Sunteți pe pagina 1din 14

STRUCTURA URBANA

CURS 1:

-gandirea logica a unor alcatuiri in spatiu, si a unor conjuncturi in care apar aceste
alcatuiri;
-intelegere lucrurilor in raport cu o anumita conceptie-a individului, a unei comunitati,
a unei societati despre viata, in raport cu care isi stabileste obiectivele si criteriile de
evaluare a lucrurilor;
-roman:aparut in 1983, “Intermediarul” de Mircea Sandulescu: situatia scriitorului intr-
o societate inchistata in percepte si mai mult de atat in niste percepte si intr-o
ideologie de factura comnista, si intr-un sistem de existenta deasemenea impus de
aceasta ideologie; lucrurile sunt incifrate in roman; este voerba de un scriitor care
scrie ceva si se zbate ca textul scris sa fie publicat iar de acest demers se leaga o
serie de intamplari, cunoaste o serie de oameni care-l dau afara, care il amagesc,
care ii considera critic textul dar nu-l pot ajuta; la sf textului este publicat textul
despre care ar fi fost vorba in roman, fiind vorba de un eseu dedicat vecinatattii:
“Vecinatatea ca agresiune si imblanzire”: “ a fi vecin e mult mai mult decat a sta cu
cineva alaturi pe o bancheta de tren sau pe acelasi palier sau in aceeasi camera de
hotel;vecionatatea este notiune complexa, care necesita experiente abisale, e cred
una din cele mai arhaice instincte;oare de ce este atat de importanta prezenta
altcuiva; de ce daca acesta este cineva cui ii acordam importanta, vecinatatea lui
este mai tensionata, de ce daca acelasi om important sta la 50 m distanta e aproape
ca si cum ar fi un om obisnuit”, si de aici o serie de considerente.
-Cu cat doua obiecte sau fiinte au o mai mare incarcatura, consistenta, o mai mare
substantialitate, cu atat le e mai greu suportabila vecinatatea; e un fapt curent ca in
cuplurile cu mare grad de spirit sofisticat e nevoie de multa vointa, imense energii,
mult tact pt a-l face viabil; doi indivizi cu mari resurse greu se suporta in acelasi
serviciu, sub acelasi acoperis; in camerele de hotel doi insi cu cat vor fi mai evoluati
spiritualiceste cu atat isi vor dori mai mult camere separate; spiritul gregar repugna
artistului si oricaruia care este mai sus de medie;marii prieteni nu se vad foarte des
si nu stau ore-n sir impreuna, intensivitatea bucuriei lor scazand;
-ascult radioul,inainte de a incepe emisiunea constat ca ea isi face intrarea printr-o
suma de acorduri sonore care creeaza senzatia ca esti condus de un majordom
spre sala de aspeti; uimitor lucru aceasta intrare, aceasta cenremonie a intrarii in
emisiune, deci a intrarii in vecinatatea unui lucru pe care realizatorii ti l-au pregatit.
Stau si ma gandesc la trambitele care anuntau inceputul luptei, la trompetele si
tobele dinaintea unei mari infruntari sau a unui turnir, la sacralizarea inceputului a
invecinarii; imi amintesc cum am intrat odata intr-o locuinta, direct din strada printr-o
mica usa, direct din strada in casa, nici un pic de stare de trecere, nici o zona de
tranzit spre locul acela dinauntru, intim; vecinatatea devine mai limpede si mai
frumoasa cand este o anticamera care desparte acel afara de casa.
- invecinarea foarte adesea modifica ambele elemente invecinate: un corp fizic cu
mult mai mare ca altul il atrage pe cel cu masa mai mica; vecinatatea unui astru
poate crea o conjunctie de un tip special in viitorul comportamentului si psihicului
cuiva; deci vecinatatea unui model puternic il va influenta decisiv pe un adolescent; o
provincie aflata multa vreme sub ocupatie straina va suferi o patare, va avea loc o
influentare reciproca in cultura s.a.m.d.;
-referinta aceasta la vecinatate nu se putea sa nu apeleze si la exemplificarea prin
spatiul organizat; nu insist asupra asupra acestui lucru, pentru ca daca ar fi sa
precizez foarte succint obiectul acestui curs, as spune ca este vorba de o intelegere
in abordarea corecta a starii de vecinatate; structura despre structura; nu putem sa
discutam decat atunci cand avem de a face cu o stare de vecinatate; orice stare de
vecinatate inseamna defapt a evidebtia o structura, deci ar trebui sa ganditi voi in
continuare, o suma de relatii care se interconecteaza in cadrul a unui sistem definit;
in fod profesiunea noastra se ocupa de vecinatate in planuri foarte discutate acest
concept de stare de vecinatate: o cladire langa o alta cladire, lipita sau nu, o starda
langa o alta strada, ca spatii, o fereastra langa o alta fereastra sau o usa, un profil
decorativ langa un alt profil decorativ, un material de finisaj langa un alt material de
finisaj de imbracare a cladirii, toate sunt stari de vecinatate; extinzand, avem un
cartier langa un alt cartier, avem o localitate langa un alt teritoriu s.a.m.d.; deci totul
in organizarea spatiului se reduce la stare de vecinatate si relatii in consecinta;
revenind la aceasta exemplificare pe care autorul o da privind organizarea spatiului,
v-as trimite pentru un comentariu mai bogat asupra acestei documentatii la opera lui
Crocava.Relatia intre afara si inauntru a constituit in opera lui Crocava un ideal
permanent. Prin 1980, Crocava a tinut o conferinta in Sala Frescelor, venind foarte
multa lume, subiectul prezentat fiind tocmai acesta: relatia dintre afara si inauntru,
careia el intotdeauna i-a acordat o importanta deosebita, fapt pentru care urmarind
operele lui Crocava veti sesiza intotdeauna emblema aceasta a elementului de
trecere dintre afara in interior, in fond nu este o inventie a lui, ci el are o inclinare spre
acest element, care este un element intalnit in atatea si atatea arhitecturi,in fond
porticul nu este altceva, portalul nu este altceva, logia, ca e la Hurez, ca este la
Mogosoaia, ca este la Venetia, nu este altceva, decat un element de legatura intre
interior si exterior.Lucrul acesta se releva in general ca o lectie importanta si cu
caracter clasic de continuitate pentru arhitectura. Sigur ca intalnim aastazi situatia
unor cladiri, totul sticla de jos pana sus, daca esti undeva in departare, mai la
distanta, nici nu iti dai seama pe unde se intra in cladirea respectiva, care are niste
batante in peretele cortina de sticla; nu exista acest element de trecere intre interior
si exterior. Si din pacate multi care produc asemenea lucru dovedesc pana la urma o
trecere foarte ingrijoratoare pentru ceilalti, dar totodata foarte simpla pentru ei prin
ceea ce inseamna arhitectura, pentru ca la ceea ce spunea Crocava ar trebui sa
adaugam ceea ce Mies van der Rohe a facut la Chicago: a inventat defapt peretele
cortina la cladiri inalte, a imbracat cladirea inalta in peretele cortina, dar a lasat
parterul complet liber, astfel incat exista aceasta transparenta dintr-o parte in alta a
cladirii, din exterior catre celalalt exterior si trecand prin interior, si lucrul acesta a
devenit un fel de lait-motiv dupa primele cladiri facute de el in anii ’50 la Downtown,
Chicago, a devenit defapt caracteristica Downtown-ului, pentru ca defapt cea mai
mare parte a zgarie-norilor care au fost realizati ulterior au mers pe aceasta idee si
care ceva mai tarziu, cladirile fiind legate printr-un partiu pietonal, apare un pietonal
de acesta in continuitate, care patrunde in interior, iese in afara, patrunde in alt
interior, iese in afara.Si poate ca nu mi-as fi dat seama de lucrul acesta daca nu s-ar
fi intamplat ca prima vizita la Chicago sa fie iarna, cu viscol si ger, si cand defapt mi-
am simtit posibilitatea de a sta o zi intreaga in acest Downtown si a umbla in el
datorita acestor holuri de cladiri care deveneau defapt niste holuri urbane, experienta
care s-a transmis si la New York, unde a devenit un principiu negociat de
municipalitate la majoritatea cladirilor inalte construite, numai ca lucrul acesta a
aparut ceva mai tarziu si deja intr-o zona a Manhatten-ului care era ocupata in mare
parte de constructii de acestea inalte.
-poezie a lui Marin Sorescu, “Perspectiva”: subiect delicat, de dragoste, defapt fiind
vorba de interpretarea starii de vecinatate(poezie scrisa in 1968):

2
Daca te-ai indeparta putin,
Dragostea mea ar creste
Cu aerul dintre noi.
Daca te-ai indeparta mult,
Te-as iubi cu muntii si cu apele
si cu orasele care ne despart.
Daca te-ai mai indeparta,
O zare la profilul tau s-ar adauga,
Soarele, luna si o parte din cer.
-avem de-a face cu ridicarea intelegerii conceptului de vecinatate in planul filosofic.

Orasul ca sistem:

-sunt foarte multe lucruri de interpretare a orasului care au aparut in ultimii 10 ani;
-orasul ca sistem in retea;
-constatare: teoria urbanismului a inceput prin a explica ce este orasul; ca atare in
literatura de specialitate intalnim o multime de definitii ale orasului.Facand distinctia
intre definitie si definire, atrag atentia asupra faptului ca chiar daca din punctul de
vedere al definitei nu s-au schimbat foarte multe in intelegerea orasului ca o
categoorie, ca o ipostaza de asezare a unei populatii in cadrul teritoriului, s-au
schimbat foarte multe din punct de vedere al definirii, deci al factorilor care definesc
existenta si calitatea de oras in cadrul unui teritoriu. In legatura cu ce se trebuia
discutat anul trecut, aparea faptul ca nu putem vorbi de o definire a orasului in
termeni rigurosi, exacti, identica, valabila oriunde in orice tara, caci in general in
fiecare tara exista niste criterii de definire care variaza, spre exemplu numarul de
populatie din cadrul asezarii respective: sunt asezari in care acest numar este un
criteriu foarte clar si categoric; nu poate sa existe nimic sub o anumita valoare care
sa constituie un oras; acesta nu este un criteriu de exemplu valabil in Romania, chiar
daca in evaluari, in comentarii, punem in discutie sigur si populatia respectiva, ca de
acel numar depinde cantitatea de servicii; dar in Romania este perfect posibil ca o
localitate cu 15000 loc precum Voluntari-ul sa fie sat, si in alta parte, un sat cu numai
cateva mii de locuitori sa fie declarat oras. Aici este una dintre multiplele influente
politice asupra ceea ce inseamna politica si planificare urbana.Pentru ca a introduce
in categoria de oras un sat, o comuna, sau a introduce in categooria de municipii un
oras, este defapt un angajament politic, interesele fiind foarte diferite. Am constatat in
cateva cazuri ca senatorul X pentru a se a spune oamenilor ca a facut din comuna
oras, nu le explica oamenilor ca daca trec in categoria de oras, toat impozitele se
dubleaza, dupa ce a trecut referendumul in care oamenii au fost de acord. La noi nu
exista inca o precizare a unor criterii, pentru ca se continua defapt ideea unor criterii
care erau luate in considerare in conditiile economiei socialiste, adica criterii care
erau legate de puterea economica locala, deci de starea de industrializare, fapt
pentru care toata miscarea in momentul in care se alcatuia un plan cincinal, era
aceea de a obtine de la consiliul planificarii, investitii locale in industria respectiva,
pentru ca numai aceste investitii industriale atrageau dupa ele niste echipamente.
Dupa al doilea razboi mondial, la inceputul anilor ’50, Sibiul era un oras mult mai
important decat Brasovul, dar s-au realizat regiunile, Brasovul capitala a unei regiuni,
iar Sibiul ca oras apartinand de aceasta regiune, fapt pentru care chiar si acea
industrie mecanica importanta de la Sibiu se muta la Brasov si este uzina de
tractoare de la Brasov, si o serie de investitii timp de zeci de ani curg spre Brasov si
elimina complet Sibiul din acest joc.

3
-deci definitii gasim foarte multe, criterii intalnim foarte multe dar grupate in functie de
teritoriul luat in considerarepentru definirea respectiva.In Romania se planuieste o
asimilare a conditionarilor europene;
-revin la aceste definitii: eu am retinut vreo 7,logica retierii acestor modele:ele sunt
asezate intr-o anumita ordine care rezulta dintr-o suprapunere a criteriului de timp,
deci ca aparitie a lor in literatura, si in al doilea rand din punct de vedere al
continutului, in sensul ca in ordinea in care ele sunt prezentate ele aduc un plus de
comentariu.
-Cel mai simplu este modelul Snell si Shuldmer, care apare prin anii ’50; el este
important pentru noi pentru ca este pentru prima data cand in explicarea unui oras
apare punerea in evidenta a unor componente, evident fara o grija de a organiza
componetele respective intr-un mod foarte clar si logic, si este foarte important faptul
ca intre aceste componente apare componeta activitati. Acest model constituie
momentul de constituire a interpretarii contemporane in comentariul de urbanism, in
sensul ca a vorbi despre organizarea unui spatiu, inclusiv in arhitectura, inseamna in
primul rand a vorbi despre sistemul de activitati din spatiul respectiv. Deci inaintea
unei abordari mestesugaresti, creionarea de solutie, trebuie sa parcurgi o abordare
analitica, in zona de activitati; sigur ca aceasta nu este concluzia care rezulta atunci
din modelul respectiv.
-Un al doilea model este acesta al lui Regulsky, un economist polonez care prin 1960
pune in evidenta modelul respectiv, economist care s-a apropiat de abordarea
matematica in urbanism, ulterior devenind defapt unul dintre persoanele cele mai
autorizate in comentariul privind organizarea spatiuliu urban sau teritorial; el desparte
componetele orasului in sfera fizica si sfera informatiei, spunea el atunci, in sfera
fizica fiind o serie de componente care efectiv se exprima fizic, iar dincolo
componente care desi se exprima fizic, ele in substanta lor nu sunt elemente
fizice,pentru ca asa cum este notat, exista un numitor comun al primei parti, a sferei
fizice, care este exprimarea fizica, si unul in partea a doua, care este exprimarea prin
informatie; este pentru prima data cand in literatura de specialitate apare in forma
aceasta foarte simpla ideea rolului informatiei in constructia orasului si a organizarii
teritoriului->orasul retea-definirea informatizata a orasului;
- modelul Granai:produs de un sociolog francez;daca economistii au pus in evidenta
in general lucrurile in raport cu preocuparea lor, sociologul vede orasul in raport cu
preocuparea sa; ce este interesant este termenul pe care el il foloseste de societate
localizata, in sensul ca despre societate se vorbea si se vorbise, filosofii antichitatii
folosind termenul cu referire la cetate; aici este localizata, fixata in teritoriu, apare
sensul termenului de locatie in ceea ce priveste organizarea teritoriului, si veti vedea
ca defapt in comentariul de intelegere a problemelor de curs vom lega termenul de
activitati de cel de localizare, comentand relatiile care se stabilesc intre localizare si
activitate, iar in teoria sistemelor, relatia este informatie.
-Modelul americanului Beer este un model ceva mai complicat, unul care apare catre
sfarsitul anilor ’60, care comenteaza orasul deja in mod foarte clar ca sistem, deci ca
o alcatuire din componente care fiecare in parte sunt niste subsisteme; el pune in
evidenta faptul ca exista aceste subsisteme :populatia, economic, politica,
administratia, apoi societate, si ceea ce este interesant pentru noi, mai pune un
sistem notat etc, asa incat noi, arhitectii urbanisti, in masura in care in momentul
acela, arhitectul in fond vedea orasul prin case, printr-o adunatura de case, deci doar
prin obiectul fizic, s-a simtit evident jignit prin faptul ca casele aceste nu apar nicaieri
in acest context; lucrurile devin mai clare mai tarziu, cand este evident ca orasul nu
este numai o adunatura de case, mai mult sau mai putin interesant asezate, dar

4
inseamna conlucrarea, coloborarea unor planuri foarte diferite, lucru pe care Beer il
sugereaza foarte bine.Intr-o alta abordare, el evidentiaza faptul ca avem in definirea
orasului doua zone de luat in considerare atat in planul teoretic cat si practic, si
anume mediul si consistenta materiala a orasului si ca intre aceste doua zone trebuie
safie o relatie foarte clara de interdependenta, deci nu o relatie de consum,
unidirectionat; de aici incepem sa discutam starea de vecinatate, pentru ca in mare,
starea de vecinatate in esenta sa este relatia intre ceea ce este natural si ceea ce
este artificial.Una dintre concluziile Congresului Arhitectilor International de la Varna
consta in inregistrarea faptului ca omul nu se simte confortabil nici intr-un spatiu
eminamente natural, nici intr-unul eminamente artificial, si ca aici trebuie sa existe in
locul in care el traieste o combinatie intre aceste, precizandu-se un lucru verificat si
acum: spatiu intre 30 si 60%, indiferent de pareta caruia dai ponderea mai mare. Al
treilea plan de comentariu al lui Beer se refera la punerea in evidenta a
componeteleor, intr-un fel asemanator ca in modelul lui Snell, si iata ca Beer ia din
nou in considerare categoria activitatilor. El mai face aici o distinctie intre doua
planuri si anume, la nivelulsuperipr al organismului urban, la nivelul inferior al
organismului urban, si am putea compara cu distinctia pe care o facea Regulsky, in
sensul ca la nivelul superior apar toate acele componente ale orasului care nu sunt
fizice , in fizic, ci in tinp ce la nivelul inferior de organizare, apar toate acele
componete care sunt fizice, indiferent ca sunt mobile sau imobile.
-Modelul Caldarelli, model mai recent(anii ’75), apare la o oarecare distanta dupa
structuralism, asa incat exista o influenta structuralista, dar spre deosebire de alte
modele care sunt influentate de structuralism, aicea incepe sa apara influenta
abordarilor fenomenologice, deci ale filosofiei fenomenologice.De retinut faptul ca in
acest model apare aceasta distinctie foarte clara de cunoastere si abordare a
orasului pe doua planuri;el nu mai foloseste termenii de plan superior si inferior, ci cel
de model morfologic si pune in evidenta distinctia intre forma orasului si organizarea
orasului, in sensul ca in planul formei sunt lucrurile care se exprima fizic, mai tarziu
vor apare tot felul de comentarii, sonor sau volumetric, in timp ce organizarea
inseamna acea parte a orasului care nu se simte, nu se vede direct, decat transpusa
prin intermediul formei. Intregul comentariu ca abordare moderna a organismului
urban ia in consideratie aceste doua plane:planul formal si planulk organizatoric.
Acest plan organizatoric daca nu-l surprinzi de la inceput si te obisnuiesti cu ideea ca
este ceva de neinteles, asa ramai cu aceasta idee.
-Modelul Bauer Rupert Vegener preluat din literatura americana:americanii atunci
incepusera un comentariu privind abordarea moderna in urbanism, dar nu
ajunsesera nicidecum la niste concepte inchegate ca corectitudine, deci in aceste
modele apar o serie de erori care astazi sunt clar neglijate. Avem de-a face cu un
model al orasului care se exprima printr-o clasificare ramificata ca sistem. Nu putem
accepta astazi o clasificare , barem ramificata, daca asezam pe acelasi palier
componente care nu sunt definite in aceeasi conditie de cunoastere
(epistemologica), spre exemplu cum apar componentele subliniate, care nu fac parte
din aceeasi categorie de inteles, pentru ca activitati sunt intr-o anumita categorie de
intelegeri, zone in cea a teritoriului, dotarile, in alta. O asemenea casificare nu este
utila decat daca criteriul ei este unic.
-Sistemele spatiului amenajat, lucrare in care apare modelul Botez si Celac:aici
apare o intelegere a orasului foarte aproape de intelegerea care i se atribuie astazi
ca sistem foarte/cel mai complex sistem de existenta a omului in cadrul teritoriului.
Se recunoaste constituirea sa din subsisteme, aceste subsisteme sunt puse in
evidenta, la fioecare din ele gasindu-se alte subsisteme => abordare sistemica,

5
aparand deci o abordare foarte clara a ceea ce inseamna sisteme economico-sociale
si a ceea ce inseamna ecosistemul si sistemul spatial, in totalitate cconstituind un
sistem socio-spatial, in toata complexitatea lui. Aceasta abordare apare la inceputul
anilor ’80; in urma cu 2 ani, in documentele Uniunii Europene cu referire la oras si
teritoriu apare pentru prima data in sintagma dezvoltare durabila a teritoriului sau
urabana, apare introdus cuvantul spatial, demonstrandu-se valabilitatea acestei
interpretari originale. Cu referire la aceasta interpretare: dimenssiunea acestor
sisteme socio-spatiale nu este data de intinderea lor ci de complexitatea lor; pot sa
am un oras care se intinde pe zeci de km intr-o constructie uniforma de case de
acelasi fel pe loturi, cum sunt multe periferii americane, si putem avea de a face cu
un oras care sa concentreze pe o suprafata mult mai mica o densitatea foarte mare
de ocupare, atat prin rezidential cat si prin alte activitati. Acea situatie a doua va
reprezenta un sistem socio-spatial mai mare, mai amplu decat cealalta situatie
prezentata in primul caz. Deci trebuie sa luam in considerare acest lucru.

CURS 2:

Modelele prezentate data trecuta nu sunt destinate a explica o definitie a orasului ca


asezare umana in teritoriu pentru ca v-am spus, aceasta definire a calitatii de oras
rezulta in fiecare tara dintr-o anumita interpretare, o anumita abordare, in general
politico-administrative. Acweste modele sunt insa in slujba unei definiri a orasului ca
sistem in sensul de organism urban si asa cum v-am spus deasemenea le-am ales
pentru ca fiecare dinre ele cuprinde o referinta la o interpretare moderna a orasului
ca oraganism urban. Din comentariul acestor modele trebuie sa retinem in acest
sens ca :
1. orasul este cel mai complex sistem de existenta umana in teritoriu, acest fapt
conducand la ideea ca avem de-a face cu o omplexitate de relatii pe de o
parte intre oameni si pe de alta intre oameni si mediul inconjurator, context.
2. existenta acestui organism urban ca sistem se sprijina pe evaluarea unui
sistem de activitati, ca acest sistem de activitati constituie baza existentei
orasului.
3. subsistemele sistemului general al orasului se situeaza pe doua planuri care
desi coroboreaza, sunt autonome; este vorba de un plan al starii fizice, al
prezentei fizice in cadrul teritoriului, si un plan al informatiei.
4. orasul nu este numai un sistem de prezente fizice in cadrul teritoriului, ci este
si un sistem social, vorbind de o societate localizata, deci o comunitate
umana care este fixata in raport cu un anumit loc in cadrul teritoriului.
5. vorbind si abordand acest organism urban, luam in consideratie pe de o parte
forma si pe de o alta parte organizarea spatiului, in planul formei referindu-ne
la un model urban morfologic, la morfologie, in planul organizatoric, referindu-
ne la un model organizatoric.

6
-In masura in care luam in consideratie atat morfologia cat si organizarea
elementelor morfologice, organizarea insemnand tot complexul de relatii intre aceste
componente morfologice, avem de-a face cu structura urbana.
-Lucrul cel mai important din aceste determinari pe care le-am retinut, cel mai
important pentru inceput este considerarea sistemului de activitati, activitatea fiind
baza intelegerii organizarii spatiului , indiferent de scara la care se produce aceasta
organizare, fie ca este vorba de organizarea unui sitem de spatii arhitecturale,
urbane sau in teritoriu foarte larg.
-Daca Snell si Shuldmer au atras atentia pentru prima data asupra faptului ca in
definirea orasului intervine ca subsistem activitatea, este importanta lui Clawson si
Stewart, este de luat in consideratie rolul lor, cativa ani mai tarziu, deci tot in perioada
aceasta 1950-1960 de a comenta mai aprofunda problema aceasta a sistemului de
activitati.
-De ce este important pt inceputul abordarii organismului urban aceasta referire la
activitati? Pentru ca acest fapt, prin contstructia unei teorii urbanistice moderne, a
schimbat complet dupa 1980 abordarea orasului in cadrul teoriei urbanistice, in
sensul ca asa dupa cum veti vedea in continuarea comentariului meu, orasul este
abordat in primul rand ca un sistem de activitai, si in al doilea rand ca o prezenta
fizica. Nu este vorba aici de a stabili o prma importanta, deci nu de a stabili
insemnatatea in sensul lor de abordare, ci mai curand este vorba de a stabili din
punct de vedere al timpului, in cursivitatea lui ca ordine a rationamentului, a gandirii ,
avem de-a face cu o intelegere si o abordare mestesugareasca atunci cand, avand
de conceput un spatiu, pui mana pe creion si incepi sa desenezi spatiul respectiv, si
alta este abordarea moderna, atunci cand in primul rand abordezi ce se intampla in
spatiul respectiv, astfel incat abia cand cunosti foarte bine activitatea din spatiul
respectiv intervii, ajungi la organizarea configurativa defapt a spatiului, astfel incat
vorbim despre organizare a spatiului, avem de-a face in primul rand cu aceasta
cunoastere a informatiei in primul rand, cu circulatia ei in cadrul teritoriului. Lurul
acesta, desi pare simplu la o prima vedere(ma gandesc la modul cum se desfasoara
niste activitai in spatiu si apoi la cum sa fie construit spaitiul din punct de vedere
configurativ), are o importanta deosebita prin niste consecinte care decurg una din
cealalta. Pana la urma, aceasta intelegere ajunge la a modifica fata de cum
procedam noi in urma cu 12 ani modul de intelegre a spatiului in raport cu munca,
pentru ca prin termenul de activitate, noi intelegem tot ceea ce individul face, deci tot
ceea ce reprezinta manifestare umana in cadrul unui spatiu; faptul ca la un moment
dat el doarme, este o activitate…totul este o activitate, asa ca de fiecare data cand
vom folosi termenul, avem in vedere orice manifestare umana.
-Munca inseamna o activitate depusa in sensul realizarii unui produs vandabil; deci
ideea de munca este legata de vanzare, de scoaterea pe piata a produsului
respectiv. Aceeasi activitate poate sa fie munca sau nu, penrtu ca , cum va spuneam,
pot bate un cui pentru a agata un tablou, la mine in casa, sau in casa altcuiva,
lucrand ca lucrator. In al doilea caz este munca, in primul nu este.
-Intelegerea foarte clara a ceea ce inseamna produs vandabil, in sensul ca el nu este
in mod obligatoriu un obiect, ci poate sa fie o idee pe care sa o vand scriind-o sau
publicand-o; in consecinta si conceptia, gandirea pentru ideea respectiva este
munca; aici apare o diferenta foarte sensibila intre accpeptia de factura occidentala,
capitalista, deschisa, a termenului, si acceptia de factura socialista, pentru ca, in
socialism, datorita amprentei ideologice a timpului respectiv, munca era considerata
numai acea activitate depusa pentru a produce un obiect fizic, chiar daca se accepta
in discutii libere, munca era considerata si activitatea intr-o scoala, lucrul acesta nu

7
era considerat insa si oficial. In consecinta,in evaluarea populatiei, in plan
demografic, deci ca pozitie fata de munca, in socialism erau luate in consideratie
(Rusia si in continuare procedeaza asa), categoriile A, B, C: A, a celor care munceau
pentru a produce resurse, deci in agricultura sau in minerit, in grupa B, cei care
realizau produse, iar in C, populatia nemuncitoare sau auxiliara (profesorul era de
exemplu la grupa C);
-a discuta astfel situatia unei localitati din punctul de vedere economic, insemna a
evalua aceste grupe de populatie si,in priml rand, a lua in consideratie grupa B ca
determinanta pentru dezvoltarea localitatii respective, grupa care insemna defapt
industrie. Astfel, un oras se putea dezvolta in masura in care ponderea populatiei
care lucra in industrie era mai mare. De aici concurenta intre localitati de a avea
capacitati industriale cat mai mare, in raport cu care primea fonduri de la buget
pentru locuinte, scoli, magazine etc. Aceasta insemna o intelegere distorsionata a
unor situatii corecte in cadrul teritoriului, de unde acel proces de industrializare
fortata, caracteristic sistemelor economice in socialism, dar care, in Romania a fost
mai mult decat in celelalte tari socialiste, o amprenta puternica, impunand miscari
masive ale populatiei in teritoriu, pentru motivul acestei dezvoltari industriale,
aglomerari masive cu industrie, poluanta, chiar daca avem cateva cazuri de acestea
in Romania, industria respectiva nici nu a functionat, si celebra este o centrala
termoelectrica spre Timisoara, construita integral, ce a insemnat o populatie
importanta numeric, aglomerata in localitatea respectiva, pentru santierul
termocentralei, urmand ca acea populatie sa fie dupa aceea implicata in procesul de
productie respectiv, dar centrala nu s-a mai deschis, si nu este vorba de 1990, ci a
fost oprita ceva mai devreme pentru motivul ca in zona respectiva nu exista materie
prima pentru industria respectiva, adica carbunele ce trebuie adus de la mare
distanta; prin urmare si acum exista acolo o localitate care moare, cu o populatie
masiva intr-o conditie de existenta mizera, a unor blocuri de locuinte confort 3,
deteriorandu-se intre timp, situatie intalnita si in alte ocuri;
-in sistemul occidental, activitatile sunt luate in considerare in ansamblul lor, deci nu
cu precadere acordandu-se atentie in mod deosebit muncii, astfel incat in sistemul
occidental pe care l-am adoptat si noi de vreo 10 ani, avem categoriile de populatie
primara, secundara si tertiara. Populatia primara este intr-adevar cea care se ocupa
in domeniul extractiilor, de resurse, cea secundara, cea care se ocupa in productia
de bunuri materiale sau intelectuale, iar cea tertiara este cea in servicii, cum ar fi
comertul. In ultimul timp se ia si la noi in consideratie un lucru care a aparut cam de
vreo 10 ani in occident, o a patra categorie, cea a populatiei cuaternare, care
reprezinta ponderea populatiei implicate inactivitati de informatica, fie ca este vorba
de producerea de obiecte, de piese, sau de softuri, sau de prelucrare de date; in
grupa aceasta sunt extrase niste parti din celelalte grupe, aceasta pentru ca daca
pentru mult timp, inca de pe vremea celui de-al doilea razboi mondial, evaluarea
orasului se realiza prin raportare la populatia teriara, servicii, orasul fiind mai
important cu cat avea populatie mai numeroasa care lucra in servicii, la un moment
dat s-a schimbat acest reper cu populatia ocupata I domeniul informatiei,
considerandu-se ca orasul se dezvolta sau reflecta o dezvoltare in masura in care
ofera informaticii teren liber. Lucrul acesta e in perfecta concordanta cu conceptul
actual al orasului in retea sau al societatii in retele, adica al orasului care se dezvolta
pe baza informaticii. Castels, cu cativa ani in urma publica o importanta lucrare,
“Societatea in retele”, in care demonstra ca viitorul in evolutia urbana porneste de la
actuala dezvoltare a bazei informatice in existenta societatii.

8
-o simpla intelegere a unor lucruri conduce la niste consecinte importante in
abordare, iar profesionist, aceste consecinte sunt si mai importante, pentru ca
principiul acesta al cunoasterii sistemului de activitati in primul rand, si in al doilea
rand al abordarii sistemului de spatii fizice este principiul fundamental in cele ce
urmeaza studiul numit structura urbana.
-Clawson si Stewart merg ceva mai in profunzime in abordarea acestui subiect fata
de Snell si Shuldmer, ei publica o lucrare prin 1056, care demonstreaza defapt
pentru prima data organizarea orasului ca sistem; deci daca S si S trimiteau doar
catre ideea de sistem privind orasul, C si S deschid analiza asupra orasului; este
perioada structuralismului si este firesc explicabil acest mod de abordare a lucrurilor;
C si S deschid discutia printr-un aspect asupra caruia voi insista astazi si anume
raportul intre activitate si teritoriu/teren;
-situatie ipotetica simpla: avem de-a face cu un lot de teren cu o suprafata S pe care
este o baraca, un personaj care are aceasta atractie pentru o afacere si are sau
inchiriaza acest teren si se apuca sa produca galosi in baraca respectiva; spunem in
aceste conditii ca avem de-a face cu o activitate definita nominal in raport cu un lot,
un teren; activitatea se desfasoara in baaca sau si pe restul terenului, cu diferite
operatii; aceasta referinta, acest raport intre o activitate, denumita nominal, si un
teren , definit nominal, sau si in suprafata, inseamna a pune in discutie ocuparea
terenului/ a teritoriului; comentand acest raport, vorbim de ocuparea unui teritoriu;
extinzand la teritorii mai amri, spunem ca avem de-a face cu un teritoriu cu limitele si
suprafata, destinat rezidentialului, sau ocupat cu locuinte sau ocupat cu rezidentialul,
definind astfel un asemenea raport; sigur ca avem inca mult de comentat in
explicarea exprimarii respective, avand in vedere ca rezidentialul poate fi vazut in
sine ca o activitate, dar defapt e un sistem intreg de activitati, concentrate pe o
anumita particularitate, dar asta nu exclude ca in teritoriul respectiv sa avem si
altceva(un atelier, magazin), dar rezidentialul este caracteristica generala, si iata aici
iar un lucru de interpretare sistemica, o evaluare, o apreciere a activitatilor in plan
gen global prin referinta la act cea mai imp care da caracter zonei, si in detaliu cand
exemplificam, activitatile mai mici care intra in aceasta complexitate; sa rvenim,
fabricantul castiga, reinvesteste profitul, face o cladire mai mare,sau mai inalta,
sporeste spatiul de lucru pe de o parte, pe de alta, angajeaza sau produce mai mult
pe aceeasi suprafata de teren; referindu-ne la ocupare , luam in considerare
caracteristica nominala a activitatii si gradul de ocupare al activitatii prin raportatrea
acesteia fata de suprafata terenului,in cazul in care punem in discutie o dezvoltare a
productiei respective si comparam o situatie de acum cu situatia trecuta, punem in
discutie defapt eficienta activitatii in raport cu teritoriul, lucrul acesta se intelege mai
clar daca luam in consideratie posibilitatea de a compara doua situaii diferite: faptul
ca unul produce mai mult pe o aceasi suprafata de teren fata d ealtul, astfel incat
vorbim in aceste conditii de utilizarea teritoriului printr-o anumita activitate, care
inseamna de data aceasta o raportare nominala dar si cantitativ determinata la o
suprafata cantitativ foarte clar determinata, astfel incat eu pot sa raportez aici o
suprafata de productie la suprafata de teren sau un numar de obiecte produse la
suprafata de teren, dupa cum pot foarte bine sa raportez o suma de bani realizata
sau profit la suprafata de teren. Deci iata ca m repere diferite pentru a evidentia
eficienta de utilizare a unui teritoriu. Aceste doua raportari intre activitate si teritoriu
sunt esentiale pentru orice documentatie de urbanism, pentru ca, stiti foarte bine,
aveti de a face cu un PUG sau un PUZ sau un PUD; aceste documente se
concentreaza ca informatie privind densitatea, procentul de ocupare si indicele de
utilizare, fiecare dintre aceste trei repere in cadrul acestui raport putand sa fie

9
exprimat in mod diferit in concordanta cu interesul pe care-l avem; sigur ca daca este
vorba de productie, ma intereseaza mai curand decat raportul intre suprafata si
suprafata, raportul intre cantitate produsa si suprafata, raportul intre valoare
financiara si suprafata; daca este vorba de locuire ma intereseaza numar de locuitori,
suprafata locuibila la suprafata, sau numar de locuitori la supratafa.
-Clawson comenteaza aceste doua referinte, pentru ca , pana in momentul respectiv,
nu se dicuta decatdespre densitate cu referire la ocuparea teritoriului; el introduce
sensul acesta al analizei eficientei de ocupare a teritoriului si de aici sigur ca rezulta
o serie de intelesuri si moduri de abordare, pentru ca o eficienta nu poate sa creasca
la infinit; exista o determinare a eficientei in principiu in teoria economica, dar cu
referire la ocuparea teritoriului, lucrul acesta este si mai evident, chiar mai simplu
decat la nivelulunei afaceri economice, in sensul ca o afacere creste pana la un
moment dat n care, in aceleasi conditii, ea scade, si aici este lucrul interesant si
important pentru noi, in sensul ca aprecierea ocuparii teritoriului prin densitate este
un lucrul care ne da informatie, dar care in anumite conditii ne poate induce in
eroare; suntem interesati sa ocupam foarte bine unteren, sa construim cat mai inalt,
cat mai des, sa realizam un numar cat mai mare de aprtamente, deci un numar cat
mai mare de locuitori posibil de cazat in teritoriul respectiv; pana unde exista o limita
care s eanalizeaza prin punerea in discutie a eficientei, care este eficienta de
ocupare, ca altfel limita aceasta nu ar exista – cresterea s-ar face nelimitat,
incontinuu; tehnologia de ocupare a teritoriului intotdeauna rezova aceasta problema,
intra in pamant, face poduri pe deasupra, si urbanismul vizionar al anilor ’60 a
generat o serie de demonstratii pe linia asta; in momentul in care punem in discutie
eficienta, deci cum se traieste, care este calitatea vietii, care sunt costurile legate de
aceasta crestere a densitatii, vom vedea ca cresterea densitatii de ocupare este
valabila pana la un moment dat, dupa care ea trebuie sa scada, pentru ca scade
eficienta din toate punctele de vedere, si ca mod de locuire, confort al locuirii, si al
costurilor; acest rationament poate fi luat si in sens invers: e foarte bine sa traiesti cat
mai larg, la distante cat mai mari in spatiu, de ci o densitate cat ai mica; pana unde
poate sa scada densitatea ca eficienta sa fie inca corecta, valabila? Deci intre
eficienta si densitate exista un raport de echilibru si deci solutia este valabila privind
ocuparea teritoriului atata timp cat se mentine aceasta stare de echilibru cel putin
relativ.
-dezvoltarea moderna a orasului, dupa Clawson si Stewart, ne dovedeste insa ca
dincolo de aceasta considerare a raportului de ocupare, in legatura cu el trebuie sa
mai luam in consideratie un al treilea aspect, si anume afectarea, deci ocupare,
utilizare si afectare, pentru ca starea de afectare este pana la urma, cea care impune
legatura aceea, relatia aceea de determinare la care m-am referit data trecuta, si
anume starea de vecinatate. Pe noi acesta afectare ne preocupa mai mult de cativa
ani, pentru ca inainte de 90, erau niste decizii ce veneau de sus privind modul de
asezare a cladirilor ca principiu, ca atare relatia aceasta de vecinatatenu era pusa in
discutie in cadrul proiectelor; sigur ca luam in discutie probleme de mediu, exista o
preocupare cel putin in planul nostru profesional, pentru ca eu imi amintesc, ca
atunci cand am facut eu facultatea, era curs de arhitectura industriala, de arhitectura
agricola, si atunci cand aveam chiar un proiect de arhitectura agricola si
sistematizare agricola si puneam in discutie un este ferma de porci, unde sunt
casele, primaria etc, stiam ca intre ferma de porci exista o norma de distanta de
atata, stiam cand fac o casa la tara ca exista o norma de 25 metri intre limita casei si
asezarea latrinei, sau o limita de 30 metri minima intre put, fantana si latrina, si in
anumite conditii ca acestea, luai in considerare aceste elemente de determinare a

10
starii de vecinatate, defapt de asigurare a unei stari de neafcetare. Dupa 1990, si
indeosebi de cativa ani incoace, aceste probleme legate de conditia de mediu, de
ideea de dezvoltare durabila au devenit mult mai uternicve in exercitarea profesiunii,
dar faptul care in ultimii ani accentueaza preocuparea penrtu acest aspect este
starea de proprietate, in sensul ca orice afectare produsa de o activitate intr-un
anumit loc inseamna o dauna, o suparare, o stare de inconfort pentru vecin si acest
lucru poate sa insemne mai putin daca am doua loturi cu doua case individual
asezate pe loturile respective, sau o alta situatie, daca am niste cladiri inalte care
sunt in vecinatate, sau daca am o activitate intr-un loc care inseamna o productie
extrem de nociva fata de locurile inconjuratoare, unde sunt alte tipuri de activitati. O
industrie de productie electronica nu poate sa stea langa o industrie de materiale de
constructie (de ceramica, faianta etc), datorita prafului; o industrie , o fabrica ce
produce niste obiecte metalice din materiale oxidabile, nu poate sa stea langa o
industrie chimica care emana in aer niste substante chimice oxidante s.a.m.d.;in
asemenea conditii, vedeti ca afectarea inseamna bani, inseamna pentru vecin nu
numai un incnfort, ci o stare de pierdere de bani; pana la urma si starea de inconfort
inseamna o pierdere de bani (incofort=nervi=boala=medic=tratament), si pentru ca in
conditiile pe care si constitutia romaneasca le stipuleaza, orice dauna prin afectare
se plateste, atunci afectarea devine aspectul cel mai important care decurge in planul
raportului intre o activitate si teritoriul respectiv, pentru ca afectarea deci poate sa
lase neocupata, neatinsa o parte a lotului respectiv, dar poate invada loturile
inconjuratoare; si repet, afectarea aceasta este de naturi extrem de diferite, si legata
de activitati foarte diferite; in fond o scoala este o sursa de nocivitate in zona
respectiva, si ca atare, lucrul acesta trebuie luat in consideratie; va spuneam ca tot
ce inseamna afectare inseamna bani, costuri: un apartament care este spre o curte
de scoala in mod firesc trebuie sa coste sensibil mai putin decat un apartament ce
este pe cealalta fata a cladirii; acestea sunt lucruri care icep in momentul de fata sa
regleze piata imobiliara. Un apartament care este spre un parc, in mod normal va
trebui sa coste mult mai mult decat un apartament in acelasi bloc dar care este spre
niste case nenorocite pe partea cealalta, sau spre niste terase mizere ale unor cladiri
mai joase pe partea cealalta.
- sunt insa situatii cand acest raport intre activitate si ocupare pune probleme dificile
si exemplele pe care vi le dau justifica tocmai imporanta pe care trebuie sa o
acordam acestui lucru, si va atrag atentia pentru ca des apar in avizari colegi de-ai
nostri cu lucrari dovedind o ignoranta totala, insensibilitate si nici macar nu sunt
constienti de problema respectiva; sa presupunem o linie de transport aerian, pentru
oameni, pentru obiecte, pentru minereu – sigur ca aceasta linie putem sa
presupunem ca se realizeaza acuma, fapt pentru care proprietarul ei, care o
realizeaza, ar trebui sa fie si proprietarul fasiei de teren pe care se realizeaza, deci
sa cumpere terenul respectiv, dar exista situatii mai vechi in care aceste linii exista,
functioneaza, nu pot si suprimate, in schimb terenul afost deja retrocedat sau si-a
gasit deja proprietar, conditie in cae, cel care detine instalatia, poate sa inchirieze
fasia de teren pe o perioada estimata pentru functionarea instalatiei, sau sa cumpere
fasia de teren prin negociere; poate sa cumpere numai parti dintr-o asemenea fasie,
acelea care efectiv sunt afectate prin ocupare, dar oricum, intre aceste parti de teren
raman niste alte arti care sunt afectate, nu prin ocuparea ci prin functionarea
instalatiei respective, si care, oricum vor trebui sa fie inchiriate sau rascumparate sau
evaluate in dauna, in sensul ca cel care are instalatia lasa proprietarului folosinta
terenului, dar ii plateste annual un risc de daune, pentru ca se poate rupe instalatia,
poate sa cada minereu, si lucrul acesta este firesc intr-o relatie normala intre

11
proprietati chiar daca proprietarii ar fi una colectiva si de partea cealalta un particular;
situatia apare si in cazul altor tipuri de instalatii, cum ar fi sa spunem, o linie de
transport energetic, sau o linie subterana, o conducta de transport de gaze, petrol,
termoficare etc; aceste situatii nu contau pana in 1990, pamantul era al poporului,
instalatia era a poporului, deci nu avea cine cu cine sa se lupte, si atunci chiar niste
conditionari de functionalitate care ar fi trebuit sa fie luate in considerare profesional,
nu erau luate in considerare, pentru ca nu avea cine sa acuze; situatia a aparut insa
de acest fel indeosebi dupa reimproprietariri sau repuneri in posesie, cand in special
in mediul rural si in localitatile mici s-au facut reimproprietariri la marginea localitatii si
pentru ca lucrul acesta era mai comod, aceasta a fost insa si o politica inconstienta a
unor politicieni care nu stiau nici ei ce si cum, pentru ca pentru aceste improprietariri
trebuia sa se puna prin lege conditia unor lotizari, care nu s-au facut, si atunci s-au
dat terenuri in lungul unor drumuri care veneau in satul respectiv; omul a fost fericit
ca i s-a dat un teren, degeaba, dar ca ii cade un stalp de inalta energie pe lot, macar
i-au dat lotul mai mare eventual, ca trece firul energetic pe deasupra la 15 metri, el a
privit-o cu inconstienta, si cu iresponsabilitatea celor care au facut-o, pentru ca
transportul acesta de energie creeaza un camp electro-magnetic foarte daunator atat
functionarii aparaturilor electro-casnice in zona, pe 30 metri intr=o parte si alta, dar
cel mai important, foarte daunator dezvoltarii organismelor tinere, copiilor; sigur ca
deja au inceput niste negocieri pentru cei care au suferit asemenea consecinte, si
care cer daune, sau pur si simplu daca pot, pleaca din locurile respective;
- alta situatie: o linie de termoficare, care pleaca de la o centrala termoelectrica si
ajunge la un ansamblu de blocuri, mergand in lungul drumului, pe loturile existente
atunci, sau astazi pe niste loturi care s-au ocupat prin improprietarire; acum trei ani,
in cartierul Pajura, un numar de blocuri a ramas fara enrgie pentru ca s-a spart
aceasta conducta de termoficare, s-a despistat locul dar fiind pe un lot, proprietarul
a fost indignat si nu a acceptat-centrala nefiind acceptata, cetatenii au demonstrat
in fata proprietarului.Conform dreptului constitutional, proprietarul isi exercita dreptul
legal.Doua saptamani in iarna nu au avut incalzire blocurile respective.A trebuit sa
intervina presedintele Romaniei pentru a realiza un lucru normal, dar in cadrul
litigiului.Astfel toti proprietarii au primit daune, ca risc, aceasta fiind o relatie care se
stabileste in statele civilizate de la inceputul construirii conductei respective.
Acum, la asemenea avizari, este necesar contractul . In Bucuresti in ultimul an au
aparut trei astfel de constuctii.Cand se face proiectul, desigur, ma informez despre
subteranul locului.Exista, sa spunem, un cablu de inalta tensiune ce alimenteaza un
cartier. In mod corect apare in plan pozarea cablului respectiv, pe margine,
ocolitor,observandu-se de exemplu ruperea unui cablu(rupere accidentala). Acesta a
fost motivul pt care in vara in Bucuresti au fost pene importante de curent, comentate
in ziare ca fiind niste intamplari dubioase si incerte. Alta situatie, foarte curenta in
avizari, punand in evidenta incapacitatea arhitectului – raportul de vecinatate intre
loturi. In documentatiile de urbanism se cere un PUZ iar PUD-ul inainte de aviz, care
precizeaza punerea in aplicare pe lot. La nivel de PUD aplicarea nu se constata in
ansamblul teritoruiului ci se constata numai ca relatie cu vecinii, deci relatie de
afectare-raportare.Acolo se observa daca aceasta casa construita se situeaza la
aceeasi linie de constructie pe strada cu imobilul de alaturi. Daca cea construita se
lipeste sau nu de cea de alaturi, daca este mai inalta, ajungandu-se pana la o
discutie despre raporturi efectiv stilistice-arhitecturale. Sigur ca nu pun in discutie
situatia unei zone protejate, deci a relatiei cu un monument, ci a unei situatii
obisnuite.Sunt nejustificat de multe situatii unde arhitectul iti va spune ca “se face la
casa de alaturi”, cand? “cand se va construi”, deci vecinul va trebui sa tina seama de

12
ceea ce ai facut tu, cand situatia ar trebui sa fie tocmai inversa. Aceasta este asa
numita situatie care in termeni curenti inseamna “aruncatul pisicii la vecin” dar care in
termeni moderni este “externalizarea problemelor”. Este unul dintre lucrurile discutate
mult la avizare pentru ca arhitectul de multe ori vine cu lucruri incorect executate.
Realitatea externalizarii – afectare in vecini a modului in care tu realizezi proiectul.
Daca eu vin cu o casa pe limita lotului, trebuie sa fac un calcan, fiind multi arhitecti
incompetenti care vin cu o fatada venita pe linia lotului iar pe fatada respectiva sunt
ferestre, lucruri interzise prin codul civil. Daca nu face ferestre si face calcan asta
inseamna ca lotul din fata va putea sa fie construit obligatoriu cu o casa “la margine”.
Atunci te intrebi daca este o solutionare corecta o casa pe calcan.Iata deci o
externalizare ca si apa de ploaie scursa la vecin.
Lucrurile acestea apar si in legatura cu fundurile de loturi pentru ca apar unii foarte
apropiati fata de fundul de lot care se intreaba de ce nu pot merge cu casa lor pana
la limita lotului. Pentru ca casa de alaturi este una evaluata ca mai dureaza inca 50-
100 ani, insa nu permite tocmai un calcan in fata.
La mine in Cotroceni vecinii vor sa dea in judecata pe cineva care a facut o
supraetajare pe linie pe calcan fara sa tencuiasca calcanul. Pe mine ma intereseaza
foarte putin daca netencuirea ii prejudiciaza lui termic cladirea, pentru ca un perete
netencuit pe exterior isi diminueaza capacitatea de izolare cam cu 30% insa ma
intereseaza ca spre curtea mea am in fata permanent peretele de caramida prost
lucrata.El afecteaza astfel proprietatea de alaturi fiind bun de adus in justitie acestea
afara fiind lucruri pentru care nu ai nevoie de avocat, tribunal etc.
La noi nici lucrurile reale nu ajung la o rezolvare corecta. Asemenea probleme care
apar, cum ar fi si relatia de inaltime deci faptul ca am si realizez o inaltime mai mare
decat cea vecina sigur este o problema de inginerie, a evalua corect portantza si
dezechilibrul pe care o incarcare masiva o produce de o parte a unei unitati
construite, situatia cand cele doua constructii sunt lipite, calcan la calcan.In Domenii
s-a stins un conflict lung de un an si ceva unde o casa parter+etaj renovata si o casa
care a fost pusa la demolare la fel care avea chiar un perete comun median parter +5
.Intamplarea face ca fiecare dintre ele sa fie in proprietatea unui alt arhitect si atunci
acestia s-au certat, au venit la comisia de avizare si dupa vreo 3 runde au ajuns la o
negociere in sensul ca proprietarul la casa noua a fost obligat sa reduca numarul de
nivele si obligat sa realizeze pe peretele care ramane perete al cladirii existente o
captuseala suplimentara de beton armat. Inaltimea- dincolo de aceasta problema de
stabilitate pune problema densitatii ocuparii terenului in zona si probleme de umbrire.
In cartierele titan sau Balta Alba sau Drumul Taberei in proiectele originale – inca
gasite in carti de prin franta ca model pt anii 60- toate au avut la baza studii de
insorire pentru ca sa nu ramana apartamente care sa nu primeasca un minim de ore
pe zi soare. Sigur ca acest lucru nu a mai fost luat in considerare iar in 73 deja era
aberant sa amintesti de insorire pt ca acest lucru ar fi lovit in proiectele de indesire. In
ultimul timp au inceput sa fie reluate studiile de indesire, iar acum practic cladirile
care sunt mai inalte studiul de insorire este obligatoriu pt avizare.Acest lucru este
legat si de prospect in sensul ca avem de-aface cu o distanta intre cladire, deci
transversal pe lot si limita lotului. Aceasta inca este la nivelul prevederii din 1935 in
schita Bucurestiului la 1.80m. Se discuta niste noi reglementari, dar este necesara
marirea acestei distante pt ca ea era conforma lui 1935 pt P+1 P+2 si la posibilitatea
accesului unei masini iar acum lucruile s-au mai schimbat iar toti cei care au vile au si
masini serioase, casele sunt mai inalte si deci va trebui gasita o alta valoare a
acestei norme mai ales pt ca ea pune problema confortului avand in vedere ca pe
ambele parti exista ferestre care la o distanta de

13
3.60 m intre doua dormitoare sunt destul de incomodante. Deja la avizari cand apar
asemenea situatii se cere planul de principiu al cladirilor existente si a celor noi
pentru a vedea daca incaperile accepta o asemenea apropiere in vis-à-vis. Va mai
atrag atentia asupra unui lucru care a aparut in discutie si la noi desi nu intr-o forma
oficiala dar problema este specifica acestei probleme a raportului de ocupare pentru
orasele americane.Este vorba de asa numitul drept al primului venit si drept al
aerului.
Dreptul primului venit, avand de-a face cu o lotizare in care nu este prevazut prin
reglementare de urbanism inaltimi si grad de ocupare la lot, cel care vine la lot si
construieste primul da regula jocului. Vine unul si construieste P+50 sigur evaluat,
dar acest lucru devine regula pentru celelalte loturi neconstruite.Aici avem de-aface
cu o externalizare primara a problemei o externalizare initiala a problemei
respective.Dreptul aerului la americani (doar la americani) rar la europeni doar ca
referinta, daca am proprietate asupra unui teren eu am proprietate asupra aerului
infinita si atunci se intampla in America, sa am o cladire P+2 P+5 P+10 etc, si pt
cladirea de alaturi sa fie un indice foarte mare de ocupare, eu vand aceluia de alaturi
dreptul aerului de deasupra cladirii mele (!) deci el poate sa iasa in consola, de
aceea in America vezi cate un zgarie-nori care iese in consola peste casa de alaturi
de ex. La New York la marea sala de concerte unde alturi este o cladire care iese in
colsola peste aceasta marindu-si suprafata, sau la Juliard unde fiind obligata sa
renoveze cladirea, din cauza unei piete publice centrul ramanand cu dosul spre
piata, obligata de primarie ca in 2 ani sa refaca complet fatada insa cu dreptul aerului
detinut a reusit sa reconstruiasca intreaga fatada in ciuda lipsei initiale a fondurilor.

14