Povestea 5

Directorul liceului intră pe poartă şi, ignorând liftul, urcă pe trepte până la biroul lui,
situat la etajul 4 al clădirii. Intră în birou, îşi aşeză haina pe umeraş, îşi slăbi nodul cravatei şi,
privi în curtea interioară unde, ca de obicei, elevii participau la orele de educaţie fizică.
Primise un telefon interesant, de la Federaţia Română de Atletism. Cei de acolo se
interesau de Carol Înaltu, studentul care făcea practică în cadrul catedrei de educaţie fizică. După
cum ştim deja, acesta era un sportiv de mare performanţă. Federalii doreau să ştie dacă
potenţialul lui de preformanţă era dublat şi de un spirit organizatoric şi managerial pe măsură. Îl
contactaseră pe el, pe director, ştiind că acesta urmărea cu atenţie evoluţia studentului pe
perioada practicii. Fusese fericit că putuse să le confirme că, într-adevăr, tânărul student era un
organizator talentat. Se interesase, bineînţeles, care era scopul acestor întrebări din partea celor
de la Federaţie. I se răspunsese că era vorba despre o chestiune de „resurse umane”. Federaţia îl
avea în vedere pe tânăr pentru a-i oferi un post, după terminarea studiilor.
Directorul considera că era oportun să îl pună pe tânăr la curent cu discuţia avută, pentru
a-i da acestuia timp să se obişnuiască cu ideea de a lucra în administraţia sportivă sau,
dimpotrivă, pentru a pregăti argumentele de refuz politicos. O rugă pe secretară ca, în pauza
mare, să îl invite la el pe Carol Înaltu. De îndată ce acesta sosi, directorul îl invită să ia loc şi îi
relată discuţia. Carol îl privi nedumerit. Desigur, era onorant să ştii că eşti avut în vedere de o
Federaţie, încă din studenţie. Problema era că el nu cunoştea detalii despre atribuţiile concrete ale
unei federaţii sportive naţionale, deci nu putea şti ce atribuţii ar fi trebuit să îndeplinească în
eventualitatea în care i s-ar fi propus ceva iar el ar fi acceptat.
Directorul îl înţelegea foarte bine. El însuşi trecuse prin stări de spirit asemănătoare când,
în urmă cu câţiva ani, i se popusese să devină director, fără a fi avut vreo experienţă anterioară
într-o astfel de muncă. Îi sugeră studentului să citească Legea nr. 69 / 2000 – Legea educaţiei
fizice şi sportului în care, în mod cert, va găsi informaţiile pe care dorea să le obţină.
Ceea ce s-a şi întâmplat.

Temă:
Vă rog să examinaţi prezentările PPT şi Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 şi să
identificaţi care sunt atribuţiile unei federaţii sportive.
E o altă chestiune foarte simplă, a cărei rezolvare vă va aduce încă un punct la notă.

Spor la treabă !
Mircea Moldovan