Preciz ri semiotice:
Alergia - r spuns anormal la un anumit antigen
Hipersensibilitatea - exagerare a r spunsului
fiziologic la orice substan cu caracter antigenic.
Hipersensibilitatea este de 2 tipuri:
- imediat (anticorpi circulan i):
- anafilaxia
- reac ia Arthus
- boala serului
- tardiv (anticorpi celulari):
- infec ioas
- noninfec ioas
Anafilaxia – reac ia acut de hipersensibilitate
imediata antigen – anticorp manifestata clinic sub
diferite forme de la forma usoara la severa si cu
potential letal
ocul anafilactic – reac ie de hipersensibilitate
imediat brutala, dramatica, cu prabusire
hemodinamica si insuficienta respiratorie dupa intrarea
in organism a oricarei substante, mai ales proteice,
care provoaca eliberarea de mediatori chimici. Socul
anafilactic este deci o anafilaxie severa cu prabusire
cardio-circulatorie si respiratorie.
Reac ia anafilactoid (pseudoalergica) – reac ie
clinic greu de deosebit de anafilaxie, în care
mecanismul este non-imunologic (mediatorii chimici
sunt eliberati prin actiunea directa a substantelor
alergene pe mastocite, fara sensibilizarea preala-
bila de catre IgE). Este o reactie dependenta de
doza, care mimeaza o reactie alergica si apare la
primul contact cu substanta (drogul), fara sensibi-
lizare in prealabil. Susceptibilitatea la aceasta
reactie ar fi determinata de factori genetici si de mediu
(2,1,8).
Anafilaxia idiopatica = anafilaxia de cauza
necunoscuta.
In practica anafilaxia i reactia anafilactoid
se considera reac ie anafilactic .
Idiosincrazia = constitutie particulara a unui in-
divid de a reactiona „patologic” fata de diverse subs-
tante (alimente, medicamente, polen etc.) fara expre-
sie clinica „suparatoare” la majoritatea indivizilor. Ter-
menul este iesit din uz, odata cu aparitia termenului
de reactie alergica (10).
Atopen = alergen care produce reactie alergica
la primul contact, fara alt contact prealabil, pregatitor.
Atopie =stare de hipersensibilate de tip precoce,
specifica omului, ce apare la indivizi cu predispozitie
inascuta, si indusa de anumite substante, de obicei
proteice (febra de fan, astmul bronsic, edemul Quincke,
drematitele atopice etc.) (10).
Etiologia i fiziopatologia anafilaxiei
Istoric
- Charles Richet (fiziolog francez) – a descoperit
anafilaxia. Pe yahtul Prin ului de Monaco a injectat
câini cu extract din tentacule de “anemone” pentru a
determina doza toxic . La reinjectarea aceluia i
extract în doz foarte mic a observat c aceasta a
fost imediat fatal (7).
- Sindromul Schwartzman-Sanerelli:
- Schwartzman – injectare intradermic de
Salmonella Typhi sau Neisseria meningitidis –>
reinjectare la 4 ore –> reac ie intens congestiv-
hemoragic
- Sanarelli – injecteaz intravenos la iepuri doz
subletal de vibrioni holerici; dup 24-48 ore la o nou
reinjectare de culturi de Escherichia Coli sau Proteus
se constat decesul iepurelui cu leziuni necrotice ale
mucoasei intestinale.
- Arthus (Maurice 1862-1945) – anafilaxia local
prin injectarea repetat de antigen în acela i loc –>
r spuns local inflamator
- Suteu si colaboratorii, 1973 – elaboreaza schema
fiziopatologica a socului anafilactic.(Fig.1)
Generalit i privind ap rarea imunologic a
organismului fa de agresiune
- ap rarea nespecific :
- factori externi:
- mecanici (pielea, mucoasele)
- chimici (pH, lizozim etc.)
- celulari (înglobarea agen ilor de celulele
mucusului alveolar)
 Fig.1 Fiziopatologia ocului anafilactic(3)

- factori interni: - de tip II – citotoxic :

- mecanici (structura tisular dens ) mecanism: antigen se ata eaz de membrana
- umorali (enzime litice, lactin , interferon, celular produc ie de anticorpi cre terea C3
fibronectina, complemen-tul) citotoxicitate (hemoliz , icter, trombocitopenie,
- celulari (fagocitoza) agranulocitoz )
- ap rarea specific : - de tip III – prin complexe imune:
-imunitatea umoral (producerea de anticorpi mecanism: complexe antigen-anticorp circulante
specifici la antigeni) + depozitate în organe activarea complementului ↑
- limfocitele B ↑ dau diferite boli de organ i sânge
- sinteza imunoglobulinelor - de tip IV- întârziat :
- imunitatea mediat celular mecanism celular, mediat de limfocite; apare la
- rol principal limfocitul T 24-48 ore
- Limfocitul Th (helper) 2. autoimunitatea – r spuns neadecvat al
- Limfocitul Ts (suppressor) organismului fa de structuri clinice proprii, împotriva
- celulele K (Killer) c rora declan eaz sinteza de anticorpi
Perturbarea proceselor imunita ii specifice se Expunerea organismului la substan e alergenice
manifest prin: care pot fi fie singure (pure), fie în combina ie cu o
1. st rile de hipersensibilitate hapten , determin sinteza de imunoglobuline E (IgE)
- de tip I – anafilactic care se leag de suprafa a mastocitelor i bazofilelor,
mecanism: antigene sinteza de imunoglobuline determinând degranularea i eliberarea de histamin
E eliberare de amine active i al i mediatori, cum sunt substan a lent-reactiv a
anafilaxiei (SRS-A), factori chemotactici ai Schematic fiziopatologia anafilaxiei se rezum în
eozinofilelor din anafilaxie (ECF-A) i factori activatori 3 puncte: (8)
plachetari (PAF). 1. Anafilaxie mediat IgE
Efectele generale ale mediatorilor: vasodilata ie, - Antigen leag moleculele IgE de mastocite i
contrac ia musculaturii netede, cre terea secre iilor bazofile care sensibilizeaz i activeaz secre ia de
glandulare i permeabilita ii membranei celulelor. mediatori ai anafilaxiei:
Veriga patogen principal real a anafilaxiei se - histamin
afl în suita de mediatori intermediari elibera i în - ECF-A
conflictul antigen-anticorp. - Triptaz
În dezvoltarea ocului anafilactic se disting 3 - Stimuleaz sinteza de:
etape: etapa imunologic (reac ia antigen-anticorp), - kalicrein
etapa biochimic (avalan a de mediatori) i etapa - PAF
visceral (anatomo-clinica) (3). - Leucotriene: LTC4, LTD4, LTE4
Din punct de vedere fiziopatologic anafilaxia se - Citokine
imparte in doua forme: 2. Anafilaxie non-mediat IgE
• mediata IgE - mastocitele i bazofilele sunt activate prin o serie
• non-mediata IgE de meca-nisme nemediate IgE sau chiar direct
eliberând mediatorii chimici
Tabel I. Substan ele care induc anafilaxia mediat IgE 3. Consecin ele eliber rii de mediatori chimici în
anafilaxie
- cre terea permeabilit ii vasculare
- cre terea secre iei nazale i bronhiolare
- vasoconstric ie
- bronhoconstric ie
- contrac ia musculaturii netede intestinale i
uterine
- chemotactism
- leucocitoz i eozinofilie
- generare de bradikinin la stimularea kalicreinei
- agregare trombocitar i degranulare

Factori de risc
• Sensibilitatea cunoscuta la substan ele utilizate
• Alergic diathesis - atopia
- neurodermita
- urticarie
Cauzele anafilaxiei nemediate IgE
- eczema
- transfuzii de s nge i derivate la pacien ii
- alergie la alimente
deficitari IgA, hemodia-liz cu membran cuproform
- astm
- eliberare direct de mediatori chimici:
- pollinosis
protamina, substan e iodate de contrast, dextran, HES,
• Hipertirodie, gusa tiroidiana
relaxante musculare, ketamin , anestezice locale,
• Boli cardio-vasculare
morfinice, antibiotice, amfotericina B.
- insuficienta cardiaca
- inhibitori ai ciclooxigenazei: indometacin, acid
- coronaropatie
salicilic etc.
- I.M.recent
- alte: citostatice, efortul, anafilaxia idiopatic (8).
- disaritmii
Inciden a reac iilor anafilactice i anafilactoide la
cele mai comune substan e: - Hipertensiune arteriala (severa , netratata)
Plasma i derivatele - 0,019 – 0,011 • Pacienti tarati, deshidratati
Dextran 75 - 0,069 • Boli severe de ficat si rinichi
Dextran 40 - 0,007 • Diabet zaharat (deshidratare)
Amidon (HES) - 0,085 • Boli pulmonare
Penicilina - 0,002 – poate da - Insufiicienta respiratorie
reac ie fatal ! - Hipertensiune pulmonara
Papain - 0,3-1,5 (5) - embolii pulmonare
 • Patologie cerebrala • Alte simptome: team , gust metalic, senza ie
- Accidente vasculare cerebrale de în bu ire, tuse, parestezii, artralgii, convulsii,
- convulsii tulbur ri de hemostaz , pierdere de cuno tin .
- Traumatisme cerebrale Edemul pulmonar este de obicei o constatare post-
• Paraproteinemie mortem (1).
- M.Waldenstrom
- plasmocitom Laborator:
• Feocromocitomul (risc de criza hipertensiva) • analize nespecifice:
• Varsta (>65 ani, pacienti cu tare, nou-n scutii, - EKG – tulbur ri de ritm
sugarii) - Cre terea concentra iei de histamin i trip-
• Anxietate crescuta taz
• Reexpuneri la diferite substan e la intervale - Sc derea componentelor serice ale complemen-
scurte tului
• Terapie cu ß - blocante , bronhospasm, tendinte - Sc derea kininogenului cu greutate molecular
la rezistenta la medicaie , bradicardie mare
• Antagonisti de CALCIU - administrarea cro- - Alte (vezi anafilaxia la copii)
nica cu tendinta la bradicardie cu sau fara vasodi-
latatie Diagnostic diferen ial se face cu:
• Chimioterapie cu interleukina 2, cu sau fara - criza de astm
interferon - sincopa vaso-vagal
• Tratamente cu biguanide sau antidiabetice - pneumotorace cu supap
orale (tulburari ale functiei renale, pericol de acidoza - obstruc ie mecanic a c ilor aeriene
lactica) - edem pulmonar
• Anemia (sickle cell anemia) - aritmii cardiace
- infarct miocardic
Clinica ocului anafilactic - aspira ie de alimente în c ile aeriene
Simptomele principale ale anafilaxiei sunt: - embolie pulmonar
- urticaria - A.V.C.
- obstruc ia respiratorie - intoxica ie acut medicamentoas
- colapsul vascular. - reac ii adverse la droguri
În general debutul instal rii reac iilor alergice - angioedem ereditar
variaz ca timp, de la debut acut dramatic pân la zile - urticarie de frig sau idiopatic
sau mai mult. Timpul de 30 minute este cel afectat - oc (cardiogen, septic, toxico-septic)
reac iilor la substan ele administrate parenteral.
Reac iile pot fi fatale, medii sau u oare. Reac ii adverse la droguri (2)
Reac iile alergice se manifest pe diferite sectoare • Dependente de doz
ale organismului: Independente de doz
- cutanat Pseudoalergie = reac ie anafilactoid
- cardio-vasular
- respirator • Supradozajul
- gastrointestinal, separat sau în combina ii. Intoleran
• Cutanat: Efecte adverse
- înro ire tegumentar Efecte secundare
- urticarie generalizat Idiosincrazie
- - angio-edem Hipersensibilitate
- conjunctive injectate
- paloare i cianoz Profiliaxia si terapia reactiilor adverse la
• Cardio-vascular: tahicardie, hipotensiune, oc - substan ele alergogene (6,8)
sunt cele mai comune i uneori singurele manifest ri • Conditii penru administrarea I.V. de substan e
• Respirator: rinit , bronhospasm, edem-spasm cu poten ial alergogen:
laringian - protocol de RCR (tabel II)
• Gastro-intestinal: gre uri, v rs turi, crampe - droguri (tabel III)
abdominale, diaree - logistic (tabel IV)
 Cursul Na ional de Ghiduri i Protocoale în Anestezie i Terapie Intensiv , Ed. 2003

Tabel III. Barem medicamentos

ADRENALIN - 1mg la 3-5min. IV; intratraheal ADENOSIN - 6 mg în 20 ml NaCl 9‰

pe IOT 2-2,5xdoza IV dizolvat în 10ml. NaCl VERAPAMIL - 2,5-5 mg în 2 min. lent
0,9% - 5-10 mg la 15-30 min
VASOPRESIN - 40U - a teapt 5-10 min apoi BRETILUIM 5-10 mg/kg în 8-10min.
adrenalin max 30-35 mg/kg în 24 de ore
AMIODARONE - 300 mg -3-5min. apoi 150mg în DILTIAZEM - 0,25 mg/kg repetare la 5min.
3-5min. ß BLOCANTE (nu la cei sub tratament cu blocante
XILIN - 1.1,5 mg la 3-5 min /max.3mg/kg) de calciu)
SULFAT DE Mg - 1-2g în 2 min. DIGOXIN
PROCAINAMID - 30 mg/min sau 100mg la DIFENILHIDRAMIN
5 min HIDROCORTIZON
BICARBONAT DE Na - 1 mEq/kg BLOCANTE H1, H2
ATROPIN - 0,5-1 mg la 3-5 min. GLUCAGON
DOPAMINE - 5-20 g/kg/min. AMINOFILIN
ISUPREL - 2-10 g/min. METAPROTERENOL, IZOPROTERENOL
 Tabel IV. Logistic ore, 12 ore, 2 ore inainte de administrarea
substan ei
BATIST , PIPA GUEDEL COPA, MASC - I.V. : Prednisolon sau Metylprednisolon 250
SONDE IOT, MASC LARINGIAN mg cu 30 min inainte de administrarea substan ei
SERINGI, ACE • Stabilizarea sistemului cardio-vascular
LEUCOPLAST • Normalizare volemic i electrolitic
LARINGOSCOP - adult, copii • Evitarea medica iei cu poten ial nefrotoxic
BALON, BURDUF CU VALV UNIDIREC IO- - antireumatice non-steroidiene
NAL - aminoglicozide
PERFUZII (truse, flexule, catetere, garou, tampon, - amfotericina B
alcool) - cisplatin
DEFIBRILATOR - ciclosporina
OXIGENATOR - metformin
PULS OXIMETRU • Sedare cu - Midazolam (7,5 - 15 mg per os ;
CO2 - MONITOR 2,5 - 5 mg I.V.- atentie la depresia respiratorie)
DOPPLER - Diazepam (10 mg per os)
TROCAR PLEURAL • La Hipertiroidieni (folosire de subsatante
STETOSCOP iodate numai la indicatii vitale) - Thiamizol 20 mg
TENSIOMETRU zilnic 1 - 2 saptamini
ASPIRATOR (de picior Ambu) • La Hipotiroidieni - Sodium perchlora 40
KIT DE INTUBA IE O.T. RETROGRAD mg(picaturi) înainte i 20 mg la 2 ore dup
GHID SÂRM PENTRU SONDE O.T. administrarea de substante iodate
GAROU • La pacien ii cu Feocromocitom in scopul de a
evita o criza hipertensiv :
• La pacien ii cu ric crescut trebuie monitorizate - blocante Urapidil
- E.K.S
- Puls Sfaturi
- T.A. Toti pacientii carora li s-au administrat substan e
- pulsoximetria cu poten ial alergogen trebuiesc tinuti sub observatie
• Pacientii trebuie informati asupra riscului 30 minute , deoarece 90% din reactii apar in acest
alergogen interval de timp.
• Examinarea adecvata a pacientului si a conditiilor Pacientii cu risc crescut vor fi monitorizati pe o
de lucru perioada mai lunga de timp.
• Disponibilitatea echipamentului si medicatiei Pacientii cu tare sau reactii severe - internati in
pentu urgente A.T.I.
• Detrminarea si profilaxia riscului
• Evaluarea echilibrului hidro-elecrolitic (suficient Tratamentul anafilaxiei dup Irwin i Rippe(8)
de hidratat)
• Planul de alarm Obligatoriu i imediat:
• Experienta in RCR M suri generale:
• Pacientul in pozitie de decubit dorsal (daca este -adrenalin 1/1000 0,2 -0,5ml sc sau im pân la
posibil) trei doze la interval de 1-5min
-garou proximal de injec ie sau în ep tur
M suri profilactice la pacientul critic -adrenalin 1/10000 0,1 – 0,3ml la locul injec iei
• Premedicatia cu antihistaminice -IOT, cricotirotomie, traheostomie
- blocante de H1: Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg -O2 – terapie
(1-2 fiole), Dimetinolon maleat (Fenistil R) 4 - 8 mg -respira ie mecanic
(1-2 fole) Dup evaluarea clinic
- blocante de H2 : Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 • M suri generale:
fiole ) lent I.V. sau in microperfuzie (50 ml NaCl 0,9%) - difenilhidramin 1,25mg/kgc, max 500mg iv
cu 15 min lent I.V. inainte de injectare de sau im
substanta iodat - hidrocortizon 200mg sau metilprednisolon
• Premedicatie cu glucocorticoizi 50mg iv la 6 ore timp de 24 – 48 de ore
- per os : Metylpredisolon (ex.40 mg) cu 24 - cimetidin 300mg iv în 3 – 5 min
 M suri de luat la apari ia de reac ii la administrarea de substan e cu
poten ial alergogen
GRAD Simptome Masuri
severitate
stranut, cascat tuse eritem, - intrerupera injectarii
cresterea T 0 - pastrare acces I.V.
greata , voma - atiemetice (Triflupromazin Odansetron )
transpiratii reci
- blocante H1 si H2 :
Grad I rush cutanat Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole)
prurit Dimetinolon maleat (Fenisil R) 4 - 8 mg (1-2 fole)
urticarie Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent I.V.
edeme palpebrale - glucocorticoizi la nevoie, I.V.
Predisolon 250 mg
- pozitie intinsa pe pat
hipotensiune - aer proaspot
- O2 terapie (masca, ochelari)
- PEV rapida, NaCl 0,9%
Ringer, HES
Grad II - ATROPINA 0,5 - 3 mg I.V.
bradicardie - OCIPRENALINA (Alupent)
0,5 - 0,5 mg (1/2-1 fiola) lent I.V
- bronhodilatator aerosoli
1-2 puffuri
dispnee - AMINOFILINA 240 mg iv lent
tuse spastica - Glucocorticoizi (efectiv dupa 10- 15 minute)
Predisolon 250 mg sau similar
- O2 pe masca pozitie semiszind
- sedare MIDAZOLAM 2-3 mg
DIAZEPAM 5 mg I.V.
- monitorizare
- APEL echipa ATI
- O2 pe masca
- perfuzie rapida,1,5- 2 litri
NaCl 0,9% , Ringer, HES
OC - ADRENALINA in spray
1-2 puffuri
Tahicardie - ADRENALINA
Prabusirea T.A. I.V. 0,1-0,3 mg 1
sonda IOT doza dubla
Grad III se mai citeaza I.M. ,S.C. si in
plexul venos subglotic 2
- Blocante H 1 si H2 ( vezi mai sus )
- Glucocorticoizi
(efectivi in 10 -15 minute) Prednisolon 1000 mg
I.V.
- DOPAMINA perfuzabil3
50mg (2 fiole)/ 500ml - 15-30 pic/min ; dozaj dupa
efect
- NORADRENALINA perfuzie 4
daca cele de mai sus nu au efect
 - pozitie ridicata
- O2 pe masca
Bronho-laringospasm - AMINOFILINA 240 mg iv lent
stridor - ADRENALINA spray
criza de astm bronsic 1-2 puffuri
- ADRENALINA
I.V. 0,1-0,3 mg 1
- Blocante H1 si H2
- Glucocorticoizi
Predisolon 250 - 1000 mg I.V.
- DIAZEPAM 5 - 10 mg I.V.
- I.O.T. daca se impune
edem glotic - I.O.T.
- O2 transcrico-tiroidian (ac gros)
- traheostomie daca se impune
edem pulmonar - I.O.T.+ ventilatie mecanic
IPPV+PEEP cu O2
- FUROSEMID 40 mg I.V.
- MORFINA 10 -15 mg I.V.lent

convulsii - DIAZEPAM 5 - 10 mg I.V.

IV STOP (vezi pg.10) Resuscitare
cardio- respirator CardioRespiratorie imediat ABC Safar*(Basic
Life Support)

*Peter Safar(1924-2003), p rintele resuscit rii cardiorespiratorii

La hipotensiune:
• Adrenalin 1:10000 1ml în 50 ml NaCl 0,9% la
0,5 – 2,0ml/min sau 1 - 4 g/min pe cateter central
• Perfuzii: NaCl 0,9%, Ringer, substituen i
volemici coloidali
• Levarterenol bitartrate 4mg în 1000ml D5W
la 2 -12 g/min iv
• Glucagon dac pacientul este sub terapie cu
blocante 1mg/ml iv în bolus sau în perfuzie D5W
1mg/l, la o rat de 5 – 15 ml/min
La bronhospasm:
• O2
• Aminofilin dac pacientul nu este în oc, 5mg/
kg, max 500mg în 20 min iv, apoi 0,3 – 0,8mg/kg/h iv
• Metaproterenol 5% 0,3 ml în 2,5ml NaCl
0,9% sau Albuterol 0.5% 0,5ml în 2,5ml sol NaCl
0,9% - prin aerosoli
• Izproterenol,dac nu r spunde la tratament,
astfel: 0,035 g/kg/min i.v., apoi se cre te încet la
0,225 g/kg/min
Tratamentul anafilaxiei la antibiotice
- aproximativ 10% din reac iile la antibiotice sunt
severe (amenin toare de via ) prin:
- Edem laringeal
- Bronhospasm
- oc
- 2-10% sunt fatale
- 75% au avut reac ii alergice la tratamentele
anterioare cu penicilin .
Testul cutanat este foarte eficient pt. detectarea
sensibilit ii mediate IgE (8) dar nu evalueaz tipul de
sensibilitate (reac ie cutanat , ro ea sau nefrit
intersti ial )
Din nefericire nu sunt teste cu determinan i minori.
La cefalosporine pot apare reactivit i încruci ate
(5,4%-16,5%), i frecvent la carbapenem
! A se evita antibioticele la pacien ii cu reac ii
anafilactice în antecedente.
! A se recurge la desensibilizare în condi ii de
terapie intensiv .
Anafilaxia la copii (4)
La copii reac iile anafilactice apar cel mai frecvent
la medicamente (penicilin ) sau dup în ep turi de
himenoptere. Frecven a cea mai mare se întâlne te
la copiii atopici. Reac ia anafilactic la penicilin este
letal la copii în propor ie de 1 la 7,5 milioane, iar la
substan ele de contrast iodate 1 la 8,6 milioane.
Alergia la laptele de vac sau soia apare la câteva
secunde de la absorb ie sub diferite forme, de la minore
la severe sau deces.
Analize:
- dozarea IgE prin metoda RAST (nu exist
paralelism între concentra ia seric IgE i fixarea pe
mastocite).
- testul de transformare limfoblastic – este alterat
de diverse medicamente (cortizon, aspirin ,
cotrimoxazol)
- testul de degranulare a bazofilelor
- intradermoreac iile cu alergeni ; la copii suspec i
de alergie la laptele de vac se poate injecta mamei
ser de la copil i dup 3 zile se injecteaz în acela i
loc câteva pic turi de betalactoglobulin ; reac ia
pozitiv arat transmiterea de IgE de la mam la copil.
Tratament:
- adrenalin 1/1000 0,5ml sc;
- adrenalin 1/10000 - 1mg diluat în 10ml SF ›
1ml con ine 0,1mg . Din aceast solu ie se iau 2,5ml
(0,25mg) i se dizolv în 10 ml SF. Se administreaz
din aceasta 0,5-1 ml lent i.v.
- IOT / traheotomie dac are fenomene
obstructive;
- în oc: perfuzii cu solu ii cristaloide sau coloide
la care se adaug HHC 7 mg/kgc, urmat de 7mg/kg/
24ore în 4 – 6 prize;
- antihistaminice;
- aramin , 0,4mg/kg/doz , repetat la 6 – 8 ore,
dac nu r spunde la terapia de mai sus.
Profilaxia anafilaxiei:
- corticoterapie cu 48 ore înainte;
- terapie cu un anxiolitic (atarax);
- carnet la purt tor de atestare a sensibilit ii la
un venin de insecte;
- desensibilizare;
- inhibi ia haptenic (cu antigen monovalent BPO)
care blocheaz pun ile dintre IgE i împiedic
degranularea mastocitelor; se aplic la cei cu alergie
la penicilin la care acest antibiotc nu poate fi înlocuit
(4).
BIBLIOGRAFIE
1. Oh TE. Intensive Care Manual, 4 th edition, 1998, Butterworks,
p.382-3.
2. Kumar PI, Clark ML. ED.Bailliere 1998, p.651.
3. Suteu N, et al. Ed.Militara 1973.
4. Anca I. Urgente in pediatrie, Ed.Medicala 1991, p.130.
5. Miller RD. Anesthesia, 1986, p.360.
8. Irwin RS, Rippe JM. Intensive Care Medicine, Ed. Lippincott si
Wilkins Williams, 2000, p.853-8.
9. Radu N. Manual de anestezie si terapie intensiva, Vol.2, Ed.
Medicala 1988.
11. Curs de Ghiduri i Protocoale în Anestezie i Terapie Intensiv ,
Timisoara, 2003.