SERBARE DE CRĂCIUN

Două gazde îmbrăcate în costum naţional.

Gazda 1: Dintre toate câte sunt Poezii am pregătit

Sărbători pe-acest pământ, Şi lângă bradu-mpodobit
Nu e alta mai frumoasă Noi frumos le-om recita
Decât Crăciunul cel Sfânt. Cântecele vom cânta.

Noi am pregătit colinde Mai avem şi alte surprize

Şi din suflet le cântăm, Vă lăsăm să le aflaţi
Bucurii şi sănătate Sus cortina! Deci, fiţi gata
Noi acuma vă urăm. Ca să ne aplaudaţi!

Gazda 2: Astăzi, noi copiii dumneavoastră, cu sufletele curate şi inimile pline de bucurie, vom încerca
să vă creăm o seară mai specială, o seară de sărbătoare.
Asemeni stelelor care luminează bolta cerească în nopţile senine, vom căuta să vă luminăm
sufletele şi cugetul. Cu toate că zilele semestrului I , pentru noi au fost extreme de dificile, datorită
cascadei de cunoştinţe pe care le-am avut de asimilat, ne-am srtăduit mult ca astăzi să fim cu toţii aici,
să simţim cu toţii apropierea celei mai mari sărbători a creştinătăţii – NAŞTEREA MÂNTUITORULUI
NOSTRU IISUS HRISTOS.
Sperăm din suflet că veţi uita pentru o clipă de problemele cotidiene şi veţi păşi alături de noi
în lumea de vis a colindelor, iar versurile recitate să fie rugăciunea pentru noi şi pentru semenii noştri.
Să-I mulţumim lui DUMNEZEU pentru ce avem şi Să-l rugăm să ne dea tuturor multă sănătate,
fericire, iar în anul care vine să ni se împlinească toate dorinţele.

Un copil intră în clasă: Alt copil intră în clasă:

Bucurie, bucurie Sculaţi gazde nu dormiţi

La apus şi răsărit Vremea e să vă treziţi
Căci a lumii mântuire Casa să v-o aranjaţi
La noi iarăşi a sosit. Masa să v-o încărcaţi.

Din părinţi fără avere Că vă vin colindători

Într-un sat necunoscut Noaptea pe la cântători
Un copil sărman şi gingaş Şi l-aduc pe Dumnezeu
Azi în iesle s-a născut. Să vă mântuie de rău.

Omenirea prăznuieşte
Cântă îngerii în cor
Iar fecioara fericită
Blând-admiră-al ei odor.
Alt copil intră în clasă:

Pune gazdă masa-ntinsă

Şi lumina las-aprinsă,
Că-i vremea uratului
Peste vatra satului,
Pe potecă de mătasă,
Dintr-o casă-n altă casă.

Toţi copiii: Primiţi cu colinda?

Gazdele: Primim! Primim!

Copii intră colindând şi cu steluţe în mână.
Colind : ,, Iată vin colindători”

Colindătorii intră în clasă colindând şi cu steluţe aprinse în mână. Se aşează pe scaunele aranjate.

Se citeşte despre taina Căciunului - ,, Taina Crăciunului”.

Poezii : 1. Acum în prag de sărbători, În noaptea asta sfântă

Când îngerii ne cântă-n gând O stea răsare sus
Şi doar iubire-i pe pământ, Şi blând şi mic soseşte
Când toată furia dispare, Şi dulcele Iisus.
Lăsând în loc doar alinare, Acum Iisus e-n iesle
În Sfântă zi de sărbătoare, Al lumii dulce miel
Aducem slavă Ţie Doamne, Şi-i cântă albul înger
Şi multă închinare. Zburând pe lângă el.

Toţi copiii: O, treci Iisuse

Al casei noastre prag
Primeşte darul nostru,
Ce noi ţi-l dăm cu drag.

2. În noaptea asta s-a născut 3. Astă seară-i seară mare,

În peşteră străină, Asta-i seara de Ajun,
Acel prin care-am cunoscut Mâine-i seara de Crăciun
A cerului lumină! Toată lumea creştinească
În noaptea asta cor ceresc Astăzi să se-nveselească
Cântări alese cântă, C-o stea mare s-a ivit
Pe Dumnezeu îl preamăresc Sus la sfântul răsărit!
Cu bucurie sfântă! Şi strălucea cu tărie1
Ai milă Doamne de acei Veste mare, bucurie,
Ce zac acum departe, Că veşnicul Dumnezeu
Căci dacă nu te-nduri de ei, A trimis pe Fiul Său
Se pierd pe veci în noapte! Să se nască-n Bethleem.
Primeşte sfintele cântări
Ce-aducem azi spre Tine
Sădeşte dragostea în noi
Şi-adu-ne mântuire!
După fiecare poezie recită toţi copiii mica strofă de mai sus(de la toţi copiii).

Colind: ,,Deschide uşa creştine”

Poezii: 1. Trecut-au peste noi zăpezi,

Şi multe primăveri şi toamne,
Şi ani cu sacul şi veri cu soare,
Dar încă nu e de mirare
Că noi, ca-n fiecare an,
În Sfântă zi de sărbătoare,
Aducem slavă Ţie Doamne,
Şi multă închinare.

2. Colindul te coboară sfânt Astăzi cad fulgi moi din cer dansând
În casa mea, Iisuse, Şi dansul lor e lin
În cor de îngeri pe pământ Iisuse, astăzi al meu gând
Din vremurile apuse. E doar la tine plin.

Colindul ne ridică iar Colindul ne adduce zări,

În faţa Ta, Iisuse, Visare şi lumină
Cununi de dragoste în dar Păstori aduc din depărtări,
În visele-mi ascunse. Din dalbe flori cunună.

3. Se-apropie Crăciunul Se-apropie Crăciunul

Vin să te rogi cu mine Cu bradu-mpodobit,
Iisus se naşte astăzi Iisus se naşte-n taină
Copile pentru tine. Să-ngenunchem smerit.

Se-apropie Crăciunul,
Vin să te rogi duios,
Să creşti mare copil
Ca bradul tău frumos.

Colind: ,,O, ce veste minunată!”

Se citeşte ,, Leganda bradului de Crăciun.”

Colind: ,,Seara de Crăciun”

Poezii: 1. În seara sfântă de Crăciun De unde vin?

În drumul nins de lună, Cum se numesc?
Trei magi călări, Ce doruri îi frământă?
Cu suflet bun aleargă împreună. Spre-o iesle ei călătoresc.

Şi cerurile cântă
Şi cântă-n inimile lor
Aprinse bucuria
Azi s-a născut un salvator
Azi s-a născut Mesia!

2. Şi mai ales în iarna asta lăsaţi copiii să colinde

Să nu se-nchidă nicio poartă în preajma lor şi niciun semn
Să nu-I oprească din curatul şi sfântul datinei îndemn
O, mai ales în iarna asta, lăsaţi copiii să colinde!

Când argintiile lor glasuri vor îngâna sfântul colind

Gândiţi-vă că nu e dată închipuirii omeneşti
O mai aleasă întrupare de sol al vrerii tineraşti
Ca argintiile lor glasuri când vor cânta sfântul colind.
3. De ce sunt veseli toţi acum?
E sărbătoarea de Crăciun!
E ziua-n care ne-a sosit
Din cer copilul Sfânt iubit.
Pe drum numai colindători
Cu steaua în mii de culori
Şi pe la case din Ajun
Umblă iubitul Moş Crăciun.
Colind: ,,Astăzi s-a născut Hristos”
Se citeşte ,, Povestea lui Moş Crăciun.”
În timp ce se citeşte povestea intră Moş Crăciun.
Poezii: 1. Slavă ţie Moş Crăciune,
Ce-n tot anul vii mereu
Să ne aminteşti cuvântul
Fiului lui Dumnezeu.
L-am rugat de sănătate
Pentru noi, pentru părinţi,
Pentru pacea ţării noastre
Înălţat-am rugi fierbinţi.
Şi ne doare orice jale
Şi am vrea s-avem puteri
Să gonim din lumea asta
Orice plâns, orice dureri.
3. Vreau să spun şi eu ceva:
Eu ştiam că Moş Crăciun
E un moşneag
Cu barbă albă, cu cojoc şi cu toiag
Ca toţi moşnegii care trec pe drum.
Departe, într-o ţară fermecată,
În care nimeni n-a ajuns vreodată
Stă singur, într-un bordei de fum.
Şi trage moşul, trage din lulea.
2. Noi am fost cuminţi tot anul
Şi miloşi am fost mereu
Şi în fiecare seară
Ne-am rugat lui Dumnezeu.
Pentru mamele sărace,
Pentru copilaşii goi,
Pentru toată sărăcimea,
Care plânge în noroi.
Şi mai mult, mai mult din toate
N-am mai vrea să fie
Nici copii orfani pe lume,
Nici părinţi fără copii.
Şi zilele se duc şi iarna vine.
Şi prin căsuţe-ncep a-l aştepta
Băieţi cuminţi şi fete ascultătoare
Nu-i aşa moşule că am zis bine?
Nu mai pot de bucurie
Şi te-au aşteptat cu drag.
Vom aprinde-n brad lumini
Cântând slavă Celui care
Ne-a făcut să fim creştini.
4. Moş Crăciune, Moş Crăciune, 5. La rând ne înghesuim,
Noi am auzit de tine Tot fiindcă ne grăbim,
C-aduci daruri tuturor, La lecţii mai vorbim neîntrebaţi,
Eşti din fire iertător. Vă rugăm să ne iertaţi!
Cu toţii vrem să fim cuminţi, Dar vom creşte şi noi mari,
Să-i ascultăm pe părinţi. Atunci vom fi model de şcolari.
Dar câteodată mai greşim, La anul de vei veni,
Alergând ne mai lovim Pe toţi cuminţi ne vei găsi.
Şi , uitând că nu se poate, Vom da exemplu tuturor
Ne facem singuri dreptate. De copii buni şi-ascultători.

6. Pentru că ne-ai ascultat

Noi un brad ţi-am aranjat
Un brad mândru, minunat,
Cu beteală-i îmbrăcat.
Cu multe globuri, mere şi nuci.
De la noi să nu te duci.
Dar noi ştim că nu se poate
Fiindcă te aşteaptă-n sate
Alţi copii voioşi, zglobii,
Dornici de a te-ntâlni.
Colind: ,,Moş Crăciun cu plete dalbe”

Poezie: Niciodată nu uita,

De eşti copil sau de eşti mare,
Că viaţa e în mâna ta
Şi poţi să dai o alinare,
Sau poţi măcar cu o privire,
Cu un surâs şi-o vorbă dulce,
Iubire a aduce.
Nu vă uitaţi că suntem mici
Crescuţi de voi bune mămici
Să ajutăm oricât putem!
În ziua asta sfântă vrem
Să mulţumim şi să urăm
Un sincer,, La mulţi ani”

Serbarea se apropie de sfârşit. Se recită ,, Rugăciune pentru părinţi”

 Rugăciune pentru părinţi

Dragii noştri, dragi părinţi,

Din suflet vă mulţumim
Că ne creşteşi, ne-ocrotiţi,
Pentru asta vă iubim.

Zi de zi ne-aţi ajutat,
Ceas de ceas voi ne-aţi vegheat,
Să ştim ca să ne purtăm
Şi la şcoală să-nvăţăm.

Ştim că nu v-a fost uşor,

Viaţa este-atât de grea
Îţi promit tăticul meu
Şi ţie, măicuţa mea,

În curând voi creşte mare

Şi am să vă răsplătesc,
Voi fi stâlp la bătrâneţe,
De necaz să vă feresc.

Doamne, dă-le sănătate,

Dragilor noştri părinţi,
De bucurii să aibă parte
Şi de rele ocrotiţi!

Anii trec ca stol de nori

Şi ca ei voi fi şi eu.
Doamne fă-i nemuritori,
Să fie lângă noi mereu!

Doamne fă-i nemuritori

Fă-i mai tineri decât noi.

Colind: ,,Coborât-a , coborât”

SĂRBĂTORI FERICITE!
 LEGENDA BRADULUI DE CRĂCIUN

Într-o seară de Crăciun, cu mulţi ani în urmă a venit pe lume

Mesia, despre care se spunea că este Împăratul lumii.În acele
vremuri, pe acele meleaguri era împărat Irod, un om foarte rău
care auzind că a sosit pe lume Mesia, Împăratul lumii, a poruncit
oamenilor săi să fie ucişi toţi copiii de la doi ani în jos.
Auzind acestea mama lui Iisus, s-a înspăimântat şi şi-a
luat fiul în braţe şi cu ajutorul lui Dumnezeu a părăsit Bethleemul.
Pe drum Fecioara Maria a auzit tropote de cai care veneau în urma
ei. Atunci ea văzând un stejar l-a rugat să-şi coboare crengile-n jos
şi s-o ferească de oamenii lui Irod. Dar stejarului i se făcuse frică şi
o refuză pe Fecioara Maria.
Deodată, ea fu chemată de un brăduleţ mic care pe dată o
înfăşură cu crengile sale exact în clipa în care oamenii lui Irod
treceau călare prin acel loc. După ce călăreţii se îndepărtaseră
Fecioara mulţumi bradului pentru fapta săvârşită şi îi spuse:
- ,, Cât vei trăi, bradule, să nu veştejeşti niciodată! Să fii
mereu verde şi iubit de toţi copiii, iar stejarului îi spuse că toată
viaţa lui să tremure fie iarna fie vara,”
Aşa se explică faptul că iarna, de Crăciun bradul este
prezent în casele oamenilor, fiind iubit de toţi copiii şi toţi oamenii,
el este pomul specific anotimpului iarna.
Bradul de Crăciun este împodobit cu tot felul de ornamente
strălucitoare, iar Moş Crăciun aşează copiilor cuminţi cadouri sub
bradul împodobit de sărbătoare.
Sper că în casele tuturor oamenilor să fie câte un brad
împodobit de Crăciun!
 TAINA CRĂCIUNULUI

La români sărbătorile de iarnă, în

special Crăciunul sunt sărbători de suflet.
Decembrie este luna cadourilor şi a
sărbătorilor de iarnă. Pe 6 decembrie
este ziua Sfântului Nicolae, iar după
tradiţia populară aceasta este prima zi de
iarnă.Sfântul Nicolae este închipuit ca
fiind un moş cu barbă albă, care poate
aduce ninsoarea scuturându-şi bărbia.
Crăciunul mai este numit şi ,,sărbătoarea familiei” este sărbătoarea
când toţi se reunesc: părinţi, copii, bunici, nepoţi, îşi fac daruri şi se bucură
de momentele şi atmosfera de sărbătoare din jurul mesei. Este o zi specială,
oamenii din întreaga lume sărbătoresc naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.
La sate sunt păstrate şi obiceiurile specifice. Începând cu noaptea de
23 decembrie spre 24 uliţele satului răsună de glasul colindătorilor, care cu
traista după gât, cu băţul în mână şi căciula pe urechi merg din casă în casă
pentru a vesti prin colindele lor naşterea lui Iisus.Tot copiii sunt cei care
merg şi cu ,,capra”. Ei primesc cozonac, dulciuri,mere, nuci, covrigi.
Crăciunul este o sărbătoare a cărei magie ne înconjoară pe toţi,
trebuie doar să ştim să o simţim. În Ajunul Crăciunului în fiecare casă se
împodobeşte un brad cu beteală, globuri sclipitoare, bomboane, iar steaua
pe care o punem în vârful bradului este simbolul stelei care s-a arătat în
Bethleem vestind naşterea lui Iisus, stea care i-a călăuzit şi pe cei trei magi.
În această noapte sfântă trece pe la casele copiilor şi iubitul Moş
Crăciun. El aduce daruri tuturor copiilor care au fost cuminţi tot anul.
Mesele românilor sunt îmbelşugate cu fel de fel de bucate. Bucatele
sunt preparate de gospodine din carnea porcului care a fost tăiat în ziua de
Sfântul Ignat. În ziua Ignatului datina rânduieşte să fie tăiat porcul de
Crăciun. Nu numai mesele sunt îmbelşugate , ci şi casele sunt frumos
împodobite cu cetini de brad şi cu luminiţe colorate.
În aceste zi de sărbătoare de pretutindeni răsună glasul sfintelor
colinde.
 CRĂCIUN FERICIT!

POVESTEA LUI MOŞ CRĂCIUN

Cândva, demult, la marginea unui oraş trăia un meşter bătrân care făcea jucării.
Tot anul meşterea la ele cu dragoste şi răbdare. Erau minunate şi nu semănau una cu alta.
Ca să faci jucării nu e de ajuns să fii îndemânatic, mai trebuie să pui suflet şi
multă imaginaţie, Să-ţi poţi închipui ce şi-ar dori copiii, cum s-ar juca şi ce jocuri ar
inventa pornind de la o jucărie. Bătrânul meşter era neîntrecut în toate astea pentru că
iubea copiii mai mult decât orice pe lume. Bătrânul mai ştia că uneori copiilor li se
întâmplă să le fie dragă o jucărie mică şi simplă decât una mare şi foarte scumpă. Se
întâmplă să se lege foarte mult de un căluţ, de un ursuleţ, de o păpuşică pe care şi-o iau
seara cu ei în pat, iar dimineaţa o ascund în ghiozdan când pleacă la şcoală. Totul e să nu
uiţi şi să nu laşi să treacă ziua de Crăciun fără să pui sub brad ceva mic şi drăguţ pentru
copiii.
În Ajunul Crăciunului bătrânul meşter pleca prin oraş să-şi vândă jucăriile.
Oamenii din acel oraş nu erau prea bogaţi; meşterul le vindea jucării pe nimica toată, dar
asta nu-i scădea cu nimic bucuria de a face jucării pentru bucuria copiilor. Până într-un
an în care…
În drum spre casă bătrânul gândea:,,Aş vrea să pot face atât de multe jucării încât
să dăruiesc câte una fiecărui copil din lume, dar mai ales celor sărmani cărora n-are cine
să le cumpere.” Şi cum mergea aşa pe gânduri văzu în zăpadă un pui de căprioară, care-l
privea cu ochi trişti.
- Sărmană făptură, ce te doare? întrebă moşneagul.
 Se pare că puiul de căprioară se rănise la picior. Cum a ştiut şi cu ce a avut la
îndemână bătrânul i-a legat rana şi l-a ajutat să se ridice. Atunci făptura aceea gingaşă i-a
vorbit cu un glas limpede ca de copil:
- Acum văd că ai o inimă bună. Doriţa ta fierbinte se va împlini.
Ca din pământ a apărut o sanie fermecată purtată în zbor de nişte reni minunaţi.
Bătrânul s-a înălţat cu ei în slava cerului spre o lume de basm. Chiar şi hainele lui
sărăcăcioase se preschimbară în nişte straie neobişnuite. N-ar fi putut spune cât şi pe
unde l-a purtat sania fermecată. Într-un târziu a simţit cum coboară lin într-un ţinut
înzăpezit, unde îl aştepta o căsuţă cu ferestre luminate. O mulţime de pitici ca cei din
poveşti l-au întâmpinat bucuroţi. Piticii erau harnici şi îndemânatici, gata să se apuce de
treabă. Materiale se găseau din belşug, căci, nu se ştie cum, se înmulţeau mereu şi nu se
terminau niciodată. Bătrânul meşter, priceput cum era, îi îndruma pe pitici şi împreună
făceau jucării mereu mai multe şi mai frumoase, pentru fiecare copil din lume jucăria
care şi-o dorea.
În seara de Ajun sosesc colindătorii. La fiecare casă ei duc vestea minunată
a naşterii Domnului şi urează un an bun şi îmbelşugat. Este noaptea când visele copiilor
se împlinesc.
A doua zi, în dimineaţa de Crăciun, în jurul bradului împodobit bucuria nu
mai are margini; de aceea în zilele acestei sfinte sărbători, când stăm cu toţii în jurul
mesei încărcate cu bunătăţi, nu trebuie să-i uităm pe cei sărmani. Moşul nu şi-a uitat
promisiunea şi o dată pe an, de Crăciun, are grijă ca în fiecare bordei, fie de oameni
bogaţi, fie de oameni săraci, să dănţuiască atmosfera de sărbătoare.
Sărbători fericite!