TEST 1

1.Rezolutiunea,Rezilierea si revocarea contractului

1.1 Def notiunile rezilire, rezolutiune si revocare.Rezol-consta in desfiintarea retroactiv a contr cu executarea instantanee si
repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii lui.Rezil-consta in desfiintarea contr cu executarea succesiva avind
efecte numai pt viitor.Revocarea-consta in desfiintarea de catre consumator a contr incheiat cu un intreprinzator in cazul in care
ii revine un asemenea drept conform legii.

1.2 Identificati conditiile exercitarii rezolutiunii.Conditiile:1-una din parti sa nu-si fi onorat obligatiile asumate.Neexecutare
include orice inkalcare a oblig, inclusiv executat necorespunzatoare sau tardiva.Insa nu orice neexecutare a oblig da temei pt
rezolutiunea contr, o parte poate rezolvi contr doar daca exista o neexecut esentiala din partea celeilalte parti.Pt a determina in
fiecare caz aparte dac neexecuatr este neesentiala trebuie a fi luate in vedere urmatoarele circumstanete:a)neececuaar sa priveze
substantial creditorul de ceea ce a cesta se astepta de la executarea contr.b)- executarea in tocmai a oblig tine de esenta contr-
aceasta circumstanta nu tine de gravitatea reala a neexecutarii,ci de natura obligatiei contractuale,a carei stricta execuatare poate
fiesentiala.c)-neexecutarea sa fie intentioanta sau din culpa gravad)-neexecuatarea sa dea temei creditorului sa presupuna ca nu
poate conta pe executarea inviiot a contr. 2-neexecutarea sa fie imputabilA partii care nu sia indeplinit obligatia- daca
neexecutarea este consecinta unor cauze neimputabile celeilalte parti incetarea contr are loc pt imposibilitatea fortuita de
executare.In cazurile in care nu sunt intrunite conditiile enumerate mai sus creditorul va avea dreptul la o reducere proportionala
a obligatiei sale corelativa

1.3 Indicati efectele rezilierii si rezolutiunii. Efectele rezolutiunii:a)contr este desfiintat si partile sunt eliberate de obligatia de
a presta in viitor b) partile sunt repuse in situatia anterioara inkeierii contr, restiutuind una alteia prestatiile executate si veniturile
realizabile in temeiul contractului desfiintat.Rezolut se aplica numai pt neexecuatrea contr cu executarea instantanee(de ex:in
contr de vinzare-cumparare).Exista cazuri in care restituirea prestatiei in natura nu este posibila, in asa cazuri repunerea partilor
in situatia anterioara are loc prin ofeririea compenstiei in bani(de ex:obiectul primit este instrainat,transformat, grevat sau
obiectul primit este deteriorat sau a pierit).Pe linga restituirea in natura sau prin ekivalent banesc aprestatiilor primite debitorul
este obligat sa restituie si veniturile realizate din folosirea bunului care constituie obiect al prestatiei.Pe linga faptul ca
rezolutiunea are ca efect incetarea contr exista unele clauze care pot supravetui rezolutiunii, acestea sunt de regula clauze care
prin natura lor sunt destinate sa produca efecta si dupa rezolutiunea contr(de ex:contr poate sa contina o clauza care prevede
obligat uneia dintre parti sa nu divulge informatia confidentialacare a primito in cadrul raporturilor contractuale, kiar si dupa
incetarea contr). Efectele rezilierii:a)ca si in cazul rezolutiunii partile sunt eliberate de obligat de a prsta in viitor.b)spre
deosebire de rezolutiune in cazul rezilierii partile nu sunt repuse in situatia anteriaoara inkeierii contr si nusi restituie ana alteia
prestatiile executate si veniturile realizate in temeiul contractului desfiintat.Rezilieraea se aplica numai pt neexecutarea contr cu
executare succesiva(de ex:contr de locatiune), lasinduse neatinse prestatiile care au avut loc inaintea rezilierii.

2.Obligatiile de alternativa si faculatative.

2.1Definiti obligatiile de alternativa si facultative.Obligatiile alternative sunt acele oblig care au ca obiect 2 sau mai mute
prestatii principale,dintre care executarea uneia elibereaza integral debitorul(ex:debitor se obliga sa predea credirotului fie 100kg
de porumb, fie 100 de griu).Debirotul va fi eliberat de obligatie cind va preda unul dintre cele 2 lucruri la care s-a
obligat.Obligatiile facultative sunt acele oblig care au ca obiect o singura prestatie principala al carei debitor poate fi eliberat
prin executarea unei alte prestatii(de ex:debitor se obliga sa predea un friginder, aceasta fiind obligatia lui unika, dar prin contr i
se ofera dreptul sase libereze si prin predarea unei sume de bani.

2.2Analizati continutul obligatiei de alternativa si oblig facultative.In cazul oblig alternative debitorul dupa regula generala
este in drept sa aleaga prestatia pe care o va executa, executarea uneia din prestatii pt a duce la stingerea obligatiei trebuie sa fie
integrala.In cazul in care uneia din prestatii devine imposibil de executat, atunci debitorul este obligat sa exacute prestatia
ramasa.Daca ambele prestatii devin imposibil de executat si aceasta imposibilitate se datoreaza vinovatiei debitorului atunci
acesta e tinut sa despagubeasca creditorul pina la concurenta valorii prestatiei care a ramas ultima.Exista posibilitatea ca partile
sa deroge de la regula generala si sastabileasca dreptul de a alege a prestatiei dupa creditor, situatie in care debitorul va fi oblig
sa presteze obiectul solicitat de creditor.In caz in care drept de a legere aprtine vcreditorului , ir una din prestatii devine
imposibil de executat atunci debitoul este obligat sa execute prestatia ramasa,daca imposibilitatea executarii se datoreaza culpei
debotor, creditor are dreptul sa pretinda fie executarea in natura a prestatiei ramase, fie plata prejudiciilor aduse prin
neexecutarea obligatiei devenite imposibil..Obligatiile facultative la rindul sau reprezinta o varietate distincta de obligatii
alternative.Deoare obligatiile facultative are un singur obiect rezulta ca creditorul facultative nu poate cere decit executarea
prestatiei principale,care de fapt constituie obiect al obligatiei,cealalta alcatuind doar posibilitatea debitorului de a se elibera de
datorie.Dca obiectul oligatiei piere din caz fortuit sau este scos din circuitul civil, debitor este liberat de oarece el era tinut numai
la aceasta prestatie,care constituie obiect al obligatiei.

2.3Evidentiati deosebirile dintre obligatiile de alternativa si oblig facultative.1.in cazul oblig alternat pierirea fortuita a
uneia dintre lucreuri impiedica posibilitatea de alegere, iar in cazul obligatiei facultative,pieirea foruita a lucrurlui duce la
stingerea acesteia.2in caz oblig alternat creditor poate cere oarecare din lucrurile datorate,iar in cazul oblig facultative poate cere
numai executarea oblig principale, pt ca aceasta are o singura prestatie, cealalta fiind doar o facultate.3daca obiectul oblig
alternat este ilicit sau imposibil,oblig nu este nula,ea fiind restrinsa la celelalt obiect pe care creditorul poate sal ceara,iar daca
obiectul oblig facultative este ilicit atunci oblig este nula si creditorul nu poate sa ceara executarea.4la obligatia alternativa
prestatia executata determina natura oblig,la oblig facultativa caracterul oblig este cert de la inceput.

3.AMANETUL
1.1Definiti si prezentati caracterele jurdice al amanetului.
Amanetul este o garantie depusa pt plata unei datorii sau executarea unei lucrari.El consta in transmiterea bunului gajat in
posesiunea debitorului gajist si acorda creditorului gajist un dr real asupra lucrului amanetat .El are dreptul de a poseda un bun
gajat pina la satisfacerea creantei si de al valorifica in caz cind debitorul nu-si executa obligatia.
Caracterel juridice-1-amanetul este un contract accesoriu fata de raportul obligational principal intrucit nu are o existenta de sine
statatoare.Soata acestui contract depinde de soarta obligatie principale pe care o garanteaza.
2-e un contr real pt ca pentru nasterea obligatiei e necesara remiterea efectiva a bunului.
3-indivizibilitatea amanetului-indivizibiliatea presupune ca el subzista integral asupra tuturor bunurilor gajate,asupra fiecaruia
dintre ele,inclusive asupra partilor lor,chiar daca obligatia sau bunurile sunt divizibile.
4-caracter specializat-care presupune ca bunul trebuie individulaizat,identificat.Identificarea caracterizindu-se prin descrierea
trasaturilor individuale sau de gen ale bunului.
5-este un contr constitutive de dr
6-este un contr patrimonial-pt ca obiectul sau are valoare economica

1.2Analizati procedura amanetarii bunurilor la Lombard.

Lombardul este un împrumutător de bani. Lombardul împrumută bani contra constituirii unui amanet asupra bunurilor personale
ale unui debitor gajist Amanetul există numai atâta timp cât posesiunea exercitată de creditor este continuăÎn cazul în care
creditorul gajist nu îşi îndeplineşte în mod corespunzător obligaţiile ce îi revin cu privire la conservarea şi întreţinerea
corespunzătoare a bunului amanetat, debitorul are dreptul la satisfacerea creanţei şi restituirea acestui obiect sau poate să solicite
predare bunului unui terţ pe cheltuiala creditorului gajist. În cazul în care există pericolul dispariţiei bunului sau a diminuării
apreciabile a valorii acestuia, debitorul poate solicita restituirea bunului, dar trebuie să ofere un alt mijloc de garantare a
creanţei. Dacă debitorul nu oferă creditorului gajist o altă garanţie într-un termen stabilit de ultimul, atunci creditorul gajist are
dreptul să valorifice obiectul amanetat. În cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în
termen, lombardul are dreptul, în baza unui act notarial cu caracter executoriu, sa vîndă, după expirarea termenului de gratie de o
luna, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat. Dacă bunul este vîndut, suma de bani rezultată
din vînzare înlocuieşte obiectul amanetului şi va fi păstrată pînă la expirarea termenului contractului efectuîndu-se totodată
compensarea corespunzătoare.
Creditorul gajist trebuie să facă toate actele necesare conservării şi întreţinerii bunului pe care îl are în posesie. Debitorul gajist
este obligat să ramburseze creditorului cheltuielile necesare făcute de acesta pentru conservarea şi întreţinerea
bunului.Creditorul gajist nu are dreptul să folosească obiectul amanetat, în măsura în care contractul nu prevede altceva.
Creditorul gajist, care foloseşte bunul amanetat cu acordul debitorului trebuie să prezinte debitorului gajist o dare de seamăÎn
cazul în care amanetul se stinge, creditorul gajist trebuie să restituie debitorului obiectul amanetului.

1.3Speta In conf cu CC si cu hot PCSJ cu privire la aplicarea legislatiei in solutionarea litigiilor legate de obligatiile de gaj Din
suma incasata de la comercializarea obiectelor gajte se stinge plata pt pastrare,creditele si procentele pt ele,cheltueiele pt
vinzare.Dupa aceasta cerintele lombardului fata de debitorul gajist se epuizeaza chiar daca suma incasata era insuficienta pt
acoperirea datoriei.

Test 2

1.Raspunderea contractuala

1.1 Definiti rasp contractuala si identificati izvor aparitiei acesteia.

Rsp contractuala este obligat debitorului care izvoraste dintr-un contract, de arepara prejudicial cauzat creditorului prin faptul
neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau tardive a prestatiei datorate. Contr incheiat legat obliga partile contractante sa
execute in natura obligatiile asumate si la termenele prevazute in contr, neputind sa desfiinteze contr decit in cazurile prevazute
de lege.In situatia in care debitorul nusi executa oblig asumata prin contract si nic nu realizeaza executarea silita credotorul
poate obitine executarea prin echivalent, angajinduse rsp contractuala.Asa dar, ca rsp sa fie contractuala este nevoie sa existe un
contr inkeiat legal.

1.2 Stabiliti si caracterizati succinct condit angajarii rsp contractuale.Pt angajarea rsp contractuale este necesar sa fie
intrunite conditiile:1-fapta ilicita care consta in neexecutarea oblig contractuale pe care si lea asumat debitorul prin contr valabil
inkeiat cu creditoul obligatiei.Prin neexecutarea oblig trebuie sa fie inteleasa nu doar neexecutarea contr ci si executarea
necorespunzatoare sau tardiva a obligatiilor.Fapta ilicita se prezuma si creditorul nu trebuie sa prezinte careva probe.2-existenta
unui prejudiciu in patrimoniul creditorului.Prejudiciul consta in consecinte daunatoare de natura patrimioniala sau
nepatrimon,efecte ale inkalcarii de catre debitor a dreptului de cranta apartinid creditorului sau contractual,prin neexecutarea
prestatiilor contractuale.Debitorul va datora nu doar despagubirea pt neexecutarea contr, ci si prejudiciul efectiv cauzat
creditorului cit si venitul ratat.3-existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a debitorului si prejudicial creditorului-se
repara doar prejudicial care reprezinta efectul direct al neexecutarii.Importanta raportului de cauzalitate este faptul ca in
dependenta de acesta se determina cuantumul despagubirii.Existenta raportului de cauzalitate in materie contractuala este
prezumata de lege, debitorul nu poate fi obligat la plata despagubirilor daca neexecutarea se datoreaza fortei majore, cazuri
fortuite etc.4-culpa(imprudenta sau neglijenta),dolul(intentia) debitorulu ori alta forma de vinovatie stipulata in contr- intemeiera
rsp pe vinovatie o necessitate sociala pt angajarea rsp contractuale, conditia de culpa trebuie sa existe in mod obligatoriu.Culpa
debitorului este prezumata,debitorul se considera vinovat atita timp cit nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu este
imputabila.

1.3 spetsa a)care este deosebir dintr forta majora si caz fortuit?
b)idicati organul competent in constatarea cazului de forta majora
a)forta majora este un fenomen natural sau social exterior de nebiruit si exclude in intregime angajarea rsp daca a fost cauza
exclusiva a prejudiciului.Forta majora se caracterizeaza prin:este externa, imprevizibila si inevitabila sau irezistibila. Prin caz
fortuit se intelege o imrejurare interna care isi are originea in cimpul de activitate a celui kemat sa rsp sau intro imrejurare
externa care nu are un caracter extraordinar si poate fi prevazuta si evitata cu diligenta si prudenta de care este in stare omul. C)
in cazul data Gh bobu ca fi exonerat de rsp contractuala deaorece cazul fortuit este o circumstanta care il exonereaza pe Gh bobu
de rsp, deoarece este o imrejurare interna si nu are un caracter extraordinar ca forta majora si ea a putut fi prevazuta si evitata de
Petru.

2.Notiunea si principiile executarii oblig.

2.1 Expuneti notiunea de executare a obligat si evidentiati corelatia dintre expresiile executare a obligat, plata si dare in
plata.Prin executare a obligatiilor se inteleg acele actiuni pe care debitor treb sa le savirseasca in vederea satisfacerii creantei
crditorului,precum ar fi:transmiterea unui bun, execuatrea unei lucrari , plata unei sume de bani.Notiunea de executare a
obligatiei, din punct de vedere terminologic este sinonima cu notiunea de plata.Sensul juridic al cuvintului plata este unul mai
larg decit cel din vorbirea curenta.A plati in sens jurid inseamna a executa de buna voie o obligatie cum ar fi:a transfera dreptul
de proprietate asupra lucrului vindut,a executa o lucrare sau un serviciu, a plati pretul obiectului cumparat.Darea de plata
presupune transmiterea de catre debitor creditorului in locul prestatiei datorate,a unui alt bun, plata unei sume de bani, prestarea
unor servicii.Darea de plata este un mod de stingere a obligatiilor.

2.2 Enumerati si caracterizati principiile ce stau la baza executarii obligatiilor.Principiile ce stau la bvaza executarii
obligatiilor sunt:1-princ executarii in natura a obligatiilor- acesta desemneaza indeplinirea obligatiei in natura ei specifica, adika
realizarea prestatiei stabilite de catre parti.Partile sunt tinute sa execute prestatiea la care sa obligat,neputinduse libera prin plata
unui echivalent banesc al daunelor cauzate prin neexecutare,executarea prin echivalent are doar un caracter exceprioonal si
subsidear.2-princ executarii corespunzatoare a obligat- obligatiile se considera executate in mod corespunzator daca sunt
respectate toate conditiile prevazute in contractul din care a luat nastere, cum ar fi cele referitor al obiect , subeict, loc, timp si
mod de executare.Respectarea doar a unor din aceste conditii nu este suficienta pt a considera obligatiile executate in mod
corespunzator.Condiitiile cu care trebuie sa corespunda executarea obligatiilor sunt determinate de lege sau contract.

2.3 Speta.In conformitate cu principiile executarii obligatiilor, pt ca prestatia sa fie considerata corespunzatoare, debitorul este
obligat sa plateasca creditorului exact ceea ce datoreaza.Creditorul nu este obligat sa accepte o alta prestatie decit cea datorata,
chiar daca prestatia propusa are o valoare mai mare.Nimik nu se opune insa ca respectivul creditor sa accepte o alta prestatie
decit cea datorata,dar in caest caz obligat nu se mai stinge prin plata,ci prinutrun alt mod de stingere care se numeste darea in
plata.

3.RETENTIA

1.1 Definiti retentia.

Dr de retentie este acel drept care confera celui care detine un bun pe care trebuie sa-l remita sau sa-l restituie posibilitatea de a
retine acest bun,in cazul prevazut de lege,atiat timp cit creditotul nu-l despagubeste pt cheltuielele necesare si utile pe care le-a
facut pt acel bun si pt prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.Alti autori definesc retentia ca un dr de garantie imperfecta in
virtutea caruia persoana care detine un bun mobil sau imobil pe care trebuie sa-l restituie creditorului,titular al bunului,are dr sa
retina lucrul respectiv pina la momentul in care creditorul ii va plati sumele pe care lea chletuit cu intretinerea,conservarea sau
imbunatatire acelui bun.

1.2 Analizati dr de retentie ca mijloc de garantare a execut.oblig.

Retenţia constituie unul din noile mijloace de garantare a executării obligaţiilor. acestui mijloc de garantare constă în faptul că
creditorul, care este în acelaşi timp debitor al obligaţiei de restituire a bunului altuia, are posibilitatea de a reţine acel bun în
stăpînirea sa şi de a refuza restituirea lui pînă cînd debitorul său, creditor al bunului, va plăti datoria ce s-a născut în sarcina sa în
legătură cu bunul respectiv. Pentru exercitarea dreptului de retenţie, în primul rînd, este necesat ca obiectul retenţiei să constea
dintr-un bun al debitorului aflat în posesia creditorului. Acest bun poate fi atît un bun mobil, cît şi unul imobil, căci legea
operînd cu termenul generic de bun nu face nici o distincţie în acest sens. În al doilea rînd, prin retenţie se poate garanta doar
obligaţia de restituire a cheltuielilor necesare şi utile suportate de către creditor sau a prejudiciilor cauzate de bunul ce constituie
obiectul retenţiei. În al treile rînd, dreptul de retenţie poate fi invocat, doar dacă datoria pe care o pretinde deţinătorul bunului de
la creditorul restituirii să se afle în legătură cu bunul, adică să fie prilejuită de acesta. În al patrulea rînd, creanţa retentorului
trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă; În al cincilea rînd, dreptul de retenţie poate fi exercitat doar în cazurile expres prevăzute
de lege.

1.3 Enumerati situatiile in care CC prevede aplicatii ale dr.de retentie.

1.contr.de deposit-depozitarul are dr. sa retina bunul depozitat peste termenul prev de contr.pina la momentul retribuirii sale si
compensarea cheltuielilor de pastrare.
2.contr de mandat-mandatarul are dr sa retina din sumele pe care tre sa le remita mandantului ceea ce mandantul ii datoreaza pt
executarea mandatului.
3.contr de transport-carausul are dr de retentie asupra incarcaturii atita timp kit poate dispune de incarcatura pt toate costurile
care decurg din contractul de transport.
4.contr de vinz-cumpararre-in cazul in care bunul vindut tre conservat,partea obligate sa ia masuri de conservare a bunului are dr
de retentie asupra lui puna kind I se va plati o recompense pt pastrare.
5.contr de antrepriza-antreprenorul are dr de retentie si de gaj asupra bunului mobil produs sau imbunatatit de el,daca in cursul
producerii sau a imbunatatirii bunul a ajuns in posesiunea lui

1.Modificarea contractului

1.1 Indicati modalitatile de modificare a unui contr.Contractul este rezultatul unui accord de vointa in urma caruia iau natere
obligatii contractuale.Modificarea contract se poate produce doar atunci cind partile convin in acest sens sau atunci cind legea
prevede o asemenea posibilitate.Necesitatea consimtamintului partilor pt modificarea contr este regula generala de la care exista
exceptii:astfel dreptul uneia din partile contract pt care executarea contract a devenit prea oneroasa din cauza schimbarii in mod
considerabil a imprejurarilor care au stat la baza inkeierii lui de aceea modificarea contract in vederea ajustarii lui la noile
imprejurari.Din cele de mai sus rezulta ca modificarea contractului poate fi de 2 feluri:l1-legala,2-conventionala.

1.2 Descrieti procedura de modificare a unui contract.Modificarea conventionala- acordul de vointa privind modificarea
contractului este supusa aceluiasi conditii de fond si de forma ca si contractul in cauza care este modificat.Modificarea
conventionala poate avea loc pe diferite cai:1-prin manifestarea expresa a vointei de catre ambele parti.In acest caz partile in
urma negosierilor inkeie un act additional la contract sau un nou contract in care sunt stipulate modoficarile contractului2-
printro clauza inserata in cuprinsul contact prin care partile se obliga ca la survenirea anumitor imprejurari sau la anumite
intervale de timp sa reexamineze contract si sa procedeze la ajustarea lui in vederea restabilirii echilibrului contractual.3- printro
clauza inserata in cuprinsul contract care atribuie uneia dintre parti dreptul de a modofica,in mod unilateral in sensul si in
limitele convenite, anumite clauze ale contract. Modificarea legala-legea reglementeaza diferite situatii in care una din partile
contractului este indrepatita sa ceara modificarea unui contract in curs de desfasurare,astfel legea reglementeaza ajustarea
contract in cazul modificarii imprejurarilor.Astfel daca imprejurarile care au stat la baza inkeierii contract sau skimbat in mod
considerabil dupa inkeierea acestuia, iar partile prevazind aceasta schimbare nu ar fi inkeiat contract sau lar fi inkeiat in alte
conditii, se poate cere ajustarea contract in masura in care nu se poate pretinde unei parti mentinerea neschimbata a contract.Pt a
opera modificarea contract, partile sunt obligate la renegocierea contract.Aceasta va incepe cu depunerea de catre partea
indreptatita a cererii de ajustare a contractului, care trebuie sa fie facuta fara intirziere si sa fie motivata.

1.3 Exemplificati clauza de impreviziune(hadship) inserindo intrun contract. (clauza)Obligatia partilor de a proceda la
modificarea continutul contract atunci cind pe parcursul executarii sale se produc,fara culpa partilor,evenimente ce nu puteau fi
prevazute in momentul inkeierii contract dar care schimbind substantial elementele avute in vedere de parti in momnetul
contractarii, creaza unul dintre contractanti o ingreunare substantiala a executarii contract, si care, deci ar fin inekitabil sa fie
suportata numai de partea afectata.

2.Obligatiile divizibilie si indivizibile

2.1 Definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte al caror obiect
nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala
si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii
ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are
drept decit la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2 Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori. Obligatiile divizibile
constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce efecte specifice si anume:1- daca sunt
mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori
fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele
insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului
insovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti
creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui
debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3 Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

 în cazul în care obligaţia este indivizibilă aceasta nu poate fi împărţită între subiectele ei active sau pasive, nici între
succesorii acestora. Regula care prevede că obligaţia este indivizibilă între moştenitorii debitorilor, fapt care nu se întîmplă
în cazul obligaţiilor solidare, oferă creditorilor un avantaj în plus.Fiecare debitor sau moştenitorii acestora pot fi constrînşi
să execute întreaga prestaţie care formează obiectul obligaţiei, iar fiecare creditor sau moştenitorii acestora pot să pretindă
întreaga prestaţie. Plata făcută de oricare dintre debitori oricăruia dintre creditori eliberează pe toţi debitorii faţă de toţi
creditorii. Succesorii debitorului vor fi obligaţi să execute întreaga prestaţie iar moştenitorii creditorilor vor putea pretinde
întreaga prestaţie indiferent de cotele lor din moştenire.Obligaţia nu devine indivizibilă prin faptul că părţile au stipulat în
contract că obligaţia este solidară. Este necesară să fie constatată voinţa expresă sau tacită a părţilor de a stabili caracterul
indivizibil al obligaţiei.In cazul în care obligaţia are un singur debitor şi un singur creditor şi caracterul indivizibil al
obligaţiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezultă din natura prestaţie părţile vor trebui să execute obligaţia de parcă
ar fi indivizibilă. Acest lucru rezultă de fapt şi din principiul indivizibiităţii plăţii. Între moştenitorii debitorului sau a
creditorului însă obligaţia va fi divizibilă.

3.GARANATIA DEBITORULUI

3.1 Definiti garantia debitorului ca mijloc de garantare de executare a obligatiilor. Garantia debitorului constituie un mijloc
juridic general de garantare a executarii obligatiilor intemeiat pe gajul creditorilor chirografari.este intotdeuna de natura
contractuala intrucit consituie un angajament asumat de debitor si consimtit de creditor privitor la executarea corespunzatoare a
obligatiilor.Acest angajament poate sa constea fie in obligatia debitorului la o prestatie neconditionata fie in obligatia lui la o
prestatie depasind obiectul prorpiu-zis al contractului.

3.2 Analizati asemanarile si deosebirile dintre garantia debitorului si alte MGEO.Ea este intotdeauna de natura
contractuala, ca si celelatle MGEO.2-obiecul garantiei consta in obligatia lui la o prestatie neconditionata sau la o prestatie ce
depaseste obietul propriu zis al contract, pe cind obiectul clauzei penale este o suma de bani sau un alt bun=arvuna, iar obiectul
gajului este orice bun mobil/imobil, corporal/incorporal.3-forma garantiei produce efecte doar daca e facuta in scriss,
nerespectarea formei scrise trage nulitatea acesteia=gaj, clauza penala,fidejusiunea, , iar in cazull arvunei nerespectarea formei
scrise nu atrage nulitatea act juridic ci decaderea partilor din dreptul de a acere proba cu martori in caz de litigiu.Garantia,gajul,
arvuna si fidejus garanteaza doar obligatiile contractuale, pe cind clauza penala poate sa garanteze si obligatii de alta natura cum
ar fi de ex cele delictuale. Attit garantia , gaj, clauza penala cit si fidejusiunea au aceleasi functii cum sunt stimularea debitorului
sa execute obligat in mod corespunzator si garantarea executarii obligatiilor, pe cind arvuna mai are si inka un scop-confirmarea
inkeierii contract. In cazul garantiei instanta de judecata, nu are dreptul de a reduce marimea prestatiei exagerate pina la limita in
care aceasta ar deveni neexagerata,cum se intimpla in cazul clauzei penale,ci lipseste garantia integral de efecte.In cazul
fidejusiunii se obliga sa execute o prestatie o alta persoana in locul debitorului,iar la garantie insasi debitorul. Arvuna e
reglementata in capitolul „mijloace de garantare a executarii obligatiilor”,tot asa si Clauza Pen,iar fidejusiunea in”Categorii de
Obligatii”,iar gajul”alte Drepturi reale”
3.3 Elaborati proiectul unei garantii a debitorului.
Garantie pt executarea obligatiei izvorite din contr de imprumut nr1 din 21.2.98
Eu,(numele)in calitate de debitor in cadrul raportului obligational de intoarcere a imrpumutului de 10000euro catre creditorul
(numele),ma oblig in kalitate de garantie sa prestez servicii

Testu 4

1.CLAUZELE CONTRACTUALE STANDART

1.1 Definit caluzele contactuale standar si identificati caracter unei asemenea clause.Clauzele contractuale standart sunt
clauzele formulate anticipat pt o multitudine de contracte pe care o parte contractanta(utilizator) le prezinta celeilate parti la
inkeierea contract.Caracterele:1-este o clauza formulata anticipat-atunci cind aceasta este imrpimata sau fixate intrun al mod pt o
utilizare mutipla.2-clauza este destinata utilizarii in mai multe contracte-nu reprezinta clauzele standart care sunt prevazute doar
pt folosirea intrun singur contract.3-clauza este prezentata celeilalte parti la inkeierea contract-aceasta presupune ca utilizatorul
cere unilateral acceptarea de catre aderent a clauzei contractuale preformulate fara ai acorca posibilitatea influentarii
continutului acesteia.

1.2 Identificati momentul includerii clauzelor contractuale standart.Clauzele standart devin parte a contractului numai cind
acestea au fost valabil incluse in contract de catre partile contactante. Clauzele standart devin parte a contr numai atunci cind
sunt satisfcatute anumite cerinte:1-aducerea expresa a clauzelor la cunostinta aderentului-utilizatorul trebuie sa comunice
aderentului continutul clauzelor in orice forma in scris sauoral in asa mod incit un adherent sa poata lua cunostinta de ele fara
dificultati.2-asigurarea posibilitatii effective aderentului de a lua cunostinta de continutul clauzelor sandart-acestea pot fi
comunikate prin afisharea mentiunilor respective la locul inkeierii contractelor atunci cind nu este cu putinta aducerea la
cunostinta a clauzelor fiecarui cocontractant in parte, cu conditia ca fishul sa fie suficient de vizibil si clar.La fel utilizatorul treb
sa ieie in considerare si handicapul aderentului(de ex:dac o pers are vedere slaba sau este oarba utilizatorul trebuie sa o
informeze intreo forma accesibila ei)3-aducerea la cunostinta a clauzelor la momentul inkeierii contract-la faza precontractuala,
dar nu mai tirziu de momentul in care aderentul isi manifesta vointa de a inkeia contract.4-acordul aderentului-acordul ca exista
cind aderentul a avut posibilitatea de a lua cunostinta la aceste clause si nu sa opus includerii lor in contract.
1.3 Explicati controlul clauzelor surprinzatoare.In functie de imprejurari si in raport cu aspectul exterior al contract,
dispozitiile din clauzele contractuale standart pot fi atit neobisnuite incit partea care contracteaza nu trebuie sa presupuna
existenta lor,nu devin clause contractuale. Aceste clause surprinzatoare creaza o discrepanta considerabila intre asteptarile
rezonabile ale aderentului si continutul real al acesteia.Pt a determina daca o dispozitie este sau nu surprinzatoare treb de tinut
cont pe de o parte de dispozitiile care sunt cuprinse in mod obisnuit in clausele standart utilizate in general in domeniul dat, iar
pe de alta parte, de imprejurarile concrete ale cazurilor, in special cu aparenta exterioara a contractului.Odata ce a fost inclusa o
clauza standart in contr urmeaza a efectua un control al acesteia din punct de vedere al echitatii.In primul rind clauza respectiva
se va examina prin prisma unui articol din CC care enumera un sir de clause standart considerate de legiuitor inechitabile prin
insasi natura lor.Daca nici o clauza nu va corespunde conditiilor din acest articol,mai este un articol care enumera o serie de
clause standar care de obicei in practica sunt inekitabile.In cazul in care nici o dispozitie nu cade sub incidenta acestor articole se
va recurge la aplicarea unui alt articol care prevede ca o clauza standart este lipsita de effect daca clauza vizata prejudiciaza
cealalta parte a contractului si acets prejudiciu este disproportional, contrar bunei credinte.In cazul in care clauzele standart nu
au devenit parte integranta a contract ori sunt nule in tot sau in parte, contract e valabil in partea ramasa.

2.SOLIDARITATEA CREDITORILOR

2.1 Definiti creantele soolidare si enumerate temeiurile de aparitie a acestora. Obligatiile solidare sunt acele obligatii cu
pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari
poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin lege, sau atunci
cind prestatia este indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele jurid, solidaritatea
trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2 Analizati continutul creantelor solidare.Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide intre subectii RJ
obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity intre
creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea
datoriei.In caz solidaritatii mixte este impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa
presupune existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde
la intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune existenta a 2 sau
mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate
pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al
R dintre creditori si debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2
grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii
solidari.

2.3 Evidentiati particularitatile reprezentarii creditor solidari.Dupa cum am mentioant mai sus,solidaritatea activa este acea
modalitate a obligatiei indivizibile cin 2 sau mai mutli creditori au drept sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata
pretinda intreaga prestatie,iar plata facuta de debitor unuia din creditori sa duca la stingerea obligatiei.In cadrul acesteia
solidaritati se evidentiaza 2 categorii de RJ: 1-R dintre creditorii solidatii si debitorul lor comun, 2-R dintre creditorii solidari
intre ei.1In R dintre creditorii solidari si debitorul lor comun legiuitorul consacra cu titlul de regula generala dreptul fiecarui
creditor solidar de a pretinde si primi plata integrala a creantei.Pe de alta parte plata facuta de debitor unuia din creditori duce la
stingerea obligatiei solidare si la eliberarea debitorului.Debitorul poate sa execute obligatia fata de oricare creditor atita timp cit
nici unul dintre ei nu a pretins executarea obligatiei.In cazul exercitarii unei actiuni de catre unul dintre creditori debitorul va fi
obligat sa execute obligatia doar afat de acel creditor.2In R dintre creditorii solidari regula este ca creditorii solidari se reprezinta
unii pe altii I n temeiul uniui mandata tacit de reprezentare in ceea ce priveste actele de conservare a obligatiilor.In baza acestui
principiu fiecare creditor solidar este dator sa conserve creanta colectiva,el nu este indreptatit sa intreprinda careva acte care ar
influenta negative asupre drepturilor celorlalti creditori.Creditorii profita de actele care au impact pozitiv asupra lor insa nu vor
putea sa aiba nici o influenta din partea efectelor negative ale actelor savirsite de unul din creditori.Deci, creditorul care a primit
plata intregii creante este obligat sa transmita partea din creanta care se cuvine fiecarui creditor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN COMPENSARE

3.1defintit compensarea ca mod de stingere a obligatiei.Compensarea este stingerea reciproka a uneia obligatii si a unei
creanta opuse, certe,lichide,deaceeasi natura si exigibile.Prin acest mijloc de stingere a oligat existente intre2 pers fiecare din ele
este concomitant creditor si debitor al celeilalte.Prin stingerea oblig prin compensare se vita pierderea de timp,efectuarea a 2
plati cu cheltuielile respective.Compensarea asigura egalitatea subiectelor RJ obligational si este o garantie adaugatoare in
executarea oblig.

3.2 Analizati regimul jurid al compensarii.Compensarea se poate face atunci cind se intilnesc o obligatie si o creanta opuse,
de aceeasi natura, care au ajuns la scadenta.Crenatele supuse compensarii se sting integral in caz in care ele sunt echivalente,iar
in caz ca ele nu sunt echivalente, se stinge doar creanta acoperita integral.Pt singerea oblig prin compensare, este necesar ca
uneia din parti sa faca declaratie fata de cealalta parte sis a fie intrunite cumulative urmatorale conditii:1-obiectul oblig sa fie
sume de bani, sau bunuri de aceeasi natura, in asa mod ca inaintea compensarii san u fie necesar acordul partilor prinvind
achimbarea obiectului prestatiei.2-creantele trebuie sa fie certe(adika san u fie eventuale),lichide(adika valoare sa fie
determinata sau determinabila) si exigibile(adika ajunse la scadenta)sau sa poata fi ceruta executarea.3-pertile sa participe la 2
oblig reciproce si de aceeasi natura,avind una fata de alta atit calitatea de debitor cit si cea de creditor. NU este admisa
compensarea creantelor daca obiectul prestatiilor este un bun sesizabil;privind plata pensiei alimentare;privind intretinerea pe
viata etc.

3.3speta In cazul dat

Test 5

1.CESIUNEA DE CREANTA SI PRELUAREA DATORIEI

1.1 Definiti cesiunea de creanta si preluarea datoriei.Cesiunea de creanta este contract prin care creditor transmite drept sau
de creanta , cu titlul oneros sau cu titlul gratuit, unei alte persoane.la aceasta participa 2 persoane:creditorul care transmite
creanta, numit cedent;dobinditorul creantei numit cesionar;debitorul creantei cedate numit debitor cedat.Partile contract de
cesiune sunt cedentul si cesionatul, debitorul cesionat fiind tert fata de contr de cesiune. Preluarea datoriei este o operatie jurid
prin care un debitor(debitor initial)transmite datoria sa unui tert(debitor nou)care se obliga in locul sau in fata creditorului.

1.2 Analizati conditiile cesiunii de creanta si a preluarii de datorie.C esiunea de creanta fiind un contract, trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de validitate a contractelor.Obiectul contr poate fi orice creanta transmisibila si sesizabila.Cesiuena
de creanta nu trebuie sa aduka atingere drept debitorilor si nici nu poate face obligatia acestuia mai oneroasa.Intrucit debitorul
nu este parte la contract comsimtaminul lui nu este necesar.Titularul unei creante o poate transmite ,fara comsimtamintul debitor
, unui tert,daca aceasta nu contravene esentei obligatiei intelgerii dintre parti sau legii.Cesiunea treb sa fie inkeiata in forma
ceruta pt actul jurid in al carui temei sa nascut creanta cesionata.
Datoria poate fi transmisa printrun contr inkeiat intre creditor si un tert,acesta substiutuindul pe debitorul initial.Datoria poate fi
transmisa si in baza unui accord inkeiat intre terti si debitorul initial cu donditia ca acest accord sa fie acceptat de catre
debitor.Nu se permite schimabera debitor fara comsimtamintul creditorului,pt ca creanta este un R personal.preluarea datoriei
trebuie sa fie inkeiata in forma ceruta pt actul jurid in al carui temei sa nascut datoria.Noul debitor poate opune creditorului
exceptiile care rezulta R dintre creditor si debitorul precedent,darn u poate prezenta spre compensare o crenta ce aprtine
debitorului initial.

1.3 Evidentiati particularit dintre:a)cesiunea de creanta si subrogatia; b)cesiunea de creanta si novatia c)cesiuena de
creanta si delegatia. Cesiunea este un mod de transmitere a obligatiei, iar novatia este un mod de transformare a obligatiei.
Deci, spre deosebire de cesiune unde obligatia este transmisa inclusiv cu accesoriile si garantiile ce o insoteau, novatia
presupune stingerea vechii obligatii si nasterea unei noi obligatii care nu este insotita de accesoriile si garantiile vechii
obligatii.Subrogatia- aceasta operatie se realizeaza prin acordul de vointa itervenita intre creditor si tertul care plateste datoria
debitorului.In acest caz nu este necesar acordul debitorului, insa dupa cum se poate ushor de remarca,subrogatia conventionala
comsimtita de creditor trebuie sa feie concomitenta cu plata.Subrogatia realizata anterior platii nu este altceva decit o cesiune de
creanta. Delegatia poate fo perfecta si imperfecta, delegatia imperfecta este operatia prin care creditorul delegatar accept ape
debitorul delegate, darn u consmite la liberarea debitorului delegate,pastrind ambii debitori.Delegatia perfecta si novatia prin
schimbare de debitor se suprapun, delegatiea perfecta find o novatie prin schimbare de debitor.

2.ACCEPTAREA OFERTEI

2.1 Dati notiune de acceptare a ofretei.Acceptarea ofertei reprez manifestarea de vointa a unei personae de a inkeia un
contract in conditiile ofertei care ia fost adresat.Acceptarea constituie un act juridic unilateral, pt a produce efecte juridice
accepatrea trebuie sa indeplineasca toate condtiile de validitate a actului juridic impuse de lege.acceptarea in principiu este
libera, nimeni nu este obligat sa accepte oferta.

2.2 Analizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea. 1-sa fie conforma ofertei-adika sa dea raspuns la toate
conditiile expuse in oferta,.orice modificare a ofertei este considerate o noua oferta si va produce efecta juridice numai daca va fi
acceptata de catre ofertantul initial.2-acceptarea trebuie sa fie neindoielnika.3-acceptarea trebuie sa prvina de la justa persoana-
daca oferta a fost adresata unei anumite personae , numai aceasta persoana o poate accepta.Daca insa este cazul unei oferte
publice , oferta poate proveni de la orice persoana care doreste sa inkeie contractul.4-acceparea trebuie sa fie facuta inainte ca
oefrta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata.Oferta devine caduca daca nu a fost acceptata in termen sau daca este stinsa.

2.3 Care sunt sit enumerate inCC cind acceptarea produce efecte jurid fara ca ofertatnul sa fie notficat.In ce conditii
produce efecte jurid acceptarea tacita. Legea nu prevede anumite cerinte speciala referitor la forma acceptarii, ea poate fi
expresa sau tacita.Acceptarea este tacita atunci cind rezulta cu certitudine din comportamentul destinatarului oefrtei.In virtutea
ofertei, a practicii stabilite intre parti si a uzantelor,acceptantul poate sasi manifetse comsimtamintul prin savirsirea unor actiuni
fara notificarea ofertantului.Aceste actiuni deseori marcheaza inceputul derularii contractului: clientul urca in autobus,
furnizorul expediaza marfa comandata etc. In legatura cu acceptarea tacita legea prevede ca tacerea nu valoreaza acceptarea daca
din lege, din practica stabilita intre parti si din uzante nu reiese altfel.Un exemplu de prevedere legala care confera tacerii
valenta de acceptare este tacita reconductiunii a contract de locatiune.Astfel daca R contractuale continuu in mod tacit dupa
expirerea contract de locatiune, acesta se considera prelugit pe un termen nedeterminat.Un alt exemplu ar fi prevederea la
contractul referitoare de prestari servicii sau atunci cind intre parti sa statornicit deja o practica pt acelasi tip de contract,se
considera ca partea contractului care primeste o noua comanda trebuie sa protesteze imediat daca intentioneaza sa refuze
comanda, altfel tacerea ei va valora ca acceptare.Partile prin contract lor pot sa convina ca simpla tacere dupa primirea ofertei
valoreaza ca cceptare.
3..ACTIUNEA OBLICA(SUBROGATORIE)

1.1 definiti actiunea oblica.

Actiunea oblica este acel mijloc judiciar prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cind acesta
refuza sau neglijeaza sa le exercite.Esenta actiunii oblice consta in aceea ca in cazul in care debitorul din neglijenta,din
nepricepere sau cu rea-credinta nu exercita anumite drepturi pe care le are asupra unor terte personae,prin aceasta micsorindu-si
patrimonial sau devenind insolvabil legea permite creditorului chirografar dreptul de a le exercita in numele debitorului sau
anumite actiuni.Actiunea oblica mai este numita si actiune subrogatorie pt ca este exercitata de creditor in locul
debitorului,avind acelasi rezultat ca si cum r fi fost exercitata nemijlocit de catre debitor.

1.2 Caracterizati conditiile inaintarii si efectele exercitarii actiunii oblice.

Pentru a putea inaintata actiunea oblica este necesar ca sa fie intrunite cumulativurmatoarele conditii:1deboitorul trebuie sa fie
inactive,adica el trebuie sa neglijeze sau sa refuse intentarea actiunii,micsorind prin aceasta gajul general al creditorilor
chirografari.2-Creanta creditorului sa fie:a)certa-adica ea trebuie sa fie ferma,adica san u fie eventuala deoarece in asa caz
creditorii nu au acces la exercitiul actiunii oblice,pt ca dr si interesele debitorului care sunt nascute din asemenea creante nu au
de suferit din cauza pasivitatii.b)lichida-sa aiba cuntumul sau volumul determinat.c)exigibila-adica sa se poata executa(ajunsa la
scadenta).3-creditorul trebuie sa aiba un interes legitim si serios pt a exercita actiunea oblica.-de ex exista un interes atunci cind
spre neglijenta sau refuzul debitorului de a exercita actiunile corespunzatoare acesta devine insolvabil,in caz contrar actiunea
este lipsita de interes.
Efectele-În cazul exercitării cu succes a acţiunii oblice, se evita micşorarea patrimoniului debitorului, căci prin efectul acţiunii
oblice, bunurile asupra cărora purta dreptul ce era ameninţat cu pieirderea este readus în patrimoniul debitorului. Drept urmare,
aceste bunuri vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari, fără ca creditorul care a exercitat acţiunea
oblică să aibă vreun drept de preferinţă faţă de ceilalţi creditori. De aceea acţiunea oblică prin efectele sale conserva gajul
general, garanţie comună a tuturor creditorilor aceluiaşi debitor.
1.3 Speta cu un contract de imprumut si ca secundus a depus cerere din numele lui pt accepta mostenirea lui primus.
Dupa cum am mentionat mai sus actiunea oblica este acea actiune in care creditorul exericta dr si actiunille debitorului sau
atunci cind acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite.Insa legislatia prevede anumite cazuri cind actiunea oblica nu se poate
inainta,unul dintre care este prezent si in speta data si anume Creditorul(primus)nu are dreptul de a inainta actiunea oblica in
cazul actiunilor cu caracter patrimonial care implica o apreciere subiectiva din partea titularului sau,cum este in situatia data
acceptarea unei mosteniri.

Testul 8

1.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

1.1 deosebiti notiunea de contr unilateral si act jurid unilateral. Este important nde deosebit actul juridic unilateral de actul
jurid unilateral.Astefel act jurid unilateral este rezulattul manifestarii vointei unei singure parti,de ex:testamentul procura.Contr
este intotdeauna un act jurid bi sau multilateral,adika un acod a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia
contractuala ii revine numai uneia din parti.

1.2 analizati clasificarea contr in dependenta de scopul urmarit de parti. In functie de scopul urmarit de parti,contr se
clasifica in:1-contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajul patrimonial pe care o parte il procura celeilalte partisau unui tert
ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(deex:contr de vinz cumpar, schimb).Cont cu titlul oneros la rindul lor se clasifica
in:a)contr commutative-acele in care existenta si intinderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata kiar la momentul
inkeierii cint, (de ex:contr de vinas cumparare, contr aleatorii)in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor de pinde de un
eveniment incert care poate sa aiba loc sau nu(de ex:cont de asigurare);2-contr cu titlul gratuity-acele contr in care avantajul
patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea avantajului corelativ(de ex:donatia, depozitul)Contractele cu
titlul gratuity se clasifica in;contr dezinteresate-in care dispunatorul face un serviciu gratuir gratificatului,dar nusi micsoreaza
patrimonial propriu(de ex:comodatul), si liberalitati-care dispunatorul face un serviciu gratuity gratificatului in urma caruia se
diminueaza patrimonial dispunatorui(de ex:contr de donatie).

1.3 descrieti importanta practica a clasificarii contr dupa scopul urmarit de parti. Importanta practica a acestei clasificari
se manifesta sub urmatorele aspecte:1-in scop protejarii intereselor persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restinsa, legea interzice inkeierea contr cu titlul gratuity in numele acestor personae de catre tutore sau
corator.2-in cazul contr cu titlul oneros obligatiile partilor si rsp lor contractuala sunt reglementate mai sever decit in cazul contr
cu titlul gratuity.incheierea contr cu titlul gratuti este supusa unor reguli mai stricte. (De ex:pt a proteja comsimtamintul
donatarului, legea stabileste ca contract de donatie sa fie inkeiat in forma autentica).4-in mod diferit se solutioneaza problema
revendicarii de catre proprietar a bunurilor aflate in posesiuneaunui dobinditor de buna credinta in functie de faptul daca bunul a
fost dobindit cu titlul oneros sau cu titlul gratuity.
2.Obligatiile divizibilie si indivizibile.

2.1definiti oblig divizibile si indivizibile.Obligatiile indivizibile saunt acele obligatii cu pluralitate de subiecte al caror obiect
nu este susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor, deci rezulta ca indivizibilitatea este de 2feluri:naturala
si conventionala. Obligatiile divizibile care mai sunt denumite in natura de specialitate obligatii conjuncte sunt acele oblih=gatii
ce leaga mai multi creditori sau mai multi debitori,intre care creanta sau datoria este divizibila,in sens ca fiecare creditor nu are
drept decit la partea lui si fiecare debitor nu datoreaza sin u poate fi urmarit decit pt partea lui.

2.2Analizati oblig divizibile cu pluraltate de debitori si oblig divizibile cu pluralitate de creditori. Obligatiile divizibile
constituie regula in materia obligatiilor cu pluralitate de subiecte.Oblig divizibile produce efecte specifice si anume:1- daca sunt
mai multi debitori fiecare este tinut si poate si urmarit numai pt plata partii sale din datorii.2- daca sunt mai multi creditori
fiecare poate pretinde de la debitor numai pt partea sa de creanta3-daca unul dintre debitori devine insolvabil consecintele
insolvabilitatii acestuia vor fi supotate de catre creditor, deoarece el nu poate urmari pe ceilalti debitori pt partea debitorului
insovabil.4-punerea in intirziere a debitorului sau intreruperea prescriptiei facuta din unul din creditori, nu profita si celorlalti
creditori, deoarece fieacre creditor actioneaza exclusive in apararea propriilor sale interese.Lafel punerea in intirziere a unui
debitor ca si intreruperea prescriptiei fata de un debitor nu preduce efecte fata de celialti debitori.

2.3Care sunt efectele indivizibilitatii reglementate in CC.

în cazul în care obligaţia este indivizibilă aceasta nu poate fi împărţită între subiectele ei active sau pasive, nici între
succesorii acestora. Regula care prevede că obligaţia este indivizibilă între moştenitorii debitorilor, fapt care nu se întîmplă
în cazul obligaţiilor solidare, oferă creditorilor un avantaj în plus.Fiecare debitor sau moştenitorii acestora pot fi constrînşi
să execute întreaga prestaţie care formează obiectul obligaţiei, iar fiecare creditor sau moştenitorii acestora pot să pretindă
întreaga prestaţie. Plata făcută de oricare dintre debitori oricăruia dintre creditori eliberează pe toţi debitorii faţă de toţi
creditorii. Succesorii debitorului vor fi obligaţi să execute întreaga prestaţie iar moştenitorii creditorilor vor putea pretinde
întreaga prestaţie indiferent de cotele lor din moştenire.Obligaţia nu devine indivizibilă prin faptul că părţile au stipulat în
contract că obligaţia este solidară. Este necesară să fie constatată voinţa expresă sau tacită a părţilor de a stabili caracterul
indivizibil al obligaţiei.In cazul în care obligaţia are un singur debitor şi un singur creditor şi caracterul indivizibil al
obligaţiei nu este stipulat expres sau tacit sau nu rezultă din natura prestaţie părţile vor trebui să execute obligaţia de parcă
ar fi indivizibilă. Acest lucru rezultă de fapt şi din principiul indivizibiităţii plăţii. Între moştenitorii debitorului sau a
creditorului însă obligaţia va fi divizibilă.
3. ARVUNA

3.1Definti arvuna si enumerate functiile. Este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi
pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. Mărimea arvunei nu este limitată după valoare, însă este
evident, că aceasta constituie doar o parte din prestaţia pe care trebuie s-o execute partea care dă arvuna.
Functiile:1-de plata-legea prevede ca arvuna se ia in calcul la executarea prestatiei.
2-de confirmare a incheierii contractului- arvuna este de natură să probeze încheierea contractului, atunci cînd nu există
înscrisuri sau alte dovezi în acest sens. Aceasta înseamnă că dacă părţile contractante nu contestă faptul transmiterii arvunei sau
dacă chiar şi-l contestă, însă acest fapt este probat prin dovezile corespunzătoare, contractul se consideră încheiat. Pe de altă
parte, dacă contractul prevede plata arvunei, ca o condiţie esenţială, atunci contractul nu se va considera încheiat, pînă cînd
partea obligată nu-şi va onora obligaţiunea în cauză, chiar dacă celelalte condiţii sunt respectate.3-de garantie- arvuna este
menită să tempereze interesul fiecărei părţi contractante de a face tot posibilul pentru ca contractul garantat cu arvună să se
execute, căci în caz de neexecutare a contractului, partea vinovată va suporta consecinţele negative, manifestate fie prin
pierderea arvunei de către partea care a dat-o, fie prin plata dublului arvunei de către partea care a primit-o.4-de compensare-in
ipoteza in care partea culpabila de neexecutarea obligatiior contractuale este tinuta sa repare prejudiciile cauzate
cocontractantului.In acets caz prejudicial va fi reparat in partea neacoperita prin plata arvunei.

3.2-Descrieti efectele neexecutarii obligatiilor garantate prin arvuna si evidentiati deosebirile dintre arvuna si avans.
Legea prevede ca in cazul in care executarea prestatiei nu s-a facut arvuna se restituie,desi legea nu contine prevederi exprese in
acest sens o asemena resituire poate avea loc doar atunci cind neexecutarea prestatiei a avut loc in virtutea unei intelegeri intre
parti prin care partile renunta expres la executare sau in cazul imposibilitatii fortuite de executare. dacă pentru neexecutarea
obligaţiei răspunde partea care a dat arvuna, ea va fi ţinută să repare prejudiciul, în partea ce depăşeşte valoarea arvunei. Dacă
pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, atunci ea va fi obligată să plătească dublul arvunei şi
suplimentar la aceasta să repare prejudiciul în partea ce depăşeşte valoarea ordinară a arvunei.
Arvuna se deosebeşte de plata în avans, care la fel ca şi arvuna constituie o plată preventivă, însă nu este în stare să confirme
încheierea contractului şi să garanteze executarea obligaţiei, căci partea care a efectuat o plată în avans este în drept să pretindă
restituirea, practic în toate cazurile de neexecutare a contractului, iar partea care a primit avansul, nu poate fi obligată nici într-
un caz să restituie dublul plăţii primite. Din acest considerent, pentru a evita eventualele litigii, părţile trebuie să stipuleze în
termeni expreşi, că plata preventivă a fost efectuată anume cu titlu de arvună. În caz de dubii, se va aplica prezumţia potrivit
căreia, suma plătită este considerată avans.

3.3Speta
Intelegerea cu privire la arvuna indifferent de suma ei trebuie sa fie intocmita in scris.legea nu prevede nulitatea ca sanctiune pt
nerespectarea formei scrise a acestui act juridic.prin urmare neindeplinirea cerintei in cauza va atrage decaderea partilor din
dreptul de a cere in caz de litigiu proba cu martori pt dovedirea actului juridic.

Testu 9

1.STRCTURA rj CIVIL OBLIGATIONAL

1.1Definiti obligatia in sens larg in sens ingust si in sens tehnik. In sens larg prin obligatie se intelege Rj in virtutea caruia
creditorul este in drept sa pretinda de la debitor executarea unei prestatii ce poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, de
regula sub sanctiunea constringerii de stat.In sens restrins termenul de obligatie desemneaza indatorirea debitor de a executa
prestatia promise creditorului.In sens ethnic termenul de obligatie deriva de la cuvintele latine “ob” si “ligare”ceea ce inseamna
a lega pe cineva pt ceva.

1.2 Analizati strctura RJ de obligatie. RJ obligational, la fel ca si orice alt RJ este compus din 3 elemente:1-
subiect2obiect3continut.Subeictele RJ obligational-pot fi atit PF cit si PJ au o calitate speciala-cea de creditor si
debitor.denumirile de creditor ai debitor pe care le poarta subeictele obligatiei sunt notiuni de gen utilizabile in toate RJ
obligationale.In divesre materii obligationale calitatea de debitor si creditor este desemnata pe termini speciali, cum ar fi vizator
comparator,antrepenor client etc.Marea majoritatea Rj obligationale sunt R complexe,adika fiecare parte are atit calitatea de
creditor cit si calitatea de debitor.2Obiectul RJ obligat il constit prestatia,adika conduit ape care creditorul o p[oate pretinde de la
debitor sip e care acesta este obligat sa o execute.prestatia poate consta in a da, a aface sau anu face ceva.prestatia de a da consta
in obligat debitor de a constitui sau a tranmsite un drept real(de ex:contr de vinz cyumparare,donatia)oblig de a aface consta in
indatorirea debitorui de atransmite un bun,a aexecuta o lucrare sau a presta un serviciu.obligatia de a nu face costa in indatoriea
debitor dean u face ceea c ear fi putut face in cazul in care nu siar fi asumat o asemenea obligatie.3Conitutul Rj obligational este
format din dr de creanta a creditor si oblig corelativa a debitorului.Din faptul ca dreptul de creanta si obligatia corelativa au un
character obligational rezulta ca si continutl Robligational are un character patrimonial.

1.3 Expuneti prpria opinie referitor la sanctiunea obligatiei.Argumentati pozitia. Sanctiunea este un element inerent al RJ
obligational, kiar daca CC nu pomeneste nimik dsp sanctiune sau dsp executarea silita al obligatiilor in caz de necessitate, din
dispozitiile C rezulta ca in caz de neexecutare benevola a obligatiei din partea debitor creditor poate recurge la forta de
contringere a statului pt aducerea la indeplinire a obligatiei.Sanctiunea obligatiei consta in mijloacele offensive pa care de regula
creditorul le poate exercita prin intermediul fortei de constringere a statului, pt a obtine executarea prestatiei ce I se datoreaza,
iar uneori doar posibilitatea legala de a refuza restituirea prestatiei execuatat voluntary de catre debitor.Anume sanctiunea
obligatiei sta la baza criteriului de clasificare intre obligatiile civile perfecte si obligatiile naturale.

2.TEORIA GENERALA A CONTRACTULUI

2.1 definit notiunea de contr. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se
modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii de contract.Din definitie rezulta ca contr
este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte personae , prin urmare este un act
juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi sau multilateral, adika reprezinta
rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

2.2 Analizati tiputirle contractelor dupa criteriul continututi lor. Dupa continutul lor contr se impart:sinalagmatice,
unilaterale.Un contr este sinalagmatik daca fiecare dintre parti se obliga reciproc astfel incit obligatia fiecaruia din ele sa fie
corelativa obligatiei celeilalte.In contractele sinalagmatice exista o corelatie si o interdependenta intre obligatiile reciproce ale
partilor: obligatia ce revine unei parti isi are cauza juridica in obligatia reciporca a celeialte parti.Fiecare parte are concominet
atit calitatea de creditor cit si calitatea de debitor fata de cealalta parte, (de ex, contr de vinz cumparare)Contractele unilaterale
sunt acelea care genereaza obligatii doar pt una din parti, in aceste contr o parte este numai creditor iar cealalta numai
debitor.(de ex comodatul, depozitul, mandatul etc).Clasificarea contr dupa continutul lor are importanta practica dupa regimul
juridic al efectelor produse de aceste 2 categorii de contracte.Caracterul reciproc si interdependent al oblig in contr
sinalagamatice determina anumite efecte sprecifice care nu pot fi gasite la contr unilaterale: de ex daca una din Partile
contractului sinlagmatik nu executa obligatiile sale contractuale, cealalta parte este indreptatita sa rezolutioneze contractul; daca
o prestatie din contr sinalagmatik devine imposibila din motive independente de parti, partea care treb sa execute prestatia
devenita imposibila pierde dreptul de a cere executarea oblig corelative.

2.3 Corelati notiunuile:obligatie-contract,act juridic unilateral-contr unilateral,obligatie complexa-contract

complex,inkeierea contr-kemare la oferta,contr-anticontr. 1o conexsiune strinsa exista intre notiunile contr si obligatie
deoarece contr este ptincipalul izvor al oblig civile, aceste notiuni sunt interdependente.Astfel reglementarile din CC “Dsp
obligatii in general” sunt aplicabile obligatiile contractuale.2Noitiunile de contr unilateral si act jurid unilateral nu sunt
identice.Actul jurid unilateral este rezultatul manifestarii vointei unei singure parti (de ex testamentul), iar contr este intotd un
act jurid bi sau multilateral, adika un acord a 2 sau mai multe vointe.Contr este unilateral atunci cind obligatia contractuala ii
revine numai uneia din parti.3Contr cmplexe sunt acele contr care imbina elemente ale unor contr diferite, numite sau nenumite,
pe cind obligatiile complexe pot fi obligatii cu pluralitate de subiecte, obligatii cu pluralitate de obiecte si obligatii
indivizibile.4.Prin incheierea contr se intelege realizarea acordului de vointa asupra clauzelor lui esnetiale, acordul se realizeaza
prin propunerea unei personae de a inkeia un contract facut unei alte personae-oferta,si consimtamintul destinatarului acestei
oferte de a incheia contr respective in conditiile preose de ofertant-accepatera ofertei, iar chemarea la oferta este o prepunere
adresata unui crec nedeterminat de personae si daca aceasta propunere nu contine nic o manifestare expresa a vointei de afi legat
prin acceptare.oasemena prepunere este o kemare la oefrta deoarece nici un cionsimtamint nu este inka dat, autorul prepunerii
voind sa exploreze posibilitatea de a initia negocieri in vederea inkeierii unui contract.5 Contr este acordul de vointa realizat
intre 2 sau mai multe personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ, pe cind anticontractul este un accord de vointa pe
care una din parti sau ambele parti se oblige sa inkeie in viitor un anumit contr, al carui continut essential este determinat in
present.

3.CLAUZA PENALA

1.1 Definti Clauza Penala. Cp e o prevedere contractuala princare partile anticipat evalueaza prejud stipulind ca debitprul in
cazul neexec oblig urmeaza sa remita creditorlui o suma de bani sau un alt bun. ) Clauza penală constituie unul din cele mai
frecvent întîlnite mijloace de garantare a executării obligaţiilor. După cum rezultă din definiţia dată în alin.1 al acestui articol,
clauza penală constituie o evaluare convenţională şi prealabilă a eventualelor prejudicii pe care debitorul va fi obligat să le
plătească în cazul neexecutării prestaţiei la care s-a îndatorat. Ea poate fi stipulată fie în contractul ce dă naştere raportului
obligaţional, fie într-o convenţie ulterioară încheiată înainte de momentul în care intervine neexecutarea prestaţiilor datorate de
debitor. Condiţiile de fond ale clauzei penale sînt aceleaşi ca şi ale contractului principal la care se referă, ţinîndu-se însă seama
şi de caracterul ei accesoriu, de vreme ce validitatea obligaţiei principale constituie o condiţie esenţială pentru existenţa clauzei
penale. Dacă obligaţia principală este nulă ori se stinge, atunci şi clauza penală va fi nulă ori se va stinge. Nulitatea clauzei
penale nu duce la nulitatea obligaţiei principale.

1.2 Analizati continutul clauzei penale..Continutul CP este in mod usual o suma de bani determinata sau determinabila
numiate penalitate. ) Obiectul clauzei penale îl formează o sumă de bani determinată fie global, fie procentual, în raport cu
valoarea obiectului contractului la care se referă. Se consideră că clauza penală este stabilită în mărime fixă, cînd contractul
prevede o anumită sumă de bani (de exemplu, 1000 lei) pe care debitorul este obligat s-o plătească creditorului în cazul în care
nu-şi execută obligaţia asumată. Cea de-a doua modalitate de stabilire a clauzei penale, se face prin stipularea unei cote
procentuale din valoarea totală a obligaţiei sau doar a părţii neexecutate. Spre exemplu, în cazul în care antreprenorul execută
lucrarea de o calitate inferioară celei convenite, va fi ţinut să achite o clauză penală în mărime de 20 % din valoarea contractului.
Pentru cazurile în care obligaţia se execută cu întîrziere, plata clauzei penale se stabileşte în dependenţă de perioada de
întîrziere. Spre exemplu, în cazul în care vînzătorul nu transmite cumpărătorului bunul în termenul stabilit de contract, va achita
o penalitate de 0,1 % din valoarea bunului, pentru fiecare zi de întîrziere.
Elementele-1este o prevedere contractuala,2-prin Cp partile evalueaza anticipat prejud cauzat prin neexecutare.3-CP este o
garantie personala-nu confera creditorului anumite drepturi preferentiale in raport cu alti creditori ai aceluiasi debitor,dar
totodata nui confera acestuia nici dr de a urmari bunul sau suma prevazuta in contract in calitate de CP indiferent de faptul la
cine s-ar afla.

1.3 Evidentiati particularitatile CP Inclusive,alternative si exclusive.O primă regulă cu caracter general, acordă creditorului
dreptul de a pretinde repararea prejudiciului în partea neacoperită prin clauza penală (clauza penală inclusivă). Această regulă se
justifică prin faptul că partea vinovată de neexecutarea obligaţiei este ţinută să repare prejudiciul nu numai în cazul în care
obligaţia este garantată prin clauză penală, dar chiar şi în cazul în care aceasta n-ar fi fost garantată. Pentru a obţine repararea
prejudiciului în partea neacoperită prin clauza penală, creditorul va trebui să dovedească toate elementele răspunderii
contractuale şi, în primul rînd, existenţa şi întinderea prejudiciului a cărui reparare o pretinde. Numai în aşa fel se va putea de
stabilit dacă prejudiciul întrece valoarea clauzei penale şi respectiv suma cu care se depăşeşte clauza penală.
Prin derogare de la regula generală susmenţionată, în cazurile prevăzute de lege sau contract, creditorul poate cere sau
despăgubiri, sau penalitate (clauză penală alternativă), poate cere repararea prejudiciului peste penalitate (clauză penală
punitivă) sau poate cere doar penalitate (clauză penală exclusivă). Este de remarcat faptul că, în toate cazurile în care
creditorul va cere plata despăgubirilor, el va fi ţinut să probeze, după regula generală, existenţa şi întinderea prejudiciului, iar
în cazul în care va cere plata clauzei penale, va fi ţinut să dovedească numai existenţa obligaţiei contractuale şi faptul că
aceasta nu a fost executată, fiind astfel scutit de sarcina de a proba mărimea prejudiciului, deoarece prejudiciul a fost evaluat
cu anticipaţie încă la momentul încheierii contractului.

Test 6

1.OFERTA DE A CONTRACTA

1.1dati notiunea de oferta.Oferta este propunerea adresata unei sau mai multor persoane care contine toate elementele esentiale
ale viitorului contract si care reflecta vointa ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.Oferta este un act juridic unilateral-o
manifestare de voita facuta cu scopul de aproduce efecte juridice.In acest sens oferta trebuie sa indeplineasca toate conditiile
actului juridic(obiect, cauza, capacitate, comsimtamint).

1.2 analizati conditiile de valabilitate a ofertei.Pt valabilitatea ofertei sunt necesare aceleasi conditii de valabilitate ca si pt
oricare act juridic civil.Conditiile sunt:1-oferta treb sa fie ferma-adika ea trebuie sa exprime vointa neindoielnika a utorului ei de
a se oblige in sens juridic in caz de acceptare.2-oferta trebuie sa fie precisa si completa-ea trebuie sa cuprinda toate elementele
necesare pt realizarea acordului de vointa, astfel incit contract sa fie inkeiat prin simpla ei acceptare.3-treb sa fie univoka- oefrta
este univocal atunci cind nu este facuta cu careva reserve , in asa fel incit san u creeze careva stari de echivoc.4-treb sa fie
serioasa-nu va fi oferta propunerea facuta in gluma sau in orice alt mod din care ar rezulta cu certitudine dupa imprejurari sau
obiceiuri ca persoana respective nu a intentionat sa se angajeze juridic

1.3 care sunt conditiile revocarii ofertei prevazute in CC?care oferta este irevocabila?dar care oferta este caduca?
Revocarea ofertei se solutioneaza diferit in functie de faptul daca propunerea se face unei personae prezente,sau daca ea se face
unei personae absente,precum si daca intre oferta si acceptare curge un interval de timp:1in caz in care oferta este facuta unei
personae prezente adika ofertantul si destinatarul ofertei se afla in acelasi loc, fara sa se fi acordat un termen pt a o accepta,
oferta il oblige pe autorul ei numai daca a fost acceptata imediat, integral si fara reserve.Daca oefrta nu este acceptata imediat,
ofertatnul nu are nici o obligatie.2In cazul in care oferta e facuta unei personae absente distingem 2 situatii:a)oferta poate fi
revocata de catre ofertant daca revocarea ajunge la detinatar cel tirziu odata cu oferta;b)daca oferta include un termen pt
acceptare, ea nu poate fi revocata pina la expirarea acestui termen;daca termenul pt acceptare nu este stability sau daca acest
termen este nejustificat de mik,oferta nu poate fi revocata in termenul necesar pt ca destinatarul sa poata exprima acceptarea si
ca raspunsul sa ajunga la ofertant conform circumstanelor cauzelor.Oferta este caduca:1 daca nu a fost acceptata in termen;2daca
oferta este respinsa.

2.SOLIDARITATEA DEBITORILOR

2.1Definiti obligatiile solidare si enumerate temeiurile de aparitie a obligatiilor solidare. Obligatiile solidare sunt acele
obligatii cu pluralitate de subiecte in cadrul caror fiecare creditor poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre
debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a presatiei datorate creditorilor.Solidaritatea se naste prin act jurid, prin
lege, sau atunci cind prestatia este indivizibila,solidaritatea nu se prezuma.Atunci cind izvorul solidaritatii il consttituie actele
jurid, solidaritatea trebuie sa fie stipulata expres,deoarece ea contituie o exceptie de la regula divizibilitatii datoriei.

2.2Analizati continutul obligatiilor solidare. Solidaritatea presupune faptul ca datoria sau creanta nu se divide intre subectii
RJ obligational.Exista 2 modalitati de solidaritate- active si pasiva si o varietate mixta.Solidaritatea active apare ca solidarity
intre creditori,care impiedika divizarea creantei,iar solidarity pasiva apara ca solidarity intre debitori care impiedika divizarea
datoriei.In caz solidaritatii mixte este impiedikata in egala masura atit divizarea creantei cit si divizarea datoriei.Solidarit activa
presupune existenta a 2 sau mai multi creditori care au dreptul sa pretinda la o prestatie in asa fel incit fiecare sa poata pretinde
la intraga prestatie,iar pretaita facuta unuia dintre creditori elibereaza debitorul.Solidaritatea pasiva presupune existenta a 2 sau
mai multi debitori care datoreaza o prestatie in asa fel incit fiecare este dator se efectueze intrega prestatie, iar creditorul poate
pretinde fiecaruia din debitori executarea obligatiei.Efectele jurid ale solidaritaii active se analizeaza in 2 planuri dstincte:cel al
R dintre creditori si debitori si cel al R dintre creditori.La fel ca si solidaritatea activa, solidaritat pasiva genereaza simultan 2
grupe distincte de RJ:pe de o parte R dintre codebitorii solidari si creditorul lor comun, iar pe de alta parte R dintre codebitorii
solidari.

2.3descrieti efectele incapacitatii de plata a unuia dintre debitorii solidari.In ce situatii se admite reprezentarea
codebitorilor solidari? In raporturile dintre creditor si detorii solidari regula este ca fiecare codebitor este obligat fata de
creditor ca si cum el ar fi singurul debitor al acestuia.Debitorul solidar actioenaza fata de creditorul comun si pt ceilalti
codebitori.fiecare codebitor solidar este tinut sa execute obligatia fata de creditorul comun.debitorul fata de care a fost
promovata actiunea nu poate opune diviziiunea creantei si va fi obligat sa plateasca in intregime. Daca unul din codebitorii
solidari este in incapacitate de plata, atunci riscul insolvabilitatii va fi suportat de catre ceilalti codebitori, din caest punct de
vedere lit de spec analizeaza solodaritatea ca o garantie de executare a obligatiilor. In R dintre debitorii solidari regula este ca
debitorul solidar care a platit intreaga creanta este in drept sa promoveze o actiune de regres fata de ceilalti codebitori.La nivelul
acestor legaturi dintre debitori obligatia nu poarta un caracter indivizibil, ea este divizibila corespunzator cotelor parti din datorie
a fiecarui debitor.

3.STINGEREA OBLIGATIEI PRIN EXECUTARE

3.1Enumerati conditiile care trebuie sa le intruneasca executarea pt a atrage sintgerea obligatiei. Obligatia treb executata
in modul corespunzator cu buna credinta , la locul si in momentul stabilit. Cel mai important mod de stingere a obligatiilor este
executarea obligat efectuata in mod corespunzator.RJobligational inseamna drept creditorului de a pretinde debitorului sad ea, sa
faca sau san u faca ceva,prestatii pe care acesta din urma este indatorat sa o execute,sub sanctiunea constringerii de
stat.executarea acestui raport are ca effect eliberarea debitorului de datorii si stingerea obligatiei.Executarea oblig poate fi
directa sau in natura si indirecta sau prin echivalent.

3.2Caracterizati darea in plata ca mod de stingere a obligatiilor prin executare.Stabiliti asemanarile si deosebirile dintre
darea de plata si novatie. Obligatia se poate stinge si in cazul in care creditorul accepta o alta executare in locul celei
datorate.Acest mod de stingere este denumit darea in plata.Darea in plata presupune transmiterea de catre debitor creditorului, in
locul prestatiei datorate a unui alt bun, plata unei sume de bani,prestarea unor servicii etc.Termenul, modalitatea executarii prin
darea in plata sunt stabilite de parti.Esential este ca creditor si debitor obligatiei au convenit asupra acestui mod de executare cu
ocazia executarii,sin u in momentul contractarii obligatiei.darea in plata stinge R de obligatie cu toate accesoriile si gantiile sale
personale sau reale.daca oblig a fost inkeiata in forma scrisa si executarea ei urmeaza sa fie stinse cu probe scrise.In urma
executarii obligatiilor creditor treb sa confirme executarea obligatiei prine eliberarea chitantei;restituirea titluilui original cu
confirmarea executarii.Restituirea de catre creditor a documentului constatator a executarii creantei confirma o plata reala si
semnifica elibereea debitor de prestatie si stingere a obligatiei sale.Novatia spre deosebire de darea in plata nu inceteaza RJ
dintre parti, deoarece obligatia care se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectii obligatiei raminind aceiasi.Atit darea
in plata cit si novatia stinge si obligatiile accesorii.In cadrul novatiei partile sting o obligatie veche si o inlocuiesc cu o obligatie
noua, ceea ce nu este in cazul darii in plata.

3.3speta. Conform regulii generale, stingerea obligatiei se legalizeaza prin aceleasi modalitati ca si adoptarea ei,cum este in caz
dat contr de imprumut, respective din aceasta reiese ca stingerea obligatiei a trebuit consemnata printrun inscris indifferent de
faptul cine sun t partile contr si de suma act juridic.Primus nu a profitat de dreptul ce ia fost acordat pt a cere ca prmirea
executarii sa aiba loc in forma indicate de lege(dr de a primi kitanta si de a cere titlul original) si sia asumat riscul efectelor
nerespectarii formei scrise a actului juridic si anume dreptul de a cere proba cu martori pt a dovedi ca executarea a avut
intradevar loc., el va trebui sa dovedeasca ca a achitat datoria in marime de 5000lei prin alte mijloace.
Testul 7

1.NOTIUNEA SI CLASIFICAREA CONNTRACTELOR

1.1 Dati notiunea de contr civil si evidentiati elementele acesteia. Contr este acordul de vointa realizat intre 2 sau mai multe
personae in care se stabilesc, se modifica sau se sting RJ.Aceasta definitie constituie elementele constitutive ale notiunii de
contract.Din definitie rezulta ca contr este un act volitiv indreptat spre nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi cu alte
personae , prin urmare este un act juridic.Esential in contract este acordul de vointa,fapt ce arata ca contract este un act jurid bi
sau multilateral, adika reprezinta rezultatul vointei concordate a doua sau mai multe parti.

1.2 Analizati criteriile de clasificare a contr enumerate in CC. Exista mai multe criterii de clasificare a contractelor:1-dupa
continutul lor se impart in:a)sinalagmatice;b)unilaterale. Contr sinalagmatik este sinalagmatik atunci cind fiecare dintre parti se
obliga reciproc, astfel incit obligaita fiecareia din ele sa fie corelativa obligatiei celeilalte.In aceste contr exista o corelatie si o
interdependenta intre obligatiile reciproce ale partilor.Fiecare parte are concomitent atit calitatea de creditor cit si cea de debitor
fata de cealalta parte(contr de locatiune, vinzar-cumparare).Contr unilaterale sunt acele contr care genereaza obligatii doar pt
una din parti,in aceste contracte o parte este numai creditor iar cealalta numai debitor(comodatul, mandatul etc) 2-dupa scopul
urmarit de parti:a)contr cu titlul oneros-acele contr in care avantajului patrimonial pe care o parte il procura celeilalte parti sau
unui tert ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ,(contr de vinzar –cumparare, locatiune etc).Contr cu titlul oneros la
rindul lor se clasifica in:-contr comutative- contr in care existenta si intiderea prestatiilor partilor este certa si poate fi apreciata
kiar la momentul inkeierii contr; -contr aleatorii- in care existenta sau intinderea prestatiilor partilor depinde de un eveniment
incert, astfel incit la moment incheierii contr nu se poate cunoate si nu se poate aprecia cu certitudine cistigul sau pierderea
fiecarei parti.b)contr cu titlul gratuit- acele contr in care avantajul patrimonial conferit uneia din parti nu are drept scop obtinerea
avantajului corelativ(donatia,comodatul).Contr cu titlul gratuit la rindul lor se clasifica in :- contr dezinteresate- in care
gratificatorul nu-si micsoreaza patrimoniul propriu (comodatul); -liberalitati- cntr prin care se opereaza un transfer de valori
patrimoniale de la dispunator la gratificat, transfer care diminuiaza patrimonial dispunatorului(donatia). 3-dupa modul de
formare: a)consensuale-care se inkeie prin simplul accord de vointa a partilor;b)solemne-care pe linga acordul de vointa mai este
nevoie de indepilinirea unor formalitati impuse de lege sau conventite de parti; c)inregistrate- pt a fi valabile sau opozabile
tertilor trebuie sa fie inregistrate in modul stabilit de parti d)reale-contr pt a caror formare pe linga acordul de vointa mai este
necesar trimiterea unui bun de catre una dintre parti catre cealalta. 4-dupa modul de executare:a)cu executare instantanee-acele
contra care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se executa dintr-o data(contr de vinzare cumparare) b)contr de
executare succesiva-a caror executare se desfasoara in timp fie ca o prestatie continua fie ca o succesiune de prestatie(contr de
asigrare,locatiune)

1.3 Care este continutul reglementarilor din CC referitoare la forta obligator a contr si la obligatia de a contracta.
Obligativitatea contr prezinta o importanta fundamentala atit pt raporturile dintre partile contractante cit si pt certitudinea si
eficientii RJ. In conformitate cu acets principiu partile contractante sunt tinute sa execute in tocmai prestatiile la care s-au
obligat, obligatiile contractuale trebuie sa fie efectuate cu buna credinta, care intruneste in sine obligat de loialitate si oblig de
cooperare.Obligat de loialitate impune partilor contractante abtinerea de la savirsirea oricaror actiuni dolosive sau culpabile in
executarea obligatiilor.Obligatia de cooperare consta in indatorirea partilor de a facilita reciproc executarea contr in vederea
asigurarii echilibrului prestatiilor.Forta obligatorie a contractului mai presupune ca contr nu poate fi modificat sau desfiintat prin
vointa uneia dintre partile contractante. Conform CC obligarea la inkeierea unui contr este interzis, cu exceptia cazurilor cind
oblig de a contracta este prevazuta de CC, de lege sau daca reiese dintro obligatie asumata benevol.CC prevede cazuri cind
inkeierea contr de catre anumite categorii de subiecti este obligatorie, de ex:daca detine o pozitie dominata pe piata una dintre
partile contractante este obligata sa contacteze in acest domeniu, legea la fel prevede si alte cazuri de inkeiere obligatorii a unor
contr:de ex:legea cu privire la asigurari, prevede inkeierea obligatorie a contr de asigurare a detinatorilor de autovehicule.

2.CLASIFICAREA OBLIGAT

2.1 Enumerati criteriile ce stau la baza clasificarii obligatiilor.Care din criteriile de clasificare a obligat au fost
reglementate in CC. Multitudinea obligatiiilor impune necesitatea clasificarii dupa mai multe criterii:1-dupa izvorul
lor:a)obligatii izvorite din acte jurid, care se subclasifica in :-obligat nascute din contr; -oblig nascute din acte jurid
unilaterale;b)oblig izvorite din fapte juridice, se grupeaza in :-obligatii ce rezulta din fapte juridice licite;-obligatii ce rezulta din
fapre juridice ilicite. 2-dupa obiectul lor:a)preluat din dreptul roman:de a da, da a face, da a nu face, b)pozitive , negative,c) in
literatura moderna: obligatii determinate si obligatii de mijloace.3-dupa sanctiunea lor: a)civile;b) naturale, care se subclasifica
in:- obligatii civile degenerate si obligatii civile avortate.4- dupa opozabilitatea lor: a)obligatii obinuite ,b) reale, c)opozable
tertilor. IN CC, obligatiile se clasifica dupa obiectul lor, dupa izvorul lor si dupa santiunea lor.
2.2Analizati urmatoarele categorii de obli:a)de a da, de a face si de a nu face; b)obligatii naturale si civilie;c)oblig de
rezultat si mijloace. A)obligatia de a da inseamna indatoriea debitor de a constitui sau de transmite un drept real(deex:oblig
debitor gajist de a constitui in favoarea creditorului sau un drept de gaj sau de ipoteca),obligatia de a face este indatoriea subiect
pasiv de a efectua o lucrare un serviciu sau orice prestatie pozitiva inafara celor care se incadreaza in categoria prestatiilor de a
da(de ex:oblig de a executa o lucrare,obligat vonzator de a preda lucrul vindut).obligatia de anu face consta intr-o condutia
negativa, adika in abtinerea debitor de la ceva ce ar fi putut face daca nu sar fi obligat fata de creditor(de ex:obligatia autorului
care a inkeiat un contr de editare cu o anumita editura de a nu ceda altei edituri dr la difuzarea operei sale.) b)obligatiile civile
sunt acele obligatii a caror executare este garantata prin forta de constinfgere a statului atunci cind deboitorlul refuza sau
neglijeaza sasi onoreze obligatiile asumate, obligatiile naturale sunt acele obligatii in privinta carora nu se poate pretinde
executarea silita, acestea la rindul lor se clasifica in 2 subcategorii:- obligatii degenerate-acele care initial sau nascut ca obligatii
civlie perfecte; iar ulterior prin efectul prescriptiri extinctive sia pierdut sanctiunea cu care erau inregistrate.- obligatiile avrotate-
acele care sau nascut de la bun inceput fara a fi insotite de santiunea in justitie( de ex:obligatii care rezulta din jocuri de noroc
neautorizate) c)obligatiile derezultat- acele indatoriri juridice care au ca obiect procurarea de catre debitor a unui rezultat
determinat in folosul creditorului sau a persoanei desemnate de acesta.In cazul acestei categorii este obligatoriu atingerea
rezultatului indiferent de mijloacele depuse de debitor pt Atingerea rezultatului respectiv.Debitor va rsp pt neexecutarea
obligatiei kiar daca a depus intreaga sa diligenta pt obtinerea rezultatului,insa rezultaul nu a fost obtinut.Obligatiile de mijloace –
acele in care debitor are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intraga diligenta pt a obtine u n
anumit rezultat insa fara indatorirea de a realiza sau a garanta acel rezultat

2.3 descrieti semnificatia nasterii obligatiei la negocierea contrct si evidentiati particularitatile aparitiei obligatiei la
negocierea contr si aparitia obligatiei din anticontract. O obligatie se poate naste prin inrtierea si desfashurarea negocierilor
de inkeiere a contr, aceasta seminifica ca o obligatie se poate naste si in etapa precontractuala, de aici decurg anumite consecinte
importante:neexecutarea obligatiei esumate va atrage responsabilitatea debitorului sau.Faza precontractuala a negocierilor intra
in domeniul juridic,participantii la negocieri dobindind drepturi si asumindusi obligatii juridice. O parte negiciatoare poate cere
celeilate parti companesarea cheltuielilor facute la incheierea contr daca in urma vinovatiei celelaltei parti, nu a fost
inkeiat.Anticontrcatul este un acod de vointa prin care una dintre parti sau ambele parti sa inkeie in viitor un anumit contract a
carui continut esential este determinat in prezent. Anticontract nu poate fi revocat de catre promitent in nici un caz,
nerespectarea anticontr atrage rsp contactuala a promitentului.Beneficiarul este in drept sa ceara promitentului si tertului de rea
credinta cu care a contracta promitentul, incalcind promisiunea de a contracta reparea prejudiciului cauzat prin nerespectarea
promisiunii de a contracta.

3.NOVAITA

3.1Definiti novatia si determinati natura ei juridica. Novatia este o operatie juridica prin care partile sting o obligatie veche
si o ilocuiesc cu o obligatie noua.Stingerea oblig veche si nasterea noii obligatii au loc concomitent,in baza unuia si aceluiasi act
juridicSpre deosebire de alte acorduri ale partilor care duc la stingerea obligatiilor cum ar fi spre exepmlu darea in plata novatia
nu inceteaza Rj dintre parti, pt ca oblig care se stinge este inlocuita cu alta care se executa,subiectele oblig raminind aceleasi.

3.2Descrieti conditiile si efectele novatiei. Pt valabilitatea actului de novatie se cer a fin intrunite toate conditiile de
valaibilitate pe care trebuie sa le intruneasca orice act juridic.pe linga aceasta novatia presupune si respectarea urmatoarelor
conditii:1-existenta unei obligatii valabile care urmeaza sa se stinge prin novatie,caci daca aceasta obligatie este lovita de o
nulitate absoluta ea nu poate forma obiectul unei novatii,iar daca este lovita de nulitate relativa atunci ea poate fi novata,pt ca
intentia de a nova implica o prealabila renuntare la invocarea nulitatii si deci vointa de a o confimra.2-nasterea unei obligatii noi
valabile,pt ca numai prin existenta ei valabila se stinge vechea obligatie si se infaptuieste novatia.3-noua obligatie treb sa contina
un element nou fata de cea veche, acest element trebuie sa priveasca unul din elementele constitutive ale obligatiei cum ar fi
schimbarea uneia din parti, schimbarea obiectului etc.4-intentia pertilor de a nova-in lipsa acesteia crearea unei obligatii noi prin
introducerea la obligatia veche a unui element nou, nu este suficienta pt a determina novatia.Numai vointa partilor exprimate in
mod cert si neechivvoc constituie o dovada a actului de novatie. Stingerea obligatiei din novatie produce aceleasi efecte ca si
plata, obligatiunea novata disparind cu toate accesoriile sale, iar drepturile creditor neputind sa derive decit din noua
obligatie.Odata cu vechea obligatie se vor stinge si garantiile reale si personale a le ei.

3.3speta Violenta este o cauza de nulitate relativa care a fost acoperita printrun comsimtamint tacit, deci primul raport a fost
confirmat deci rezulta ca si al doilea e valabil.Instanta nu va anula contract cil va obliga sa achite 20000 dolari.