COORDONAREA

D.p.d.v filogenetic si fiziologic cerebelul este alcatuit din 3 parti :

1. arhicerebel – are conexiuni in dublu sens cu caile si neuronii vestibulari
2. palocerebelul – are conexiuni cu maduva spinarii
3. neocerebelul – partea cea mai noua, are conexiuni corticale

NOTIUNI DE FIZIOPATOLOGIE:
1. Leziunea arhicerebelului => ataxia trunchiului – imposibilitatea mentinerii ortostatiunii,
tendinta de a cadea in fata sau inapoi, Mersul ebrios (titubant), Dizartria – tulburari ale
limbajului

In aceasta leziune nu exista tulburati de tonus, tremor, nystagmus (miscare

pendulara a globilor oculari care poate fi lateral sau longitudinal)

2. Leziuni ale paleocerebelului- reflexe osteotendinoase crescute, tulburari de coordonare,

tulburari de echilibru

3. Leziuni ale neocelebelului – manifestari homolaterale( de aceeasi parte cu leziunea)

apendiculare( zonele distale, departate de axul organismului) distale, dismetria, dissinergie,
disdiatocokinezie, hipotonie, tremor, reflexe osteotendionoase abolite pendulare, cadere
catre partea leziunii, nu poate sta cu sprijin doar pe piciorul afectat, in mers deviaza spre
partea afectata, deviatie spontana a extremitatilor extinse, nystagmus negativ

EXAMINAREA COORDONARII

Incepe cu observarea subiectului:

La copil se urmareste, modul in care subiectul sta pe pat, pe scaun, in picioare, modul in care
subiectul se plimba, modul in care se imbraca se dezbraca, modul in care isi incheie nasturii la
haine, modul in care isi inoada sireturile, isi scrie numele, bea un pahar cu apa.
EXAMINAREA COORDONARII SE FACE IN MAI MULTE ETAPE:

1. Examinarea echilibrului se evalueaza in repaus in ortostatiune si in mers.

Caracteristicele sindromului cerebelos:

In repaus: se cere pacientului sa se ridice din D.D cu mainile incrutisate pe piept, in asezat . In
mod normal la aceasta miscare, M.I se sprijina in planul patului ptr a ajuta inceputul miscarii. La
pacientul celeberos, M.I de pe partea afectata se ridica din planul patului.

In picioare: in unele cazuri, statiunea este imposibila, poate fi posibila dar cu o baza de
sustinere largita si cu M.S in abductie. Daca este lezata zona centrala a cereberului numita zona
vernisului, sub are tendinta sa cada inainte sau inapoi, sau latero deviatie daca e leziune a
emisferelor. Exista si o proba specifica – GARCIN RADEMAKER- pacientul sta cu un picior
inaintea celuilalt, picioarele fiind departate intre ele. Examinatorul aplica un impuls in zona
lombara( il impinge). In mod normal, un om sanatos se echilibreaza facand un pas inainte cu
membrul posterior, dar pacientul cerebelos v-a pasii inainte cu piciorul sanatos indiferent unde
este pozitionat acesta.

PROBA BABINSKI – proba aplecarii pe spate, pacientul cerebelos v-a face aceasta
aplecare fara flectarea genunchilor si soldurilor

In mers: subiectul mege cu baza largita, cu pasul hypermetric, in zig-zag, deviaza pe partea
bolnava.

Coordonarea neechilibratorie ptr M.S

Dismetrie :
- proba indice – nas : subiectul avand M.S in abd 90 aplica vf indexului pe vf nasului,
repetand miscarea de cateva ori cu o mana si apoi cu cealalta. Cu viteza din ce in ce mai
mare. Se poate efectua si cu bratul la verticala. La pacientul cerebelos se observa
TREMURATURA INTENTIONALA LA SFR MISCARII
- proba indice indice, pacientul avand Membrele departate in abd este invitat sa isi
apropie vf celor 2 indexi pe linia mediana inaintea ochilor. El nu va reusi iar in cazul
leziunilor unilaterale, degetul de pe partea afectata nu ajunge la linia mediana, iar degetul
sanatos il depaseste. Bratul cade usor astfel incat indexul de pe partea afectata va fi mai
jos.
- Proba indice – nas-indice pacientul v a atinge cu indexul vf nasului si apoi indexul
examinatorului tinut in diverse pozitii fata de nasul pacientului
 - Proba sticlei : pacientul trebuie sa introduca indexul pe gatul unei sticle, tinuta la o
oarecare distanta, miscarea trb sa se desf cu o anumita viteza

Disdiadokinezie
- Proba marionetelor: se cere pacientului sa faca rapid miscari pronatie-supinatie la
nivelul mainilor, aceasta proba se poate face cu coatele extinse sau flectate. La cerebelosi,
succesiunea miscarilor este lenta. Miscarile de partea fectata sunt maii ample intre
pronatie si supiinatie este o pauza- miscari sacadate .
- Proba moristii: in fata corpului sa invarteasca mainile una in fata ceailalte cu viteza cat
mai mare.
- Proba inchiderii si deschiderii rapide a mainilor
- Proba aplaudatului
- Proba baterea tractului

Proba intarzierii si opririi miscarilor: se cere pacientului sa apuce o bara asezata in fata sa,
simultan cu ambele maini. Mana de pe partea leziunii v-a ramane in urma
Proba HOLMES : examinatorul isi aseaza mainile in mijlocul mainilor pacientului, iar acesta le
va strange la comanda. Partea afectata v-a face miscarea intarziata.
Probele de scris si desen : pacientul v-a scrie o propozitie sau numele propriu- litere mari
inegale, sau proba liniilor orizontale, pacientul v-a unii pe o foaie de hartie doua linii verticale
prin linii orizontale. Pacientul nu porneste de la prima linie si o depaseste pe cea de-a 2 a.

COORDONAREA NEECHILIBRATORIE PTR M.I:

Proba de dismetrie:
- proba calcai- genunchi : S, trb sa ajunga cu calcaiul unui M.I pe gen celuilalt, S sta in
D.D. cu M.I in add. In sindromul cerebeos, calcaiul ezita sau depaseste tinta iar la
revenire gamba se extinde si calcaiul cade brusc in planul patului.
- Calcai-cresata tibiei : - pacientul plimba calcaiul pe creasta tibiei celuilalt picior de la
rotula pana la haluce. In sindromul cerebelos, calcaiul aluneca de-o parte si de alta a
relifului osos,

Porbele de asinergie :
- Haluce-index: indexul examinatorului este sustinut cam la 60 cm deasupra planului
patului, pacientul trb sa duca halucele la indexul examinatorului
 - Calcai-fesa: pacientul in D,D indoaie genunchii astfel incat calcaiul sa atinga fesa. In
sidromul celebrelos miscarea este descompusa: intai se produce flexie coapsa pe bazin cu
ridicarea piciorului din planul patului, si apoi flexia genunchiului cu caderea in planul
patului
-
Probele de disdiadocokinezie

- Flexia plantara- flexie dorsala , subiectul trebuie sa le faca paralel cu aman2 pciioarele,
piciorul afectat v-a ramane in urma

Probe de hipotonie :
- Cele mai imp sunt cele care arata amplitudine exagerata a miscarilor pasive datorita
scaderii tonusului- miscari pasive mai ample decat e normal.

Vorbirea: vb. Cerebelosului este sacadata, lenta, uneori explosive, alte ori dizartica.