţii metalice, piese de
cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din categoria
construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe
căile şi în spaţiile publice, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine, pergole ori altele
asemenea. În sensul prezentei legi realizarea construcţiilor provizorii se autorizează în aceleaşi
condiţii în care se autorizează construcţiile definitive.

Construcţii speciale

Construcţiile cu caracter militar care se autorizează în condiţiile prevăzute la art. 43.

Documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism

Ansamblurile de documente scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se

analizează situaţia existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pe o
perioadă determinată.

Structura documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cuprinde:

a) planurile de amenajare a teritoriului;

b) planurile urbanistice;
c) regulamentele locale de urbanism.

Definirea şi conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac prin

legea amenajării teritoriului şi urbanismului.

Drept de execuţie a lucrărilor de construcţii

Dreptul real sau, după caz, dreptul de creanţă privind imobilul, care conferă titularului dreptul de a
obţine, potrivit legii, din partea autorităţii competente, autorizaţia de construire sau de desfiinţare.
Dovada dreptului asupra imobilului se face prin actul, denumit titlu, prin care se atestă dreptul de
proprietate (precum contractul de vânzare-cumpărare, de schimb, de donaţie, certificatul de
moştenitor, actul administrativ de restituire, hotărâre judecătorească) sau printr-un contract de
concesiune, contract de cesiune, contract de comodat. Emiterea autorizaţiei de construire în baza unui
contract de închiriere se poate face numai pentru construcţii cu caracter provizoriu şi cu acordul
expres al proprietarului de drept.

Firma

Elementul constructiv aplicabil pe clădire sau independent, pe care se inscripţionează date de

identificare a unei instituţii publice, societăţi comerciale, fundaţii, denumirea comercială, obiectul de
activitate sau orice alt text specific, sub care o persoană fizică sau juridică îşi exercită activitatea într-o
clădire sau într-o incintă.

Instalaţii aferente construcţiilor

Totalitatea conductelor şi echipamentelor care asigură utilităţile necesare funcţionării construcţiilor,

situate în interiorul limitei de proprietate, de la branşament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă
acestea sunt sau nu încorporate în construcţie. Instalaţiile aferente construcţiilor se autorizează
împreună cu acestea sau, după caz, separat.

Intravilanul localităţii

Teritoriul care constituie o localitate se determină prin Planul urbanistic general (PUG) şi cuprinde
ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fără construcţii, organizate şi delimitate ca trupuri independente,
plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o altă destinaţie, înăuntrul
căruia este permisă realizarea de construcţii, în condiţiile legii.

Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe bază de planuri urbanistice zonale
(PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localităţii.

Extravilanul localităţii

Teritoriul cuprins între limita intravilanului şi limita administrativ-teritorială a unităţii de bază (municipiu,
oraş, comună), înăuntrul căruia autorizarea executării lucrărilor de construcţii este restricţionată, în
condiţiile prezentei legi.

Împrejmuiri

Construcţiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafeţe, arii sau parcele asupra cărora
există forme de proprietate, executate pentru protecţie împotriva intruziunilor, realizate din diferite
materiale - beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată întinsă pe bulumaci -, ori prin
planţii specifice.

Lucrări de construcţii

Operaţiunile specifice prin care:

 se realizează construcţii de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane şi

aeriene, căi de comunicaţii, lucrări inginereşti, de artă etc.;
 se desfiinţează astfel de construcţii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.
Lucrări de modificare

Lucrări de intervenţii asupra elementelor constructive, structurale şi/sau nestructurale, având ca efect
modificarea (totală sau în parte) a acestora, privind:

 modificarea planimetriei interioare sau exterioare;

 modificarea volumetriei.

În toate cazurile este necesară emiterea unei autorizaţii de construire, cu respectarea prevederilor
legale privind calitatea în construcţii pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.

Lucrări specifice la căile de comunicaţie, care nu necesită autorizaţie de construire

Lucrările de întreţinere care nu necesită proiect şi deviz general, constând dintr-un complex de lucrări
care se execută în mod permanent, în vederea menţinerii construcţiilor-instalaţiilor în condiţii tehnice
corespunzătoare desfăşurării continue, confortabile şi în deplină siguranţă a circulaţiei, la nivelul
traficului maxim.

Mobilier urban

Elementele funcţionale şi/sau decorative amplasate în spaţiile publice care, prin alcătuire, aspect,
amplasare, conferă personalitate aparte zonei sau localităţii. Prin natura lor piesele de mobilier urban
sunt asimilate construcţiilor dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă la sol (fundaţii
platforme de beton, racorduri la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice), necesitând emiterea
autorizaţiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine,
pavaje decorative, pergole, cabine telefonice şi altele asemenea.

Parcelare

Operaţiunea de proiectare urbanistică prin care se determină divizarea uneia sau mai multor
proprietăţi funciare distincte, destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionării sau vânzării loturilor
rezultate.

Proiect tehnic (P.Th.)

Documentaţia - piese scrise şi desenate -, care cuprinde soluţiile tehnice şi economice de realizare a
obiectivului de investiţii şi pe baza căreia se execută lucrările autorizate.

Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, necesar emiterii autorizaţiei de

construire, este extras din proiectul tehnic (P.Th.) şi se elaborează în condiţiile prevederilor prezentei
legi şi în conformitate cu conţinutul-cadru cuprins în anexa nr. 1.

Recepţia lucrărilor

Recepţia lucrărilor constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care se
certifică finalizarea lucrărilor executate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic şi cu detaliile
de execuţie.

Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi de instalţii se efectuează atât la lucrări noi, cât şi
la intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, conform legii.
Recepţia lucrărilor de construcţii se realizează în două etape, potrivit prevederilor legale în vigoare,
după cum urmează:

 recepţia la terminarea lucrărilor;

 recepţia finală.

Schimbare de destinaţie

În înţelesul prevederilor art. 3, este necesară emiterea unei autorizaţii de construire şi/sau de
desfiinţare, după caz, numai în situaţia în care pentru realizarea schimbării de destinaţie a spaţiilor
sunt necesare lucrări de construcţii pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.

Zone protejate

Teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul cărora se află elemente sau ansambluri ale patrimoniului
natural sau cultural cu valoare deosebită. În raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele
protejate sunt:

a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural cu
valoare deosebită;
b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului
construit, cu valoare istorică, culturală sau memorialistică deosebită.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri
pentru realizarea locuinţelor, ale art. II alin. (2) şi ale art. III din Legea nr. 401/2003 pentru modificarea
şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. II alin.
(2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 50/1991:

 art. III din Legea nr. 453/2001:

"Art. III. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: anexa la Legea nr. 50/1991,
republicată, art. 8 alin. 5 şi pct. 8 lit. j) din anexa nr. II la Legea protecţiei mediului nr.
137/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.70 din 17 februarie 2000,
precum şi referirile la obligativitatea emiterii acordului de mediu pentru lucrările de construcţii-
montaj din cuprinsul legii, din actele de aplicare a acesteia, precum şi orice alte dispoziţii
contrare prevederilor prezentei legi.";

 art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 401/2003:

"(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica normele metodologice de aplicare
a Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele
aduse prin prezenta lege, care vor include formularele, procedura de autorizare şi conţinutul
documentaţiilor necesare acestei proceduri. În acelaşi termen se vor efectua operaţiunile de
preluare, predare-primire a studiilor de teren şi a documentaţiilor prevăzute la art. I pct. 23
[alin. (1) al art. 291], prin proces-verbal încheiat între părţi după inventarierea arhivelor
menţionate la art. I pct. 23 [art. 291 alin. (3)], fără a mai fi nevoie de punerea în întârziere.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă litera c) a articolului 48 din Legea
nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.";
  art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004:

"(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul

Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va modifica Normele metodolgoice de aplicare
a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor şi locuinţei nr.1.943/2001, cu modificările ulterioare."

HOTARIREA Nr. 273 din 14 iunie 1994

privind aprobarea Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI
aparuta in MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 28 iulie 1994

Guvernul Romaniei hotaraste:

ART. 1
Se aproba Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, prevazut in anexa
la prezenta hotarire.

ART. 2
Prezenta hotarire intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

ART. 3
Prevederile contrare prezentei hotariri se abroga.
PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemneaza:
---------------Ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, Marin Cristea p. Ministru de stat, ministrul
finantelor, Dan Mogos, secretar de stat ANEXA 1 REGULAMENT *) de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora

CAP. 1

Prevederi generale

ART. 1
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care investitorul declara
ca accepta, preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se
certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale
documentatiei de executie.

ART. 2
In intelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizica sau juridica care incheie contractul de
executare de lucrari de constructii, urmareste indeplinirea lui si preia lucrarea.
Executantul este parte contractanta care realizeaza lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, daca
lucrarea este realizata printr-o asociere.
----------------*) Lucrarile de montaj utilaje, echipamente si instalatii tehnologice nu fac obiectul prezentului
regulament.

ART. 3
Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente acestora se efectueaza atit la lucrari
noi, cit si la interventiile in timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolidari, modificari,
modernizari, extinderi etc.) si se realizeaza in doua etape:
- receptia la terminarea lucrarilor;
- receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

ART. 4
Pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora, indiferent de sursa de finantare, de forma de
proprietate sau de destinatie, receptiile se vor organiza de catre ordonatorii de credite sau proprietari, care, in
sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori.

ART. 5
Receptia se poate face prin acordul partilor sau, in cazul cind partile nu ajung la un acord pentru rezolvarea
neintelegerilor ivite cu ocazia incheierii procesului-verbal de receptie, ele se pot adresa instantei judecatoresti
competente

CAP. 2

Receptia la terminarea lucrarilor

ART. 6
Executantul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract, printr-un
document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantului
investitorului pe santier.

ART. 7
Comisiile de recptie pentru constructii si pentru instalatiile aferente acestora se vor numi de catre investitor si
vor fi alcatuite din cel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului
si un reprezentant al administratie publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar ceilalti vor fi
specialisti in domeniu.
Pentru constructiile de importanta exceptionala, avind in vedere gradul de risc sub aspectul sigurantei,
destinatia, modul de utilizare, complexitatea si volumul lucrarilor care fac obiectul receptiei, comisiile de
receptie vor fi alcatuite din cel putin 7 membri, numarul de specialisti fiind de minimum 5.
Comisiile de receptie pentru constructii de locuinte parter, parter si un etaj , cu inaltimea la cornisa de
maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafata desfasurata de maximum 150 mp, pentru anexele
gospodaresti ale acestora, precum si pentru constructiile provizorii, vor fi alcatuite din 2 membri: investitorul
sau proprietarul si delegatul administratiei publice locale.

ART. 8
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile de la notificarea terminarii lucrarilor si va
comunica data stabilita:
a) membrilor comisiei de receptie;
b) executantului;
c) proiectantului.
Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avind
calitatea de invitati.
Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne si al
directorului Serviciului Roman de Informatii, comisia de receptie se numeste de catre organele proprii ale
acestora.
ART. 9
Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie
punctul sau de vedere privind executia constructiei.

ART. 10
La receptia cladirilor cu inaltimea de peste 28 m, cu sali aglomerate, cu capacitate pentru mai mult de 150
persoane, a hotelurilor, a spitalelor, caminelor pentru copii si batrini sau a altor cladiri destinate persoanelor ce
nu se pot evacua singure, investitorii sint obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana
desemnata de inspectiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri si care va fi solicitata in
scris de catre investitor.
Numele persoanei desemnate de inspectiile teritoriale ale Comandamentului trupelor de pompieri va fi
comunicat in scris investitorului in intervalul de timp de la primirea solicitarii pina la data intrunirii comisiei de
receptie.
Procesul-verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie din punct
de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fara de care receptia nu este acceptata.

ART. 11
La receptia cladirilor cuprinse in listele de monumente istorice, investitorii sint obligati ca in comisiile de
receptie sa includa si o persoana desemnata de catre comisiile zonale pentru monumente, ansambluri si situri
istorice.

ART. 12
In cazul in care investitorul nu stabileste, in urma comunicarii primite, o data pentru receptia lucrarilor in
termenul prevazut la art. 8, sau daca la data fixata nu se prezinta la locul de receptie direct sau prin
imputernicit, executantul va reinnoi cererea pentru fixarea unei noi data de receptie in conditiile de la art. 8.
Daca nici pina la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixeaza receptia sau daca comisia de
receptie nu se prezinta la data fixata direct sau prin imputernicit legal, executantul va stabili un termen de
receptie in intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea termen.
Executantul va comunica investitorului in timp util termenul pe care l-a fixat.
Daca investitorul, prin comisia de receptie, nu se prezinta la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul,
inainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru receptie, executantul va notifica in scris
investitorului ultimul termen de intrunire a comisiei de receptie.
In notificare, executantul va preciza, totodata, ca investitorul va raspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor
produse prin neconvocarea comisiei de receptie.

ART. 13
Comisia de receptie se intruneste la data, ora si locul fixate, iar presedintele acesteia, numit de investitor,
stabileste programul dupa care va fi facuta receptia.
Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. Hotaririle
comisiei se iau cu majoritate simpla.
In cazul in care comisia nu se intruneste in totalitatea ei, presedintele poate fixa, pentru categoriile de lucrari
pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen in vederea efectuarii receptiei, termen ce nu va
depasi 4 zile lucratoare de la data fixata initial.
In vederea desfasurarii in bune conditii a receptiei, investitorul are obligatia de a pune la dispozitia comisiei de
receptie documentatia de executie, precum si documentele si explicatiile care ii sint necesare.

ART. 14
Comisia de receptie examineaza:
a) respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de
autoritatile competente.
Examinarea se va face:
- cercetarea vizuala a constructiei;
- analiza documentelor continute in carte tehnica a constructiei;
b) executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatei de executie si ale
reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii;
c) referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea.
Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare;
d) terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia
anexata la contract.
In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei, comisia poate
cere experize, alte documente, incercari suplimentare, probe si alte teste.

ART. 15
La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie, model
prezentat in anexa nr. 1 la regulament, si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu
recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, aminarea sau respingerea ei.

ART. 16
Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei in cazul in care nu exista obiectii sau cele care s-au
consemnat nu sint de natura sa efectueze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale.

ART. 17
Comisia de receptie recomanda aminarea receptiei cind:
- se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei din punct
de vedere al exigentelor esentiale;
- constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar diminua considerabil
utilitatea lucrarii;
- exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice fel pentru a le
clarifica.

ART. 18
Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei daca se constata vicii care nu pot fi inlaturate si care prin
natura lor implica realizarea unei sau a mai multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize,
reproiectari, refaceri de lucrari etc.

ART. 19
Absenta executantului de la receptie nu constituie motiv pentru aminarea si/ sau anularea actului de receptie.
In cazul in care executantul nu se prezinta la receptie, investitorul poate solicita asistenta pentru receptie unui
expert tehnic neutru atestat, care sa consemneze, separat de procesul-verbal, starea de fapt constatata.

ART. 20
Situatiile de absenta a unor persoane sau delegati convocati vor fi consemnate in procesul-verbal de receptie.

ART. 21
Presedintele comisiei de receptie va prezenta investitorului procesul-verbal de receptie cu observatiile
participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de receptie, investitorul hotaraste
admiterea, aminarea sau respingerea receptiei si notifica hotarirea sa in interval de 3 zile lucratoare
executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.

ART. 22
In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se vor indica in mod
expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar
ele vor depasi, de regula, 90 de zile calendaristice de la data receptiei daca, datorita conditiilor climatice, nu
trebuie fixat alt termen.

ART. 23
Daca executantul nu-si indeplineste obligatiile prevazute la art. 22 dupa trecerea termenului de remediere
convenit, investitorul il va soma in acest sens , iar daca executantul nu da curs somatiei, investitorul este in
drept sa execute remedierile pe cheltuiala si riscul executantului in culpa si sa pretinda plata prejudiciului
produs.

ART. 24
Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de receptie se consemneaza in cadrul acestuia.
ART. 25
Dupa executarea remedierilor, executantul va cere in scris investitorului anularea obiectiilor. Daca, in decurs de
30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaza obiectiile, se recurge la
procedura de arbitraj, daca ea a fost prevazuta in contract si, in cazul raminerii in dezacord, poate sa-l
actioneze la instanta judecatoreasca competenta.

ART. 26
Data receptia este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesuluiverbal de receptie a lucrarilor, cu
sau fara obiectii.

ART. 27
Executantul are la dispozitie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal de receptie, aminarea
sau de respingere a receptiei pentru a constata obiectiile sau respingerea. Litigiul se rezolva prin arbitraj, daca
aceasta forma de conciliere a fost prevazuta in contract, sau prin actiune inaintata la instanta judecatoreasca
competenta.

ART. 28
Investitorul preia lucrarea la data prevazuta la art. 26, in afara cazului in care receptia este aminata sau
respinsa.

ART. 29
In cazul depasirii de catre investitor a termenului de 30 de zile prevazut la art. 25, fara a cadea de comun acord
cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apeleaza la arbitraj, iar apoi la instanta judecatoreasca.
ART. 30 Dupa acceptarea receptiei de catre investitor cu sau fara obiectii, acesta nu mai poate emite alte
solicitari de remediere de lucrari, penalizari, diminuari de valori si alte asemenea, decit cele consemnate in
procesul-verbal de receptie . Fac exceptie viciile ascunse descoperite in termenul stabilit conform legii.

ART. 31
In cazurile in care investitorul solicita prelucrarea unei parti din lucrare inainte de terminarea intregii lucrari
prevazute in contract, se va incheia un proces-verbal de predare-primire intre executant si investitor, in care se
va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de conservare, precum si cele de protectie reciproca a
desfasurarii activitatii celor doua parti. Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra
investitorului, cu exceptia viciilor ascunse si a celor decurgind din executarea necorespunzatoare.
Procesul-verbal de predare-primire incheiat in acete conditii nu este un proces-verbal de receptie pentru partea
de lucrare in cauza, dar inverstitorul poate cere inscrierea in procesul-verbal de receptie, intocmit la terminarea
lucrarii in intregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predariiprimirii si le-a consemnat in procesul-
verbal respectiv. Pentru partea de lucrara preluata de investitor, perioada de garantie pentru viciile care nu tin
de siguranta constructiei incepe de la data terminarii remedierilor.

CAP. 3

Receptia finala

ART. 32
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Perioada
de garantie este cea prevazuta in contract.

ART. 33
La receptia finala participa:
a) investitorul;
b) comisia de receptie numita de investitor;
c) proiectantul lucrarii;
d) executantul.

ART. 34
Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele:
a) procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor;
b) finalizarea lucrarilor cerute de "receptia de la terminarea lucrarilor";
c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in exploatare pe perioada de
garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.

ART. 35
Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate si/sau in cazul aparitiei unor vicii, efectuarea de
incercari si expertize.

ART. 36
La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal
de receptie finala, model prezentat in anexa nr. 2 la prezentul regulament, pe care-l va inainta investitorului, in
termen de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de
aminare sau de respingere a ei.

ART. 37
In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, aminarea sau respingerea
receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate.
Comisia de receptie finala recomanda respingerea receptiei finale in cazul in care nu se respecta una sau mai
multe dintre exigentele esentiale.

ART. 38
Lucrarea a carei receptie finala a fost respinsa va fi pusa in stare de conservare prin grija si pe cheltuiala
investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisa.
Investitorul se va putea indrepta pentru recuperarea pagubelor impotriva factorilor implicati in executarea
constructiei, vinovati de viciile constatate cu ocazia receptiei, cit si pentru nefunctionarea constructiilor si/sau a
instalatiilor aferente acestora.
Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie finala si notifica
executantului hotarirea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de
receptie finala.

ART. 39
Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotaririi sale.

CAP. 4

Dispozitii finale

ART. 40
Se excepteaza de la prevederile prezentului regulament constructiile de locuinte parter, parter si un etaj, cu
inaltimea la cornisa de maximum 8 metri, cu 4 apartamente si anexele gospodaresti ale acestora, precum si
constructiile provizorii cu suprafete desfasurate mai mici de 150 mp. Pentru acestea, documentele necesare
sint prezentate in anexele nr. 3 si 4 la prezentul regulament.

ART. 41
Cheltuielile de orice natura necesitate de activitatea comisiei de receptie finala cad in sarcina investitorului.
Membrii comisiei de receptie vor fi angajati prin contract de colaborare de catre investitor, daca este cazul.
Cheltuielile ocazionate de incercari, altele decit cele care decurg din prevederile contractuale, se platesc de
catre partea care a avut initiativa efectuarii lor. In situatiile in care, in urma rezultatelor nefavorabile ale
incercarilor, se stabileste o culpa, cheltuielile respective se suporta de catre partea in culpa.
Cheltuielile de expertiza sau cele ocazionate de asistenta unui expert se platesc de partea care a avut initiativa
convocarii expertului si se suporta de partea in culpa.

ART. 42
Daca partile nu ajung la incheierea unui proces-verbal de receptie finala pe cale amiabila, ele se pot adresa
instantei judecatoresti competente.
ART. 43
Partile in litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.

ART. 44
Procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului:
a) executantului;
b) proiectantului;
c) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire;
d) organului administratiei financiare locale.

ART. 45
Procesele-verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului:
a) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire;
b) executantului.

ART. 46
Cartea tehnica a constructiei, potrivit modelului prezentat in anexa nr. 6 la prezentul regulament, se pastreaza
de investitor pe toata durata existentei constructiei.

ART. 47
In toate situatiile investitorului este depozitarul arhivei privind lucrarea in cauza.

ART. 48
Termenii folositi in cadrul regulamentului sint definiti in anexa nr. 5 la acesta.

ART. 49
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii se excepteaza de la
prevederile art. 44 si 45.

ART. 50
Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 6 fac parte integranta din prezentul regulament.
ANEXA 1 la regulament INVESTITOR PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR
Nr.......... din................
privind lucrarea........................................................
...........................................................................
executata in cadrul contractului nr........ din.........., incheiat intre .............................pentru lucrarile
de..........................
...........................................................................

1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr................., eliberata de...........................

la.............................., cu valabilitate pina la..............................

2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul..........

............................, fiind formata din:
...........................................
(nume si prenume) ...........................................
...........................................

3. Au mai participat la receptie:

...........................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
4. Constatarile comisiei de receptie:

4.1. Din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit sau sint incomplete piesele cuprinse
in lista anexa nr. 1.

4.2. Cantitatile de lucrari cuprinse in lista anexa nr. 2 nu au fost executate .

4.3. Lucrarile cuprinse in lista anexa nr. 3 nu respecta prevederile proiectului.

5. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune:

............................................................................
............................................................................

6. Comisia de receptie motiveaza propunerea facuta prin:

............................................................................
............................................................................
............................................................................

7. Comisia de receptie recomanda urmatoarele:

............................................................................
............................................................................
............................................................................

8. Prezentul proces-verbal, continind........file si.......... anexe numerotate, cu un total de............... file, a fost
incheiat astazi...
............. la.................... in....... exemplare.
Comisia de receptie *) Specialist *) Presedinte:.................................................
Membri:.....................................................
--------------*) Numele, prenumele si semnatura.
ANEXA 2 la regulament INVESTITOR PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA Nr.............din................
privind lucrarea.........................................................
............................................................................
..........................................................................., autorizata cu nr..............din................., cu valabilitate pina
la..................., de catre...........................................

1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul..

......................, fiind formata din:
...........................................
(nume si prenume)
2. Au mai participat la receptie:
............................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
3. Comisia de receprie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor cuprinse in cartea tehnica a
constructiei, a constatat urmatoarele:

3.1. Lucrarile pe specialitati au fost executate si receptionate conform listei anexa nr. 1.

3.2. Lucrarile au fost complet terminate la data de......................

3.3. Observatiile facute de comisia de receptie finala sint prezentate in lista anexa nr. 2.

3.4. Cartea tehnica a constructiei si fisa sintetica a obiectului au fost (nu au fost) completate.

3.5. Instructiunile de exploatare si urmarire a comportarii in timp a obiectului (nu) sint in posesia utilizatorului.

3.6. Constructia s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzator in perioada de la terminarea ei la data
de................. pina in prezent, respectiv pe o durata de................. luni, constatarile comisiei fiind enumerate in
anexa nr. 3.

3.7. Valoarea obiectului este de................... lei, conform listei anexa nr. 1.

4. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune:

............................................................................
............................................................................
5. Comisia de receptie finala motiveaza propunerea facuta prin:
............................................................................
............................................................................

6. Comisia de receptie finala recomanda urmatoarele:

............................................................................
............................................................................

7. Prezentul proces-verbal, continind.......... file si.................

anexe numerotate, cu un total de.............. file, a fost incheiat astazi ................. la................. in..........
exemplare.
Comisia de receptie *) Specialisti *) Presedinte:...................
Membri:.......................
.......................
.......................
------------------*) Numele, prenumele si semnatura.
ANEXA 3 la regulament INVESTITOR PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR
Nr............ din...............
privind lucrarea........................................................
.........................................................................., executata in cadrul contractului nr............... din..................,
incheiat intre.................... si intre..............................
pentru lucrarile de.......................................................
...........................................................................

1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr..................

eliberata de....................... la................., cu valabilitate pina la.......................................

2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul........

................, fiind formata din:
.........................................
(nume si prenume)
3. Au mai participat la receptie:
...........................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
4. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune:
...........................................................................
...........................................................................

5. Comisia de receptie recomanda urmatoarele:..........................

...........................................................................
...........................................................................

6. Prezentul proces-verbal, continind........... file si......... anexe numerotate, cu un total de............... file, a fost
incheiat astazi...
.................. la............. in............. exemplare.
Comisia de receptie *) Investitor (proprietar):...............................
Delegat al administratiei publice locale:................
ANEXA 4 la regulament INVESTITOR PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA Nr............ din.................
privind lucrarea.........................................................
............................................................................
..........................................................................., autorizata cu nr............... din............., cu valabilitate pina la
........................, de catre.........................................
............................................................................

1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul..

..............., fiind formata din:
..................................................
(nume si prenume)
2. Au mai participat la receptie:
............................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor, a constatat urmatoarele:
............................................................................

4. Valoarea obiectului este de................ lei, conform listei anexa nr.

1.

5. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune:

............................................................................

6. Prezentul proces-verbal, continind........... file si................

anexe numerotate, cu un total de............... file, a fost incheiat astazi ................ la....................., in.............
exemplare.
Comisia de receptie finala *) Investitor (proprietar )...........................
Delegat al administratiei publice locale:...........
----------------*) Numele, prenumele si semnatura.
ANEXA 5 la regulament DEFINITII PRIVIND TERMENII UTILIZATI IN REGULAMENT
1. Receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - actul prin care investitorul certifica (atesta)
realizarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, in conformitate cu prevederile contractuale
(documentatii tehnice de executie, caiete de sarcini, specificatii tehnice etc.) si cu cerintele documentelor
oficiale (autorizatia de construire, avize ale organelor autorizate, reglementari tehnice aplicabile, cartea tehnica
a constructiei etc.) si declara ca accepta sa preia lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta.

2. Receptia la terminarea lucrarilor - receptia efectuata la terminarea completa a lucrarilor unui obiect sau unei
parti din constructie, independenta, care poate fi utilizata separat.

3. Receptia finala - receptia efectuata dupa expirarea perioadei de garantie.

4. Perioada de garantie - perioada de timp cuprinsa intre data receptiei si terminarea lucrarilor, a carei durata
se stabileste prin contract si in cadrul careia antreprenorul are obligatia inlaturarii, pe cheltuiala sa, a tuturor
deficientelor aparute datorita nerespectarii clauzelor si specificatiilor contractulale sau a prevederilor
reglementarilor tehnice aplicabile.

5. Cartea tehnica a constructiei - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia,
exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cuprinzind
toate datele, documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice (fizice) a
constructiei respective sia evolutiei acesteia in timp .

6. Proprietar - dupa incheierea procesului-verbal de receptie de la terminarea lucrarilor, investitorul poarta

denumirea generica de proprietar.
ANEXA 6 la regulament CARTE TEHNICA A CONSTRUCTIEI CENTRALIZATORUL pieselor cuprinse in
cartea tehnica a constructiei
1. Fisa de date sintetice.

2. Capitolul A *): Documentatia privind proiectarea.

3. Capitolul B *): Documentatia privind executia.

4. Capitolul C *): Documentatia privind receptia.

5. Capitolul D *): Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp.
6) Jurnalul evenimentelor:
Capitolul A *) Documentatia privind proiectarea.
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
Capitolul B *) Documentatia privind executia.
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
-----------------*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si copiile
borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.
Capitolul C *) Documentatia privind receptia.
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
Capitolul D *) Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp.
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
FISA DE DATE SINTETICE 1 Obiectul de constructie (denumire, localizare).........................
............................................................................

2. Investitorul (denumirea si sediul unitatii)...........................

............................................................................

3. Delegatii investitorului cu sarcini de verificare a calitatii constructiei (numele, prenumele, functia,

atributia)....................................
............................................................................

4. Proiectantul lucrarii a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii proiectant general si a unitatilor
subproiectante.............................................................
b) Numele si prenumele sefului de proiect................................
............................................................................
c) Numele si prenumele proiectantilor de specialitate, denumirea si sediul unitatilor de care
apartin.................................................
............................................................................

5. Verificatorul (verificatorul de proiecte atestat), numele, prenumele, numarul certificatului de

atestare.........................................
............................................................................

6. Executantul constructiei a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii executante (antreprenor general) si , daca
este cazul, a unitatilor executante pentru instalatiile aferente
constructiilor.............................................................
............................................................................
............................................................................
b) Numele si prenumele sefului de santier................................
c) Numele si prenumele conducatorului direct al lucrarilor (seful punctului de lucru al
obiectivului).....................................................
............................................................................

7. Modificari intervenite in datele de la pct. 1-6 (data modificarii si

modificarea)...............................................................
............................................................................
-------------------*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentatiei de baza si copiile
borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.
8. Expertii tehnici atestati care au verificat calitatea si comportarea constructiei (numele, prenumele, numarul
certificatului de atestare).......
............................................................................

9. Comisia de receptie la terminarea lucrarilor (numele, prenumele si unitatea de care

apartin)............................................................
.............................................................................
.............................................................................

10. Comisia de receptie finala (numele, prenumele si unitatea de care apartin)

.............................................................................
.............................................................................

11. Data inceperii executiei..............................................

12. Data aprobarii receptiei la terminarea lucrarilor.....................

13. Data aprobarii receptiei finale.......................................

14. Gradul de seismicitate luat in calcul la proiectarea constructiei.....

15. Alte date.............................................................

.............................................................................
...................................
NORME DE INTOCMIRE A CARTII TEHNICE A CONSTRUCTIEI

CAP. 1

Dispozitii generale
1. Cartea tehnica a constructiei se compune din ansamblul de documente referitoare la proiectarea, executia,
receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea in timp a constructiei.

2. Carte tehnica se definitiveaza inainte de receptia finala.

3. Cartea tehnica, dupa intocmire, se completeaza si se pastreaza pentru fiecare obiect de constructii de catre
investitor sau, dupa caz, de catre proprietar.

4. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor pentru toate obiectele de constructii definitive,
supuse regimului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura fondurilor din care sint finintate sau de
natura proprietatii asupra lor.

CAP. 2

Cuprinsul cartii tehnice a constructiei

5. Cartea tehnica a constructiei contine documentatia de baza si centralizatorul cu partile sale componente.

6. Documentatia de baza va cuprinde urmatoarele capitole:

- Capitolul A: Documentatia privind proiectarea;
- Capitolul B: Documentatia privind executia;
- Capitolul C: Documentatia privind receptia;
- Capitolul D: Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp.

7. Documentatia privind proiectarea (cap. A) va cuprinde:

a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea constructiei si avize de specialitate care au stat la baza
intocmirii proiectului;
b) documentatia tehnica care se refera la constructia respectiva (caracteristici, detalii de executie pentru
elementele structurii de rezistenta ca si pentru celelalte parti de constructie care asigura functionalitatea si
siguranta in exploatare, precum si schemele de instalatii efectiv realizate, cu toate modificarile aduse de
proiectant, executant sau proprietar pe parcursul executiei constructiei):
c) breviarele de calcul pe specialitati (actiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de dimensionare si
verificare etc.);
d) indicarea distincta a diferentelor fata de detaliile de executie initiale, cu precizarea cauzelor care au condus
la aceste diferente;
e) caietele de sarcini privind executia lucrarilor.

8. Documentatia tehnica privind executia (cap. B) va cuprinde:

a) autorizatia de executare a constructiei;
b) procesul-verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general;
c) inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul executiei lucrarilor, precum si celelalte
documentatii intocmite conform prescriptiilor tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul
incercarilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul proceselor-verbale de lucrari
ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier,
proceseleverbale de probe specifice si speciale etc.);
d) procesele-verbale de receptie a termenului de fundare, a fundatiilor si structurii de rezistenta, procesele-
verbale de admitere a fazelor determinate;
e) procesele-verbale privind montarea instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a
constructiilor, daca este cazul, precum si consemnarea citirilor initiale de la care incep masuratorile;
f) experize tehnice, verificari in teren sau cercetari suplimentare efectuate in afara celor prevazute de
prescriptiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente tehnice produse
in cursul executiei sau ca urmare a unor greseli de executie;
g) caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundatii, cutremure, temperaturi excesive etc.).

9. Documentatia tehnica privind receptia (cap. C) va cuprinde:

a) procesele-verbale de receptie (la terminarea lucrarilor si cel final), precum si alte acte anexate acestora - pe
care comisia de receptie finala le considera necesare a fi pastrate in cartea tehnica a constructiei;
b) alte acte incheiate ca urmare a cererii comisiilor de receptie prin care se prevad verificari sau cercetari
suplimentare, cu indicarea rezultatelor obtinute si a modului de rezolvare.

10. Documentatia tehnica privind urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp (cap. D) va cuprinde:
a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmarirea comportarii constructiei, instructiunile de exploatare si
intretinere si lista prescriptiilor de baza care trebuie respectate pe timpul exploatarii constructiei, documentatia
de interpretare a urmaririi comportarii constructiei in timpul executiei si al exploatarii;
b) proiectele de baza carora s-au efectuat, dupa receptia finala a lucrarilor, modificari ale constructiei fata de
proiectul initial efectiv realizat;
c) actele de constatare a unor deficiente aparute dupa receptie executarii lucrarilor si masurile de interventie
luate (proces-verbal de remediere a defectelor);
d) proiectul de urmarire speciala a constructiei (incercare prin incarcare, urmarire in timp), daca este cazul;
e) procesul-verbal de predare-primire a instalatiilor de masurare prevazute prin proiectul de urmarire speciala a
constructiei incheiat intre executant si beneficiar, daca este cazul;
f) referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmaririi speciale, daca este cazul;
g) procesele-verbale de predare-primire a constructiei in cazul schimbarii proprietarului;
h) jurnalul evenimentelor, intocmit conform modelului de formular cuprins in anexa nr. 1 la prezentele norme.
Acolo unde este posibil, documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei vor putea fi inregistrate pe
microfilme.

11. Pentru obiectele de constructie cladiri de locuit pina la doua niveluri si anexe gospodaresti, cit si pentru cele
de mica importamta cum ar fi:
garduri, cabine poarta etc., cartea tehnica a constructiei se rezuma la autorizatia de construire, procesele-
verbale de receptie la terminarea lucrarilor si procesul-verbal de receptie finala la expirarea perioadei de
garnatie, precum si alte evenimente deosebite in viata constructiei.

12. Actele ce formeaza documentatia de baza a cartii tehnice a constructiei vor fi indosariate pe capitolele
respective, in ordinea enumerarii din prezentele norme, in dosare cu file numerotate, prevazute cu borderou si
parafate pe masura incheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ format din litera corespunzatoare
capitolului (A, B, C, D) si din numarul de ordine, in cifre arabe, al dosarului.
13. Centralizatorul cartii tehnice a constructiei va cuprinde fisa statistica pe obiect, borderoul general al
dosarelor documentatiei de baza si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecarui dosar in parte.

CAP. 3

Modul de intocmire, folosire si pastrare a cartii tehnice a constructiei

14. Cartea tehnica a constructiei se intocmeste intr-un singur exemplar, tinind seama si de prevederile pct. 20.

15. Pentru constructiile noi, pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme nu a avut loc receptia
finala a obiectivelor executate, cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor, impreuna cu
proiectantul, astfel:
a) proiectantul obiectului de constructie intocmeste si preda investitorul, pe masura elaborarii si cel mai tirziu
pina la data receptiei finale a lucrarilor, documentatia prevazuta la pct. 7 si 10;
b) comisiile de receptie la terminarea lucrarilor de constructii si de receptie finala a obiectului de constructie
predau investitorului documentatia prevazuta la pct. 8, imediat dupa intocmirea ei;
c) investitorul obiectului de constructie primeste toate actele care cad in sarcina proiectantului si comisiilor de
receptie, le completeaza cu actele ce cad in sarcina sa (cele prevazute la pct. 8), le indosariaza conform
prevederilor pct. 12 si intocmeste centralizatorul prevazut la pct. 13; dupa receptia finala a obiectului de
constructie, investitorul retine un exemplar complet;
d) investitorul completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentatia prevazuta la pct. 10 lit. h).

16. Pentru toate constructiile la care este intocmita cartea tehnica, aceasta se va completa in decurs de 6 luni
de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme de catre proprietar sau administrator, cu aspectele aparute in
timpul exploatarii acesteia (inclusiv proiectele de executie a lucrarilor de remedieri sau modificari - acolo unde
este cazul) in perioada incepind de la 4 martie 1977 .

17. Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmarire a comportarii constructiei in exploatare si
interventiile in timp asupra acesteia.
Urmarirea comportarii constructiei in exploatare si interventiile in timp asupara acesteia se realizeaza direct, fie
de proprietar sau administrator, fie de persoane imputernicite de acestia, ce vor avea calitatea de responsabil
cu urmarirea comportarii in timp a constructiei.

18. Modul de intocmire si de completare a cartii tehnice a constructiei se controleaza in mod obligatoriu de
catre:
- comisiile de receptie finala a obiectelor de constructii, cu ocazia receptiei;
- organele de control imputernicite din cadrul organelor cu atributii in acest domeniu, perioadic.
Rezultatele controalelor se vor consemna in mod obligatoriu in jurnalul evenimentelor.

19. Cartea tehnica a constructiei se pastreaza pe toata durata de existenta a obiectului de constructie pina la
demolarea sa; dupa demolare, investitorul preda exemplarul complet la arhiva unitatilor administrativ-teritoriale,
pentru pastrare.
Inainte de predarea cartii tehnice a constructiei, ea va fi completata cu modul de desfasurare a actiunii de
postutilizare, pe baza instructiunilor elaborate de proiectant.

20. La schimbarea proprietarului, cartea tehnica a constructiei va fi predata noului proprietar, care va avea
obligatia pastrarii si completarii acesteia, consemnind faptul in procesul-verbal de predare-primire si in jurnalul
evenimentelor.
JURNALUL EVENIMENTELOR Denumirea obiectului de constructie
............................................................................
............................................................................
---------------------------------------------------------------------------Prezentarea Numele, Semnatura evenimentului
prenumele si responsabilului si a efectelor unitatea persoa- cu cartea tehnica Nr. Data Categoria sale asupra
con- nei care inscrie a constructiei crt. eveni- evenimen- structiei, cu tri- evenimentul mentului tului miteri la
actele si semnatura sa din documentatia de baza ----------------------------------------------------------------------------0 1
2 3 4 5 ----------------------------------------------------------------------------Instructiuni de completare -------------------------
1. Evenimentele care se inscriu in jurnal se codifica cu urmatoarele litere in coloana 2 Categoria evenimentului:
UC - rezultatele verificarilor periodice din cadrul urmaririi curente;
US - rezultatele verificarilor si masuratorilor din cadrul urmaririi speciale, in cazul in care implica luarea unor
masuri;
M - masuri de interventie in cazul constatarii unor deficiente (reparatii, consolidari, demolari etc.);
E - evenimentele execptionale (cutremure, inundatii, incendii, ploi tortentiale, caderi masive de zapada,
prabusiri sau alunecari de teren etc.);
D - procese-verbale intocmite de organele de verificare, pe fazele de executie a lucrarilor;
C - rezultatele controlului privind modul de intocmire si de pastrare a cartii tehnice a constructiei.

2. Evenimentele consemnate in jurnal si care isi au corespondent in acte cuprinse in documentatia de baza se
prevad cu trimiteri la dosarul respectiv, mentionindu-se natura actelor.

LEGEA nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*republicată*)privind

calitatea în construcții
EMITENT  PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 30 septembrie 2016

*) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016, dându-se
textelor o nouă numerotare.Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții a
fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din 11
septembrie 2015 și ulterior a fost modificată prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor măsuri financiare și pentru
modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 801 din 28 octombrie 2015, aprobată prin Legea nr.
40/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 24
martie 2016.Capitolul I Dispoziții generaleArticolul 1(1) Calitatea construcțiilor
este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în
exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existență, a exigențelor
utilizatorilor și colectivităților.(2) Exigențele privind calitatea instalațiilor și a
echipamentelor tehnologice de producție se stabilesc și se realizează pe bază de
reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.Articolul 2(1) Prevederile
prezentei legi se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, denumite
în continuare construcții, în etapele de proiectare, de verificare tehnică a
proiectelor, execuție și recepție a construcțiilor, precum și în etapele de
exploatare, expertizare tehnică și intervenții la construcțiile existente și de
postutilizare a acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie
și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul protejării vieții
oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului
înconjurător.(2) Instalațiile prevăzute la alin. (1) cuprind instalațiile electrice,
sanitare, termice, de gaze, de ventilație, de climatizare/condiționare aer, de
alimentare cu apă și de canalizare, exclusiv instalațiile, utilajele și
echipamentele tehnologice industriale.Articolul 3Prin prezenta lege se instituie
sistemul calității în construcții, care să conducă la realizarea și exploatarea unor
construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a
bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.Articolul 4(1) Sistemul
calității în construcții se aplică în mod diferențiat în funcție de categoriile de
importanță ale construcțiilor, conform regulamentelor și procedurilor de aplicare
a fiecărei componente a sistemului.(2) Clasificarea în categorii de importanță a
construcțiilor se face în funcție de complexitate, destinație, mod de utilizare,
grad de risc sub aspectul siguranței, precum și după considerente
economice.Articolul 5(1) Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt
obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a
construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile:a) rezistență
mecanică și stabilitate;b) securitate la incendiu;c) igienă, sănătate și mediu
înconjurător;d) siguranță și accesibilitate în exploatare;e) protecție împotriva
zgomotului;f) economie de energie și izolare termică;g) utilizare sustenabilă a
resurselor naturale.(2) Aplicarea cerințelor fundamentale se stabilește pe
domenii/subdomenii și categorii de construcții și pe specialități pentru instalațiile
aferente construcțiilor, prin regulamente și reglementări tehnice în
construcții.Articolul 6(1) Obligațiile privind asigurarea cerințelor fundamentale
prevăzute la art. 5, în toate etapele prevăzute la art. 2, revin factorilor implicați,
potrivit responsabilităților fiecăruia stabilite în condițiile legii.(2) În sensul
prezentei legi, factorii implicați prevăzuți la alin. (1) sunt: investitorii,
proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanții, cercetătorii, proiectanții,
verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici
pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați, diriginții de
șantier autorizați, producătorii/fabricanții de produse pentru construcții,
reprezentanții autorizați ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse
pentru construcții, organismele de evaluare și verificare a constanței
performanței produselor pentru construcții, organismele de evaluare tehnică
europeană în construcții, organismele elaboratoare de agremente tehnice în
construcții, laboratoarele de analize și încercări în construcții, universitățile
tehnice și institutele de cercetare în domeniul construcțiilor și asociațiile
profesionale de profil.Articolul 7(1) În contractele care se încheie ori, după caz, în
dispozițiile sau în autorizațiile ce se emit, factorii prevăzuți la articolul precedent
sunt obligați să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcțiilor,
corespunzătoare cerințelor, precum și garanțiile materiale și alte prevederi, care
să conducă la realizarea acestor clauze.(2) În contracte nu se pot înscrie
niveluri și cerințe referitoare la calitate inferioare reglementărilor în vigoare, cu
privire la cerințele prevăzute la art. 5.(3) Perioada de garanție se prevede în
contractele încheiate între părți, în funcție de categoriile de importanță ale
construcțiilor stabilite potrivit legii, și va avea o durată minimă, după cum
urmează:– 5 ani pentru construcțiile încadrate în categoriile de importanță A și
B;– 3 ani pentru construcțiile încadrate în categoria de importanță C;– 1 an
pentru construcțiile încadrate în categoria de importanță D.Perioada de garanție
se prelungește cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în această
perioadă.Capitolul II Sistemul calității în construcțiiArticolul 8Sistemul calității în
construcții reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități,
regulamente, proceduri și mijloace, care concură la realizarea calității
construcțiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare și postutilizare
a acestora.Articolul 9Sistemul calității în construcții se compune din:a) activitatea
de reglementare în construcții;b) certificarea performanței și a conformității
produselor pentru construcții;c) agrementul tehnic în construcții;d) verificarea
și expertizarea tehnică a proiectelor;e) verificarea calității lucrărilor executate,
expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și auditul
energetic al clădirilor;f) managementul calității în construcții;g) acreditarea
și/sau autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în
construcții;h) activitatea metrologică în construcții;i) recepția
construcțiilor;j) urmărirea comportării în exploatare și intervenții la construcțiile
existente, precum și postutilizarea construcțiilor;k) exercitarea controlului de
stat al calității în construcții;l) atestarea tehnico-profesională și autorizarea
specialiștilor care desfășoară activitate în construcții;m) certificarea calificării
tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de
proiectare și/sau consultanță în construcții;*)n) certificarea calificării tehnico-
profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de
construcții;*)o) perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care
desfășoară activități în domeniul construcțiilor.*)Notă
*) Lit. m), n) și o) intră în vigoare la 25 august 2019, conform articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 6 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 171 din 23 februarie 2018, articol care prorogă
termenul prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25
iulie 2016 referitor la intrarea în vigoare a măsurilor prevăzute la art. 9 lit. m), n) și o) din Legea nr.
10/1995 privind calitatea în construcții, republicată.
*) Lit. m), n) și o) intră în vigoare la 25 august 2021, conform art. unic din ORDONANȚA nr. 18 din 21
august 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 694 din 22 august 2019, articol care prorogă termenul
prevăzut la art. II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie
2016.Articolul 10(1)Activitatea de reglementare în construcții cuprinde elaborarea
de reglementări tehnice în domeniu, precum și activități specifice, corelative
activității de reglementare, precum cercetare, testări, documentații, studii,
audit, bănci de date, realizare de prototipuri.(2) Reglementările tehnice cuprind
prevederi privind proiectarea și execuția construcțiilor, eficiența energetică în
clădiri, inspecția tehnică în exploatare a echipamentelor și utilajelor tehnologice,
precum și a instalațiilor pentru construcții, cerințe și nivele de performanță la
produse pentru construcții, exploatarea și intervenții în exploatare la construcții
existente, precum și postutilizarea construcțiilor, a căror aplicare este
obligatorie în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor.
Aceste reglementări se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și
administrației publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
I.Articolul 11(1) Certificarea performanței produselor pentru construcții cu
specificații tehnice de referință armonizate, respectiv certificarea conformității
acestora cu specificații tehnice de referință nearmonizate se efectuează, prin
grija producătorului/fabricantului, de către organisme notificate/
desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele și procedurile
aplicabile.(2) Produsele pentru construcții trebuie să asigure nivelul de calitate
corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor în funcție de
utilizarea preconizată a acestora.(3) La lucrările de construcții se interzice
utilizarea de produse pentru construcții fără certificarea și declararea, în
condițiile legii, a performanței, respectiv a conformității acestora.Articolul
12(1) Agrementele tehnice în construcții stabilesc, în condițiile prezentei legi,
aptitudinea de utilizare, condițiile de fabricație, de transport, de depozitare, de
punere în operă și de întreținere a acestora.(2) La lucrările de construcții care
trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerințelor se vor folosi produse,
procedee și echipamente tradiționale, precum și altele noi pentru care există
agremente tehnice corespunzătoare.Articolul 13(1) Verificarea proiectelor privind
respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale
aplicabile se efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe
domenii/subdomenii și specialități, alții decât specialiștii elaboratori ai
proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila
proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau
proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul
de expertiză tehnică.(2) Se interzice utilizarea proiectelor tehnice și a detaliilor
de execuție neverificate în condițiile alin. (1) coroborat cu prevederile art. 5
alin. (2).(3) Verificarea calității lucrărilor executate pentru realizarea
construcțiilor și a intervențiilor la construcțiile existente, pentru care se emit, în
condițiile legii, autorizații de construire sau de desființare, este obligatorie și se
efectuează de către investitori prin diriginți de șantier autorizați, angajați ai
investitorilor și prin responsabili tehnici cu execuția autorizați, angajați ai
executanților.(4) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a
construcțiilor se efectuează de către experți tehnici atestați pe
domenii/subdomenii și specialități.Articolul 14(1) Managementul calității în
construcții implică strategii și măsuri specifice pentru asigurarea respectării
cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor și constituie obligația tuturor
factorilor care participă la etapele prevăzute la art. 2.(2) Operatorii economici
care execută lucrări de construcții asigură nivelul de calitate corespunzător
cerințelor fundamentale, prin personal propriu și responsabili tehnici cu execuția
autorizați, precum și printr-un sistem propriu conceput și realizat.Articolul
15Autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții
se fac în conformitate cu prevederile legale.Articolul 16Asigurarea activității
metrologice în construcții se realizează conform prevederilor legale privind
etalonarea, verificarea și menținerea în stare de funcționare a mijloacelor de
măsurare și control utilizate în acest domeniu.Articolul 17(1) Recepția
construcțiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor
nemijlocite, în conformitate cu documentația de execuție și cu documentele
cuprinse în cartea tehnică a construcției.(2) Cartea tehnică a construcției
cuprinde documentația privind proiectarea, documentația privind execuția,
documentația privind recepția și documentația privind urmărirea comportării în
exploatare și intervenții asupra construcției, se întocmește prin grija
investitorului și se predă proprietarului construcției, astfel: documentația privind
proiectarea și documentația privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor,
iar documentația privind recepția, precum și documentația privind urmărirea
comportării în exploatare și intervenții asupra construcției la recepția finală a
lucrărilor de construcții.(3) Proprietarii construcțiilor au obligația să păstreze și
să completeze la zi documentația tehnică privind urmărirea comportării în
exploatare și intervenții asupra acestora. Prevederile din cartea tehnică a
construcției referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar,
administrator și utilizator. În cazul asociației de proprietari, cartea tehnică a
construcției se păstrează și se completează la zi de către administrator. La
înstrăinarea construcției, cartea tehnică se predă noului proprietar.(4) Recepția
construcțiilor se face de către investitor/proprietar, în prezența proiectantului și
a executantului și/sau reprezentanților de specialitate, legal desemnați de
aceștia.Articolul 18(1) Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face
pe toată durata de existență a acestora și cuprinde ansamblul de activități
privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare și
măsurare specifice, în scopul menținerii cerințelor
fundamentale.(2) Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de
construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație,
modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a
performanței energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz,
schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, desființare totală.
Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert
tehnic atestat și, după caz, în baza unui audit energetic întocmit de un auditor
energetic pentru clădiri atestat, și cuprind proiectarea, execuția și recepția
lucrărilor care necesită emiterea, în condițiile legii, a autorizației de construire
sau de desființare, după caz. Intervențiile la construcțiile existente se
consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției.Articolul 19Postutilizarea
construcțiilor cuprinde activitățile de dezafectare, demontare și demolare a
construcțiilor, de recondiționare și de refolosire a elementelor și a produselor
recuperabile, precum și reciclarea deșeurilor cu asigurarea protecției mediului
potrivit legii.Articolul 20(1) Controlul de stat al calității în construcții cuprinde
inspecții la investitori, la unitățile de proiectare, de execuție, de exploatare și de
postutilizare a construcțiilor, privind existența și respectarea sistemului calității
în construcții.(2) Controlul de stat al calității în construcții se exercită de către
Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., care răspunde din punct de vedere
tehnic de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a
prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor.(3) Prin excepție de la
prevederile alin. (2) nu se supun controlului de stat al calității în construcții,
exercitat de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., locuințele
unifamiliale parter și anexele gospodărești din proprietatea persoanelor fizice,
situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum
și construcțiile provizorii și lucrările care se pot executa fără autorizație de
construire, potrivit legii.Articolul 21(1) Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice organizează atestarea tehnico-profesională a specialiștilor
care desfășoară activitate în construcții - verificatori de proiecte, experți tehnici,
auditori energetici pentru clădiri - pe domenii/subdomenii de construcții și pe
specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor prevăzute la art. 2 alin. (2),
corespunzător cerințelor fundamentale, precum și confirmarea periodică privind
exercitarea dreptului de practică al acestora.(2) Inspectoratul de Stat în
Construcții - I.S.C. organizează:a) autorizarea laboratoarelor de analize și
încercări;b) autorizarea responsabililor tehnici cu execuția și a diriginților de
șantier, precum și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de
practică al acestora.(3) Tarifele pentru atestare și autorizare se aprobă prin
ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice și se suportă de
părțile interesate.Capitolul III Obligații și răspunderiSecţiunea 1 Obligații și
răspunderi ale investitorilorArticolul 22Investitorii sunt persoane fizice sau juridice
care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile existente în
sensul legii și au următoarele obligații principale referitoare la calitatea
construcțiilor:a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare și
execuție pe baza reglementărilor tehnice, precum și a studiilor și cercetărilor
efectuate;b) obținerea acordurilor și a avizelor prevăzute de lege, precum și a
autorizației de construire;c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști
verificatori de proiecte atestați;d) asigurarea verificării execuției corecte a
lucrărilor de construcții prin diriginți de specialitate sau operatori economici de
consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor;e) acționarea în vederea
soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției
lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor;f) efectuarea recepției la
terminarea lucrărilor de construcții, precum și a recepției finale la expirarea
perioadei de garanție;g) întocmirea cărții tehnice a construcției și predarea
acesteia către proprietar;h) expertizarea construcțiilor de către experți tehnici
atestați, în situațiile în care la aceste construcții se execută lucrări de natura
celor prevăzute la art. 18 alin. (2) al prezentei legi.i) permiterea utilizării
construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor de
construcții, atât în cazul investițiilor noi, cât și în cazul intervențiilor la
construcțiile existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor de
construcții.(la 12-05-2019, Articolul 22 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost completat
de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 97 din 7 mai 2019, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 359 din 09 mai 2019 )Secţiunea a 2-a Obligații și răspunderi ale
proiectanțilorArticolul 23Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea
următoarelor obligații principale referitoare la calitatea
construcțiilor:a) precizarea prin proiect a categoriei de importanță a
construcției;b) asigurarea prin proiecte și detalii de execuție a nivelului de
calitate corespunzător cerințelor, cu respectarea reglementărilor tehnice și a
clauzelor contractuale;c) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor
verificatori de proiecte atestați, stabiliți de către investitor, precum și
soluționarea neconformităților și neconcordanțelor semnalate;d) elaborarea
caietelor de sarcini, a instrucțiunilor tehnice privind execuția lucrărilor,
exploatarea, întreținerea și reparațiile, precum și, după caz, a proiectelor de
urmărire privind comportarea în timp a construcțiilor. Documentația privind
postutilizarea construcțiilor se efectuează numai la solicitarea
proprietarului;e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuție determinate
pentru lucrările aferente cerințelor și participarea pe șantier la verificările de
calitate legate de acestea;f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute
în execuție, din vina proiectantului, la construcțiile la care trebuie să asigure
nivelul de calitate corespunzător cerințelor, precum și urmărirea aplicării pe
șantier a soluțiilor adoptate, după însușirea acestora de către specialiști
verificatori de proiecte atestați, la cererea investitorului;g) participarea la
întocmirea cărții tehnice a construcției și la recepția lucrărilor
executate;h) asigurarea asistenței tehnice, conform clauzelor contractuale,
pentru proiectele elaborate, pe perioada execuției construcțiilor sau a lucrărilor
de intervenție la construcțiile existente;i) asigurarea participării obligatorii a
proiectantului coordonator de proiect și, după caz, a proiectanților pe specialități
la toate fazele de execuție stabilite prin proiect și la recepția la terminarea
lucrărilor.Articolul 24Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări suplimentare
față de documentația tehnico-economică aprobată, ca urmare a unor erori de
proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul coordonator de proiect și
proiectanții pe specialități, persoane fizice sau juridice, în solidar cu verificatorii
proiectului, la sesizarea justificată a investitorului și/sau a beneficiarului în baza
unui raport de expertiză tehnică elaborat de un expert tehnic atestat.Secţiunea a
3-a Obligații și răspunderi ale executanțilorArticolul 25Executantul lucrărilor de
construcții are următoarele obligații principale:a) sesizarea investitorilor asupra
neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte, în vederea
soluționării;b) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în
condițiile legii și numai pe bază și în conformitate cu proiecte verificate de
specialiști atestați;c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor
printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin personal propriu, cu
responsabili tehnici cu execuția autorizați;d) convocarea factorilor care trebuie
să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și
asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului
de continuare a lucrărilor;e) soluționarea neconformităților, a defectelor și a
neconcordanțelor apărute în fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor stabilite
de proiectant cu acordul investitorului;f) utilizarea în execuția lucrărilor numai a
produselor și a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care
există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum și
gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor și a procedeelor prevăzute în
proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor
stabilite de proiectanți cu acordul investitorului;g) respectarea proiectelor și a
detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător
cerințelor;h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în
Construcții - I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuției
lucrărilor;i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund
cerințelor de calitate și pentru care a predat investitorului documentele
necesare întocmirii cărții tehnice a construcției;j) aducerea la îndeplinire, la
termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de recepție a lucrărilor de construcții;k) remedierea, pe propria
cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de
execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii;l) readucerea
terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției
lucrărilor;m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de
producție - factori de răspundere, colaboratori, subcontractanți - în conformitate
cu sistemul propriu de asigurare a calității adoptat și cu prevederile legale în
vigoare.Secţiunea a 4-a Obligații și răspunderi ale specialiștilor verificatori de
proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuția și ale experților tehnici,
atestațiArticolul 26(1) Specialiștii verificatori de proiecte atestați răspund în mod
solidar cu proiectantul în ceea ce privește asigurarea nivelului de calitate
corespunzător cerințelor proiectului.(2) Responsabilii tehnici cu execuția
autorizați răspund, conform atribuțiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de
calitate corespunzător cerințelor fundamentale la lucrările de construcții pentru
care sunt angajați.(3) Experții tehnici atestați, angajați pentru expertizarea unor
proiecte, lucrări de construcții sau construcții aflate în exploatare, răspund
pentru soluțiile date.(4) Obligațiile specialiștilor atestați se stabilesc prin
regulamente de aplicare a legii.(5) În cazul producerii unor evenimente
deosebite din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea
Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., experții tehnici atestați participă
la evaluarea stării tehnice a construcțiilor avariate în vederea stabilirii condițiilor
de utilizare în continuare ori de dezafectare a acestora.Secţiunea a 5-a Obligații
și răspunderi ale proprietarilor construcțiilorArticolul 27Proprietarii construcțiilor au
următoarele obligații principale:a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere
și de reparații care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică
a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a
construcțiilor;b) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și
predarea acesteia, la înstrăinarea construcției, noului proprietar;c) asigurarea
urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea
tehnică și reglementărilor tehnice;d) efectuarea, după caz, de lucrări de
reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, precum
și de lucrări de reparații ale construcției numai pe bază de proiecte întocmite de
către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate potrivit
legii;e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor,
impuse prin reglementările legale;f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de
postutilizare a construcțiilor, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare;g) darea în folosință a construcției după admiterea recepției la
terminarea lucrărilor, preluarea acesteia și obținerea autorizațiilor potrivit
legii.h) permiterea utilizării construcției numai după admiterea recepției la
terminarea lucrărilor de construcții pentru intervențiile asupra construcțiilor
existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor de construcții.(la
12-05-2019, Articolul 27 din Sectiunea a 5-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 2,
ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 97 din 7 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359
din 09 mai 2019 )Secţiunea a 6-a Obligații și răspunderi ale administratorilor și ale
utilizatorilor construcțiilorArticolul 28Administratorii și utilizatorii construcțiilor au
următoarele obligații principale:a) folosirea construcțiilor conform instrucțiunilor
de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcției;b) efectuarea la timp a
lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin conform
contractului;c) efectuarea de lucrări de intervenție la construcția existentă în
sensul prevederilor art. 18 alin. (2), numai cu acordul proprietarului și cu
respectarea prevederilor legale;d) efectuarea urmăririi comportării în timp a
construcțiilor conform cărții tehnice a construcției și contractului încheiat cu
proprietarul;e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în
Construcții - I.S.C., în cazul unor accidente tehnice la construcțiile în
exploatare;f) sesizarea proprietarului în cazul apariției defectelor calitative în
perioada de garanție stabilită potrivit legii.Secţiunea a 7-a Obligații și răspunderi
în activitatea de cercetareArticolul 29Unitățile care prestează activități de
cercetare în construcții au următoarele obligații principale:a) efectuarea de
cercetări teoretice și experimentale preliminare, în vederea fundamentării
reglementărilor tehnice în construcții;b) fundamentarea, elaborarea și
experimentarea de soluții tehnice, produse și procedee noi pentru
construcții;c) verificarea și controlul noilor produse și procedee la solicitarea
producătorilor, în vederea eliberării de agremente tehnice, conform dispozițiilor
legale.Secţiunea a 8-a Obligații și răspunderi comuneArticolul 30Proiectantul,
specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și
produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția
autorizat, dirigintele de șantier autorizat, expertul tehnic atestat răspund
potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un
interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui
termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de
rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în
vigoare la data realizării ei.Articolul 31Proiectanții, precum și specialiștii atestați
tehnico-profesional sau autorizați, prevăzuți la art. 6, au obligația să încheie
asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării
dreptului de practică.Articolul 32Proiectanții, precum și specialiștii atestați
tehnico-profesional sau autorizați, prevăzuți la art. 6, au obligația de a pune la
dispoziția autorităților de reglementare și/sau de control în construcții, la
solicitarea acestora, documentele întocmite în exercitarea obligațiilor ce le
revin.Secţiunea a 9-a Obligațiile și răspunderile Inspectoratului de Stat în
Construcții - I.S.C.Articolul 33Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. exercită
controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul
calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în
construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile și măsurile prevăzute de
lege și dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.Articolul 34Prin
excepție de la prevederile art. 33, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul
Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de
Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale
și Serviciul de Protecție și Pază exercită controlul statului cu privire la aplicarea
unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele
și componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică
sancțiunile prevăzute de lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate
necorespunzător, pentru construcțiile, amenajările și instalațiile aferente
obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora, prin structurile proprii de
control, al căror mod de organizare și funcționare se stabilește prin ordine ale
conducătorilor instituțiilor respective.Capitolul IV SancțiuniArticolul
35(1) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcții ori
executarea de modificări ale acesteia fără respectarea reglementărilor tehnice
privind stabilitatea și rezistența, dacă în acest fel este pusă în pericol viața sau
integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracțiune și
se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor
drepturi.(2) Fapta prevăzută la alin. (1), dacă a produs una ori mai multe dintre
următoarele consecințe: pierderi de vieți omenești, vătămare gravă a integrității
corporale sau a sănătății uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau
parțială a construcției, distrugerea ori degradarea unor instalații sau utilaje
importante ori alte consecințe deosebit de grave, constituie infracțiune și se
pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.(3) Dacă
faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale
pedepselor se reduc la jumătate.Articolul 36În sensul prezentei legi, constituie
contravenție următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții
încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă,
astfel:I. de la 20.000 lei la 40.000 lei:a) executarea unei construcții noi, a unei
intervenții la o construcție existentă, precum și desființarea acesteia cu
încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea și executarea
acesteia;b) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări fără
proiect verificat de specialiști atestați conform prevederilor legale și care pot
afecta cerințele fundamentale aplicabile;c) încălcarea prevederilor referitoare la
cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute în reglementările
tehnice în vigoare la data contractării proiectării și, respectiv, a execuției
lucrărilor;d) realizarea de construcții fără proiecte sau pe bază de proiecte
neverificate de specialiști atestați conform prevederilor legale;e) recepționarea
construcției de către investitor cu încălcarea prevederilor legale;f) elaborarea
de proiecte incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin
neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea
nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale
aplicabile. Odată cu constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii,
proiectantul are obligația de a completa/reface documentația tehnică, după caz,
pe cheltuială proprie;g) însușirea de către specialiști verificatori de proiecte
atestați a proiectelor incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care
conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la
nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor
fundamentale aplicabile;h) elaborarea de expertize tehnice incomplete, care nu
respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data contractării
acestora, precum și stabilirea unor soluții care conduc la încălcarea prevederilor
referitoare la cerințele fundamentale aplicabile;i) interzicerea sau
obstrucționarea efectuării controlului calității în construcții, neprezentarea
documentelor și a actelor solicitate de persoanele cu atribuții de control și/sau
de autoritățile competente, conform prevederilor legale;j) nerespectarea
obligațiilor prevăzute la art. 22 lit. f) și i) și art. 27 lit. g) și h);(la 12-05-2019,
Litera i) din Punctul I. , Articolul 36 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 3, ARTICOLUL
UNIC din LEGEA nr. 97 din 7 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 359 din 09 mai
2019 )II. de la 10.000 lei la 20.000 lei:a) neasigurarea verificării execuției
lucrărilor de construcții prin specialiști diriginți de șantier autorizați sau care
dețin certificate echivalente, recunoscute în condițiile legii;b) organizarea
necorespunzătoare și neaplicarea sistemului de management al calității, precum
și realizarea de construcții fără specialiști responsabili tehnici cu execuția
autorizați sau care dețin certificate echivalente, recunoscute în condițiile
legii;c) depășirea de către verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici
atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu
execuția autorizați și diriginții de șantier autorizați a competențelor pe domenii,
subdomenii, specialități sau grade profesionale pentru care sunt
atestați/autorizați și/sau neîndeplinirea obligațiilor ce le revin potrivit
reglementărilor în vigoare;d) neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin
regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea prezentei legi, privind
realizarea și menținerea cerințelor fundamentale în etapele de realizare a
construcțiilor, de exploatare și intervenții la construcțiile existente și în etapa de
postutilizare a acestora de către factorii implicați, potrivit responsabilităților
fiecăruia;e) nepredarea cărții construcției de către investitor proprietarului,
respectiv documentația privind proiectarea și documentația privind execuția, la
recepția la terminarea lucrărilor, iar documentația privind recepția și
documentația privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra
construcției, la recepția finală a lucrărilor de construcții;f) neexecutarea
obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor de
complexitate și importanță deosebită, referitoare la cerința fundamentală
rezistență mecanică și stabilitate;g) necompletarea și nepăstrarea cărții tehnice
a construcției conform prevederilor legale;h) neexecutarea obligațiilor privind
urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și neexecutarea, în condițiile
legii, a lucrărilor de reparații și consolidări;i) neamenajarea terenurilor ocupate
temporar pentru aducerea lor la starea inițială, la terminarea lucrărilor de
construcții;j) neaplicarea de către executant a soluțiilor stabilite, în condițiile
legii, de proiectant sau expert tehnic atestat, pentru rezolvarea
neconformităților, defectelor ori neconcordanțelor apărute în timpul execuției
construcțiilor, respectiv a lucrărilor de intervenție la construcțiile
existente;k) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 22 lit. h) și art. 28 lit.
a) și c);III. de la 3.000 lei la 10.000 lei:a) neprecizarea în proiect a categoriei
de importanță a construcției și nestabilirea fazelor determinante supuse
controlului calității;b) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse
necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la care
trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale
aplicabile;c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător
cerințelor fundamentale aplicabile;d) neconvocarea factorilor care trebuie să
participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și
neasigurarea condițiilor de verificare;e) lipsa nemotivată de la verificarea
lucrărilor ajunse în faze determinante, ca urmare a convocării făcute de
executant;f) neîndeplinirea obligației proiectantului de a stabili soluții pentru
remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerințele fundamentale
aplicabile;g) nesesizarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. în cazul
producerii unor accidente tehnice la construcțiile în execuție, precum și la cele în
exploatare;h) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele
de control;i) refuzul experților tehnici atestați de participare la evaluarea stării
tehnice a unor construcții avariate din cauza unor factori naturali sau antropici,
la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.;j) nerespectarea
obligațiilor prevăzute la art. 22 lit. e).Articolul 37(1) Odată cu aplicarea amenzii
de către persoanele cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului de Stat în
Construcții - I.S.C., pentru contravențiile prevăzute la art. 36, Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice poate dispune, prin ordin al
ministrului, ca sancțiuni complementare, suspendarea certificatului de atestare
tehnico-profesională specialiștilor care desfășoară activitate în construcții pentru
o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni sau, după caz, anularea
acestuia.(2) Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. poate dispune ca
sancțiuni complementare, odată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile
prevăzute la art. 36, suspendarea autorizației specialiștilor care desfășoară
activitate în construcții pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni sau, după
caz, anularea acesteia.(3) Atunci când faptele săvârșite de către specialiștii
atestați/autorizați care desfășoară activitate în construcții constituie infracțiuni
potrivit art. 35, la cererea organelor de urmărire penală, se suspendă dreptul de
practică până la finalizarea urmăririi penale sau, după caz, până la pronunțarea
unei hotărâri judecătorești definitive.Articolul 38(1) Sancțiunile contravenționale
prevăzute la art. 36 se aplică atât persoanelor juridice, cât și persoanelor
fizice.(2) În condițiile prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din
cuantumul amenzii stabilite prin procesul-verbal de contravenție, în termen de
48 de ore de la data luării la cunoștință a sancțiunii contravenționale.(3) În
condițiile prezentei legi, nu se aplică sancțiunea contravențională
„avertisment“.Articolul 39(1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 36 și
aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane cu atribuții de control din cadrul
Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., iar, în cazurile prevăzute la art.
34, de către persoanele împuternicite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul
Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de
Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale
și Serviciul de Protecție și Pază.(2) Dreptul de a aplica amenzile prevăzute
la art. 36 se prescrie în termen de 5 ani de la data recepției la terminarea
lucrărilor de construcții.Articolul 40Contravențiilor prevăzute la art. 36 le sunt
aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările și completările ulterioare.Capitolul V Dispoziții finale și
tranzitoriiArticolul 41(1) Regulamentele cu privire la componentele sistemului
calității în construcții se elaborează de Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice și se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.(1^1) Prin
excepție de la prevederile alin. (1) pentru lucrările de infrastructură rutieră și
feroviară de interes național, Regulamentul privind recepția construcțiilor din
domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de interes național se elaborează de
Ministerul Transporturilor, se avizează de Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.(la 14-01-2019,
Alineatul (1^1) din Articolul 41 , Capitolul V a fost modificat de Articolul II, ARTICOLUL UNIC
din LEGEA nr. 17 din 8 ianuarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 11 ianuarie
2019 )(2) Procedurile pentru aplicarea regulamentelor prevăzute la alin. (1) și,
după caz, instrucțiuni în aplicarea acestora se aprobă prin ordin al ministrului
dezvoltării regionale și administrației publice.Articolul 42Prin excepție de la art.
13, proiectele pentru locuințele unifamiliale parter și anexele gospodărești din
proprietatea persoanelor fizice, situate în mediul rural și în satele aparținătoare
municipiilor și orașelor, precum și construcțiile provizorii pentru care nu se emit
autorizații de construire nu se supun verificării de către verificatori de proiecte
atestați.Articolul 43(1) Investitorii sau proprietarii au obligația să vireze către
Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. o sumă echivalentă cu o cotă de
0,5% din valoarea, fără TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcțiilor noi și a
lucrărilor de intervenție la construcțiile existente pentru care se emit, în
condițiile legii, autorizații de construire/desființare, cu excepția investitorilor/
proprietarilor care realizează lucrări de intervenție pentru consolidarea clădirilor
de locuit încadrate în clasa I de risc seismic.(2) Suma echivalentă cotei de 0,5%
prevăzută la alin. (1) se determină și se virează către Inspectoratul de Stat în
Construcții - I.S.C. astfel:a) 50% din suma echivalentă cotei de 0,5% aplicate
valorii lucrărilor autorizate se virează, de către investitori sau proprietari la data
transmiterii la Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. a înștiințării privind
data începerii lucrărilor autorizate, astfel cum este prevăzut în Legea nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;b) suma rezultată ca diferență între suma
echivalentă cotei de 0,5% aplicate valorii finale, fără TVA, a lucrărilor executate
și suma virată potrivit prevederilor lit. a), precum și orice sume aferente cotelor
legale achitate anterior se virează de către investitori sau proprietari până la
data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor.(3) Întârzierea la plată a sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (2)
lit. a) și b) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere.(4) Inspectoratul de Stat
în Construcții - I.S.C. utilizează 50% din fondul astfel constituit pentru
îndeplinirea atribuțiilor, potrivit prevederilor legale, și virează lunar 50% din
acest fond în contul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice.(5) Sumele virate de Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., în
condițiile prezentei legi, se constituie în venituri proprii ale Ministerului
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din care se efectuează cheltuieli
curente și cheltuieli de capital pentru:a) activitatea de reglementare în
construcții, cuprinzând contractarea elaborării de reglementări tehnice și de
activități specifice de reglementare;b) executarea prin Compania Națională de
Investiții „C.N.I.“ - S.A. a unor categorii de servicii și lucrări în cadrul
„Programului național de construcții de interes public sau social“;c) activitatea
de atestare tehnico-profesională a specialiștilor în construcții;d) organizarea și
gestionarea bazelor de date specifice privind construcțiile, reglementările
tehnice, organismele notificate/desemnate/acreditate/abilitate, produsele
pentru construcții și specialiștii cu activitate în construcții atestați tehnico-
profesional.(6) Disponibilitățile la finele anului din veniturile proprii se
reportează în anul următor și au aceeași destinație.(7) Cheltuielile de personal
includ plata indemnizației de participare a specialiștilor în calitate de membri în
comitetele/ comisiile/consiliile pentru avizări din punct de vedere tehnic, precum
și în comisiile de examinare pentru atestarea tehnico-profesională a
specialiștilor cu activitate în construcții.(8) Cuantumul indemnizației de
participare a specialiștilor, ca membri în comitetele/comisiile/consiliile prevăzute
la alin. (7), se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și
administrației publice, odată cu aprobarea regulamentelor de organizare și
funcționare ale acestora, în conformitate cu actele normative privind salarizarea
personalului din instituțiile de învățământ superior.(9) Cheltuielile necesare
evaluării conformității produselor pentru construcții, evaluării tehnice europene
pentru produse pentru construcții, elaborării și avizării agrementelor tehnice în
construcții, atestării tehnico-profesionale și autorizării specialiștilor cu activitate
în construcții, autorizării și acreditării laboratoarelor în construcții, verificării
proiectelor și execuției lucrărilor de construcții, expertizării tehnice a proiectelor
și construcțiilor, certificării performanței energetice și auditul energetic al
clădirilor, inspecției tehnice în exploatare a echipamentelor și utilajelor
tehnologice, precum și a instalațiilor pentru construcții, managementului calității
în construcții, verificărilor metrologice, recepției lucrărilor, urmăririi comportării
în exploatare și intervenției la construcțiile existente, precum și postutilizării
construcțiilor se suportă de către factorii interesați.Articolul 44Pe data intrării în
vigoare a prevederilor prezentei legi se abrogă Legea nr. 8/1977 privind
asigurarea durabilității, siguranței în exploatare, funcționalității și calității
construcțiilor, Ordonanța Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcții,
precum și orice alte dispoziții contrare.Notă
Reproducem mai jos prevederile care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 10/1995 și care se
aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale actelor modificatoare:1. art. IV din Legea nr.
177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea
în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2
iulie 2015:Articolul IVÎn termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice va revizui și va actualiza, în mod corespunzător modificărilor și completărilor aduse prin
prezenta lege, următoarele acte normative:a) Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de
recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;b) Hotărârea
Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a
execuției lucrărilor și a construcțiilor;c) Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;d) Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru
aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de reglementare în
construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, precum și a Normelor metodologice privind criteriile și modul de
alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenție în primă urgență la construcții vulnerabile și care prezintă pericol public,
cu modificările și completările ulterioare;e) Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe
piață a produselor pentru construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;f) Hotărârea Guvernului nr.
28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a
structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții;g) Hotărârea
Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții
armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a
Consiliului;h) Hotărârea Guvernului nr. 525/2013 pentru aprobarea atribuțiilor generale și specifice, a structurii organizatorice
și a numărului maxim de posturi, precum și a normării parcului auto și a consumului de carburanți ale Inspectoratului de Stat în
Construcții - I.S.C., cu modificările ulterioare.2.
art. II, III și V din Legea nr. 163/2016 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie
2016:Articolul IIPrezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
cu excepția măsurilor prevăzute la art. 9 lit. m), n) și o) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum
a fost modificată și completată prin prezenta lege, care intră în vigoare la 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.Articolul IIITermenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 iulie 2015, se prorogă
cu 5 luni.……………………………………………………………………Articolul V(1) Construcțiile executate cu autorizațiile și avizele
prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, precum și cele realizate în regim cutumiar, care nu sunt monumente istorice, situate în
interiorul zonelor declarate potrivit legii zone cu statut de cetate medievală, sunt exceptate de la prevederile art. 611-
615 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.(2) Prin Regulamentul general de urbanism,
aprobat în condițiile legii, se vor reglementa detaliile cu privire la situațiile prevăzute la alin. (1), în termen de 30 de zile de la
data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
 LEGE nr.500 din 11 iulie 2002
privind finanţele publice

Textul actului publicat în M.Of. nr. 597/13 aug. 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Obiectul legii Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte principiile, cadrul general şi procedurile privind
formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi
responsabilităţile instituţiilor publice implicate în procesul bugetar.

(2) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării, executării

şi raportării:

a) bugetului de stat;
b) bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) bugetelor fondurilor speciale;
d) bugetului trezoreriei statului;
e) bugetelor instituţiilor publice autonome;
f) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale,
după caz;
g) bugetelor instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură
din fonduri publice;
i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Definiţii Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după
cum urmează:

1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul
calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie;

2. angajament bugetar - orice act prin care o autoritate competentă, potrivit legii,
afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, în limita creditelor bugetare
aprobate;

3. angajament legal - fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând orice act

juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice;

4. articol bugetar - subdiviziune a clasificaţiei cheltuielilor bugetare, determinată în

funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care acestea se concretizează şi
care desemnează natura unei cheltuieli, indiferent de acţiunea la care se referă;
5. autorizare bugetară - aprobare dată ordonatorilor de credite de a angaja şi/sau de a
efectua plăţi, într-o perioadă dată, în limita creditelor bugetare aprobate;

6. buget - document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi

cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a
instituţiilor publice;

7. buget general consolidat - ansamblul bugetelor, componente ale sistemului

bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg;

8. cheltuieli bugetare - sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în

limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin bugetele respective;

9. clasificaţie bugetară - gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine

obligatorie şi după criterii unitare;

10. clasificaţie economică - gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor

economic;

11. clasificaţie funcţională - gruparea cheltuielilor după destinaţia lor pentru a

evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi sau obiective care definesc
necesităţile publice;

12. contabil - denumire generică pentru persoana şi/sau persoanele care lucrează în
compartimentul financiar-contabil, care verifică documentele justificative şi
întocmesc instrumentele de plată a cheltuielilor efectuate pe seama fondurilor
publice;

13. compartimentul financiar-contabil - structură organizatorică din cadrul instituţiei

publice, în care este organizată execuţia bugetară (serviciu, birou, compartiment);

14. credite destinate unor acţiuni multianuale - sume alocate unor programe,
proiecte, subproiecte, obiective şi altele asemenea, care se desfăşoară pe o perioadă
mai mare de un an şi dau loc la credite de angajament şi credite bugetare;

15. credit de angajament - limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, în timpul

exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;

16. credit bugetar - sumă aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la
care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru agajamentele
contractate în cursul exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni
multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi din buget pentru
celelalte acţiuni;

17. cofinanţare - finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele

asemenea, parţial prin credite bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse
externe;

18. consolidare - operaţiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre două

bugete componente ale bugetului general consolidat, în vederea evitării dublei
evidenţieri a acestora;
19. contribuţie - prelevare obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi
juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii unei contraprestaţii;

20. deficit bugetar - parte a cheltuielilor bugetare ce depăşeşte veniturile bugetare

într-un an bugetar;

21. deschidere de credite bugetare - aprobare comunicată ordonatorului principal de

credite de către Ministerul Finanţelor Publice prin trezoreria statului, în limita căreia
se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi;

22. donaţie - fonduri băneşti sau bunuri materiale primite de o instituţie publică de
la o persoană juridică sau fizică cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie;

23. excedent bugetar - parte a veniturilor bugetare ce depăşeşte cheltuielile bugetare

într-un an bugetar;

24. execuţie bugetară - activitatea de încasare a veniturilor bugetare şi de efectuare a

plăţii cheltuielilor aprobate prin buget;

25. execuţia de casă a bugetului - complex de operaţiuni care se referă la încasarea

veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare;

26. exerciţiu bugetar - perioada egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se
aprobă, se execută şi se raportează bugetul;

27. fonduri publice - sume alocate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2);

28. fonduri speciale - venituri publice constituite prin legi speciale prin care se
stabilesc şi destinaţiile acestora;

29. impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată

de către administraţia publică pentru satisfacerea necesităţilor de interes general;

30. instituţii publice - denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia

Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice,
alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din
subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora;

31. lege bugetară anuală - lege care prevede şi autorizează pentru fiecare an bugetar
veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului
bugetar;

32. lege de rectificare - lege care modifică în cursul exerciţiului bugetar legea
bugetară anuală;

33. lichidarea cheltuielilor - fază în procesul execuţiei bugetare în care se verifică

existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se
verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor
justificative care să ateste operaţiunile respective;
 34. ordonanţarea cheltuielilor - fază în procesul execuţiei bugetare în care se
confirmă că livrările de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost
verificate şi că plata poate fi realizată;

35. plata cheltuielilor - fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final
prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi;

36. proces bugetar - etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control şi

raportare ale bugetului, care se încheie cu aprobarea contului general de execuţie a
acestuia;

37. program - o acţiune sau un ansamblu coerent de acţiuni ce se referă la acelaşi

ordonator principal de credite, proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de
obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să evalueze
rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare aprobate;

38. sistem bugetar - sistem unitar de bugete care cuprinde bugetele prevăzute la art.
1 alin. (2) şi bugetele locale;

39. şeful compartimentului financiar-contabil - persoana care ocupă funcţia de

conducere a compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de
încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor sau, după caz, una dintre persoanele
care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în
structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte
aceste atribuţii pe bază de contract, în condiţiile legii;

40. taxă - sumă plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile
prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie publică sau un serviciu
public;

41. vărsământ - modalitate de stingere a obligaţiei legale, prin virarea unei sume de
bani, efectuată de un agent economic sau de o instituţie publică ori financiară;

42. venituri bugetare - resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1
alin. (2), în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii şi alte
vărsăminte;

43. virare de credite bugetare - operaţiune prin care se diminuează creditul bugetar
de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintă disponibilităţi şi se
majorează corespunzător o altă subdiviziune la care fondurile sunt insuficiente, cu
respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective.

Veniturile şi Art. 3. - (1) Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional,
cheltuielile alcătuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după
bugetare consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidenţia dimensiunile
efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru,
după caz.

(2) Creditele bugetare aprobate se utilizează pentru finanţarea funcţiilor

administraţiei publice, programelor, acţiunilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare,
potrivit scopurilor prevăzute în legi şi alte reglementări, şi vor fi angajate şi folosite
în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare.
Autorizarea Art. 4. - (1) Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar,
bugetară/ veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi reglementări specifice exerciţiului
Angajamentele bugetar.
multianuale
(2) Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin.
(2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă
limite maxime care nu pot fi depăşite.

(3) Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor
bugetare aprobate.

(4) Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate
atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.

(5) Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament

şi creditele bugetare.

(6) În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie

angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru
anul bugetar respectiv.

Legile Art. 5. - În cadrul legilor bugetare anuale se includ următoarele:

bugetare anuale a) legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat;
b) legea bugetului asigurărilor sociale de stat, legea de rectificare a
bugetului asigurărilor sociale de stat.

Legile de Art. 6. - Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin
rectificare legi de rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. Legilor de
rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale, cu
excepţia termenelor din calendarul bugetar.

Legile privind Art. 7. - Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar se aprobă prin:

contul general a) legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat;
anual de execuţie b) legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor
sociale de stat.

CAPITOLUL II
Principii, reguli şi responsabilităţi

SECŢIUNEA 1
Principii şi reguli bugetare

Principiul Art. 8. - (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
universalităţii
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu
excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Principiul Art. 9. - Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se prin:
publicităţii a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor,
cu prilejul aprobării acestora;
 c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor
normative de aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a
acestora;
d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra
conţinutului bugetului, exceptând informaţiile şi documentele
nepublicabile, prevăzute de lege.

Principiul Art. 10. - (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document,
unităţii pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice.

(2) Toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub diverse forme şi
denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile şi principiile acestui buget,
cu excepţia celor prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 68, precum şi a
celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.

(3) Veniturile şi cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului

energetic şi ale Fondului special al drumurilor publice se introduc în bugetul de stat
ca venituri şi cheltuieli cu destinaţie specială, urmând regulile şi principiile acestui
buget.

(4) În vederea respectării principiilor bugetare, în termen de 3 ani de la data intrării

în vigoare a prezentei legi Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor
normative pentru desfiinţarea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specială
incluse în bugetul de stat.

Principiul Art. 11. - (1) Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă
anualităţii de un an, care corespunde exerciţiului bugetar.

(2) Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în

contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului
respectiv.

Principiul Art. 12. - Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget pe surse
specializării de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor
bugetare economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare.

Principiul Art. 13. - Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.

unităţii
monetare

Reguli privind Art. 14. - (1) Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt
cheltuielile determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.
bugetare
(2) Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi
nici angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru
respectiva cheltuială.

(3) Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţă şi plătită
dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare.
Limite privind Art. 15. - (1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte
micşorarea normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor
veniturilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare pentru
şi majorarea acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii
cheltuielilor trebuie să elaboreze, cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor
bugetare instituţii implicate, fişa financiară care însoţeşte expunerea de motive sau nota de
fundamentare, după caz, şi care va fi actualizată în concordanţă cu eventualele
modificări intervenite în proiectul de act normativ. În această fişă se înscriu efectele
financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:
a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru
următorii 5 ani;
b) eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;
c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;
d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri.

(2) După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi

aprobate acte normative numai în condiţiile prevederilor alin. (1), dar cu
precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării
cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat
bugetul.

SECŢIUNEA a 2-a
Competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar

Aprobarea Art. 16. - (1) Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
bugetelor fondurilor speciale, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele creditelor
externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe
nerambursabile, bugetul trezoreriei statului şi bugetele instituţiilor publice se aprobă
astfel:
a) bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat şi
bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege;
b) bugetele instituţiilor publice autonome, de către organele abilitate în
acest scop prin legi speciale;
c) bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din bugetele prevăzute la
lit. a), prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite;
d) bugetele instituţiilor publice finanţate integral din bugetele prevăzute la
lit. a), de către ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora;
e) bugetele instituţiilor publice care se finanţează integral din venituri
proprii, de către organul de conducere al instituţiei publice şi cu acordul
ordonatorului de credite ierarhic superior;
f) bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.

(2) Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e) se aprobă în termen de 15 zile

de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

Rolul Art. 17. - (1) Parlamentul adoptă legile bugetare anuale şi legile de rectificare,
Parlamentului elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.

(2) În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost
adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior
 anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului
aplicarea procedurii de urgenţă.

(3) În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale,

care determină majorarea nivelului deficitului bugetar.

(4) Parlamentul adoptă legile contului general anual de execuţie.

Rolul Art. 18. - (1) Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în
Guvernului considerare perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de
guvernare acceptat de Parlament.

(2) Guvernul asigură:

a) elaborarea raportului privind situaţia macroeconomică pentru anul

bugetar respectiv şi proiecţia acesteia în următorii 3 ani;
b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale şi transmiterea acestora
spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limită prevăzut de
prezenta lege;
c) exercitarea conducerii generale a activităţii executive în domeniul
finanţelor publice, scop în care examinează periodic execuţia bugetară şi
stabileşte măsuri pentru menţinerea sau îmbunătăţirea echilibrului bugetar,
după caz;
d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare
şi a contului general anual de execuţie;
e) utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la
dispoziţia sa, pe bază de hotărâri.

Rolul Ministerului Art. 19. - În domeniul finanţelor publice Ministerul Finanţelor Publice are, în
Finanţelor Publice principal, următoarele atribuţii:
a) coordonează acţiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu
privire la sistemul bugetar, şi anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare
anuale, ale legilor de rectificare, precum şi ale legilor privind aprobarea
contului general anual de execuţie;
b) dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;
c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor şi forma de
prezentare a acestora;
d) emite norme metodologice, precizări şi instrucţiuni prin care se stabilesc
practicile şi procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, încheierea
exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea;
e) solicită rapoarte şi informaţii oricăror instituţii care gestionează fonduri
publice;
f) aprobă clasificaţiile bugetare, precum şi modificările acestora;
g) analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;
h) furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor
principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării
proiectelor legilor bugetare anuale;
i) asigură monitorizarea execuţiei bugetare, iar în cazul în care se constată
abateri ale veniturilor şi cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune
Guvernului măsuri pentru reglementarea situaţiei;
j) avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandmurile, protocoalele
sau alte asemenea înţelegeri încheiate cu partenerii externi, precum şi
proiectele de acte normative, care conţin implicaţii financiare;
 k) stabileşte conţinutul, forma de prezentare şi structura programelor
elaborate de ordonatorii principali de credite;
l) blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind
fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;
m) dispune măsurile necesare pentru administrarea şi urmărirea modului de
utilizare a fondurilor publice destinate cofinanţării în bani, rezultate din
contribuţia financiară externă acordată Guvernului României;
n) colaborează cu Banca Naţională a României la elaborarea balanţei de
plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a
reglementărilor în domeniul monetar şi valutar;
o) prezintă semestrial Guvernului şi comisiilor pentru buget, finanţe şi
bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Naţională a României,
informări asupra modului de realizare a balanţei de plăţi externe şi a
balanţei creanţelor şi angajamentelor externe şi propune soluţii de
acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al
balanţei de plăţi externe;
p) participă, în numele statului, în ţară şi în străinătate, după caz, la
tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale de promovare
şi protejare a investiţiilor şi convenţiile de evitare a dublei impuneri şi
combatere a evaziunii fiscale şi, împreună cu Banca Naţională a României,
în probleme financiare, valutare şi de plăţi;
r) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de dispoziţiile legale.

Categorii de Art. 20. - (1) Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte
ordonatori de organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi
credite publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome.

(2) Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de

drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul
de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile
delegării.

(3) În cazurile prevăzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt

secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

(4) Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea

ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite,
după caz.

Rolul ordonatorilor Art. 21. - (1) Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare
de credite aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic
inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite,
după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

(2) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate,

potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice
subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu
sarcinile acestora, potrivit legii.

(3) Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost

repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit
prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.
 (4) Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele
bugetare, după reţinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea
unei execuţii bugetare prudente, cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care
decurg din obligaţii internaţionale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea
sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea
de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.

(5) Toate instituţiile publice trebuie să aibă bugetul aprobat, potrivit prevederilor
prezentei legi.

Responsabilităţile Art. 22. - (1) Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele
ordonatorilor bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict
de credite legate de activitatea instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor
legale.

(2) Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor

bugetare repartizate şi aprobate potrivit prevederilor art. 21;
b) realizarea veniturilor;
c) angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni
financiare;
d) integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
e) organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a
situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi
execuţiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice
şi a programului de lucrări de investiţii publice;
g) organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi
acestora;
h) organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform
prevederilor legale.

Controlul financiar Art. 23. - Controlul financiar preventiv şi auditul intern se exercită asupra tuturor
preventiv şi operaţiunilor care afectează fondurile publice şi/sau patrimoniul public şi sunt
auditul intern exercitate conform reglementărilor legale în domeniu.

Controlul financiar Art. 24. - (1) Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice
preventiv propriu se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către
contabil.

(2) Angajarea şi ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de

control financiar preventiv propriu, potrivit dispoziţiilor legale.

Controlul financiar Art. 25. - Controlul financiar preventiv delegat se exercită de Ministerul Finanţelor
preventiv delegat Publice, conform legislaţiei în domeniu.

CAPITOLUL III
Procesul bugetar

SECŢIUNEA 1
Proceduri privind elaborarea bugetelor
Conţinutul legilor Art. 26. - Legile bugetare cuprind:
bugetare anuale a) la venituri, estimările anului bugetar;
b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizările conţinute în
legi specifice, în structura funcţională şi economică a acestora;
c) deficitul sau excedentul bugetar, după caz;
d) reglementări specifice exerciţiului bugetar.

Anexele legilor Art. 27. - Anexele legilor bugetare cuprind:

bugetare a) sintezele bugetelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a);
b) bugetele ordonatorilor principali de credite şi anexele la acestea;
c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi criteriile de
repartizare a acestora;
d) alte anexe specifice.

Elaborarea Art. 28. - Proiectele legilor bugetare anuale şi ale bugetelor se elaborează de către
bugetelor Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, pe baza:
a) prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar
pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3
ani;
b) politicilor fiscale şi bugetare;
c) prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandumurilor de
înţelegere sau ale altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii
financiare internaţionale, semnate şi/sau ratificate;
d) politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor stabilite în formularea
propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;
e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de
credite;
f) programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul
finanţării unor acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate
obiective precise şi indicatori de rezultate şi de eficienţă; programele sunt
însoţite de estimarea anuală a performanţelor fiecărui program, care trebuie
să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele
obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori precişi, a
căror alegere este justificată;
g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
precum şi de transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei
publice locale;
h) posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.

Structura Art. 29. - (1) Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei
bugetelor bugetare.

(2) Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar cheltuielile pe părţi,

capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz.

(3) Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.

(4) Numărul de salariaţi, permanenţi şi temporari, şi fondul salariilor de bază se

aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.
Numărul de salariaţi aprobat fiecărei instituţii publice nu poate fi depăşit.
 (5) Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu
creditele de angajament şi duratele de realizare a investiţiilor.

(6) Programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

(7) Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor

principali de credite şi se aprobă o dată cu acestea.

Fonduri la Art. 30. - (1) În bugetul de stat se includ Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
dispoziţia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.
Guvernului
(2) Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor
ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de
hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute
apărute în timpul exerciţiului bugetar.

(3) Alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului,

pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale
pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe, după caz.

(4) Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori

principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale
Guvernului, pentru finanţarea unor acţiuni urgente în vederea înlăturării efectelor
unor calamităţi naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

(5) În cursul exerciţiului bugetar Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului

poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului,
în funcţie de necesităţile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor
calamităţilor naturale.

SECŢIUNEA a 2-a
Calendarul bugetar

Elaborarea Art. 31. - Indicatorii macroeconomici şi sociali prevăzuţi la art. 28 lit. a), pentru
indicatorilor anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum şi pentru
macroeconomici următorii 3 ani, vor fi elaboraţi de organele abilitate până la data de 31 martie a
anului curent. Aceşti indicatori vor fi actualizaţi pe parcursul desfăşurării procesului
bugetar.

Limitele Art. 32. - Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului, până la data de 1
de cheltuieli mai, obiectivele politicii fiscale şi bugetare pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget şi următorii 3 ani, împreună cu limitele de cheltuieli
stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmând ca acesta să le aprobe până la
data de 15 mai şi să informeze comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale
Parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii sale macroeconomice şi ale
finanţelor publice.

Scrisoarea-cadru Art. 33. - (1) Ministrul finanţelor publice va transmite ordonatorilor principali de
credite, până la data de 1 iunie a fiecărui an, o scrisoare-cadru care va specifica
contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget,
 metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de
Guvern.

(2) În cazul în care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea

limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de către Guvern, la propunerea
Ministerului Finanţelor Publice. Până la data de 15 iunie Ministerul Finanţelor
Publice comunică ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel
redimensionate, în vederea definitivării proiectelor de buget.

Propunerile Art. 34. - (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia ca până la data de 15
bugetare iulie a fiecărui an să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru
ale ordonatorilor proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în
principali de limitele de cheltuieli, şi estimările pentru următorii 3 ani, comunicate potrivit art.
credite 33, însoţite de documentaţii şi fundamentări detaliate.

(2) Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aprobă bugetele

proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de
stat.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale au aceeaşi obligaţie pentru propunerile

de transferuri consolidate şi de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat.

(4) Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget şi poartă discuţii

cu ordonatorii principali de credite asupra acestora. În caz de divergenţă hotărăşte
Guvernul.

(5) Proiectele de buget şi anexele la acesta, definitivate potrivit prevederilor alin.

(4), se depun la Ministerul Finanţelor Publice până la data de 1 august a fiecărui an.

Transmiterea Art. 35. - (1) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale
proiectului ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele
de buget la Guvern legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de
şi Parlament/ 30 septembrie a fiecărui an.
Raportul anual
la buget (2) Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de un raport privind situaţia
macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget şi
proiecţia acesteia în următorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al
politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget,
precum şi strategia Guvernului în domeniul investiţiilor publice.

(3) Raportul şi proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-
bugetară a Guvernului, precum şi alte informaţii relevante în domeniu.

(4) După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget,

prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu
până la data de 15 octombrie a fiecărui an.

Aprobarea Art. 36. - (1) Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părţi, capitole,
bugetului subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali
de către Parlament de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni
multianuale.
 (2) Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informaţii privind necesarul de
finanţare pe termen mediu şi nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari
respectivi.

Procesul bugetar Art. 37. - (1) Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de
în cazul expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul
neaprobării anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi de regulă 1/12 din
bugetului de către prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite, temeinic
Parlament justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele
propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din
anul precedent.

(2) Instituţiile publice şi acţiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data
de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanţate, până la aprobarea legii
bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.

SECŢIUNEA a 3-a
Prevederi referitoare la investiţii publice

Prezentarea Art. 38. - Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii
investiţiilor finanţate din fonduri publice se cuprind în proiectele de buget, în baza programelor
publice în proiectul de investiţii publice, care se prezintă ca anexă la bugetul fiecărui ordonator principal
de buget de credite.

Informaţii privind Art. 39. - (1) Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de
programele de investiţii publice, pe clasificaţia funcţională.
investiţii publice
(2) Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de
investiţii inclus în programul de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare.

(3) Informaţiile financiare vor include:

a) valoarea totală a proiectului;

b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în
derulare;
f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.

(4) Informaţiile nefinanciare vor include:

a) strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu

priorităţile investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, criteriile de
analiză care determină introducerea în programul de investiţii a
obiectivelor noi în detrimentul celor în derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
Informaţii stabilite Art. 40. - Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va elabora strategia în
la nivelul domeniul investiţiilor publice, pe baza propunerilor de programe de investiţii
Guvernului elaborate de ordonatorii principali de credite.

Rolul metodologic Art. 41. - (1) Ministerul Finanţelor Publice este împuternicit să stabilească
şi competenţele conţinutul, forma şi informaţiile referitoare la programele de investiţii necesare în
Ministerului procesul de elaborare a bugetului.
Finanţelor
Publice (2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice criteriile de
evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice.

(3) Ministerul Finanţelor Publice, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, va analiza

programul de investiţii din punct de vedere al încadrării în limitele de cheltuieli
stabilite, al respectării criteriilor de selecţie şi prioritizare şi a eşalonării creditelor
bugetare în funcţie de durata de execuţie a obiectivelor.

(4) Ministerul Finanţelor Publice coordonează monitorizarea întregului program de

investiţii, scop în care va solicita ordonatorilor principali de credite toate
informaţiile necesare.

Aprobarea Art. 42. - (1) Documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii

proiectelor noi care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice se aprobă de către:
de investiţii a) Guvern, pentru valori mai mari de 130 miliarde lei;
publice b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 18 miliarde
lei şi 130 miliarde lei;
c) ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 18 miliarde lei, cu
avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.

(2) Documentaţiile tehnico-economice aferente investiţiilor publice ce se

realizează pe bază de credite externe contractate sau garantate de stat,
indiferent de valoarea acestora, se supun aprobării Guvernului.

(3) Limitele valorice privind competenţele de aprobare a documentaţiilor

tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi se pot modifica prin
hotărâre a Guvernului, în funcţie de evoluţia indicilor de preţuri.

Condiţii pentru Art. 43. - (1) Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se
includerea cuprind în programele de investiţii anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil,
proiectelor documentaţiile tehnicoeconomice, respectiv notele de fundamentare privind
de investiţii în necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investiţiilor, au fost
proiectul de buget elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.

(2) Ordonatorii principali de credite, pe propria răspundere, actualizează şi aprobă

valoarea fiecărui obiectiv de investiţii nou sau în continuare, în funcţie de evoluţia
indicilor de preţuri. Această operaţiune este supusă controlului financiar preventiv
potrivit prevederilor art. 23 şi 25.

Monitorizarea de Art. 44. - (1) Pe parcursul execuţiei bugetare ordonatorii principali de credite vor
către ordonatorii urmări derularea procesului investiţional, în conformitate cu dispoziţiile prezentei
principali de legi, şi vor întocmi rapoarte trimestriale de monitorizare, pe care le vor transmite
credite Ministerului Finanţelor Publice.
a proiectelor de
investiţii (2) În cazul în care, pe parcursul derulării procesului investiţional, apar probleme în
implementarea unui obiectiv, ordonatorul principal de credite va consemna în
raportul de monitorizare cauza şi măsurile ce se impun pentru remedierea acestui
lucru.

(3) În situaţia în care, din motive obiective, implementarea unui proiect de investiţii
nu se poate realiza conform proiecţiei bugetare, ordonatorii principali de credite pot
solicita Ministerului Finanţelor Publice, până la data de 31 octombrie, redistribuirea
fondurilor între proiectele înscrise în programul de investiţii anexă la buget.

(4) Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor de

investiţii incluse în programele de investiţii.

Acordurile Art. 45. - Toate angajamentele legale, din care rezultă o cheltuială pentru investiţiile
internaţionale publice şi alte cheltuieli asimilate investiţiilor, cofinanţate de o instituţie
legate de investiţiile internaţională, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordului de finanţare.
publice

Structura Art. 46. - (1) În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii

programelor grupate pe: investiţii în continuare şi investiţii noi, iar "alte cheltuieli de investiţii"
de investiţii publice pe categorii de investiţii.

(2) Poziţia "alte cheltuieli de investiţii" cuprinde următoarele categorii de investiţii:

a) achiziţii de imobile;
b) dotări independente;
c) cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de
fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii;
d) cheltuielile de expertiză, proiectare şi de execuţie privind consolidările
şi intervenţiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de
acţiuni accidentale şi calamităţi naturale cutremure, inundaţii, alunecări,
prăbuşiri şi tasări de teren, incendii, accidente tehnice, precum şi
cheltuielile legate de realizarea acestor investiţii;
e) lucrări de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinări
seismologice, consultanţă, asistenţă tehnică şi alte cheltuieli asimilate
investiţiilor, potrivit legii.

(3) Cheltuielile de investiţii cuprinse la lit. a)-e) ale alin. (2) se detaliază şi
se aprobă prin liste separate de către ordonatorul principal de credite.

SECŢIUNEA a 4-a
Execuţia bugetară

Principii în Art. 47. - (1) Prin legile bugetare anuale se prevăd şi se aprobă creditele bugetare
execuţia bugetară pentru cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar, precum şi structura funcţională şi
economică a acestora.

(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exerciţiului bugetar.

 (3) Alocaţiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de
credite şi, în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate şi nu pot fi virate şi
utilizate la alte articole de cheltuieli.

(4) Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi

virate şi utilizate pentru finanţarea altui ordonator principal de credite. De
asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru
finanţarea altui capitol.

(5) Virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare,
care nu contravin dispoziţiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt în
competenţa fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu şi
bugetele instituţiilor subordonate, şi se pot efectua în limita a 10% din prevederile
capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmează a se
suplimenta, cu cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor.

(6) Pe baza justificărilor corespunzătoare virările de credite de la un capitol la alt

capitol al clasificaţiei bugetare, precum şi între programe se pot efectua, în limita de
10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite
şi, respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmează a se suplimenta, cu
cel puţin o lună înainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanţelor
Publice.

(7) Virările de credite bugetare, în condiţiile prevederilor alin. (5) şi (6), se pot
efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Aceste virări se
efectuează dacă nu contravin prevederilor prezentului articol, legilor bugetare sau
legilor de rectificare.

(8) Sunt interzise virările de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate
din fondurile de rezervă bugetară şi de intervenţie la dispoziţia Guvernului.

(9) Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoţite de justificări, detalieri şi

necesităţi privind execuţia, până la finele anului bugetar, a capitolului şi
subdiviziunii clasificaţiei bugetare de la care se disponibilizează şi, respectiv, a
capitolului şi subdiviziunii clasificaţiei bugetare la care se suplimentează
prevederile bugetare.

(10) Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finanţelor Publice,

în termen de 5 zile de la închiderea lunii, situaţia virărilor de credite bugetare
aprobate conform alin. (5), potrivit instrucţiunilor aprobate de Ministerul Finanţelor
Publice.

Repartizarea pe Art. 48. - (1) Veniturile şi cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul
trimestre a asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe
veniturilor contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile şi
şi cheltuielilor bugetele instituţiilor publice autonome se repartizează pe trimestre, în funcţie de
bugetare termenele legale de încasare a veniturilor, de termenele şi posibilităţile de asigurare
a surselor de finanţare a deficitului bugetar şi de perioada în care este necesară
efectuarea cheltuielilor.

(2) Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor aprobate în bugetele

prevăzute la alin. (1) se aprobă de către:
 a) Ministerul Finanţelor Publice: pe capitole de cheltuieli şi în cadrul
acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pe
capitole şi subcapitole la venituri şi pe capitole şi în cadrul acestora, pe
titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele
fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite;
pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru
transferurile din bugetul de stat către bugetele locale, la propunerea
ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de direcţiile
generale ale finanţelor publice ale Ministerului Finanţelor Publice;
b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale
clasificaţiei bugetare, pentru bugetele proprii şi pentru bugetele
ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor terţiari de
credite, după caz;
c) ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii şi pentru
bugetele ordonatorilor terţiari de credite bugetare.

Deschiderea de Art. 49. - (1) Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor
credite bugetare sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor
principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor
bugetare şi/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

(2) Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor bugetare şi potrivit

destinaţiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte
subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare, după caz, în raport cu gradul de folosire a
fondurilor puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care
reglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum şi în funcţie de gradul de
încasare a veniturilor bugetare şi de posibilităţile de finanţare a deficitului bugetar.

(3) Deschiderile de credite pentru transferurile către bugetele locale, în cadrul

limitelor prevăzute în bugetul de stat, se efectuează de Ministerul Finanţelor Publice
prin direcţiile generale ale finanţelor publice, la cererea ordonatorilor principali de
credite ai bugetelor locale şi în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare, cu
respectarea destinaţiei.

(4) În vederea menţinerii echilibrului bugetar Guvernul poate aproba lunar, până la
finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de cheltuieli, în funcţie de
estimarea încasării veniturilor bugetare, în cadrul cărora ordonatorii principali de
credite deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru
instituţiile publice subordonate.

(5) Ordonatorii principali de credite pot dispune retragerea creditelor bugetare

deschise şi neutilizate din conturile proprii sau ale instituţiilor subordonate numai în
cazuri temeinic justificate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, anterior datei
de 25 a fiecărei luni.

Transferurile între Art. 50. - În situaţiile în care, în timpul exerciţiului bugetar, pe baza dispoziţiilor
ordonatorii legale, au loc treceri de unităţi, acţiuni sau sarcini de la un ordonator principal de
principali credite la altul sau în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, Ministerul
de credite Finanţelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în
bugetele acestora şi în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar
şi a Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
Fondurile externe Art. 51. - (1) Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au
nerambursabile caracter previzional şi se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii
externi.

(2) Fondurile externe nerambursabile vor fi acumulate într-un cont distinct şi vor fi
cheltuite numai în limita disponibilităţilor existente în acest cont şi în scopul în care
au fost acordate.

Execuţia bugetară Art. 52. - (1) În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg
următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanţare, plată.

(2) Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care

au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de
contabil.

(3) Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în

competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor
compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.

(4) Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil în

limita fondurilor disponibile.

(5) Instrumentele de plată trebuie să fie însoţite de documentele justificative. Aceste

documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepţia bunurilor şi
executarea serviciilor şi altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate.
Instrumentele de plată se semnează de contabil şi şeful compartimentului financiar-
contabil.

(6) Efectuarea plăţilor, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază
de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispoziţiile legale, şi numai după
ce acestea au fost lichidate şi ordonanţate potrivit prevederilor art. 24 şi 25, după
caz.

(7) Guvernul poate stabili prin hotărâre, la propunerea ministrului finanţelor publice,
acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăţi în avans de până
la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile şi limitele care se vor folosi în
acest scop.

(8) Sumele reprezentând plăţi în avans, efectuate potrivit alin. (7) şi nejustificate
prin bunuri livrate, lucrări executate şi servicii prestate până la sfârşitul anului, în
condiţiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituţia publică care
a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost avansate. În cazul
nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor şi serviciilor angajate pentru care s-au
plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituţia publică se face cu perceperea
majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru
perioada de când s-au acordat şi până s-au recuperat.

Plata salariilor Art. 53. - (1) Salariile în sistemul bugetar se plătesc o dată pe lună, în perioada 5-15
în sistemul bugetar a fiecărei luni, pentru luna precedentă.
 (2) Eşalonarea plăţilor pe zile, pentru ordonatorii principali de credite şi instituţiile
publice din subordine, se face prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(3) La ordonatorii principali de credite şi instituţiile publice din subordinea acestora,

la care salariile se plătesc de două ori pe lună, aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2)
se face începând cu luna ianuarie 2005.

Regimul creditelor Art. 54. - (1) Ordonatorii principali de credite au obligaţia de a analiza lunar
bugetare neutilizate necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţii
de ordonatorii de legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate, şi de a propune
credite Ministerului Finanţelor Publice anularea creditelor respective.

(2) Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită pentru transmiterea
propunerilor ordonatorilor principali de credite, prevăzute la alin. (1), este 10
decembrie.

(3) Cu creditele bugetare anulate la ordonatorii principali de credite, finanţaţi din

bugetul de stat în condiţiile alin. (1), se majorează Fondul de rezervă bugetară la
dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat.

Monitorizarea Art. 55. - Ministerul Finanţelor Publice solicită ordonatorilor principali de credite,
periodică în cursul anuexercitată lui, rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor
de Ministerul publice în vederea monitorizării execuţiei bugetare.
Finanţelor Publice

Contul general Art. 56. - (1) Pe baza situaţiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de
anual de execuţie credite, a conturilor privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele
care, potrivit legii, au această sarcină, şi în urma verificării şi analizării acestora,
Ministerul Finanţelor Publice elaborează contul general anual de execuţie a
bugetului de stat şi, respectiv, contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de
stat, care au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale şi
bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le
prezintă Guvernului.

(2) Ordonatorii principali de credite au obligaţia să întocmească şi să anexeze la

situaţiile financiare anuale rapoarte anuale de performanţă, în care să prezinte, pe
fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate şi cele obţinute, indicatorii şi
costurile asociate, precum şi situaţii privind angajamentele legale.

(3) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor

sociale de stat, precum şi conturile anuale de execuţie a bugetelor fondurilor
speciale se întocmesc în structura bugetelor aprobate şi au ca anexe conturile anuale
de execuţie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.

(4) Guvernul analizează şi prezintă spre adoptare Parlamentului contul general anual
de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte
conturi anuale de execuţie, până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie.
 (5) Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor
sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie se aprobă prin lege după
verificarea acestora de către Curtea de Conturi.

Structura Art. 57. - Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului asigurărilor
conturilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv
anuale de anexele acestora, vor cuprinde:
execuţie a bugetului a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive;
încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi
efectuate.

Contul general Art. 58. - (1) Ministerul Finanţelor Publice întocmeşte anual contul general al
de execuţie a datoriei publice a statului. Contul general al datoriei publice a statului va fi anexat la
datoriei publice contul general anual de execuţie a bugetului de stat, ce se depune la Parlament,
potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Contul general al datoriei publice a statului cuprinde conturile datoriei publice
interne şi datoriei publice externe directe a statului şi situaţia garanţiilor
guvernamentale pentru credite interne şi pentru credite externe primite de către alte
persoane juridice.

Excedentul/deficitul Art. 59. - (1) Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor
bugetar sociale de stat şi al bugetelor fondurilor speciale se stabileşte ca diferenţă între
veniturile încasate şi plăţile efectuate până la încheierea exerciţiului bugetar.

(2) Cu excedentele definitive rezultate după încheierea exerciţiului bugetar şi cu alte

surse prevăzute de lege se diminuează deficitele din anii precedenţi, respectiv şi
datoria publică în situaţia bugetului de stat.

Execuţia de Art. 60. - (1) Execuţia de casă a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizează
casă bugetară prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul
Finanţelor Publice, care asigură:
a) încasarea veniturilor bugetare;
b) efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor
publice, în limita creditelor bugetare şi destinaţiilor aprobate potrivit
dispoziţiilor legale;
c) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică
internă şi externă rezultată din împrumuturi contractate direct sau garantate
de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenţă şi plata
dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;
d) efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor
administraţiei publice centrale şi locale.

(2) Prin trezoreria statului se pot efectua şi următoarele operaţiuni:

a) păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile

sau contravaloarea în lei a acestora, primite pe bază de acorduri şi
înţelegeri guvernamentale şi de la organisme internaţionale, şi utilizarea
acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe bază de
hotărâri ale Guvernului, potrivit destinaţiilor stabilite de donatori sau
pentru cheltuieli de capital în sectoarele publice şi economice, după caz;
 b) efectuarea de plasamente financiare din disponibilităţile aflate în contul
general al trezoreriei statului prin Banca Naţională a României;
c) alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.

Principii ale Art. 61. - (1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
încheierii execuţiei
bugetare (2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în
cadrul prevederilor bugetare, şi neplătită până la data de 31 decembrie se vor încasa
sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(4) Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile

publice destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase
la finele exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează
în anul următor.

(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condiţiile prevederilor prezentei

legi şi potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

(6) În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale

echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor
consolidabile, excedentele rezultate din execuţia acestora se regularizează la
sfârşitul exerciţiului bugetar cu bugetul de stat, în limita subvenţiilor primite.

(7) Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai
pentru anul bugetar respectiv.

CAPITOLUL IV
Finanţele instituţiilor publice

Finanţarea Art. 62. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se
instituţiilor asigură astfel:
publice a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, după caz;
b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
c) integral, din veniturile proprii.

(2) Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul

asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz, varsă
integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanţate.

Bunuri materiale Art. 63. - (1) Instituţiile publice pot folosi, pentru desfăşurarea activităţii lor, bunuri
şi fonduri băneşti materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi fizice, sub formă de
primite de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.
instituţiile
publice (2) Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, primite în condiţiile
alin. (1), în situaţia instituţiilor publice finanţate integral de la buget, se varsă direct
la bugetul din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează creditele
 bugetare ale bugetului respectiv şi se vor utiliza potrivit prevederilor art. 49 alin. (1)
şi cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.

(3) Lunar, în termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite

vor transmite Ministerului Finanţelor Publice situaţia privind sumele virate la buget
şi utilizate potrivit alin. (2), în vederea introducerii modificărilor corespunzătoare în
volumul şi structura bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat,
bugetelor fondurilor speciale, după caz.

(4) Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice în condiţiile alin.

(1), în situaţia instituţiilor publice finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1) lit.
b) şi c), se vor majora bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii
au obligaţia de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi
anuală, situaţia privind sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost
majorat bugetul de venituri şi cheltuieli.

(5) Bunurile materiale primite de instituţiile publice în condiţiile alin. (1) se

înregistrează în contabilitatea acestora.

Finanţarea unor Art. 64. - Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice, indiferent de subordonare,
instituţii publice se asigură atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, numai în cazurile în
care, prin legea bugetară anuală sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de
cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget.

Veniturile proprii Art. 65. - (1) Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate în condiţiile art. 62
ale instituţiilor alin. (1) lit. b) şi c), se încasează, se administrează, se utilizează şi se contabilizează
publice de către acestea, potrivit dispoziţiilor legale.

(2) Veniturile proprii ale instituţiilor publice, finanţate potrivit art. 62 alin. (1) lit. b)
şi c), provin din chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive, concursuri
artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din
activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea.

Excedentele Art. 66. - (1) Excedentele rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice,
bugetelor finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b), se regularizează la sfârşitul anului cu
instituţiilor publice bugetul din care sunt finanţate, în limita sumelor primite de la acesta.

(2) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice, finanţate
integral din venituri proprii, se reportează în anul următor.

Regimul de Art. 67. - Guvernul poate aproba înfiinţarea de activităţi finanţate integral din
finanţare venituri proprii pe lângă unele instituţii publice sau schimbarea sistemului de
a unor activităţi finanţare a unor instituţii publice, din finanţate potrivit prevederilor art. 62 alin. (1)
sau instituţii lit. a) şi lit. b) în finanţate în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c),
publice după caz, stabilind totodată domeniul de activitate, sistemul de organizare şi
funcţionare a acestor activităţi, categoriile de venituri şi natura cheltuielilor.

Bugetele de venituri Art. 68. - (1) Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral
şi cheltuieli ale din venituri proprii se întocmesc o dată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin
unor activităţi şi se aprobă o dată cu bugetul acesteia, în condiţiile art. 16.
 (2) Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii se
grupează pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.

(3) În situaţia nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate

integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

(4) Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale
activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor.

Împrumut Art. 69. - (1) În cazul în care, la înfiinţarea, în subordinea unor ordonatori principali
temporar de credite, a unor instituţii publice sau a unor activităţi finanţate integral din venituri
pentru unele proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentaţiilor temeinic
activităţi fundamentate, ordonatorii principali de credite pot acorda împrumuturi fără dobândă
sau instituţii din bugetul propriu, pe bază de convenţie.
publice
(2) Împrumuturile acordate în condiţiile alin. (1) vor fi rambursate integral în termen
de 6 luni de la data acordării.

Execuţia de casă Art. 70. - (1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de
a bugetelor subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate
instituţiilor publice integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile
teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediul şi la care au deschise
conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.

(2) Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile
comerciale.

(3) Instituţiile publice au obligaţia de a transmite bugetul aprobat potrivit

prevederilor prezentei legi unităţii teritoriale a trezoreriei statului.

CAPITOLUL V
Sancţiuni

Infracţiuni Art. 71. - Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) constituie infracţiune şi se
şi pedepse pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă de la 50 milioane lei la
100 milioane lei.

Contravenţii Art. 72. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

şi sancţiuni a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (2) şi (3), art. 16 alin. (2), art. 43,
art. 47 alin. (10) şi ale art. 63 alin. (2)-(5);
b) nerespectarea dispoziţiilor art. 24 alin. (2), art. 47 alin. (3), (5)-(8), art.
52 alin. (2)-(6) şi (8), art. 53 alin. (1), art. 54 alin. (1), art. 56 alin. (2), art.
66 alin. (1) şi ale art. 69 alin. (2);
c) nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi (6), art. 15 alin. (1), art. 21,
art. 22 alin. (2), art. 39 alin. (2), art. 61 alin. (6), art. 62 alin. (2), art. 68
alin. (3), art. 70 alin. (2) şi (3) şi ale art. 77.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de

la 5 milioane lei la 10 milioane lei, cele de la lit. b), cu amendă de la 10
 milioane lei la 20 milioane lei, iar cele de la lit. c), cu amendă de la 20
milioane lei la 30 milioane lei.

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către Curtea

de Conturi, Ministerul Finanţelor Publice şi de alte persoane împuternicite
în acest scop, potrivit legii.

Legislaţia Art. 73. - Contravenţiilor prevăzute la art. 72 li se aplică prevederile Ordonanţei

aplicată Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
contravenţiei modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu excepţia art. 28 şi 29.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Contabilitatea Art. 74. - (1) Contabilitatea publică va cuprinde:

publică a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte
încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi
obligaţiilor, care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale,
precum şi a excedentului sau deficitului patrimonial;
d) contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

(2) Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme metodologice

procedurile contabile şi sistemul de raportare privind informaţiile furnizate
de contabilitatea publică.

Sume cuvenite Art. 75. - Orice sumă care se cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacă
statului legea nu prevede altfel.

Regimul Art. 76. - Întocmirea şi depunerea declaraţiilor, stingerea obligaţiilor bugetare,

veniturilor soluţionarea contestaţiilor, controlul fiscal, executarea creanţelor bugetare, precum
şi cele referitoare la evaziunea fiscală se supun legislaţiei în domeniu.

Regimul sumelor Art. 77. - (1) Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea
rezultate din materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării, în condiţiile
valorificarea prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale, care
mijloacelor aparţin instituţiilor publice finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. a), constituie
fixe şi a unor venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau bugetelor
bunuri materiale fondurilor speciale, după caz, şi se varsă la acestea.

(2) Sumele obţinute potrivit alin. (1) de către celelalte instituţii publice se reţin de
către acestea în vederea realizării de investiţii.

Fondurile Art. 78. - (1) Bugetele fondurilor speciale aprobate prin legi speciale, care se
speciale constituie şi se administrează în afara bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor
sociale de stat, sunt: bugetul Fondului pentru asigurările sociale de sănătate şi
bugetul asigurărilor de şomaj. Aceste bugete se aprobă ca anexă la legea bugetului
de stat şi, respectiv, la legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
 (2) Proiectele acestor bugete se elaborează de către Ministerul Finanţelor Publice pe
baza propunerilor ordonatorilor principali de credite responsabili cu gestionarea
bugetelor respective.

(3) Elaborarea, aprobarea şi execuţia acestor bugete se efectuează potrivit legilor de

constituire a acestora şi prevederilor prezentei legi.

Norme Art. 79. - În aplicarea prevederilor prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice este
metodologice autorizat să emită norme metodologice şi instrucţiuni.
şi instrucţiuni

Intrarea Art. 80. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.
în vigoare
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 72/1996 privind
finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.152 din 17
iulie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Decretul Consiliului de Stat
nr.151/1975 privind autofinanţarea unor activităţi ale instituţiilor de stat, publicat în
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 130 din 12 decembrie 1975, precum şi orice alte
dispoziţii contrare.