Accidentele vasculare cerebrale

Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comună a mai multor tulburări care
apar atunci când circulaţia sanguină spre creier este blocată, iar celulele nervoase sunt lipsite de
oxigen şi substanţe nutritive. Din acest motiv, funcţionarea neuronală este alterată (disfuncție
cerebrală) sau compromisă definitiv. Este posibil, de asemenea, ca ţesutul nervos respectiv să
moară, din această cauză, este necesară intervenţia medicală de urgenţă. Cu cât este mai mare
durata de timp în care un AVC rămâne netratat, cu atât mai mari vor fi leziunile. Succesul
terapeutic depinde, deci, de promptitudinea instituirii tratamentului medicamentos.
AVC este a treia mare cauză de deces în ţările industrializate, un sfert dintre ei mor iar
jumătate dintre supravieţuitori rămân cu sechele pe termen lung. Probabilitatea de a suferi un
AVC creşte odată cu înaintarea în vârstă, riscul dublându-se la fiecare 10 ani, după împlinirea
vârstei de 35 de ani. 5% din populaţia peste 65 de ani a avut deja un accident vascular cerebral.
Clasificare:
a) A.V.C hemoragic;
b) A.V.C ischemic:
o Prin tromboză
o Prin embolie

Dacă oprirea/diminuarea circulației este pentru scurt timp, celulele nervoase își suprimă
funcția dar nu mor și apare un deficit neurologic care este reversibil când circulația se reia.
Vorbim în acest caz, de atacul ischemic tranzitoriu (A.I.T.).
Dacă însă circulația cerebrală nu se reia în timp util sau deloc, celulele nervoase vor muri
fără oxigen și glucoză, și se va produce un atac ischemic complet/ infarct cerebral (IC).

Etiologie:
1. Etiologia AVC hemoragic:
a) Factori determinanți :
o HTA (AVC ischemice și hemoragice);
o Ateroscleroză (ATS)
o Coagulopatii;
o Anevrisme
o Malformații vasculare cerebrale.
b) Factori declanșatori:
o Eforturile fizice mari; Traumele psihice; Insolația; Excese alimentare (mâncăruri
grase, alcool).
2. Etiologia AVC ischemic:
o Prin tromboză: ateroscleroză, leucemie, arterită (diabetică);
o Prin embolie: valvulopatii reumatismale, ateroscleroză, fibrilație atrială,
cardiopatii congenitale, infarct de miocard (IM), endocardită lentă, intervenții
chirurgicale, fracturi;
 Patologie specifică AVC hemoragic

Semne clinice în AVC hemoragic: Pentru a se produce o hemoragie cerebrală trebuie să

coexiste cel puțin doi factori determinanți: HTA și ATS de cele mai multe ori.
HC (hemoragia cerebrala) este rar precedată de cefalee, migrene, vărsături, apatie,
somnolență, stari confuzionale, amnezii etc. De obicei, HC debutează brusc, brutal (ictus) prin:
- pierderea conștienței
- deficit motor, uneori inclusiv paralizie facială.
- coma se poate instala imediat sau progresiv.
Concomitent sau succesiv, se mai constată:
o Tulburări vegetative: varsături, transpirații, facies vultuos, respirație Kheyne Stokes,
tahicardie;
o Semne neurologice: ROT abolite, semnul Babinski prezent, midriază, etc.;
o Semne de iritație meningeană: redoarea cefei;
o Incontinența sfincterelor;
o Febra.

Accidentele vasculare cerebrale ischemice

Etiologie:
1. ocluzii trombotice/embolice ale arterelor intracraniene mari sau ale ramurilor lor -
infarcte raportate strict la teritoriul vaselor afectate
2. deteriorări critice ale hemodinamicii cerebrale - denumite si ”infarcte de flux
scăzut”, prin scaderea presiunii de perfuzie care poate fi asociată cu stenoza sau
ocluzia arterei, cu scaderea debitului sanguin la acest nivel.
Factori de risc: - stil de viaţă - >dieta alimentară
- fumat
- vârsta înaintată
- factori genetici
- DZ
- HTA
- obezitate
- hiperlipemia

Ateroscleroza (ATS) = boală avansată ce se complică cu fenomene de tromboză.

- trombozarea acută care apare în prezenţa ATS preexistente realizează fenomenul de
aterotromboză
- leziunile aterosclerotice sunt alcătuite dintr-un nucleu ateromatos (foarte trombogen) şi
ţesut scleros ( colagen ) -> această structură dă plăcii aterosclerotice forţă şi stabilitate împotriva
rupturii;dacă ţesutul fibros se fisurează şi se rupe -> miezul este expus sângelui circulant ->
trombi
Procesul de ATS (ateroscleroza) începe la vârste timpurii; la 10-20 ani apar depozite fine de
lipide, iar după 20-40 ani se formează plăcile fibroase care se transformă în plăci ateromatoase.
Nota: creierul prezintă vulnerabilitate crescuta la ischemie -> dacă aportul de sânge este întrerupt
pt. 30 secunde apare pierderea stării de conştienţă. Substanţa nervoasă cerebrală poate
supravieţui fără oxigen 5 minute după care apar leziuni ireversibile. Creierul nu are rezerve
energetice si este dependent de aportul sanguin si deci, este foarte vulnerabil la lipsa aportului
energetic
Profilaxia în AVC:
Măsurile profilactice au o importanţă deosebită şi constau în: combaterea factorilor de risc.
a. Dispensarizarea şi tratarea corectă a bolnavilor cu HTA, DZ şi a arteriopatiilor de diverse
naturi ca şi a valvulopatiilor la tineri - sunt măsuri importante pentru evitarea AVC.
b. Se va face profilaxia aterosclerozei printr-un regim de viaţă echilibrat, combaterea
sedentarismului şi regim alimentar corespunzător.
c. Se va urmări îndeaproape tratarea corectă a bolnavilor cu insuficienţă cadiacă şi cu fibrilaţie
atrială.
Simptome (manifestări de dependență) ale atacului cerebral:
1. În tromboză cerebrală debutul este de obicei precedat de semne premonitorii cu ameţeli,
cefalee, parestezii (amorţeli), hemianopsie (diminuarea sau piederea vederii într-o jumătate a
fiecărei retine), cecitate, confuzie, HIC şi tulburări de vorbire, după care se instalează cel mai
frecvent o hemiplegie (suprimarea mişcărilor voluntare într-o jumătate a corpului),
2. În embolia cerebrală, debutul este brusc, uneori dramatic, în raport cu mărimea embolusului
(cheagului).
Dar şi într-un caz şi într-altul se produce o obstrucţie a unei artere principale şi în raport cu
teritoriul vascularizat de artera astupată, apar simptome caracteristice. Dat fiindcă cel mai adesea
este afectat teritoriul arterei cerebrale mijlocii (sylviene) apare o hemiplegie de partea opusă a
leziunii, care dacă interesează hemisferul dominant (stâng pentru dreptaci şi invers pentru
stângaci) se asociază şi tulburări de vorbire de tip afazic.

Investigaţii :
Examene imagistice: Imagistica cerebrală diferențiază AVC-ul ischemic de hemoragiile
intracraniene, de afecțiunile care mimează AVC-ul, indentifică tipul de AVC ischemic și uneori
și etiologia acestuia. Poate uneori să distingă zonele de țesut afectate ireversibil de cele care s-ar
putea recupera ghidând astfel tratamentul de urgență și cel ulterior.
CT cerebral - evidențiază și localizează cu acuratețe chiar și hemoragiile mici, infarctele
hemoragice, anevrismele. Examenul CT distinge AVC ischemic de cel hemoragic.
RMN - are avantajul unei sensibilități crescute în detectarea modificărilor ischemice precoce
comparativ cu CT cerebral;
Imagistica vasculară poate să identifice localizarea și cauza obstrucției arteriale și
identifică pacienții cu risc crescut de recurență a AVC: angiografia cerebrală, scintigrafia
cerebrală;
EKG - pentru depistarea aritmiilor și fibrilației atriale;
Ecocardiografia - poate detecta multe cauze potențiale de AVC;
Alte examene: oftalmoscopia (examenul fundului de ochi), puncția lombară (examenul LCR-
în special la pacienţi cu CT cerebral negativ şi semne clinice de AVCI acut).
Examene de laborator:
 o Hemoleucograma completă; INR-ul; APTT; Electroliți serici; Glicemia; PCR sau
VSH; Biochimia hepatică și renală.;

Complicaţii: edem cerebral, aritmii cardiace, hTA/HTA, crize epileptice, insuficienţă cardiaca,
HTIC, obstrucţia căilor aeriene, pneumonie de aspiraţie, IMA, tromboză venoasă profundă,
embolie pulmonară, dezechilibre hidro-electrolitice,etc.
Managementul AVCI (AVC ischemic) acut:
- recunoaşterea precoce a semnelor şi simptomelor AVC de către pacient şi familie
(educarea populatiei)
- contactul rapid şi accesul la asistenţă medical (de sunat 112 )
- transportul pacientului rapid într-un serviciu medical (unitate de terapie intensiva)
- evaluarea promptă (rapida) a situaţiei pacientului
- asigurarea suportului vital
- examinări în scop diagnostic
- iniţierea unui tratament optim si prevenirea complicaţiilor medicale şi neurologice
Masuri de urgenta:
- Pozitionare corecta a bolnavului (varsaturi, aspiratie)
- GCS din 5 in 5 min
- Ex. clinic general/neurologic
- Linie venoasa (in cazuri grave, perfuzie izotona)
- Chiar daca e AIT (accident ischemic tranzitoriu) transportat in serviciu de
urgenta
Supraveghere generală:
- o parte din pacienţii cu AVCI (AVCI=AVC ischemic) prezintă o agravare a stării
generale în primele 24 h de la debutul AVC. Aceştia prezintă ulterior sechele mult mai grave
decât cei la care starea rămâne stabilă de la debutul simptomatologiei
- toţi pacienţii cu AVC necesită internare şi supraveghere atentă d.p.d.v. al stării
neurologice şi cardiace până la stabilizarea acestor funcţii
- în primele 24 de ore se monitorizează:
1. Respiraţia
2. Statusul cardiac
3. Tensiunea arterială (TA)
4. Temperatura
5. Statusul metabolic
 Respiraţia: susţinerea funcţiilor vitale la cei care prezintă alterarea stării de
conştienţă ceea ce impune controlul permeabilităţii căilor aeriene; în hipoxie se
administrează oxigen.
 Status cardiac: există o relaţie strânsă între bolile cardiovasculare şi AVC; bolile
cardiovasculare (aritmii) pot constitui cauze, dar şi complicaţii ale AVC. Toţi
pacienţii cu AVC trebuie consideraţi ca având un risc crescut de deces prin cauze
cardiace, ceea ce impune monitorizarea cardiacă pe durata minimă de 24 de ore.
 TA: HTA este frecvent cauza modificărilor vasculare ce determină AVCI dar poate fi
şi consecinţa leziunilor neurologice acute. Totodata stresul, anxietatea, durerea,
 vărsăturile, oboseala pot determina cresterea TA. Dacă valorile se menţin mari se
administrează antihipertensive orale. Dacă e necesară administrarea parenterală a
preparatelor, se aleg cele cu durată scurtă de acţiune, pentru a preveni prăbuşirea TA.
(unii agenţi hipotensori pot agrava ischemia prin creşterea presiunii intracraniene).

Tratamentul edemului cerebral şi al creşterii presiunii intracraniene:

- orice AVC declanşează un edem cu cresterea presiunii intercraniene; dezvoltarea
edemului se face gradat, semnele clinice apărând în ziua a doua (uneori chiar de la
debut).
- tratamentul edemului cerebral este o problemă vitală şi trebuie iniţiat din primele
ore după producerea unui AVC (moderat sau sever).
Măsuri propriu-zise:
1. Ridicarea capului la 30 faţă de nivelul patului şi evitarea comprimării venelor
jugulare.
2. Intubaţie endotraheală la comatoşi
3. Scăderea moderată a consumului de lichide.
4. Osmoterapie:
- Manitol i.v. (de evitat în hemoragia cerebrală)
- Diuretice: furosemid i.v.
5. Ventilaţie mecanică cu hiperventilaţie
6. Thiopental i.v. sau Propofol i.v.
7. Tratament neurochirurgical: decompresiune, drenajul LCR.,etc.
8. Hipotermie (metodă experimentală).
9. Dopamină în hTA
10. Corticoterapia: în tratamentul edemului cerebral din AVC ischemic nu s-a dovedit o
ameliorare, ci mai degrabă o creştere a riscului complicaţiilor infecţioase -> nu se
administrează de rutină
Evaluarea eficienţei tratamentului edemului cerebral se face prin examinări CT repetate.
Starea de confuzie:
- poate apare în primele zile la 50% dintre bolnavi; de aceea sedativele şi
neurolepticele se administrează cu prudenţă, pentru a nu masca această
simptomatologie.
- prezenţa stării de confuzie se corelează cu leziuni extinse ale emisferului stâng,
vârstă înaintată, medicaţia anticolinergică, deficit motor sever, prezenţa în
antecedente de stări confuzive
Tromboza venoasă profundă şi embolia pulmonară:
- favorizată de imobilizarea la pat şi de deficitele motorii
- administrarea profilactică a unor doze mici de anticoagulante şi mobilizarea
precoce duc la scăderea riscului
- administrarea se face NUMAI dacă există certitudinea naturii ischemice a AVC.
- tratamentul cu anticoagulante este contraindicat când CT evidenţiază leziuni
hemoragice

Urmărirea altor parametrii biologici:

1. Glicemia:
 - în primele ore -> monitorizare din urgenţă; scaderea toleranţei la glucoză apare în
faza acută a AVC (va fi tratată medicamentos numai dacă depăşeşte 250-300 mg,
în absenţa diabetului zaharat)
- hipoglicemia e mai greu de suportat de către creierul hipoxic decât hiperglicemia;
o hipoglicemie poate determina leziuni focale chiar în absenţa unei modificări
majore a stării de conştienţă
2. Temperatura:
- 20-40% din cazuri prezintă febră/subfebrilitate în primele zile (cei cu febră au un
prognostic mai rezervat)
3. Convulsiile: 5-15% din cazuri prezintă convulsii la debut; se administrează
anticonvulsive, din faza acută
4. Hidratare şi nutriţie:
- majoritatea pacienţilor nu se alimentează în primele zile de la debut
- administrarea soluţiilor i.v. permite hidratarea, reechilibrarea hidro-electrolitică şi
acido-bazică
- nutriţia trebuie realizată cât mai precoce posibil, nu înainte ca pacientul să aibă
capacitate de deglutiţie pt. solide şi lichide
- solidele se tolerează mai greu la început -> hrană semilichidă
- dacă nu există deglutiţie -> sondă nazo-gastrică + gastrostomie
5. Hemoragiile gastrointestinale: pot apare la debut; mai frecvent la vârstnici, cu AVC
majore; pot necesita transfuzii de sânge: (sursa -> gastrite, ulcer esofagian, UG, UD)
6. Funcţia urinară:
- 60% prezintă în faza acută incontinenţă urinară, asociată sau nu cu tulburări de
motilitate, afazie şi deficit cognitiv
- imobilizarea la pat cu sondă vezicală creşte riscul infecţiilor urinare
- măsuri alternative -> cateterizare intermitentă, antrenament vezical
7. Constipaţia şi incontinenţa fecalelor: datorate scăderii aportului de fluide şi
imobilizării -> alimente bogate în fibre şi lichide; laxative uşoare, supozitoare,
respectiv clisme evacuatorii
8. Depresia:
- 50% din cazuri dezvoltă stări de depresie în primele 2 săptămâni
- tristeţe, anxietate, tulburări de somn, scaderea apetitului, gânduri suicidare
- trebuie tratată de la început -> psihoterapie, antidepresive
9. Nivelul de activitate:
- majoritatea pacienţilor sunt mobilizaţi la pat
- kinetoterapie pasivă/activă
- mobilizarea se face după stabilizarea stării neurologice
- momentul iniţial al recuperării are rol în prevenirea complicaţiilor -> tromboză
venoasă profundă, pneumonie de decubit
- iniţierea mobilizărilor -> efect psihologic (+), contribuie la antrenarea pacienţilor
în efortul de reducere a sechelelor
- ridicarea capului, stat în şezut, scaun cu rotile, mers cu sprijin
- măsuri de prevenire a contracturilor, durerilor articulare şi musculare
- procesul de mobilizare trebuie monitorizat; lipsa de supraveghere poate duce la
traumatisme sau fracturi
 10. Escarele: datorate imobilizării, nutriţiei deficitare si necesită mobilizare precoce;
nutriţie adecvată; îngrijire specifică.

-Principii terapeutice-
1. Tratament medicamentos:
a) Terapia trombolitică: - exemplu: streptokinaza, urokinaza
b) Terapia defibrinogenatoare - studiile arată că fibrinogenul plasmatic este un factor predictiv
pentru AVCI. Nivelele crescute favorizează modificările aterosclerotice carotidiene.
Creşterea nivelului de fibrinogen plasmatic determină creşterea vâscozităţii sângelui -> flux
sanguin încetinit -> predispune la infiltrarea fibrinogenului plasmatic în peretele vascular.
c) terapia neuroprotectoare - determină scaderea leziunilor tisulare în absenţa unui aport
sanguin adecvat. Administrarea lor trebuie realizată într-un interval scurt de timp în raport cu
producerea ischemiei (Cerebrolysin);
d) profilaxia AVC ischemic recidivat
1. tratament antiagregant plachetar
I) Aspirina:
- cel mai utilizat antiagregant în profilaxia secundară a AVCI
- acţiunea aspirinei este deci antitrombotică, dar şi trombogenica
- doza ideală nu e stabilită, dar se consideră limitele de 75 mg – 1,6 g / 24 ore
- efecte secundare -> hemoragii gastrointestinale
II) Dipiridamolul: singur nu are un efect antiagregant prea bine evidenţiat, motiv
pentru care se asociază cu aspirina
III) Ticlopidina (Ticlid) -> inhibitor puternic al agregabilităţii plachetare
- efecte secundare multiple: manifestări hemoragice, manifestări hematologice
(neutropenie, leucopenia, trombocitopenie), manifestări gastro-intestinale,
manifestări cutanate, manifestări hepatice
- se administrează curent la pacienţii ce nu răspund la combinaţia aspirina - dipiridamol
sau nu le tolerează
IV) Clopidogrel: asemănător cu Ticlopidina
- efecte secundare mai puţine decât Aspirina; foarte scump
- cel mai eficace în afecţiunile aterotrombotice
2. tratament chirurgical al ATS carotidiene
Există o relaţie definită şi acceptată între ATS carotidiană şi AVCI.
Leziunile ATS carotidiene pot fi generatoare de emboli.
Studii de caz - Plan de nursing orientativ
Manifestari de dependentă: cefalee intensa, tulburari de vorbire, diminuarea motilitatii si
sensibilitatii hemicorpului stang, TA = 220/120 mmHg, agitat si speriat, raspunde cu
dificultate la intrebari, etc. Dg. AVC ischemic. HTA
Nevoi afectate:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
4. Nevoia de a comunica
5. Nevoia de a avea tegumente curate si integre
6. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P: circulatie inadecvata/valori tensionale mari/Ineficiență a circulației sanguine în
țesuturile periferice/ Scăderea capacităţii sistolice a inimii/ Respiraţie ineficientă
E: alterarea functiei cardiace/alterarea circulatiei vasculare....................
S: cresterea T.A /TA = 220/120 mmHg, cefalee intensa, dispnee, cianoză
periferică...................
Obiectiv: Paci. sa prezinte T.A in limite de siguranță, să aibă respirație eficientă, tegumente
normal colorate..
Interventii autonome:
- Asigur repaus obligatoriu la pat
- Monitorizez functiile vitale si le notez in F. O la fiecare ora
- Aerisesc incaperea, linistesc paci si ii asigur confortul necesar
- Asigur legatura cu familia fara sa-l streseze
- Asigur un mediu fara zgomote si lumina intensa
- Asigus securitatea pacientului folosind anexele patului
Interventii delegate:
- Se administeaza tratamentul prescris de medic : perfuzii cu Manitol pt. scaderea edemului
cerebral, hipotensoare, betablocante, diuretice …………………………
Evaluare: Paci prezinta T.A in limite normale.

2. Nevoia de a evita pericolele

P1: durere
E1: alterarea circulatiei cerebrale (disfunctie cerebrala)
S1: cefalee intensa..................
P2: risc de complicatii si IAAM
E2: alterarea circulatiei cerebrale, mediu spitalicesc
S2: posibile complicatii si IAAM (coma, hemoragie cerebrala, exitus, IMA, risc
de cadere si accidentare, escare, infecții..........)
P3: anxietate
E3: stare generala alterata/……………………
S3: neliniste, izolare………………
Obiective: - paci sa prezinte ameliorarea durerii
- Paci. sa nu prezinte risc de complicatii si infectii nosocomiale.
- Paci. sa nu mai prezinte anxietate.
Interventii autonome:
- Monitorizez functiile vitale si le notez in F. O la fiecare ora
- Aerisesc incaperea, linistesc paci si ii asigur confortul necesar
- Linistesc paci. si ii asigur un mediu confortabil
 - Evaluez caracterul durerii (localizare, intensitate, durata, frecventa)
- Respect regulile de asepsie si antisepsie
- Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu.
- Asigur conditiile de mediu adecvate pt. a evita pericolele prin accidentare.
- Informez paci. asupra ingrijirilor programate.
Interventii delegate:
- Se administreaza tratamentul prescris de medic …..
Evaluare: Paci nu mai prezinta prezinte cefalee, risc de complicatii si infectii nosocomiale si
nici anxietate.

3. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

P1: dificultate in a se misca si a avea o buna postura/Afectarea mobilitatii fizice
E1: alterarea circulatiei cerebrale
S1: diminuarea motilitatii si sensibilitatii hemicorpului stang, .............
P2: repaus la pat impus
E2: deficit senzorial/ hemipareza stanga/deficit motor
S2: lipsa coordonarii miscarilor/ diminuarea motilitatii si sensibilitatii hemicorpului
stang,.........
Obiective: O1- Paci. Sa-si recapete mobilitatea in cateva zile, sa nu fie supus riscurilor ce decurg
din efectele imobilizarii
O2 - Paci. sa respecte repausul la pat.
Interventii autonome:
- Repaus total la pat cu deservire (bazinet, urinar)
- Schimb la 2 h pozitia paci., masez regiunile predispuse la escare.
- Induc, inspir incredere in echipa de ingrijire
- Ajut paci. in satifacerea nevoilor sale: alimentatie la pat si ajutor, asigurarea igienei
corporale zilnice,etc
- Asigurarea unui mediu de siguranta (pat cu somiera reglabila, aparatori laterale)
- Treptat dupa stabilizarea TA – miscare pasiva apoi active progresiva
- Iau legatura cu kinetoterapeutul pt. program de exercitii care sa ajute la recuperarea
functiilor motorii ale pacientului
Interventii delegate:
- Administrez la indicatia medicului ………
Evaluare: Paci. prezinta o imbunatatire a functiilor motorii si respecta repausul la pat.
4. Nevoia de a comunica
P: comunicare ineficienta la nivel motor/ Perturbarea comunicării verbale
E: alterarea functiei cerebrale/disfunctie cerebrala/alterarea integritatii functiilor vorbirii
S: tulburari de vorbire,...........
Obiectiv: Paci. sa comunice eficient ……….
Interventii autonome:
 - Se linisteste paci. cu privire la starea sa
- Se incurajeaza pacientul sa foloseasca comunicarea nonverbala (folosirea de coduri,
intrebari scurte, raspuns din cap, etc)
- Asigur un comportament empatic – manifestat prin intelegere, rabdare pentru a asculta
mesajele transmise de pacient; ii inspir incredere paci. in echipa medicala, de tot interesul
pentru problema de sanatae. Explicam membrilor familiei sa manifeste intelegere si
rabdare cu pacientul
- Dau posibilitate paci. sa-si exprime gandurile, sentimentele
Evaluare: Paci. este mai linistit si comunica eficient cu echipa de ingrijire si cu cei din jur.

5. Nevoia de a avea tegumente curate si integre

P: dificultate in a-si acorda ingrijiri de igiena / Afectarea capacităţii de auto-îngrijire:
îmbrăcat/dezbrăcat, spălat, hrănit, folosirea toaletei
E: hemipareza /diminuarea motilitatii si sensibilitatii hemicorpului stang
S: aspect neingrijit, necesită ajutor în menținerea igienei……………..
Obiectiv: Paci. sa prezinte tegumentele curate si integre………
Interventii autonome:
- Asigur efectuarea toaletei pe regiuni
- Asigur lenjerie de pat si corp curate si uscate
- Previn aparitia escarelor prin netezirea cutelor lenjeriei de pat
- Aplic pudra de talc pt. evitarea escarelor.
- ……………………
Evaluare: Paci. prezinta o igiena corespunzatoare starii sale.
6. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
P: cunostinte insuficiente despre boala, evolutie si prognostic, conduita dupa externare/
Lipsă de cunoştinţe
E: lipsa surselor de informatii
S: paci. solicita informatii cu privire la boala sa, este preocupat in a invata lucruri noi.
Obiectiv: Paci. sa acumuleze informatii noi cu privire la boala sa, evolutie, prognostic.
Interventii autonome:
- Se ofera paci. informatii clare cu privire la boala sa, pe masura intelegerii sale
- Explic paci. importanta respectarii regimului igieno-dietetic (alimentar si de viata)
- Implic familia in recuperarea fizica si psihica a paci.
- Se invata pacientul sa evite eforturile fizice, stresul
- Se prezinta informatiile folosind un limbaj pe intelesul paci.
- Evitarea automedicatiei
- Respectarea trat. prescris zilnic, neintrerupt
- Explicam importanta dispensarizarii si controlului periodic la medical specialist
- Continuarea tratamentului recuperator la domiciliu
 - Se informeaza asupra complicatiilor care pot apare in cazul nerespectarii tratamentului
(igieno-dietetic si medicamentos)
- Evitarea frigului si caldurii excesive
- Se verifica daca paci. a inteles corect mesajul transmis

Evaluare: Paci. a acumulat informatii noi cu privire la boala sa, evolutie, prognostic.

Plan de îngrijire orientativ

Diagnostic de internare: AVC ischemic acut bulbo-pontin drept, ASC, Lacunarism cerebral;
Motivele internării:
o Pareză facială dreaptă de tip periferic;
o Hemipareză dreaptă;
o Vărsături repetate;
o Tulburări de echilibru - nu poate menține ortostatismul;
Alergii: nu prezintă;
Obișnuințe de viață:
o fumător cronic;
o cafea: ocazional;
o alcool: ocazional;
Istoricul bolii:
Pacient cu multipli factori de risc cerebro-vasculari (tabagism cronic, ateromatoză
cerebrală, dislipidemie) se prezintă pentru vărsături repetate, imposibilitatea ortostatismului și
mersului, asimetrie facială, hemiplegie dreaptă.
Observație inițială:
Stare generală relativ bună, dispoziție anxioasă, normoponderal, conștient, tegumente și
mucoase integre normal colorate, pulmonar stetacustic normal, T.A.= 130/70mmHg, AV =
64b/min.,T = 36,7º C, zgomote cardiace ritmice, abdomen suplu, nedureros spontan și la palpare,
tranzit intestinal normal, micțiuni fiziologice.
Examen obiectiv neurologic:
Conștient, cooperant, orientat temporo-spațial, disfagie pentru solide și lichide,
hemianopsie, R.O.T. simetrice, deficit motor uşor membre drepte, pareză de hemivăl pe dreapta,
dismetrie , pareză facială dreaptă - frustă.
CT: modificări degenerative și lacunar ischemice cortico-subcorticală
Examen RM cerebral evidențiază:
o arie AVC ischemic acut bulbo-pontin
o multiple leziuni demielinizante fronto-parietal bilateral și câteva ponto-mezencefalice
mai probabil de etiologie vascular ischemică cronică
Examenul AngioRM cerebral evidențiază:
o Anomalii de flux la nivelul trunchiului vertebro bazilar proximal și distal, ridicând
suspiciunea unei tromboze parțiale.

Tratament instituit imediat:

 Soluție Ringer- 500 ml/zi,i.v., Manitol 20%- 250 ml/zi, i.v.,Clexane 0,4 s.c., Vit B1-1f/zi,
Vit. B6-1 f/zi, i.v., Arnetine -1f/zi, i.v., Metoclopramid- 1f/la nevoie, i.v., Algocalmin- 1f/la
nevoie, i.v., Clopidogrel-75 mg, 1/zi,p.o., Cefort- 1g/8ore.

Pacientul este dependent la următoarele nevoi fundamentale:

1) Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;
2) Nevoia de a evita pericolele;
3) Nevoia de a elimina;
4) Nevoia de a se alimenta și hidrata
5) Nevoia de a-și menține mucoasele și tergumentele integre;
6) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura;
7) Nevoia de a comunica;
8) Nevoia de a învăța.

1) Nevoia de a respira și avea o bună circulație.

P1= alterarea circulației cerebrale/ Ineficiență a circulației sanguine în țesuturile periferice/;
E1= proces aterosclerotic cerebral/ ..................
S/S1= disfuncții cerebrale: ,....................
Obiectiv: Pacientul sa prezinte circulație cerebrală ameliorată.
Intervenții proprii :
o I-am explicat pacientului necesitatea respectării unui regim hipolipidic, hiposodat, repaus
fizic și psihic, obținând astfel cooperarea lui;
o Am explicat atât bolnavului cât și aparținătorilor în ce constă acest regim: eliminarea
progresivă, totală a sării și consumarea alimentelor sărace în grasimi animale (fructe,
legume, paste, carne de pasare,vită, peste, lactate degresate);
o I-am explicat că urmează sa-i administrez parenteral cateva medicamente, cât și scopul
administrării lor.
o Pacientul fiind fumător cronic îi explic importanța renunțării la fumat și îi sugerez
metode de îndepărtare a acestui viciu.
Intervenții cu rol delegat:
Administrarea medicației:
Soluții perfuzabile, anticoagulante, vitamine, antiacide, antialgice, antiagregante plachetare,
neurotrofice. Mobilizare pasivă încă de a doua zi, apoi activă în următoarele zile pentru
favorizarea circulației.
Evaluare: Pacientul prezintă circulație cerebrală ameliorată.
2) Nevoia de a evita pericolele.
P1= risc de accidentare;
E1= tulburări de echilibru și mers, hemianopsie............
S/S1= posibile accidentări (răniri provocate de căderi sau diferite obiecte contondente aflate în
apropierea bolnavului).
Obiectiv 1: Pacientul să fie prudent și să înțeleagă măsurile de securitate luate pentru prevenirea
rănirilor în urma încercării de a se mobiliza singur.
P2= risc de complicații și IAAM;
E2= mediului spitalicesc, alterarea circulației cerebrale;
S2= posibile complicații (escare de decubit, paralizii, tromboze, exitus) și infecții nosocomiale.
Obiectiv 2: Pacientul să nu prezinte risc de complicații și infecții nosocomiale.
P3=anxietate moderată;
E3= mediu spitalicesc, necunoașterea investigațiilor la care este supus, a evoluției bolii;
S/S3= frică, agitație.
Obiectiv 3: Pacientul să prezinte diminuarea/dispariția anxietății.

Intevenţii proprii P1:

o Explic pacientului posibilele accidente şi măsurile care le voi lua pentru al proteja
o Amenajez mediul înconjurător pentru a evita căderea şi rănirea bolnavului (îndepărtez
obiectele contondente din apropierea bolnavului cu care se poate răni, folosesc barele de
protecţie ale patului);
o Încurajez pacientul sa ceară ajutor ori de câte ori doreşte sa se mobilizeze sau doreşte un
obiect anume;
o I-am oferit sprijin şi l-am deservit la pat cu tot ce a avut nevoie.
Intervenţii proprii P2:
o Am înştiinţat pacientul de posibilele posibilele complicaţii care pot aparea si i-am
explicat toate masurile care le voi lua pentru a evita apariţia acestora cerându-i sa
coopereze la aceste îngrijiri pe cât se poate;
o Îi asigur pacientului o poziţie confortabilă în pat evitând poziţiile vicioase care pot duce
la deformări articulare;
o Mă asigur că lenjeria de pat este mereu curată şi nu prezintă cute;
o Execut toate tehnicile de îngrijirile cu multă precauţie pentru evitarea infecţiilor posibile
păstrând asepsia în executarea tehnicilor invazive
o Supraveghez funcţiile vitale ale pacientului, tranzitul intestinal,bilanţul ingesta excreta,
notez in F.O.;
Intervenţii proprii P3:
o Am sugerat amplasarea pacientului într-un salon liniştit.
o Îi explic necesitatea şi scopul tuturor îngrijirilor planificate (tehnici şi investigaţii);
o Respect pudoarea pacientului
o Empatizez şi comunic în permanenţă cu pacientul, explicându-i anumite aspecte ale bolii,
îl încurajez şi îl asigur că este în siguranţă şi că starea sa se va ameliora;
o Îl pun în contact cu aparţinătorii.
Îngrijiri delegate:
Administrarea medicaţiei: Soluţii perfuzabile, anticoagulante, vitamine, antiacide, antialgice,
antiagregante plachetare, neurotrofice.
Iniţial mobilizez pasiv pacientul, apoi activ pentru a evita complicaţiile de decubit
prelungit, schimb poziţia acestuia de mai multe ori pe zi, îi fac tapotaj toracic, masez întreg
corpul pentru prevenirea trombozelor şi insist asupra zonelor dispuse la escare ; Recoltez
produse biologice pentru analize de laborator.
Evaluare: În urma îngrijirilor starea pacientului se îmbunătăţeşte, anxietatea sa diminuă şi
beneficiază de un mediu de siguranţă corespunzător, cu risc minim de complicaţii şi infecţii.
3) Nevoia de a elimina.
P1=alterarea eliminărilor
E1= afectarea circulaţiei cerebrale;
S/S1= greţuri şi vărsături, incontinență urinară șă pentru fecale…;
Obiectiv 2- Pacientul să prezinte o stare de bine şi să nu mai prezinte vărsături. Este cateterizat
vezical. Controlul eliminării scaunului.
Intervenţii proprii:
o Am sprijinit pacientul psihic cât şi fizic, menţinându-i capul într-o parte în timpul
vărsăturii, colectând vărsăturile în tăviţa renală şi încurajându-l că o să se simtă în curând
mai bine;
o Îi ofer un pahar cu apă pentru a-şi clati gura;
o După oprirea vărsăturilor am încercat să rehidratez pacientul oral dar a refuzat deorece
prezenta disfagie pentru lichide şi solide.
o Realizez igiena locală, reorganizez locul, aerisesc salonul şi notez în F.O. caracteristicile
vărsăturilor.
o Se face bilanțul hidric
o Se asigură igiena locală zilnic și de câte ori este cazul (după eliminarea scaunului)
o Se asigură tubulatura permeabilă…….
o ………………
Intervenţii delegate:
Administrarea medicaţiei:
Soluţii perfuzabile, anticoagulante, vitamine, antiacide, antialgice, antiagregante plachetare,
neurotrofice, parasimpaticomimetice,antiemetice.
Evaluare: Pacientul este bine hidratat nu mai prezintă vărsături. Monitorizată diureza.
4) Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
P1= alimentaţie şi hidratare inadecvată prin deficit; /Dezechilibru nutriţional: în deficit
/Afectarea deglutiţiei/ Afectarea capacităţii de auto-îngrijire: hrănire
E1= alterarea funcţiilor cerebrale;
S/S1= disfagie pentru solide şi lichide.
Obiectiv 1- Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic şi nutriţional.
P2= regim alimentar recomandat
E2= circulaţie cerebrală deficitară/proces aterosclerotic cerebral
S/S2= pacientul prezintă dificultăţi în respectarea regimului( glicemie 165mg/dl, colesterol
350mg/dl) ;
Obiectiv –Pacientul să înţeleagă importanţa regimului alimentar şi să-l respecte.
Intervenţii proprii P1:
o Încurajez pacientul să se alimenteze oral; În primele 2 zile el refuză alimentaţia orală, dar
în zilele următoare deglutiţia sa se ameliorează reuşind să facă progrese în această
privinţa ajungând să se alimenteze oral cu ajutor cât şi singur;
o Am ajutat pacientul să se hrănească, să se hidrateze servind pacientul cu alimente
semisolide, în cantităţi mici, cu linguriţa;
o Urmăresc bilanţul ingesta-excreta, observ statusul fizic şi funcţiile vitale, notez în F.O.;
o Îl încurajez pentru progres şi pentru perseverenţa sa.
Intervenţii proprii P2:
o I-am explicat că în situaţia sa regimul alimentar este foarte important instruindu-l pe
pacient cât şi pe aparţinători că trebuie să evite alimentele bogate în grăsimi şi zaharuri, şi
să elimine sarea din alimentaţie.
o Sugerez pacientului să evite mesele copioase.
o Să consume alimente bogate în vitamine, proteine şi fibre şi îi recomand alimentele care
conţin aceste principii;
 o Recomand consumul legumelor şi fructelor proaspete sau prepararea lor prin fierbere şi
evitarea prăjelilor;
o Aduc bolnavul în contact cu pacienţii care au adoptat un stil de viaţă sănătos;
o Respect şi adaptez regimul alimentar în funcţie de gusturile pacientului.
Intervenţii delegate:
Administrarea medicaţiei: Soluţii perfuzabile pentru hidratare, vitamine.
Evaluare: Pacientul prezintă o stare ameliorată, este echilibrat hidro-electrolitic. Pacientul
întelege importanţa regimului şi se străduieşte să îl respecte .
5) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postura;
P1= limitarea mobilității;
E1=alterarea circulaţiei cerebrale;
S/S1= imposibilitatea orostatismului şi a coordonării mişcărilor.

P2= dificultate în a se mişca şi a avea o bună postură;/ Afectarea mobilității fizice

E2=diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorpului drept;
S/S2= dismetrie, imposibilitatea orostatismului, tulburări de echilibru
Obiectiv1:Pacientul să respecte repausul la pat.
Obiectiv2: Pacientul să prezinte o bună postură, să efectueze şi să înţeleagă importanţa
mobilizării pasive şi active.
Intervenţii proprii:
o I-am explicat pacientului cât şi aparţinătorilor importanţa unei poziţii corecte în pat cât şi
a mobilizării progresive pasive şi active;
o Pun în legătură pacientul cu specialist kinetoterapeut pentru a stabili cu acesta un
program de exerciţii care să ajute la recuperarea funcţiilor motorii ale bolnavului;
o Am asigurat o poziţie fiziologică a membrelor pacientului cu braţele pe lângă corp şi
picioarele întinse uşor depărtate, cerându-i să coopereze în acest sens;
o Am încurajat şi ajutat pacientul pentru mobilizarea pasivă şi activă conform prescripţiei
medicale; din ziua a-2-a până în ziua a-5-a am mobilizat pasiv pacientul iar din a-5-a zi
până la externare pacientul s-a mobilizat activ cu ajutor, apoi singur cu greutate, dar pe
distanţe scurte.
o În decursul efectuării mişcărilor pasive şi active am supravegheat faciesul, coloraţia
tegumentelor, pulsul şi respiraţia pacientului;
o Explic pacientului importanţa respectării tratamentului şi adoptării unui regim de viaţă
sănătos.
o Am încurajat pacientul să ceară ajutor ori decâte ori doreşte să se mobilizeze;
o Am deservit pacientul la pat cu tot ce a avut nevoie.
o Am felicitat pacientul pentru fiecare iniţiativă şi progres.
Intervenţii delegate:
Administrarea medicaţiei:
Soluţii perfuzabile, anticoagulante, vitamine, antiacide, antialgice,antiagregante plachetare,
neurotrofice.
Evaluare: Pacientul a respectat repausul la pat.Pacientul înţelege importanţa mobilizării
progresive, pasive şi active cooperând în limita posibilităţilor în efectuarea acestora ajungând la
externare să se mobilizeze activ prin salon dar cu dificultate.
5) Nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele integre.
P= lipsa autonomiei în îngrijirile personale; Afectarea capacităţii de auto-îngrijire:
îmbrăcat/dezbrăcat, spălat, folosirea toaletei
E= diminuarea motilităţii şi sensibilităţii hemicorp drept;
S/S= necesită ajutor în efectuarea îngrijirilor personale;
Obiectiv- Pacientul să prezinte un aspect îngrijit şi să-şi satisfacă nevoile de autoîngrijire în
limita posibilităţilor.
Intervenţii proprii:
o Cu înţelegere şi răbdare îi explic pacientului de necesitatea toaletei zilnice şi îl încurajez
să participe în limita posibilităţilor la efectuarea acesteia;
o Instruiesc aparţinătorii cu privire la această problemă sugerându-le să ajute pacientul
când sunt în preajma lui.
o Împreună cu pacientul programez efectuarea toaletei fără a perturba orarul de somn al
acestuia;
o Asigur condiţiile de microclimat necesare acestei intervenţii.
o Efectuez igiena orală, igiena totală sau parţială pe regiuni, asigurându-mă de implicarea
pacientului în limita posibilităţilor;
o În timpul efectuării igienei observ aspectul zonelor expuse la escare cât şi a tegumentelor
în general;
o Explic pacientului importanţa unei bune hidratări şi a unei alimentaţii normoproteice şi
vitaminizantă;
o După efectuarea toaletei masez tot corpul, cu preponderenţă zonele expuse la escare;
o Schimb lenjeria de pat şi corp ori de câte ori este nevoie şi încurajez pacientul să ceară
ajutor cand doreşte să facă ceva în acest sens;
o Ajut pacientul să folosească bazinetul, urinarul sau împreună cu un alt coleg îl ajut să
foloseasca scaunul rulant (scaun cu rotile care are anexat un recipient colector);
o Efectuez toaleta locală la fiecare eliminare, cu apă şi săpun;
o Depozitez materialele folosite şi eliminările corespunzător şi reorganizez locul, aerisesc
salonul;
Evaluare: Pacientul prezintă un aspect îngrijit cât şi câştigă autonomie în efectuarea unor
îngrijiri personale, autonomie obţinută în decursul mai multor zile.
6) Nevoia de a comunica;
P= comunicare ineficientă la nivel senzitiv şi motor; /Perturbarea comunicării verbale
E= afectarea circulaţiei cerebrale;
S= pareză facială dreaptă, hemianopsie, hemipareză dreaptă
Obiectiv: Îmbunătăţirea comunicării.
Intervenţii proprii:
o Am informat şi instruit familia privind alterarea comunicării pacientului, acesta
necesitând multă răbdare şi înţelegere;
o Am comunicat în permanenţă cu acesta încercând să descopăr noi modalităţi de
comunicare şi răspuns din partea lui.
o În primele zile am formulat întrebări închise astfel să nu solicit prea mult pacientul;
o I-am cerut să confirme sau să infirme lucruri, iniţial prin mobilizarea uşoară a capului
apoi verbal în următoarele zile.
o I-am comunicat informaţiile pe un ton calm, rar, folosind propoziţii scurte şi cuvinte
simple pe înţelesul lui;
 o În următoarele zile am încurajat pacientul să comunice mai mult folosind întrebări
deschise pentru a-şi exersa capacitatea verbală ;
o Felicit pacientul pentru progresele făcute.
Intervenţii delegate:
Administrarea medicaţiei
Execut mişcări pasive, încurajez şi susţin mişcarea activă a pacientului.
Evaluare: Pacientul comunică eficient pentru a-si satisface nevoile principale cu echipa
medicală cât şi cu aparţinătorii.
7) Nevoia de a învăţa.
P1=cunoştinţe insuficiente despre boală, prognostic;/ Lipsă de cunoştinţe
E1=lipsa surselor de informţii, ignoranţă;
S1=pacientul solicită informaţii cu privire la boala sa;
Obiectiv: Pacientul să acumeleze informaţii noi despre boală pentru al responsabiliza şi implica
în recuperarea sa.

Intervenţii proprii:
o ofer pacientului cât şi aparţinătorilor informaţii despre boală, evoluţie, recuperare,
folosind termeni simpli pentru ca mesajul să fie înţeles pe deplin,;
o recuperarea este strâns legată de voinţa pacientului, el trebuie să fie încurajat şi sprijinit
de echipa medicală, aparţinători.
o pun în legătură pacientul cu bolnavi care au o evoluţie favorabilă pentru al stimula;
o explic pacientului importanţa respectării tratamentului, a regimului alimentar cât şi a
efortului dozat atât în spital cât şi la domiciliu pentru o recuperare cât mai bună şi
prevenirea recidivelor;
o înştiinţez aparţinătorii că îngrijirea pacientului imobilizat necesită multă răbdare şi
responsabilitate din ambele parţi, de aceea este nevoie de o bună cooperare din partea
lor;
o bolnavul necesită o bună îngrijire şi condiţii speciale pentru o bună recuperare astfel îi
recomand atmosferă liniştită, evitarea expunerii la temperaturi mari sau mici, menţinerea
unei igiene exemplare, efectuare periodică de tehnici de ameliorare a circulaţiei;
o recomand pacientului control medical periodic dupa externare la medicul de familie sau
neurolog.
Evaluare: Pacientul redă informaţiile primite, cooperează în respectarea tuturor indicaţiilor de
tratament şi recuperare. Aparţinătorii au înţeles în ce constă o bună îngrijire, s-au responsabilizat
în acordarea acesteia din urmă la domiciliu.

Evaluare finală
Pacientul ……….., în vârstă de …. de ani, a fost internat pe data de ….2019, în secţia de
Neurologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Neamţ, cu următorele simptome: pareză facială
dreaptă, hemianopsie, hemipareză dreaptă, greţuri, vărsături repetate, tulburări echilibru- nu
poate menţine ortostatismul, difagie pentru lichide şi solide. Pe baza examenului clinic şi
paraclinic se precizeză diagnosticul de accident vascular cerebral ischemic acut, bulbo-pontin
drept, ASC, lacunarism cerebral.
În urma îngrijirilor proprii şi delegate acordate în spital, starea pacientului s-a ameliorat,
starea neurologică s-a îmbunătăţit considerabil, bolnavul reuşind să se mobilizeze singur în
ultimele zile ale internarii, să mănânce singur şi să-şi acorde îngrijiri personale de igienă, este
echilibrat hidroelectrolitic şi prezintă constante biologice în limite normale, drept pentru care
pacientul este externat pe data de ……...2019.
Recomandări: adoptarea unui stil de viaţă sănătos cu evitarea efortului fizic intens,a
situaţiilor conflictuale, a expunerii la temperaturi ridicate, regim hiposodat, hipolipidic ,
renunţarea la fumat, respectarea tratamentului medicamentos cu responsabilitate, control
cardiologic si neurologic periodic.
Tratament la domiciliu: Aspenter 75mg ,1cp/zi- după masa de prânz; Tenaxum 1mg,
1cpx2/zi; Prestarium 10mg, 1cp/zi – dimineaţa; Indapamid 1,5mg, 1cp/zi…………………….
Pacientul deţine cunoştinţe noi depre boală, înţelege importanţa recomadărilor primite şi
se angajează să le respecte întru-totul acesta având susţinere şi din partea familiei.

CAZURI

1. Pacient in varsta de 66 ani, dupa un efort sustinut si consumul unei cantitati apreciabile
de alcool, prezinta agitatie, hemiplegie stanga cu hipotonie membre stangi, cefalee
intensa, stare confuzionala, varsaturi, transpiratii profuze, emisie involuntara de urina si
tulburari de vorbire. Se interneaza de urgenta; fiica insotitoare declara ca pacientul nu a
avut niciodata probleme de sanatate. Examenul clinic pune in evidenta semnul Babinski
prezent si TA= 210/120 mmHg.

Diag. medical = AVC hemoragic

2. Domnul R.S. cunoscut hipertensiv, se prezinta la urgenta pentru: cefalee intensa,

tulburari de vorbire si de vedere, disfagie, diminuarea motilitatii si sensibilitatii
hemicorpului stang, TA = 220/120 mmHg, Glicemie= 220mg/dl. Este agitat si speriat,
raspunde cu dificultate la intrebari.

Diag. medical = AVC ischemic. HTA stadiul II – III. . DZ tip II