Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Artroza Recuperare
Artroza Recuperare
2. Scadere ponderala
- Asocierea obezitate- artroza este mai evidenta la femei si este legata de localizarea
de la nivelul genunchiului (afectare bilaterala) si mai putin de cea de la sold si de la
maini.
- IMC>25 este un predictor mai puternic pentru modificarile radiologice de
gonartroza decat traumatismul in antecedente, prezenta nodulilor Heberden sau
durerea de genunchi la luarea in evidenta.
- Obezitatea se coreleaza cu risc crescut de gonartroza femuro-patelara si tibio-
femurala (in asociere), precum si cu gonartroza bilaterala.
- Asocierea cu coxartroza este mai slaba.
Mecanisme:
- cresterea incarcarii mecanice a articulatiei (de 2-4 ori in timpul mersului si al
urcatului scarilor) determina o degradare accelerata a cartilajului articular, dar
obezitatea creste riscul de artroza si pe articulatiile neportante, deci mai exista si
alte mecanisme (factori metabolici)
- obezitatea determina o scadere a fortei cvadricepsului, ceea ce face ca la atacul cu
talonul, absorbtia sa fie scazuta, determinand astfel suprasolicitarea genunchilor.
Studii recente au aratat ca scaderea fortei cvadricepsului precede instalarea clinica si
radiologica a gonartrozei, ceea ce inseamna ca slabiciunea cvadricepsului e un factor
de risc primar pentru durere, disabilitate si progresia radiologica a distructiei
cartilaginoase la persoanele cu gonartroza.
1
- obezitatea modifica aliniamentul genunchilor (favorizeaza deviatia in var), ceea
ce duce la cresterea stres-ului mecanic asupra articulatiei, favorizand
degenerescenta
- scaderea ponderala se asociaza cu incetinirea progresiei gonartrozei, dar s-a
dovedit utila si in prevenirea aparitiei gonartrozei (o scadere a greutatii cu 5 kg
scade riscul de aparitie a gonartrozei simptomatice cu 50%)
Probabil are efect favorabil si pt prevenirea si incetinirea progresiei artrozei de sold.
- modificarile de dieta (hipocalorica, saraca in lipide) + efortul fizic (mai ales ex
aerob) + (eventual) interventie farmacologica (medicamente anorexigene) +
interventie chirurgicala, asociate cu educatia pacientului, vor avea efect favorabil
si asupra altor aspecte legate de sanatate (cresterea tonusului general, efect
normolipemiant, antidepresiv, cresterea HDL-col, scaderea TA, protectie cardio-
vasculara)
3. Terapia fizica
- obiective:
= a. combaterea durerii
= b. mentinerea/refacerea aliniamentului
= c. cresterea ROM (flexibilitatii)
= d. tonifiere musculara (cresterea fortei musculare)
= e. imbunatatirea coordonarii si echilibrului
= f. protectia articulatiilor
= g. reeducare proprioceptiva
a. Combaterea durerii cu mijloace fizicale
- TENS, Trabert, CDD (DF+PL), curent interferential (mai ales pt coxartroza); nu
exista dovezi care sa sustina eficienta aplicatiilor de US sau ionizari pentru
tratamentul artrozei.
- Caldura locala: se foloseste mai ales inaintea exercitiilor de stretching; se aplica
doar daca nu exista semne de inflamatie locala
- Crioterapie: daca exista semne de inflamatie locala
- Ortezare
b. Mentinerea/refacerea aliniamentului
- orteza ‘de descarcare’ a genunchiului: realizeaza o ortezare in valg a
genunchiului care ‘descarca’ compartimentul intern (in timpul mersului normal
exista un moment in care genunchiul este orientat in varus, ceea ce creste
solicitarea mecanica la nivelul compartimentului intern). Este realizata pe
‘principiul celor 3 forte’, atfel incat forta rezultanta sa actioneze pentru valgizarea
genunchiului in mers.
Ortezarea are si rolul de a scadea durerea prin:
= imobilizarea pe care o realizeaza
= scaderea fortei contractiei musculare necesara pentru stabilizarea
genunchiului in mers
= scade frecarea suprafetelor articulare prin modificarea pozitiei de
incarcare
2
- inaltatoarele plantare bilaterale:
= s-au dovedit eficiente pt trat pacientilor cu afectiune de
intensitate medie a compartimentului intern
= creeaza o inclinatie pe care pacientul cu gonartroza
trebuie sa o compenseze prin adaptarea posturii si a activitatii musculare, avand drept
rezultat final o modificare a mecanicii mersului
= reduc solicitarea mecanica in compartimentul intern in
timpul ‘momentului de varus’ al mersului
Artroza de sold afecteaza in prima etapa miscarea de rotatie (RI), iar mai tarziu
abductia si flexia.
Artroza de genunchi afecteaza extensia, dar poate afecta si flexia (afectarea majora
este stabilitatea).
3
Scaderea amplitudinii artriculare in artroza este multifactoriala:
= modificari la nivelul articulatiei: ‘intepenirea ‘ articulatiei
= scurtarea structurilor miotendinoase periarticulare; scurtarea
musculaturii duce la un dezavantaj biomecanic (muschii care lucreaza din pozitie
scurtata vor genera mai putina forta)
Scaderea ROM:
= afecteaza mersul si ortostatismul in artroza de mb inf (sunt necesare
diferite grade de flexie a genunchiului in activitate)
= afecteaza prehensiunea de forta in artroza mb sup (impact major asupra
ADL)
d. Tonifierea musculara:
= slabiciunea musculara a cvadricepsului e un predictor pt disabilitate mai
bun decat durerea si modificarilor radiologice
= s-a demonstrat ca slabiciunea cvadricepsului precede instalarea
gonartrozei, parand a fi un factor cauzal al acesteia si nu o consecinta
= rolul decisiv al cvadricepsului in protectia articulatiei genunchiului: prin
faptul ca intervine in faza de deceleratie inaintea atacului cu talonul, scazand in acest
fel impulsul de incarcare al genunchiului inaintea atacului cu talonul. Aceasta functie
a cvadricepsului este realizata in primul rand de vastul intern.
4
Aceasta rotatie externa pe ultimile 20˚ de extensie se numeste ‘ insurubarea
genunchiului’.
= in momentul atingerii solului cu calcaiul in mers (ultimile 15-20˚ ale
extensiei), concomitent cu contractia puternica a cvadricepsului, se contracta si
ischiogambierii (care trag genunchiul inapoi, contribuind la blocarea acestuia)
Exercitiile de tonifiere:
= izometrice: sunt recomandate in perioadele de acutizare, cand exista inflamatie
si durere la nivelul genunchiului (exercitiile tonifica fara sa solicite articulatia)
= izotonice (forta de rezistenta constanta)
▪ concentrice: solicita articulatia mai putin decat cele excentrice
▪ excentrice: cele mai bune pt tonifiere, dar solicita mai mult
articulatia
= izokinetice (rezistenta variabila): folosite rar
▪ cu lant cinetic inchis: capatul distal al membrului se sprijina pe o
suprafata; genereaza forte de forfecare mici; sunt cele mai recomandate
▪ cu lant cinetic deschis: capatul distal este liber; permit o tonifiere
mai specifica, pe o anumita directie de miscare (ex. doar extensia genunchiului), dar
solicita mai mult articulatia (cresc fortele de forfecare la nivel articular); pot exacerba
artroza
Concluzie: se folosesc exercitiile izotonice excentrice in lant kinetic inchis ori de cate
ori e posibil. Daca genunchiul este dureros: izometrie pt inceput.
5
stretching. Rar exista pacienti care sa faca asa ceva, dar o complianta buna in primele
3-4 luni e un predictor bun al compliantei pe termen lung.
4. Terapia ocupationala
Pentru membrul superior:
= prescrierea unor mijloace adaptative care sa ajute in desfasurarea (ADL)
= invatarea pacientului sa isi dozeze efortul astfel incat sa existe un echilibru
intre evitarea miscarilor cu scop antalgic si miscare
Pentru membrul inferior:
= recomandarea dispozitivelor ajutatoare de mers\
= pedalat (bicicleta, roata olarului)
= inot
= dispozitive ajutatoare (scaun de toaleta inalt, bara de sprijin in baie, pantofi
cu scai/elastic ca sa nu se mai chinuie cu sireturile)
La terapia ocupationala se adauga tehnici de conservare a energiei (maxim functional
cu minimum de efort).
6
7