1.

Enumerati si analizati categoriile de baza ale tacticii criminalistice

Decizia tactica- presupune hotarirea of.de UP de a efectua anumite activitati procesuale

,tactice sau organizatorice.

Recomandarea tactica- consta intr-un sfat,sugiestie a procurorului, sefului OUP, adresata

of. de UP ce cerceteaza cauza penala.Recomandarea tactica se bazeaza pe experienta profisionala
pe care o au cei din urma si competenta de care dispun.

Procedeul tactic- prezinta un mod de activitate argumentat stiintific in anumite situatii si

realizarea unor actiuni concrete de UP in scopul asigurarii eficientei cercetarii.

Operatiunea tactica- prezinta un system de decizii si procedee tactice in scopul

solutionarii problemelor cercerarii cazului concret.

Combinatia tactica- imbinarea prodeelor si operatiunilor tactice in cadrul activitatii de

UP cu scopul de a realiza obiectivele concrete.

2. Estimati factorii ce influenteaza situatiile de U.P.

Asupra formării situaţiei de urmărire penală influenţează două categorii de factori: obiectivi şi
subiectivi.

Factorii obiectivi reflectă starea în care se desfăşoară procesul de urmărire penală şi care nu
depinde de acţiunile persoanelor concrete. La categoria factorilor obiectivi de bază se referă:

- etapele cercetării (iniţială, ulterioară, finală);

- sursele de informare asupra acţiunii penale;

- volumul şi gradul de autenticitate al informaţiei care există la un moment dat;

- capacitatea corpurilor delicte şi altor probe de a păstra informaţia inclusă în ele;

- mijloacele tehnico-ştiinţifice utilizate la cercetarea infracţiunilor;

- capacităţile mijloacelor tehnico-ştiinţifice disponibile şi metodele de studiere a probelor;

- nivelul colaborării organului de urmărire penală cu organele operative şi alţi

reprezentanţi.

Factorii subiectivi derivă de la acţiunile organului de urmărire penală şi comportamentul

persoanelor implicate în cazul examinat. La numărul lor se referă:

- calităţile obiective ale ofiţerului de urmărire penală (experienţa de viaţă, iscusinţa

profesională, priceperea de a analiza corect şi sub toate aspectele diversitatea datelor faptice, care
s-au acumulat la un anumit moment în cercetarea acţiunii penale etc.);
- comportamentul persoanelor atrase la răspundere în baza dosarului penal, precum şi a
martorilor, a părţii vătămate.

3. Determinati structura si continutul metodicilor particulare de cercetare a infractiunilor

4. Prezentati notiunea si principiile planificarii cercetarii infractiunilor

5. Formulati notiunea si sarcinile retinerii banuitului, invinuitului

Legislaţia în vigoare reglementează în mod detaliat activitatea de fixare şi verificare a
declaraţiilor persoanelor ascultate în calitate de învinuiţi sau bănuiţi. Astfel, potrivit legii
(art. 105, 133 şi 134, CPP), mijlocul principal de înregistrare a declaraţiilor bănuitului şi
învinuitului constituie procesul-verbal de ascultare, redactat de către organul care
conduce ascultarea sau, la cerinţă, de către cel ascultat. Insă, deoarece legea (art. 115,
CPP) prevede posibilitatea aplicării mijloacelor tehnice de înregistrare fonică şi
videofonică, procesul-verbal de ascultare poate fi suplinit cu o fonogramă ori
videofonogramă judiciară, cu un desen, schemă sau cu o altă formă grafică cu care cel
ascultat şi-a ilustrat sau exemplificat relatările.

6. Determinati etapele perchezitiei si continutul lor

Pregătirea în vederea efectuării percheziţiei reclamă realizarea de către organul de
urmărire penală a unor măsuri preliminare de natură să atribuie acestei activităţi o
desfăşurare organizată şi eficientă.
Înainte de a proceda la efectuarea percheziţiei, organul de urmărire va determina scopul
ei în raport cu cauza avută în cercetare. În baza materialelor de care dispune (procesul-
verbal de cercetare la faţa locului, declaraţiile victimei, martorilor şi ale altor persoane
implicate), el va specifica obiectele, valorile şi documentele care trebuie căutate în cadrul
percheziţiei, natura şi
caracteristicile principale ale acestora (forma, dimensiunea, structura).
Făcând abstraţie de natura şi particularităţile infracţiunii, putem evidenţia următoarele
sarcini ale percheziţiei:
- imobilizarea făptuitorului, curmarea activităţii infracţionale şi de ascundere a urmelor
infracţiunii;
- descoperirea şi ridicarea urmelor infracţiunii, a obiectelor şi documentelor ce conţin sau
poartă astfel de urme, ca, spre exemplu, urme de sânge pe obiecte de construcţie, diverse
urme-materie pe obiecte vestimentare, acte false ş.a.;
- identificarea şi ridicarea obiectelor ce constituie produse ale infracţiunii, cum ar fi
bunurile sustrase, valorile primite ca mită sau obţinute prin şantaj sau escrocherie;
- descoperirea persoanelor aflate în căutare, a cadavrelor ascunse sau a părţilor din
cadavre;
 - depistarea şi ridicarea documentelor cu conţinut probatoriu şi a materialelor ce
caracterizează personalitatea, modul de viaţă şi legăturile bănuitului sau învinuitului:
înscrisuri, chitanţe, mandate poştale, bilete de transport, carnete cu adrese şi numere de
telefoane, adrese ale complicilor, fotografii, înregistrări audiovizuale, filme ş.a.;
- depistarea şi ridicarea mijloacelor şi instrumentelor folosite sau destinate săvârşirii
infracţiunii, precum şi a obiectelor a căror deţinere este interzisă: arme de foc, muniţii,
substanţe explozive, instrumente de spargere, utilaje de confecţionare a mărfurilor de larg
consum falsificate, stupefiante;
-fixarea locurilor tainice, a ascunzătorilor zămislite în mod special pentru a tăinui obiecte,
bunuri, documente şi alte materiale ce pot interesa justiţia penală. Cu acest scop se vor
folosi mijloacele şi metodele fotografiei judiciare operative, în unele cazuri
videoaparatura.
Percheziţia încăperilor sau a locurilor închise – În cazul percheziţiilor efectuate în
locuri închise, se cercetează elementele de construcţie ale clădirii, ale încăperilor şi
dependinţelor, cum sunt zidurile, pardoselile, plafoanele, scările, instalaţiile sanitare,
precum şi obiectele aflate în încăperi, obiecte în care pot fi amenajate ascunzători.
Se deosebesc patru etape de efectuare a percheziţiei:
a) de pregătire: care constă în sosirea grupei la locul destinat a percheziţiei, pătrunderea
la locul ce urmează a fi percheziţionat şi întreprinderea măsurilor pentru asigurarea
decurgerii normale a
percheziţiei;
b) examinarea generală: constă în cercetarea vizuală generală a locului ce urmează a fi
percheziţionat, în timpul acesteia ofiţerul de urmărire penală face cunoştinţă nemijlocit cu
mediul înconjurător, stabileşte planul percheziţiei, definitiv stabileşte sarcinile membrilor
participanţi la percheziţie, ia decizia despre utilizarea mijloacelor tehnice.
c) etapa dinamică: include în sine căutarea nemijlocită a obiectelor ce au importanţă
pentru urmărirea penală.
d) fixarea rezultatelor percheziţiei constă în întocmirea procesului verbal, planurilor şi
schemelor încăperilor sau terenurilor percheziţionate, folosirea fotografierii şi a filmului
video.

7. Numiti temeiul si descrieti tactica ridicarii de obiecte si documente

Perchezitia este o activitate de urmarire penala si de tactica criminalistica care consta in
cautarea unei persoane fizice,in locuinta acesteia ori in locuintele unde isi desfasoara o
activitate o persoana juridica de probe si mijloace materiale de proba ori de
persoane,atunci cind se considera ca o asemenea activitate este necesara pentru buna
defasurare a procesului penal.
Ridicarea de obiecte şi înscrisuri este definită ca activitatea de urmărire penală şi de
criminalistică tactică prin intermediul căreia organul de urmărire sau instanţa de judecată
asigura obiectele şi documentele ce pot servi ca mijloc de probă în procesul penal.
Ridicarea de acte sau înscrisuri este o activitate asemănătoare percheziţiei însă ea se
deosebeşte prin faptul că organul judiciar are cunoştinţă la cine se află obiectul sau actul
căutat, iar persoana care îl deţine .recunoaşte acest lucru.Specificul percheziţiei a
 condiţionat stabilirea unui cadru procesual aparte. După cum s-a subliniat, la efectuarea
percheziţiei organul de cercetare poate recurge numai dacă se află în posesia unor date ce
în mod obiectiv întemeiază necesitatea efectuării ei.
Astfel, potrivit CPP, în situaţia în care se cunoaşte că anumite obiecte sau documente ce
pot servi ca mijloace de probă în procesul penal, se găsesc în posesia unei persoane fizice
sau jur idice, organul de ceretare efectuează ridicarea lor. Ridicarea documentelor cu
caracter secret se face numai cu autorizaţia procurorului care supraveghează activitatea
de cercetare a cauzei şi în ordinea stabilită de comun accord cu factorii de conducere ai
instituţiei respective. Specificul acestui act procedural rezidă în modul în care se
realizează: organul de cercetare dispune efectuarea ridicării printr -o ordonanţă, în baza
căreia obligă persoana sau unitatea care deţine obiectele sau documentele ce interesează
cauza, să le predea lui. Dacă persoana în cauză refuză să predea benevol obiectele ori
documentele cerute, situaţie cu o frecvenţă redusă în practica organelor deurmărire
penală, dar care nu se exclude, acestea se ridică forţat .Aşadar, putem afirma
că ridicarea de obiecte şi documente reprezintă o activitate procedurală consacrată
colectării probelor materiale ale infracţiunii, care constă în cererea si ridicarea silită a
anumitor obiecte şi documente ce prezintă interes pentru cauză, aflate în posesia
persoanelor fizice sau juridice.Actul procedural al ridicării de obiecte şi documente se
deosebeşte de percheziţie prin faptul că aici organul de cercetare cunoaşte obiectele şi
documentele ce urmează a fi ridicate, legătura ca cestora cu fapta avută în cercetare,
ştie şi persoana care le deţine sau în răspunderea căreia seaflă. Alta este situaţia în cazul
percheziţiei. La momentul dispunerii acesteia organul ce urmează să o efectueaze deţine
anumite date, care, după cum s-a menţionat deja, întemeiază doar prezumţia că într-un
anumit loc sau la o anumită persoană se pot găsi urme ale infracţiunii, obiecte sau
documente ce potcontribui la soluţionarea cauzei.
Diferă substanţial şi conţinutul activităţilor procedurale în discuţie. Pe lângă cererea şi
ridicarea obiectelor si documentelor la care se limiteaza actul procedural de
ridicare,perchezitia cuprinde o vasta activitate de cautare care urmareste scopuri diverse
(descoperire a obiectelor purtătoare de urme ale infracţiunii, a bunurilor materiale
rezultate din activitatea infracţională, a tot felul de acte scrise ce pot furniza date
probante, reţinerea persoanelor declarate în căutare, depistarea locurilor ascunderii
cadavrelor.

8. Specificati procedeele tactice aplicate la audierea martorilor si victimelor care nu dau

declaratii veridice