Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectul interdisciplinar
institutor Adina-Nicoleta Vaghin
Şcoala cu cls. I-VIII “Ion Creangă” Constanţa
Definirea conceptelor
"Interdisciplinaritatea este o formă a cooperării între discipline diferite cu privire la o
problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o combinare
prudentă a mai multor puncte de vedere." (C. Cucoş, 1996)
Printre metodele complementare de învăţare interdisciplinară cu multiple valenţe formative
se află şi metoda proiectului. Complexitatea ei constă în faptul că se evaluează nu doar cunoştinţe,
ci şi deprinderi, atitudini, competenţe de comunicare.
Proiectul (învăţarea bazată pe proiect – IBP) este o metodă ce implică elevii în învăţarea
conţinuturilor şi dezvoltarea abilităţilor prin intermediul unui proces extins, structurat în jurul
unor întrebări sau probleme complexe, proces ce va avea ca rezultat unul sau mai multe produse.
Caracteristicile IBP:
se desfăşoară pe o perioadă de timp de câteva zile / săptămâni;
începe în clasă, se continuă în clasă şi acasă şi se încheie în clasă, cu prezentarea
produsului final;
este accesibilă tuturor ciclurilor curriculare de dezvoltare, putând fi adaptată oricarei
categorii de vârstă;
poate fi aplicată individual sau în grup;
presupune o abordare interdisciplinară a unui subiect stabilit în raport cu cerinţele
programei, cu capacităţile intelectuale implicate, cu interesele şi abilităţile de ordin practic
ale elevilor;
îmbină cercetarea cu acţiunea, antrenând elevii în rezolvarea unor probleme de interes
pentru ei.
Etapele IBP sunt următoarele:
I. Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului. Tema care va demara învăţarea bazată pe
proiect trebuie să fie una care să stârnească interesul elevilor, pentru ca aceştia să se implice activ,
să fie deschisă şi să reflecte o problemă sau situaţie pe care elevii o pot rezolva investigând, să se
refere la prezent, iar rezolvarea ei să fie resimţită de elevi ca o realizare semnificativă.
II. Stabilirea premiselor iniţiale, a cadrului conceptual, metodologic, a obiectivelor, a tipului de
informaţii de care elevii au nevoie. În planificarea proiectului, cadrul didactic trebuie să
stabilească obiectivele, conceptele şi principiile esenţiale care vor fi abordate. E necesară şi
1
implicarea elevilor în această etapă, pentru ca ei să poată simţi că proiectul le aparţine şi să îşi
asume responsabilitatea reuşitei lui.
III. Identificarea şi selectarea resurselor materiale. Cadrul didactic va trebui să stabilească ce
resurse şi materiale sunt disponibile (manuale, proiecte realizate pe aceeaşi temă, cărţi de la
bibliotecă, mass-media, persoane specializate în domeniul respectiv, Internet, etc.) şi cum va ajuta
elevii să aibă acces la acestea.
IV. Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului. Se vor alege activităţi şi conţinuturi din
cât mai multe discipline, care să ajute la găsirea răspunsurilor şi care să asigure atingerea
obiectivelor din curriculum.
V. Formarea echipelor şi atribuirea sarcinilor. Metoda proiectului presupune activitatea pe
grupe şi pregătirea cadrului didactic şi a elevului pentru ideea lucrului în comun. Un număr de 4–5
participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cel
mai adesea, stabilirea componenţei lor se face în funcţie de interesul manifestat de fiecare elev
spre o subtemă.
VI. Realizarea proiectului. Fiecare echipă colectează informaţii, le selectează, le ordonează, le
clasifică, adresează întrebări, vizitează diverse obiective de interes în realizarea proiectului,
creează produsul final.
Pentru o bună organizare, este nevoie de stabilirea unor termene-limită pentru diferite etape ale
proiectului. Bineînţeles, cadrul didactic trebuie să fie conştient că pot să apară modificări, va trebui
deci să fie flexibil şi să ajute acei elevi care s-ar putea să nu perceapă presiunea timpului. Pentru
aceştia mai ales trebuie stabilite subetape, care să se concretizeze în realizarea unor produse
parţiale. Elevii trebuie învăţaţi cum să colaboreze, ajutaţi să-şi aleagă rolul în grup, dar şi să îşi
asume responsabilitatea pentru toată activitatea grupului, trebuie îndrumaţi, încurajaţi. Pe
parcursul monitorizării se urmăresc procesele de grup, dinamica grupului, se oferă feed-back şi se
apreciază progresul. Se elaborează fişe de monitorizare, precum şi criterii de evaluare, care să fie
cunoscute de elevi. O întreagă gamă de caracteristici personale ale elevilor poate fi urmărită pe
parcursul realizării proiectului: creativitate şi iniţiativă; participarea în cadrul grupului; cooperare
şi preluarea iniţiativei; persistenţă; flexibilitate şi deschidere către idei noi; dorinţa de generalizare.
VII. Evaluarea proiectului. Ori de câte ori este posibil, trebuie oferită elevilor posibilitatea de a
se autoevalua şi de a-şi evalua colegii. Se moderează discuţii în care elevii să poată analiza ce
anume a mers bine în procesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacă ar putea să înceapă
din nou, ce întrebări noi s-au ivit în cadrul investigaţiei lor, etc.
Capacităţile / competenţele care se evaluează la finalul proiectului sunt: metodele de lucru;
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei; corectitudinea / acurateţea; generalizarea problemei;
organizarea ideilor şi materialelor într-un raport; calitatea prezentării; acurateţea cifrelor /
desenelor.
2
Elevii vor fi apreciaţi atât pentru modul de lucru, cât şi pentru modul de prezentare şi
pentru produsul realizat.
6
Anexa 1
Localitatea natală – între trecut şi prezent
Proiect interdisciplinar istorie – geografie - arte
Planul proiectului
Argument
Capitolul I: Constanţa – istorie şi legendă
Scurt istoric al oraşului meu
Despre Cetatea Tomis
Legenda Tomisului
Ovidiu în exil la Tomis
De la “Tomis” la “Constanţa”
Capitolul al II-lea: Constanţa – în prezent
Harta oraşului Constanţa
Oraşul Constanţa...în cifre
Despre Marea Neagră
Atracţii turistice în oraşul meu
Te invit să-mi vizitezi oraşul!
Capitolul al III-lea: Constanţa – imagine şi cuvânt
Tradiţii şi obiceiuri locale
Muzeul de istorie şi arheologie naţională Constanţa
Oraşul meu în literatură
Imagini din localitatea mea
Rebus, cântece
Concluzii
Bibliografie
Anexa 2
Criterii de evaluare
7
aspectul materialului prezentat;
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
corectitudinea / acurateţea;
generalizarea problemei;
organizarea ideilor şi materialelor într-un raport.
Anexa 3
Fisa de evaluare
Echipa ....................
Bibliografie:
Cucoş, Constantin –Pedagogie, ed. Polirom Iaşi, 1996, p. 77-79
• D’Hainaut, L. – Programe de învăţământ şi educaţie permanentă, E.D.P,Bucureşti 1981
• Neacşu, Ioan – Metode şi tehnici de învăţare eficientă, ed. Militară Bucureşti, 1990
• *** - Învăţământ primar – revista pt. cadre didactice nr. 1/2000; 2-4/2002; 1/2004
• www.didactic.ro