KINETOTERAPIA ÎN AFECȚIUNILE NEUROLOGICE

CURS 1
SEMIOLOGIE NEUROLOGICA:
1. Semnele meningeale: meningele – structura de acoperire a organelor sistemului
nervos central. Structura formata din: 3 foite, cea mai importanta- DURAMATER (
la acest nivel se produce o inflamatie- semne meningeale)

REDOAREA DE CEAFA (R.C): defineste rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, insotita

de durere, la incercarile de mobilizare, voluntara sau pasiva. Se determina cu pacientul in
D.D, si membrele inferioare in extensie, examinatorul imprima miscari de flexie a capului pe
torace.
In cazul redorii de ceafa barbia nu poate atinge toracele din cauza unei rezistente la flexia
pasiva.
R.C poate aparea in :
- meningite
- hemoragii subarahnoidiene
- iritatie chimica prin injectarea unor medicamente pe canalul medular
- invazia neoplazica a meningelui sau a radacinilor nervoase

R.C se evidentiaza prin mai multe semne :

- semnul trepiedului (AMOSS) – la ridicarea din senzand, pacientul isi plaseaza mainile in
spate, si preseaza in spate, pentru a-si sustine corpul
- semnul KERNIG - I – examinatorul incearca sa flecteze coapsa pacientului, ridicand
membrul inferior deasupra patului cu genunchiul in extensie –apare flexie involuntara
genunchi. II- pacient in D.D cu coapsa flectata la 90, incercarea de a extinde gamba produce
durere si limitarea extensiei. OBSERVATIE : semnul este pozitiv daca extensia nu este mai
mare de 135 grade ( durerea apare inainte de a atinge 135 grade)
- semnele BRUDZINSKI – I . kinetoterapeutul plaseaza o mana sub capul pacientului, care
este in D.D. cu M.I in extensie, si in flecteaza capul pe piept, in timp ce cealalta mana apasa
pieptul pacientului pentru a prevenii ridicarea pacientului din planul patului. Se produce
flexia gambelor pe coapse si flexia coapselor pe abdomen. II – flexia pasiva a unei coapse pe
abdomen in conditiile in care genunchiul este in extensie, produce flexia gambei pe coapsa si
a coapsei pe bazin la celalat membru inferior
MOTILITATEA :
ORTOSTATIUNEA- pasul I: Observam atitudinea pacientului in pat eventual atitudinile
particulare.
- Pozitia in cocos de pusca, membru flectat – MENINGITA
- M.I flectat la nivelul soldului si genunchiului la un anumit nivel - SCIATICA
Pasul II: se invita pacientul sa stea in ORTOSTATISM si observam : pozitia corpului ca
intreg, pozitia unor segmente fata de altele ( Cap, extremitati), eventuale deviatii ale coloanei
( Cifoze, Scolioze, Lordoze, Hiperlordoze), eventuale asimetrii.
Se cere pacientului sa stea : in picioare cu picioarele apropiate strans, intai cu ochii inchisi,
apoi cu ochii deschisi si se noteaza deviatiile. Se cere pacientului sa stea intr un picio, pe
calcaie si pe varfuri si cu un picior in fata celuilalt. Se da pacientuluiun impuls usor ptr a se
dezechilibra si se urmareste daca pacientul are tendinta sa cada intr-o parte, inainte sau
inapoi.

IN OROTSTATISM DE URMARESTE SEMNUL ROMBERG – evoca

tulburarile de echilibru.
1. Semnul ROMBERG Varianta vestibulara, apare lent dupa inchiderea ochilor, caderea
este de partea leziunii, MODIFICARILE POZITIEI CAPULUI DUC LA MODIFICAREA
SENSULUI CADERII
2. Semnul ROMBERG varianta cerebeloasa, cerebelul este considerat sediul mai multor
functii ptintre care si echilibrul.
3. Semnul ROMBERG cu varianta tabetica, apare imediat dupa inchiderea ochilor.

MERSUL : se testeaza cu ochii inchisi apoi cu ei deschisim, se cere pacientului sa mearga

inainte inapoi, apoi in jurul unui scaun, pe varfuri si pe calcaie, in line dreapta, tandem (
punand calcaiul piciorului dinfata la varful piciolui din spate), sa mearga inainte si se intoarca
repede, sa mearga 6-8 pasi inainte si apoi inapoi cu ochii inchisi.
DREPTACI , STANGACI : asimetria utilizarii membrelor se exprima mai evident la nivelul
membrelor superioare, fiind o asimetrie constienta. Examenul manualitatii in general se
bazeaza pe : opinia subiectului si pe chestionare standardizate. Aceste chestionare aduc
informatii despre performantele fiecarei maini. Ptr copii( introducerea unei tije intr o gara,
stergerea cu o radiera, piptanat, utilizarea unei linguri, lustruirea pantofilor, turnarea apei
dintr un recipient in altul, folosirea unui picurator, intorducerea siretului la pantof, activarea
unui coplotel) chestionarele AUZIAS, ptr adulti EDINBURGH ( maturat, aprinderea unui
chibrit, taierea cu foarfeca, deschiderea unei cutii, scris, desen, aruncare, taierea cu cutit,
periatul pe dinti, utilizarea unei linguri) .
Analiza datelor din aceste chestionare, ne permit amplasarea subiectului intr una dintre
cele 3 categorii : stangaci, dreptaci, ambidextru. Pacientului i se cere sa loveasca o minge cu
piciorul si sa priveasca cu un ochi printr un ziar rulat, deoarece exista o congruenta clara,
intre mana piciorul si ochiul dominant.