Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cresterea Suinelor PDF
Cresterea Suinelor PDF
CREŞTEREA SUINELOR
ANUL IV, SEMESTRUL I
IAŞI, 2009
CUPRINS
-124-
4. Întocmirea “Fişei tehnologice pentru tineret suin înţărcat” ........................................204
5. Întocmirea “Fişei tehnologice pentru porcii graşi”.....................................................205
6. Întocmirea “Fişei tehnologice pentru scrofiţe şi vieruşi de reproducţie” ...................205
7. Întocmirea “Mişcării generale definitive” ..................................................................206
DETERMINAREA VÂRSTEI LA PORCINE ..........................................................206
1. Determinarea vârstei după evidenţe zootehnice .........................................................206
2. Aprecierea vârstei după dezvoltarea corporală...........................................................206
3. Aprecierea vârstei după aspectul exterior...................................................................207
4. Aprecierea vârstei după dentiţie .................................................................................207
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................213
-125-
APRECIEREA MATERIALULUI
DE REPRODUCŢIE LA SUINE
Tabelul 20
Baremurile de calificare a scroafelor la prima fătare
şi de admitere a lotului de produşi la testarea după descendenţă
Vârsta Capacitatea
Prolificitate Nr.produşi la
scrofiţe de alăptare
încheierea
Grupa de rase la monta Purcei Purcei
testării
fecundă total vii capete kg
(182±3 zile)
(zile) (cap) (cap)
Grupa I (materne )
Marele alb,
Landrace, Wessex,
300 8 7 6 32 4
Cornwall,
Edelschwein, Alb de
Ruşeţu
Grupa a II-a
(paterne)
Duroc, Hampshire,
Landrace belgian, 320 6 5 5 26 3
Piétrain, Bazna,
Chester-White,
Mangaliţa
Din datele prezentate în tab. 20, rezultă că pentru vârsta scrofiţelor până la
monta fecundă, nu trebuie să se depăşească 300 zile şi respectiv 320 zile, vârstă în
funcţie de grupa de rase. Pentru toţi ceilaţi inicatori, nu trebuie să se situeze sub
baremurile prezentate. Realizarea baremurilor este obligatorie, depăşirea la un
indicator, nu compensează realizarea altuia.
Performanţa de reproducţie la scroafe se exprimă prin numărul de purcei
născuţi vii şi capacitatea de alăptare (greutatea la 21 de zile), în kg cu o zecimală,
a lotului propriu de purcei şi a purceilor adoptaţi până la cel mult 3 zile după
fătare, cu specificarea în fişa scroafei respective a numerelor matricole şi data
adopţiunii acestora. Performanţa realizată se compară cu baremurile stabilite pe
grup de rase şi comunicate perioadic de către A.N.A.R.Z.
¾ Criterii de clasificare
Aceste criterii servesc la încadrarea suinelor de reproducţie în clase
parţiale, pe baza cărora se stabileşte, în final, clasificarea generală.
Criteriile de clasificare se stabilesc după origine, ritm de dezvoltare
corporală, calitatea cărnii şi după conformaţie-constituţie corporală.
Clasa parţială după origine se acordă în funcţie de clasa generală a
ascendenţilor produsului apreciat. Interpretarea se face cu ajutorul
tabelului 21. Datele generale ale ascendenţilor (părinţilor) pot fi
extrase din fişele R-S pentru scroafe şi vieri sau din "Certificatul
colectiv de origine şi productivitate", întocmit cu ocazia vânzării
animalelor şi expediat unităţii benefiare odată cu factura materialului
biologic.
-127-
Tabelul 21
Stabilirea clasei parţiale după origine la suine
Clasa Clasa generală a tatălui:
generală a Testat
Record Elită Clasa I Necunoscut
mamei
Testată R R R E I
Record R R E I I
Elită R E E I II
Clasa I R I I II II
Clasa a II-a R I I II II
Necunoscută II II II II II
Notă: *Pentru masculi se acordă numai clasele record, elită şi clasa I; restul animalelor
nu se clasifică;
**Termenul "Testat" pentru tată sau "Testat" pentru mamă se referă la situaţia că unul
sau ambii părinţi au fost testaţi după descendenţi
Tabelul 22
Limitele în intervale ale deviaţiei standard (s)
pentru încadrarea în clase
Sexul Record Elită Clasa I Clasa a II-a
între între
mai mare de
Masculi X ±0,70 s X ±0,15 s -
X ±1,30 s
X ±1,29 s X ±0,69 s
între între între
mai mare de
Femele X ±0,65 s X ±0,10 s X ±0,50 s
X ±1,20 s
X ±1,19 s X ±0,64 s X ±0,09 s
-128-
Tabelul 23
Baremuri pentru încadrarea în clasă după ritmul de dezvoltare corporală
în perioada 1 martie-31 decembrie 2000
Perioada de estimare:
Grupa de iunie, iulie, octombrie,
Sexul Clasa aprilie-
Rase martie august, noiembrie,
mai
septembrie decembrie
Grupa I Record 500 şi 510 şi 525 şi peste 505 şi peste
Marele alb peste peste 524-496 504-476
Landrace Vieruşi Elită 499- 509-480 495-460 475-450
Yorkshire Clasa I 470 479-450
Wessex 469-
440
Cornwall Record 460 şi 470 şi 480 şi peste 465 şi peste
Edelschwein peste peste 479-460 464-445
Alb de Scrofiţe Elită 459- 469-450 459-426 444-420
Ruşeţu Clasa I 440 449-416 425-395 419-395
Clasa a 439- 415-395
II-a 416
415-
390
Grupa a II- Record 500 şi 515 şi 530 şi peste 510 şi peste
a peste peste 529-500 509-480
Duroc Vieruşi Elită 499- 514-490 499-465 479-450
Hampshire Clasa I 470 489-460
Landrace 469-
belgian 440
Record 455 şi 470 şi 485 şi peste 450 şi peste
Pietrain Scrofiţe peste peste 484-456 449-430
Chester Elită 454- 469-446 455-420 429-410
White Clasa I 430 445-416 419-395 409-390
Clasa a 429- 415-390
II-a 406
405-
390
Bazna Vieruşi Perioada 1 martie - 31 decembrie 1987
Record 450 şi peste
Elită 449-425
Clasa I 424-395
Mangaliţa Scrofiţe Record 430 şi peste
Elită 429-415
Clasa I 414-400
Clasa a II-a 399-390
•la crupă, aproximativ la mijlocul distanţei dintre unghiurile extern al
iliumului şi tuberozităţii ischiatice, lateral cu 4-6 cm de linia mediană (fig. 117).
-129-
Tabelul 24
Baremuri pentru încadrarea în clase după calitatea cărnii
(grosimea slăninei, mm)
Grupa de
Sexul Record Elită Clasa I Clasa a II-a
Rase
Grupa Vieruşi 19,0 şi sub 19,1-21,0 21,1-23,0 -
I Scrofiţe 19,7 şi sub 19,6-21,7 21,8-23,2 23,8 şi peste
Grupa Vieruşi 17,0 şi sub 18,5-19,1 18,6-23,7 -
a II-a Scrofiţe 17,2 şi sub 17,3-18,8 18,9-21,9 22,0 şi peste
Bazna şi Vieruşi* 20,5 şi sub 20,6-21,9 22,0 şi peste -
Mangaliţa Scrofiţe 20,9 şi sub 21,0-22,2 22,3-23,0 23,1 şi peste
Notă: * Pentru semestrul I 1987
Tabelul 25
Acordarea punctelor la aprecierea însuşirilor de exterior şi constituţie
Nota maximă: Nota minimă
Regiunea Grupa I Grupa a II- Grupa I Grupa a II-
de rase a de rase de rase a de rase
Cap şi gât 10 10 - -
Trunchi (cutie toracică,
10 10 5 5
spinare şi abdomen)
Jamboane şi spete 15 25 5 10
Mameloane 25 15 15 10
Membre şi ongloane 20 20 10 10
Tipicitate de rasă şi
20 20 10 10
robusteţe
TOTAL 100 100 * *
Notă:*Nu se pot acorda 15 puncte când individul apreciat are mai puţin de 12 sfârcuri normale la
rasele din grupa I şi respectiv 10 puncte, când individul apreciat are mai puţin de 10 sfârcuri
normale la rasele din grupa a II-a
-130-
Din însumarea punctelor acordate pentru regiunile care au făcut obiectul
aprecierii, a rezultat punctajul general în funcţie de care se acordă clasa parţială după
conformaţie-constituţie corporală. Semnificaţia punctajului este prezentată în tab. 26.
Stabilirea clasei generale
Clasa generală se stabileşte în funcţie de clasele parţiale, folosind
combinaţiile din tab. 27, pentru situaţia când suntem în posesia numai a trei clase
parţiale, şi din tab. 28 când posedăm date pentru cele patru clase parţiale. Datele
obţinute se înscriu în fişe speciale de apreciere a materialului de reproducţie la suine.
Tabelul 26
Limitele de punctaj pentru încadrarea în clasa parţială
după conformaţie-constituţie corporală
Specificare Record Elită Clasa I Clasa a II-a
Masculi 90 şi peste 89-80 79-65 -
Femele 90 şi peste 89-80 79-65 64-55
Tabelul 27
Stabilirea clasei generale pe baza a 3 clase parţiale:
(după origine, ritmul de dezvoltare sau calitatea cărnii
şi după conformaţie-constituţie corporală)
Clase după ritmul de dezvoltare corporală sau calitatea
cărnii:
Clasa după
Record Elită Clasa I Clasa a II-a
conformaţie
Clasa după Clasa după Clasa după Clasa după
constituţie
origine origine origine origine
R E I II R E I II R E I II R E I II
R R R R E R E E E E I I I I I I II
E R R E E E E E I I I I I I I II II
a I-a R E E I E E I I I I I II I II II II
a II-a E E I I E I I I I I II II II II II II
♦TEMĂ:
♦ÎNTREBĂRI:
a) Enumeraţi criteriile de calificare a suinelor de reproducţie
b) Enumeraţi criteriile de clasificare a suinelor de reproducţie
♦REFERAT
Tehnici de apreciere a materialului de reproducţie utilizate în Europa
-131-
Tabelul 28
Stabilirea clasei generale pe baza a 4 clase parţiale:
(după origine, ritmul de dezvoltare, calitatea cărnii şi conformaţie-constituţie corporală )
Clasa Clasa Clasa după ritmul de dezvoltare corporală sau calitatea cărnii:
după după Record Elită Clasa I Clasa a II-a
calitatea conformaţie şi Clasa după origine Clasa origine după Clasa origine după Clasa origine după
cărnii constituţie R E I II R E I II R E I II R E I II
R R R R R R R E E E E E E E E I I
E R R R E R E E E E E E I E I I I
R
I R R E E E E E E E E I I I I I I
II R E E E E E E I E I I I I I I I
R R R E E E E E E E E I I I I I I
E R E E E E E E E E I I I I I I I
E
I E E E E E E I I I I I I I I I I
II E E E I E E I I I I I I I I I II
R E E E E E E I I I I I I I I I II
E E E E I E I I I I I I I I I II II
a I-a
I E E I I I I I I I I I II I II II II
II E I I I I I I I I I II II II II II II
R E E I I I I I I I I I I I I II II
E E I I I I I I I I I II II I I II II
II-a
I I I I I I I I I I II II II II II II II
II I I I I I I I II II II II II II II II II
-132-
TESTAREA SUINELOR
DUPĂ PERFORMANŢE PROPRII
-133-
Tabelul 29
Corectarea consumului individual de furaj (kg) pe întreaga perioadă
de testare, în funcţie de consumul realizat în perioada de 154 la 182 zile
Consumul pe întreaga perioadă (91-182 zile)
Consumul total realizat în
Landrace, Marele
perioada 154-182 zile Duroc Hampshire
alb, Yorkshire
40 161 175 140
41 162 176 141
42 163 177 142
43 165 178 143
44 166 179 144
45 16 780 145
46 169 181 146
47 170 183 147
48 171 184 148
49 173 185 149
50 174 186 150
51 175 187 151
52 176 188 152
53 178 189 153
54 179 190 154
55 180 191 155
56 181 193 156
57 183 194 157
58 184 195 158
59 186 196 159
60 187 197 160
61 188 198 161
62 189 199 162
63 191 200 163
64 192 201 164
65 193 203 165
66 195 204 166
67 196 205 167
68 197 206 168
69 198 207 169
70 200 208 170
71 201 209 171
72 203 210 172
73 204 211 173
74 205 213 174
75 206 214 175
76 208 215 176
77 209 216 177
78 210 217 178
79 212 218 179
80 213 219 180
81 214 220 181
82 215 222 182
83 217 223 183
84 218 224 184
85 219 225 185
-134-
Continuare tabelul 29
Consumul pe întreaga perioadă (91-182 zile)
Consumul total realizat în
Landrace, Marele
perioada 154-182 zile Duroc Hampshire
alb, Yorkshire
86 221 226 186
87 222 227 187
88 223 228 188
89 225 229 189
90 227 231 190
91 228 232 191
92 229 233 192
93 230 234 193
94 231 235 194
95 232 236 195
-135-
Aprecierea însuşirilor menţionate (spor mediu zilnic, consum specific,
grosimea stratului de slănină dorsală şi proporţia de carne în carcasă) dă dreptul la
acordarea clasei parţiale pentru calitatea cărnii precum şi a punctajului total
aferent acestora, inclusiv pentru consumul de furaje pe kilogram spor şi pentru
proporţia de carne în carcasă.
Aprecierea se poate face şi după un număr mai mic de însuşiri. Dacă nu s-
a determinat sporul mediu zilnic, nu se poate acorda clasa parţială pentru ritmul
de dezvoltare corporală sau dacă nu s-a determinat şi corectat grosimea slănina
dorsale şi se poate acorda clasa parţială pentru calitatea cărnii.
În situaţiile menţionate, nu se poate acorda nici punctajul pentru consumul
de furaje pe kg spor şi, respectiv, pentru proporţia de carne în carcasă. Când nu se
determină consumul specific sau proporţia de carne în carcasă nu se acordă
punctajul aferent respectivei însuşiri.
-137-
Tabelul 30
Exemple privind punctajul în testul perfomanţelor proprii la suine
Valoarea Valoarea
Specificare U.M. Transformări Coeficientul de calcul Punctaj
înregistrată corectată
1,5 (toate rasele materne+rasa Duroc 825*
Spor mediu zilnic
g 550 - - din grupa a II-a)
(naştere 182±3 zile)
2 (celelalte rase din grupa a II-a) 1100
350*
(5,00-3,25)= 1,75 200 (toate rasele materne
Consum specific (numai 437,5≈438
se înmulţeşte după 250 (rasele paterne cu excepţia
la vieruşi în perioada kg 3,25 -
situaţie cu rasei Hampshire)
91±3 zile - 182±3 zile
coeficienţii: 300 (rasa Hampshire)
525
Punctaj pentru ritm dezvoltare corporală şi consumul specific 1175
50,0-27,1 = 22,9
Grosimea slăninii
mm 26,7 27,1 se înmulţeşte cu 10 (toate rasele) 229*
dorsale
coeficientul:
Proporţia de carne în
% 66,8 64,6 - 2 (toate rasele) 129*
carcasă
Punctaj calitate
358
a cărnii
1533
Punctaj general
puncte
-138-
♦TEMĂ:
Studentul ____________
Grupa _______________
Să se determine clasele parţiale şi clasa generală precum şi punctajele realizate în urma testării după performanţe proprii a tineretului suin în situaţiile
menţionate mai jos:
-139-
Rezultatele obţinute se vor consemna în tabelul următor:
Clasa parţială Punctaj
Spor
Grosimea Ritm Ritm
Număr mediu Calitatea Conformaţie Clasa
slăninii dorsale dezvoltare Dezvoltare Calitatea
Matricol Zilnic Origine cărnii Constituţie generală General
corectată (mm) corporală +consum cărnii
(g) (d.s.d.) (puncte)
(s.m.z.) Specific
041-010
041-018
041-020
041-021
041-022
Ce rezultate se vor obţine dacă tineretul suin ar face parte din rasa Duroc? Individul sacrificat 041-019 va fi femelă
♦ÎNTREBĂRI:
a) Enumeraţi condiţiile necesare încluderii loturilor de purcei în testul performanţelor proprii
b) Enumeraţi însuşirile urmărite în cadrul testării suinelor după performanţele proprii
♦REFERAT
Tehnici de apreciere a suinelor după performanţele proprii utilizate în Europa
-140-
TESTAREA SUINELOR DUPĂ DESCENDENŢI
-141-
Tabelul 32
Metodologia calculării mediei seriei lunare la un număr
de 20 de loturi care au încheiat controlul în cursul unei luni
Grosimea Proporţia cărnii în
Consum
Spor slăninei carcasă (%)
Nr.matricol Nr. specific
Nr. mediu dorsale
al scroafei produşi (kg
crt. zilnic (mm) Corec- Determi- Corec-
participante (cap) furaj/kg
(g0) Determi- tată nată tata
spor
nată
1. 006-060 6 483 2,53 18,9 19,3 67 67,4
2. 008-067 6 479 3,14 21,6 22,2 74 73,6
3. 008-069 5 530 2,16 22,1 20,9 68,4 67
4. 008-075 6 485 2,84 20,7 21,1 - -
5. 009-021 4 440 3,08 19,8 21,8 - -
6. 009-040 4 490 2,83 21,8 22,0 71,4 71,4
7. 010-042 5 374 3,19 20,2 24,6 70 69,8
8. 010-087 4 502 2,68 22,1 21,9 67 65
9. 011-045 5 530 2,51 20,4 19,2 72,5 72,5
10. 011-046 5 474 2,83 21,4 22,2 69 67,4
11. 011-069 6 404 3,07 20,0 23,2 - -
12. 011-075 4 520 2,82 21,2 20,2 - -
13. 011-089 6 420 3,04 19,5 20,2 - -
14. 012-032 4 484 2,71 18,6 19,0 69,7 69,7
15. 204-071 4 384 2,83 18,2 22,2 67 68
16. 209-040 5 540 2,51 21,4 19,8 67,4 67,0
17. 209-014 7 477 2,66 20,6 21,2 28 68,6
18. 201-088 4 422 2,93 19,0 21,6 72,2 68,8
19. 314-945 5 480 2,91 19,5 20,3 71,6 71,0
20. 314-076 6 482 2,89 20,5 20,9 71 71,4
101 470 2,84 20,4 21,2 29,7 69,2
-142-
Tabelul 31
Metodologia calculării performanţelor medii ale lotului de descendenţi la scroafa cu număr matricol 008-067 din rasa Marele alb
Spor Grosime slănină dorsală
Greutate Spor Greutat Consum furaje Consum % carne în carcasă (%)
vieruşi (mm)
Nr.crt Numărul a la 182 mediu e vieruşi specific kg
Sexul 91-182
. matricol zile zilnic la 91 zile 154-182 furaj/kg
zile Recalculat Determinată Corectată Determinată Corectată
(kg) (g) (kg) zile(kg) spor
(kg)
1. 063-041 M 88 484 24 64 68 197 3,07 21,2 21,6 74 73,6
2. 065-042 M 82 450 23 59 61 188 3,18 22,6 4,2 - -
3. 065-043 F 87 478 - - - - - 21,5 22,1 - -
4. 065-044 M 81 445 22 59 60 187 3,17 19,8 22,6 - -
5. 065-045 F 92 507 - - - - - 25,5 25,1 - -
6. 065-046 F 93 510 - - - - - 19,4 18,8 - -
Total şi medii 523 479 69 182 189 572 3,14 21,6 22,2 74 73,6
Notă: * valori rotunjite, unde este cazul
-143-
2. Testarea după descendenţi a vierilor
Indicele de testare după descendenţi la vieri se calculează pe baza
urmăririi aceloraşi însuşiri (ca la testul performanţelor proprii) la produşii
proveniţi din loturile scroafelor partenere. Scroafele partenere se consideră toate
scroafele care au fost montate consecutiv primele 8 săptămâni de folosire a
vierilor. Când două sau mai multe scroafe sunt surori complete, se folosesc pentru
calcul numai datele de la cea mai bună dintre acestea.
Numărul minim de scroafe partenere este de 4 capete, neînrudite între ele.
Când nu se realizează acest număr, în decurs de 8 săptămâni, se prelungeşte
intervalul de aşteptare cu însă 2-4 săptămâni, până la realizarea numărului minim,
luându-se în calcul toate scroafele cuprinse în acest interval.
Media seriilor lunare
Întrucât scroafele partenere provin, în mod normal din 2-3 sau chiar 4 luni
calendaristice (având în vedere perioadele de 8-12 săptămâni de activitate a
vierului), se calculează media seriilor lunare a însuşirilor urmărite la loturile
scroafelor partenere care au încheiat controlul.
Media seriilor lunare, pentru fiecare însuşire urmărită, se obţine prin
înmulţirea mediei seriei lunare cu numărul de loturi care au luat parte la calcularea
sa. Spre exemplu, dacă în luna iunie la calcularea mediei seriei au participat 28
loturi, pentru calcularea lui (vezi fişa testare vieri) se înmulţeşte media lunară a
sporului mediu zilnic 519 g cu 28 rezultând 14.532.
În mod asemănător se procedează pentru toate loturile participante.
Rezultatele obţinute se însumează şi ceea ce rezultă se împarte la numărul total de
loturi din lunile respective.
Tabelul 34
Calculul mediei seriilor lunare pentru sporul mediu zilnic
Numărul de
Luna loturi Sporul mediu zilnic al seriei lunare
participante
Iunie 28 519 (28 x 519) = 14.532
Iulie 26 534 (26 x 534) = 13.884
August 37 521 (37 x 521) = 19.277
TOTAL ŞI
91 524 47.693
MEDII
-144-
Tabelul 33
Calculul indicelui de testare după descendenţi la scroafe
Valoare medie înregistrată la Valoarea medie înregistrată la Diferenţa faţă de
Însuşiri Coeficient Punctaj
U.M lotul de descendenţi seria de testare media
considerate de calcul realizat
Determinată corectată determinată corectată seriei corectate
Sporul mediu zilnic g 490 - 470 - +9 +20 +180
Consumul specific kg 3,14 - 2,84 - +0,3 -1000 -300
Grosimea slăninii dorsale mm 21,6 22,2 20,4 21,2 +1 -100 -100
Proporţia de carne în
% 74 73,6 67,7 69,2 +4,4 +100 +440
carcasă
Punctaj realizat +220
-145-
În mod identic se procedează şi pentru calcularea mediei seriilor lunare la
celelalte însuşiri. În cazul în care o însuşire nu se urmăreşte, ea nu se ia în calcul,
iar indicele de testare se obţine numai pe baza însuşirilor urmărite - obligatorii
fiind sporul mediu zilnic şi grosimea stratului de slănină dorsală pe animalul viu.
lxp
W= , în care:
l+p
♦ÎNTREBĂRI:
a) Descrieţi tehnica de testare a scroafelor după descendenţi
b) Descrieţi tehnica de testare a vierilor după descendenţi
♦REFERAT
Tehnici de apreciere a suinelor după descendenţi utilizate în Europa
-146-
OBLIGAŢIILE UNITĂŢILOR CUPRINSE
ÎN CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCŢIEI,
OFICIILOR JUDEŢENE ŞI A.N.A.R.Z.
-147-
determinarea proporţiei de carne în carcasă şi extrag datele necesare pentru
buletinul de control al performanţelor proprii;
•să examineze individual vieruşii şi scrofiţele la încheierea testului pentru
aprecierea exteriorului, acordând note pentru această însuşire şi stabilind clasa
parţială după conformaţie corporală - constituţie'
•să stabilească indivizii care se elimină din categoria material de
reproducţie;
•să înscrie datele de reproducţie - producţie şi testare în fişele "RS".
Oficiile judeţene de reproducţie şi selecţie a animalelor au obligaţia să
elibereze certificatele colective de origine şi valoare productivă pentru suinele
care se livrează altor unităţi, pe bază de contract economic întocmit între furnizor
şi beneficiar, cu stipularea clauzei de preluare între 7 şi 14 zile de la încheierea
testării ultimei serii din cadrul lotului, iar pentru cele reţinute în fermele proprii, la
solicitare, pe măsura introducerii la reproducţie.
Pentru vierii şi scroafele testate după descendenţi, care se livrează altor
unităţi, se eliberează certificatele individuale de origine şi valoare productivă.
♦ÎNTREBĂRI:
a) Enumeraţi sarcinile controlorilor de producţie permanenţi
♦REFERAT
Activitatea şi rolul ANARZ
-148-
APRECIEREA DUPĂ PERFORMANŢELE PROPRII
ŞI CERTIFICAREA CALITĂŢII SCROFIŢELOR PRODUSE ÎN
FERMELE DE HIBRIDARE
-149-
Spre exemplu, dacă din certificatele de origine şi valoare productivă
rezultă că unul din vieri a fost de clasa I , numai una din scroafele folosite la
reproducţie a fost de clasa a II-a, se acordă tuturor scrofiţelor care se livrează
clasa a II-a după origine.
Gts
X= , în care:
Vtz
♦ÎNTREBĂRI:
a) Descrieţi metoda şi criteriile de apreciere a performanţelor în ferme de
hibridare
♦REFERAT
Tehnici de apreciere în fermele de hibridare în ferme din Europa
-150-
CALCULUL PREŢURILOR
PENTRU SUINELE DE REPRODUCŢIE
152
Tabelul 40
Sporurile de preţ acordate pentru părinţi testaţi după descendenţi
Lei/punct al indicelui de testare al
Toate rasele descendentului
Tatăl Mama
Masculi 200,0 150,0
Femele 150,0 135,0
* în anul 2000 nu s-au mai acordat
- când ascendenţii (părinţii) sunt înscrişi în registrul genealogic (tab. 41).
Tabelul 41
Sporurile de preţ acordate pentru înscrierea în regitrul genealogic
Lei/punct animal
Tatăl Mama
Specificare Registrul Registrul Registrul Registrul
genealogic genealogic de genealogic de genealogic de
de elită stat** stat stat
Masculi 3.000 - 1.500 450
Femele 750 - 450 150
*La nivelul anului 2000
** Nu s-au mai acordat sume
Notă: Acest spor se acordă numai pentru ultima înscriere în registrul genealogic
Tabelul 42
Sporurile de preţ acordate pentru punctajul realizat la testarea după
descendenţi
Lei/punct realizat la indicele testării după
Specificare descendenţi
Tatăl Mama
Toate rasele 100,0 75,0
*La nivelul anului 2000
153
• 101-100 kg 45-48.000 lei
• peste 110 kg 48-50.000 lei
Scroafele şi vieri reformaţi şi recondiţionaţi – 40-48.000 lei
Tabelul 43
Sporurile de preţ acordate pentru înscrierea proprie în registrul genealogic
Lei/animal
Toate rasele Registul genealogic Registrul genealogic
de elită teritorial
Masculi 150.000 -
Femele 60.000 30.000
*La nivelul anului 2000
♦TEMĂ:
Calcularea preţurilor la suinele de reproducţie
- Să se calculeze preţul de vânzare-cumpărare a
următoarelor suine:
1. Scrofiţă de prăsilă din rasa Duroc provenită
din:
tată - elită
mama - clasa I
Performanţe realizate la testare:
•greutate corporală la 182 zile 85 kg;
•grosimea slăninii dorsale determinate 20,4 mm;
•proporţia de carne în carcasă determinată pe individul sacrificat la
greutatea de 79 kg a fost de 70%;
•la aprecierea după conformaţie-constituţie corporală a realizat 80
puncte;
•capacitatea de alăptare a scroafelor mamă a fost de 42 kg;
2. Vieruş prăsilă din rasa Marele alb provenit din ambii părinţi
testaţi
Performanţe realizate în perioada testarării:
•greutate corporală la 182 zile 98 kg;
•greutate corporală la 91 zile 30 kg;
•consum furaje în perioada 154-182 zile 91 kg;
•grosimea slăninii dorsale determinate 21,3 mm;
•proporţia de carne în carcasă determinată pe individul sacrificat la
greutatea de 81 kg a fost de 69%;
•la aprecierea după conformaţie-constituţie corporală a realizat 92
puncte; Capacitatea de alăptare a scroafei mamă a fost de 40 kg.
În momentul livrării vieruşii a avut greutatea corporală de 103 kg.
Indicii sintetici de testare după descendenţi ai părinţilor au fost:
tata 1230 puncte; mama 870 puncte.
♦ÎNTREBĂRI:
a) Descrieţi tehnica de calculare a preţului la suinele destinate producţiei
b) Descrieţi tehnica de calculare a preţului la suinele destinate reproducţiei
♦REFERAT
Metodologia calculării preţului la suine în ţări din Europa
154
NOŢIUNI DE MECANIZARE ŞI AUTOMATIZARE
A PRINCIPALELOR LUCRĂRI ÎN UNITĂŢILE
DE CREŞTERE ŞI EXPLOATARE A SUINELOR
155
Mai frecvent se întâlnesc buncărele metalice, dar datorită faptului că nu
sunt rezistente la coroziune s-au confecţionat din plăci de polistiren cu armură
metalică sau din materiale pe bază de fibră de sticlă.
Pentru transportul furajelor la locul de hrănire în hrănitori, se folosesc
transportoarele cu noduri, la care circuitul de transport permite schimbări de
direcţie în unghiuri de 90°. Un transportor cu noduri permite extragerea furajului
din buncăr, alimentarea cu furaj prin mecanismul de activare a cablului cu noduri,
transportul furajului pe conducte şi distribuirea acestora la liniile de furajare.
Alegerea transportorului corespunzător se face în funcţie de consumul zilnic de
hrană şi de lungimea totală a parcursului de furaj din adăpost. Pentru o bună
funcţionare pe un circuit al transportorului nu trebuie să se găsească mai mult de 6
coturi, iar în situaţia în care sunt necesare mai multe coturi se reduce lungimea
circuitului de transport, cu câte 20 m pentru fiecare cot suplimentar.
Coborârea nutreţului de la conducta de transport se face prin intermediul
unui orificiu, prin care furajul curge printr-un tub de coborâre spre hrănitori.
Coborârea poate fi dublă (stânga-dreapta) la 2 linii de hrănitori şi simplă, pentru o
singură linie de hrănire.
156
Tabelul 45
Principalele caracteristici ale transportorului cu noduri
Tipul transportorului
Caracteristicile tehnice U.M. TN-60 cu TN 2 R cu TN-35 1 R
ramură două ramuri cu o ramură
Capacitatea de lucru kg/h 1500 3000 400
Lungimea maximă de transport m 275 500 200
Numărul circuitelor de distribuire nr 1 2 1
Numărul maxim de coturi cu role nr 8 16 8
Diametrul conductelor mm 60 60 42
Diametrul nodurilor mm 50 50 32
Pasul nodurilor mm 100 100 55
Puterea motorului de acţionare Kw 2,2 3 0,75
Puterea motorului electric al
Kw 0,37 0,37 -
agitatorului
Reductor de turaţie - Planetar Melc
157
• Rezervorul de furajare al hrănitorului din beton armat trebuie să fie
foarte bine sclivisit şi să aibă formă dreptunghiulară sau trunchi de prismă, care să
permită furajului, chiar cu umiditate de peste 19-20% să cadă în cupă prin
greutatea proprie.
• Pentru reducerea pierderilor de furaj, peretele anterior al rezervorului
trebuie să fie coborât sub nivelul peretelui anterior al hrănitorului (cupei), cu 8-10
cm, pentru suinele la îngrăşat şi cele în testare, şi cu 5-6 cm la tineretul suin. În
felul acesta, nivelul furajului în cupă nu se va putea ridica peste peretele anterior
al hrănitorului.
• Pe linia superioară a cupei hrănitorului se ataşează, prin sudură un
platband metalic care să depăşească înspre interior peretele cupei cu 2,5-5 cm;
acesta face ca furajul să nu fie scos din hrănitor de către animal, evitându-se
risipa.
• Locurile de furajare să fie precis delimitate cu bare de oţel rotund (∅
10-12 mm), unite între ele pe adâncimea cupei cu fier oţel de aceeaşi grosime (fig.
120). În felul acesta, animalele nu se pot culca în jgheab sau intra pe sub bare şi
nu pot împinge furajul de-a lungul hrănitorului pentru a-l scoate afară.
• Hrănitorul din beton armat trebuie realizat cu o compoziţie suficientă de
ciment, pentru ca betonul să fie rezistent atât la presiunile exercitate cât şi la
curăţirea şi dezinfecţia periodică.
• Pentru scurgerea apelor de spălare şi a soluţiilor folosite la dezinfecţie,
hrănitorul va trebui prevăzut cu un orificiu cu dop, la unul din capetele cupei.
158
2. Instalaţii pentru administrarea apei
Apa necesară pentru unităţile de creştere a suinelor trebuie să provină din
sursele cele mai economice, sigură în ceea ce priveşte debitul necesar pe tot
parcursul anului şi corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Indiferent de
sursa de apă, pentru alimentarea unităţii trebuie să fie respectată zona de protecţie
sanitară care cuprinde 3 puncte:
• Perimetrul de regim sever, în interiorul căreia nu se permite construirea
de locuinţe sau aşezări omeneşti, accesul persoanelor şi nici circulaţia şi păşunatul
animalelor. Acest perimetru, pentru apele freatice, este de circa 200 m amonte, pe
direcţia curentului subteran, şi 50 m lateral; iar pentru puţurile captive un spaţiu
de 20-50 m, în jurul acestora. Zona se împrejmuieşte, se supraveghează şi se
protejează de scurgerile de suprafaţă.
• Punctul de restricţie se întinde în afara zonei de regim sever (pentru ape
freatice circa 20-50 cm) şi are ca scop reducerea posibilităţilor de impurificare. În
acest perimetru se interzice irigarea cu ape uzate, despăduriri, depozitarea de
reziduuri, culturi agricole etc.
• Punctul de observaţie este zona în care sunt permise aşezările omeneşti,
iar organele sanitare urmăresc starea sanitară a populaţiei.
Apa se depozitează într-un castel de apă a cărui capacitate trebuie
calculată în corelaţie cu necesarul de apă pentru întreaga activitate a complexului.
Castelul de apă este necesar pentru asigurarea unei presiuni în reţeaua de
distribuţie de cel puţin 3 atmosfere, precum şi pentru asigurarea unei rezerve de
apă, inclusiv pentru stingerea incendiilor.
Numărul şi diametrul puţurilor, debitul electropompelor, capacitatea
castelului de înmagazinare a apei sunt în funcţie de capacitatea complexului.
Calculul pentru stabilirea necesarului de apă se face pe baza consumurilor
biologice specifice care diferă în funcţie de vârsta, greutatea şi starea fiziologică a
animalelor, la care se mai adaugă necearul de apă pentru consumul tehnologic
(pentru evacuarea dejecţiilor, spălarea personalului, a mijloacelor de transport,
platformelor, udarea spaţiilor verzi etc.). În calculul necesarului de apă trebuie să
se ţină seama de variaţia consumului de apă de la o zi la alta, iar în cadrul zilei de
la o oră la alta. Datorită acestui fapt, la calculul necesarului de apă trebuie să se
ţină seama de coeficienţii de variaţie zilnică (kzi) şi ora (koră) a apei.
Tabelul 46
Necesarul mediu de apă pentu suine (litri/an/cap)
Scroaf Tineret Tinere
Specificare Vieri Suine la îngrăşat
e prăsilă t suine
Apă de băut 5000 4700 750-900 720 2400-2700
Consumul băut + 10000 9400 1600 1450 5400
tehnologic
159
Coeficientul variaţiei consumului orar de apă (Koră) se calculează cu
ajutorul formulei:
Q max .ora
Koră =
Qmed .ora
160
Adăpătorile pipă se montează în colţul boxei şi se realizează din ţeavă zincată de
3/4 ţoli, pentru scroafe în gestaţie şi suine la îngrăşat, şi de 1/2 ţoli pentru
maternitate şi creşă, fixându-se prin sudură de coloana de apă. Înălţimea pipelor
este de 10-12 cm, pentru purceii sugari, scroafe în maternitate şi tineret, şi de 18-
20 cm pentru vieri, scroafe în gestaţie şi suine la îngrăşat (fig. 122, 123).
Periodic se reglează nivelul de curgere al pipelor cu ajutorul furtunului cu
nivel constant după care întreaga instalaţie se rigidizează prin sudură. Nereglarea
corectă a nivelului duce la pierderi mari de apă şi la creşterea peste limitele admise a
umidităţii în adăposturi, cu influenţă negativă asupra sănătăţii animalelor, mai ales
în maternitate şi creşă. La capătul coloanei se prevede un dop pentru a se permite
spălarea pentru curăţirea impurităţilor care se depun prin sedimentare. O adăpătoare
tip pipă poate deservi 10-12 purcei în maternitate, inclusiv scroafe, 10 capete tineret
suin şi 14-16 capete la celelalte categorii de suine.
161
Figura 123. Alte tipuri de adăpători
163
3.2. Instalaţiile de ventilaţie
Concentrarea mare de animale în adăposturi impune asigurarea unei mase
de aer care să împrospăteze oxigenul consumat şi să evacueze gazele nocuve şi
umiditatea.
Parametrii de microclimat prevăzuţi a fi asiguraţi în adăposturile de
creştere a suinelor sunt prezentaţi în tab. 47.
Tabelul 47
Parametrii optimi de microclimat, pe categorii de suine şi sectoare care
trebuie asiguraţi în adăposturi
164
Figura 126. Coş pentru aerisire şi fereastră rabatabilă
165
Figura 127. Boxă cu evacuarea dejecţiilor din canale cu pernă de apă
♦ÎNTREBĂRI:
a) Descrieţi principalele activităţi mecanizate-automate care privesc
furajarea suinelor
b) Descrieţi principalele activităţi mecanizate-automatizate care privesc
calitatea indicelui în adăpost
♦REFERAT
Automatizarea şi exploatarea suinelor în adăposturi
166
UTILIZAREA ŞI CORELAREA SPAŢIILOR DE CAZARE
CU EFECTIVELE DE SUINE
a) Sectorul de maternitate
Se consideră că acest sector are ca sarcină să livreze anual către sectorul
tineret creşă, în cazul unui complex de 60.000 capete, 64.080 capete purcei
înţărcaţi, la greutatea medie de 7,3 kg. Apreciindu-se că greutatea medie a
purceilor la naştere este aproximativ de 1 kg/cap, rezultă că în perioada de
alăptare trebuie să se realizeze un spor de 6,3 kg. Apreciindu-se că în această
perioadă se poate realiza un spor mediu zilnic de 175 g, rezultă că înţărcarea se
poate face la vârsta de 36 zile (36 x 175 g = 6,300 kg).
Dacă la durata alăptării, de 36 zile se mai adaugă 1-2 zile timp, cu cât se
intoduc înainte scroafele în maternităţi, şi încă 4-5 zile cât este necesar pentru
curăţenie, dezinfecţie şi odihna compartimentului, rezultă că durata unei serii, în
maternitate, este de 42 zile (36 zile alăptare + 6 zile aducerea scroafelor,
dezinfecţia şi odihna compartimentului = 42 zile).
Considerând a se obţine 8,45 purcei înţărcaţi pe fătare, înseamnă că avem
nevoie de 7580 locuri de fătare pe an (64.080 : 8,45 = 7.580). Se stabileşte apoi
câte serii de fătare se pot produce într-un an, în aceleaşi boxe, după formula:
365
I1= , în care:
42
I1 = indicele de folosire a unei boxe în maternitate
167
Ts = durata în zile a unei serii
365
I1 = = 8,7 serii
42
Necesarul de boxe pe compartiment se calculează după formula:
N ft
T1s = , în care:
Ii
T1s = numărul total boxe (locuri) pe serie;
Nft = numărul de fătări totale pe an;
Ii = indicele de folosire al unui loc (boxe) sau numărul de serii pe an
7580
T1s = = 872boxe
8,7
Spaţiul din maternitate când complexul este folosit la întreaga capacitate
în orice moment se va găsi în următoarele situaţii:
•boxe populate cu scroafe care nu au fătat 26
•boxe cu scroafe lactante 1-10 zile 206
•boxe cu scroafe lactante 11-20 zile 206
•boxe cu scroafe lactante 21-30 zile 206
•boxe cu scroafe lactante 31-36 zile 124
•boxe în dezinfecţie şi odinhă 104
Total boxe 872
Pentru maternitate, se calculează numărul de boxe ce s-ar putea popula
zilnic ţinându-se seama de numărul total de boxe şi durata unei serii în zile:
N1t 872
N1s = = = 20,8 , în care:
N zs 42
168
Tabelul 48
Necesarul de spaţii de cazare, mărimea compatimentelor şi corelarea spaţiilor cu efectivele în producţie,
pe flux tehnologic (indicatorii de producţie - varianta I)
Sectorul Capacitat Animale ce se livrează (tone/an)
ea totală
Număr La câte zile se
Durata de locuri
locuri populează şi
Efectiv unei Număr (pentru pe
ocupate depopulează un Număr Număr Număr Număr
total/an capete serii serii/an materni- compar- Capete Tone
cu compartiment în zile animale zile animale
(zile) tate în timent
animale dezinsecţie
boxe)
Total
a) Complex de 15.000 suine anual
Materni-tate 1895 fătări
26 scroafe 26 scroafe
(18.000 36+6 8,7 218 192 26 26 5 5 16.020 -
247 purcei 220 purcei
purcei)
Creşă 16.020 55+5 6,0 2670 2450 220 220 5 220 5 210 15.300 -
Îngrăşă-torie 15.300 145+5 2,43 6296 6086 210 210 5 210 5 206 15.000 1575
Montă+ 1100 scroafe
gestaţie 40 vieri 350
- - 1313 1286 26 - 5 26 scroafe 5 26 scroafe - -
scrofiţe 15
vieruşi
b) Complex de 30.000 suine anual
Materni-tate 3790 fătări
26 scroafe 26 scroafe
(36.000 36+6 8,7 436 384 52 26 2,5 2,5 32.040 -
247 purcei 220 purcei
purcei)
Creşă 32.040 55+5 6,0 5340 4900 440 220 2,5 220 2,5 210 30.600 -
Îngrăşă-torie 30.600 145+5 2,43 12592 12172 420 210 2,5 210 2,5 206 30.000 3150
2200 scroafe
80
Montă+
vieri 700 - - 2626 2574 52 - 2,5 26 scroafe 2,5 26 scroafe - -
gestaţie
scrofiţe
30 vieruşi
c) Complex de 60.000 suine anual
7580 fătări
26 scroafe 26 scroafe
Materni-tate (72.000 36+6 8,7 872 768 26 26 1,25 1,25 64.080 -
247 purcei 220 purcei
purcei)
Creşă 64.080 55+5 6,0 10680 9800 880 440 2,5 440 2,5 420 61.200 -
Îngrăşă-torie 61.200 145+5 2,43 25184 24344 840 420 2,5 420 2,5 412 60.000 6300
169
Continuare tabelul 48
Sectorul Capacitat Animale ce se livrează (tone/an)
ea totală
Număr La câte zile se
Durata de locuri
locuri populează şi
Efectiv unei Număr (pentru pe
ocupate depopulează un Număr Număr Număr Număr
total/an capete serii serii/an materni- compar- Capete Tone
cu compartiment în zile animale zile animale
(zile) tate în timent
animale dezinsecţie
boxe)
Total
4400 scroafe
Montă+ 160 vieri 1400
- - 5252 5148 104 - 1,25 26 scroafe 1,25 26 scroafe - -
gestaţie scrofiţe
60 vieruşi
d) Complex cu 120.000 suine anual
42 scroafe
15160 fătări 42 scroafe
Materni-tate 36+6 8,7 1742 1532 210 42 1 399 1 128.160 -
(144.000 pur.) 399 purcei
purcei
Creşă 128.160 55+5 6,0 21360 19585 1775 710 2 710 2 678 122.400 -
Îngrăşă-torie 122.400 145+5 2,43 50370 48675 1695 678 2 678 2 678 120.000 12600
8800 scroafe
Montă+ 350 vieri
- - 10550 10340 210 - 1 42 scroafe 1 42 scroafe - -
gestaţie 2800 scrofiţe
130 vieruşi
170
Cele 34 compartimente (872:26 locuri = 34 compartimente) asigură ca la
1,25 zile să se populeze un compartiment şi în permanenţă să existe 4
compartimente în dezinfecţie sau odihnă.
b) Sectorul de creşă are ca sarcină să preia de la maternitate 64.080
purcei înţărcaţi din care, după eliminarea mortalităţii, să se predea la îngrăşare
61.200 capete tineret suin, la greutatea medie de 25 kg. Pentru calculul spaţiului
în acest sector, se procedează ca în cazul anterior.
• Se calculează durata unei serii ţinându-se seama de sporul total de
creştere, sporul mediu zilnic de realizat şi tipul de dezinfecţie şi odihnă = 60 zile
durata unei serii,.
• Se calculează numărul de serii, tineret suin pe baza formulei:
365
I1 = = 6,0 serii / an
60
• Se calculează numărul de locuri în sectorul de creşă:
64.080
T1s = = 10.680locuri
6
Spaţiul din creşă în orice moment, se va găsi în următoarea situaţie:
• spaţiu în dezinfecţie (între 1-5 zile) 880 locuri
• spaţiu ocupat de purcei în creşă 1-10 zile 1780 locuri
• spaţiu ocupat de purcei în creşă 11-20 zile 1780 locuri
• spaţiu ocupat de purcei în creşă 21-30 zile 1780 locuri
• spaţiu ocupat de purcei în creşă 31-40 zile 1780 locuri
• spaţiu ocupat de purcei în creşă 41-50 zile 1780 locuri
• spaţiu ocupat de purcei în creşă 51-55 zile 900 locuri
Total 10680 locuri
N1t 10630
N1z = = = 178.locuri, în care:
N zs 60
171
Un compartiment de creşă va avea o capacitate de două ori mai mare ca
cea a unui compartiment din maternitate, preluând purceii din două
compartimente din maternitate (440 capete), popularea făcându-se la două zile şi
jumătate. Creşa va avea un număr de 24 compartimente din care două se vor găsi
în dezinfecţie (1-5 zile) iar restul de 22 vor fi populate cu purcei înţărcaţi de
diferite vârste.
c) Sectorul de îngrăşare are sarcina să preia de la sectorul de creşă, în
timpul unui au, 61.200 capete tineret suin la greutatea medie de 25 kg, pentru care
trebuie să asigure locuri de cazare şi să livreze suine îngrăşate la greutatea medie
de 105 kg.
Ca şi în cazul precedent pentru stabilirea duratei unei serii se ia în
considerare sporul de creştere de realizat, sporul mediu zilnic şi timpul necesar
dezinfecţiei şi repausului, după fiecare serie de îngrăşare a adăpostului, aşa încât:
105 -25 = 80 kg spor; 550 g spor mediu zilnic= 145 zile + 5 zile pentru
dezinfecţie şi repausul adăpostului = 150 zile durata unei serii
Pentru stabilirea numărului de serii pe an:
365
= 2,43 serii pe an
150
61200
Nlz = = 25184.locuri
2,43
N lt 25184
Nlz = = = 168;
N zs 150
172
între popularea primului compartiement şi următorul. În acest caz, pentru
calcularea mărimii compartimentului se foloseşte formula:
Ci = Nlz x 2 = 168 x 2,5 = 420 locuri
173
Tabelul 49
Indicatorii principali de producţie folosiţi (în exemple) privind calcularea
necesarului de spaţii şi corelarea acestuia cu efectivele în producţie
Indicatori U.M. Varianta Varianta a
I II-a
Natalitate % 70 75
Prolificitate cap. 9,5 9,5
Spor mediu zilnic la purcei în g 175 180
maternitate
Spor mediu zilnic în creşă g 320 340
Spor mediu zilnic în îngrăşătorie g 550 580
Greutatea la înţărcare kg 7,3 7,5
Greutate la trecerea în îngrăşătorie kg 25 30
Greutatea la livrare kg 105 110
Vârsta la livrare zile 236 240
Pierderi din care:
• naştere-livrare % 17,5 16
• în maternitate % 11 10
• în creşă % 4,5 5
• în îngrăşătorie % 2 1
♦ÎNTREBĂRI:
a) Detaliaţi necesarul de spaţiu pentru sectorul montă-gestaţie şi
maternitate
b) Detaliaţi necesarul de spaţiu pentru sectorul creşă şi îngrăşătorie
♦REFERAT
Necesarul de spaţiu pentru o fermă în aer liber
174
TEHNOLOGIA DE PRODUCŢIE LA O UNITATE
DE EXPLOATARE INTENSIVĂ CU CIRCUIT ÎNCHIS
175
Evacuarea aerului viciat se face conform unui grafic, dar şi în funcţie de
nivelul noxelor din adăpost.O parte din noxe sunt eliminate prin absorbţia lor de
către un tub perforat instalat sub grătarul canalului de eliminare hidraulică a
dejecţiilor. Aerul proaspăt, cald sau rece, se introduce printr-un sistem de
tubulaturi cu ajutorul unui ventilator centrifugal.
Pe timp frumos, animalele din boxa de aşteptare a montei sunt lăsate
liber să se plimbe şi în padocul din exteriorul adăpostului.
Hrănirea vierilor se face diferenţiat,în funcţie de categoria de vârstă,
greutate corporală şi intensitatea folosirii la montă. S-a avut în vedere ca cerinţele
de energie şi proteină să se încadreze în limitele prevăzute de Decretul 50 al
C.S./1986 şi anume: 8200 Kcal E.M. sau 3,5 U.N. şi 520 g proteine digestibile.
În hrana vierilor se utilizează furaje combinate din reţeta 0-5,
caracterizate prin 12-13% umiditate, 14-15% P.B.,3,7% celuloză brută, minim 2%
grăsime,1,1% NaCl. Pentru satisfacerea cerinţelor zilnice de hrană, vierii primesc
2,5-3,0 kg furaj combinat, 3,4 kg furaj verde (lucernă) sau 2-3 kg sfeclă de zahăr,
2-3 ouă de găină sau 200 g lapte praf. Hrana concentrată se administrează în două
tainuri, suculentele la ora 1100, iar ouăle după consumarea tainului de dimineaţa.
Hrănirea scroafelor gestante se face diferenţiat, în funcţie de stadiul
gestaţiei, categoriei de vârstă şi greutate corporală. Cerinţele medii zilnice sunt de
6600 Kcal. EM sau 3,0 UN cu 480 g proteine digestibile.
În hrana scroafelor gestante sunt utilizate furaje combinate din R 0-6, cu
14% P.B.şi maximum 6% celuloză brută, în cantităţi variabile, conform tab. 50.
În afară de aceste cantităţi distribuite în două tainuri zilnice, scroafelor li
se administrează 3-5 kg lucernă verde sau 2-3 kg suculente, într-un singur tain, la
ora 1100.
Tabelul 50
Consumul de furaje combinate (scroafe gestante)
Zile de Consumul de furaj combinat:
Stadiul gestaţiei
furajare kg/zi kg/perioadă
Primele trei luni 90 1,8 162
Ultima lună 22 3,1 69
Ultimele două zile 2 2,5 5
TOTAL 114 2,05 235
176
Conform tehnologiei de producţie,grupa de 8 scroafe gestante este
transferată la maternitate în ultimile trei zile de gestaţie, după ce, în prealabil,
animalele au fost spălate şi dezinfectate.
Boxele de fătare, de asemenea, sunt curăţate, dezinfectate şi uscate cu
circa 4 zile înainte de populare.
Odată cu începerea actului fătării se pun în funcţie şi încălzitoarele
electrice, se aduce cât mai aproape trusa medicală şi se pregătesc cârpele sau
rumeguşul, curate şi uscate.
Fiecărui purcel fătat i se va secţiona ombilicul la 5-7 cm de abdomen, se
va şterge de mucozităţi şi se va usca prin frecţionare uşoară cu cârpa sau rumeguş
cald şi uscat. Repartizarea la supt se face după greutatea corporală, în cel mult 2
ore; cei mai puţin viguroşi la mamelele din partea anterioară şi cei mai viguroşi la
cele posterioare. În prima zi se retează vârfurle dinţilor cu un foarfece special, iar
în ziua a 3-a se taie coada, cu ajutorul unei lame încălzite la cica 0,5 cm de baza ei
(electrocautor). În ziua a 2-a se administrează preparate pe bază de fier, iar în ziua
a 9-a se efectuează castrarea masculilor.
Înţărcarea purceilor se face la 32 de zile, iar transferarea lor la
compartimentul creşă se face în ziua a 26-a.
Curăţenia în boxe şi pe alei se face de două ori pe zi, folosind razul şi
jetul cu apă (numai în zona grătarului).
Introducerea aerului proaspăt, cald sau rece, se face cu ajutorul unui
sistem de tubulaturi de la o aerotermă cu radiator cu apă caldă, iar aerul viciat este
scos printr-un tub perforat instalat sub grătarele de eliminare a dejecţiilor şi prin
tuburi verticale fixate în tavan.
Hrănirea scoafelor lactante se face diferenţiat, în funcţie de vârsta şi
greutatea corporală a acestora, de numărul de purcei existenţi şi de vârstă.
Se utilizează numai furaj combinat din reţeta R 0-5 care trebuie să posede
următoarele caracteristici: 13,5-14,5% P.B., 2977 Kcal/kg EM şi maximum 7%
celuloză brută. În primele zile de la fătare se va administra numai barbotaj călduţ
din tărâţe de grâu şi apă pentru băut, urmând apoi creşterea treptată a cantităţii de
furaj, aşa încât la 6-7 zile animalul să primească cantităţile prevăzute în tab. 51.
În mod practic, cu excepţia primei săptămâni şi a ultimelor trei
zile,scroafele lactante se hrănesc la discreţie, având grijă ca furajul să se
împrospăteze zilnic.
De la vârsta purceilor de 8 zile, se va pune în hrănitorile semiautomate şi
pe pardoseală, în faţa lor, puţin furaj combinat din reţeta R 0-1. Acest furaj va
avea următoarele caracteristici: 21-22% P.B., 2950 Kcal/kg EM, maximum 4%
celuloză şi 0,4% NaCl. Consumul individual pe perioada 7-35 de zile se estimează
la cca. 3 kg. După vârsta de 35 de zile sunt transferaţi în compatimentul de creşă.
Tabelul 51
Hrănirea scroafelor cu nutreţuri combinate
Zilele de Consumul de concentrate (kg)
Săptămâna Furajare kg/zi kg/perioadă
I-a 7 2,7 19
a II-a 7 3,7 26
a III-a 7 4,6 32
a IV-a 7 5,0 35
a V-a 7 4,0 28
TOTAL 35 4,0 140
177
Tehnolgia în compartimentul de creşă
Activitatea de producţie din acest compartiment este organizată pentru
asigurarea condiţiilor optime de creştere a tineretului suin de la vârsta de 35 de
zile la 105 zile. Greutatea corporală a animalelor, la intrare în compatiment, este
cuprinsă între 5-7 kg, iar la ieşire între 26-29 kg.
În compartimentul de creşă purceii sunt întreţinuţi în cuşti, câte 18 purcei
în perioada de vârstă de 35-65 zile, iar în rest, până la vârsta de 105 zile, se răresc
rămânând numai câte 8-9 purcei/cuşcă. Cuştile sunt cu peliculă de apă, dispuse pe
un singur etaj şi amplasate pe direcţia canalului de eliminare hidraulică a
dejecţiilor.
Cele 24 de cuşti destinate fazei I asigură cazarea unui număr de 430
purcei (18 purcei/cuşcă în primele 30 de zile de la populare), iar cele 24 de boxe
din faza a II-a asigură cazarea a 210 purcei/cuşcă în ultimile 35-40 de zile.
Cuştile au pardoseala confecţionată din platband cu fantele de 1,0 cm, iar
părţile laterale din vergele metalice fixate pe cadrul cuştii executate din ţeavă. În
partea din faţă este amplasat hrănitorul semiautomat, sub care se află un plan
înclinat pentru recuperarea furajelor, iar în partea din spate suzeta. La faza I de
creştere, zona compactă este încălzită electric. Cuştile sunt amplasate pe bazine cu
apă cu nivel constant. Ele sunt dispuse pe patru rânduri, cu alei laterale pentru
depopularea animalelor.
La cuşti, curăţirea se face sumar, pe pardoseala compactă şi de două ori
pe lună, constând din eliminarea apei din bazinul de acumulare, prin ridicarea
stăvilarului.
Aerul proaspăt sau rece este introdus în compartiment printr-un sistem de
tubulaturi cu ajutorul unui electroventilator, iar cel viciat este scos prin absorbţie
cu ajutorul unor ţevi perforate instalate sub grătar, prin care circulă aerul antrenat
de către un electroventilator de mare capacitate
Tehnologia de exploatare începe cu preluarea purceilor de la maternitate,
purcei proveniţi de la 8 scroafe (între 65-75 capete), lotizarea acestora şi
introducerea a câte 18 purcei în fiecare cuşcă. Se urmăreşte ca în aceeaşi cuşcă să
fie purcei de la aceeaşi scroafă, cu greutatea corporală apropiată şi de acelaşi sex.
Minus variantele se grupează pe cuşti separate, la vedere şi în apropierea sursei de
căldură.
La vârsta de 65 de zile purceii sunt mutaţi în boxele curăţate, dezinfectate
şi uscate, cu care ocazie se face o nouă lotizare.
În ceea ce priveşte hrănirea, se face cu furaje combinate din reţeta 0-2,
până la vârsta de 105 zile. Furajul combinat administrat în hrana purceilor din
reţeta R 0-2 trebuie să conţină între 18-19% P.B., 2680 Kcal E.M./kg şi maximum
4% celuloză. Hrănirea se face la discreţie atât în faza I, cât şi în faza a II-a.
Furajul recuperat din zona planului înclinat de sub hrănitoarele cuştilor va fi
utilizat numai la suine îngrăşate sau la scroafele gestante.
Pe lângă furajele combinate, tineretului suin i se mai poate administra
lucernă verde, în cantităţi cuprinse între 0,2-0,5 kg/cap/zi şi, la nevoie,orz prăjit la
discreţie.
179
Figura 128. Boxe supraetajate la îngrăşătorie
a) Boxă normală la parter; b)Boxă la etaj:
1.element prefabricat cu jgheab; 2. panou metalic despărţitor; 3. TN-60 în jgheab;
4. grătar din beton; 5. panou prefabricat pentru alee; 6. luminator rabatabil;
7. instalaţie Ejex-Coandă; 8. alee de serviciu; 9. stâlpi de susţinere cu consolă
180
Tabelul 53
Parametrii de microclimat pentru compartimentul de reproducţie
Factorii de microclimat Parametrii
optimi
Temperatura optimă (°C) 15-18
Umiditate relativă (%) 60-75
Viteza aerului (m/s) pentru: - sezonul rece 0,2-0,3
- sezonul cald 1,0
Concentraţiile maxime de - CO2 3,0
noxe (‰): - NH3 0,026
-H2S 0,015
Necesarul de aer proaspăt - iarnă 70,0
(m3/h/animal) pentru: - vară 120,0
- toamnă şi primăvară 90,0
Tabelul 54
Parametrii de microclimat pentru compartimentul de maternitate
Factorii de microclimat Parametrii optimi
Temperatura optimă (°C) pentru:
- scroafe în ziua fătării 22-24
- perioada de alăptare 18-22
- purcei sugari în: - săptămâna I 31-28
- săptămâna a II-a şi a III-a 28-26
- săptămâna IV-a şi a V-a 26-24
Umiditate relativă (%) 60-65
Viteza aerului (m/s) pentru: - sezonul rece 0,1-0,2
- sezonul cald 0,3-0,4
Concentraţiile maxime de - CO2 3,0
noxe (‰): - NH3 0,026
-H2S 0,015
Necesarul de aer proaspăt - sezonul rece 100
(m3/h/animal) pentru: - sezonul cald 200
Tabelul 55
Parametrii de microclimat pentru compartimentul de creşă
Factorii de microclimat Parametrii optimi
Temperatura optimă (°C) 22
Umiditate relativă (%) 60-65
Viteza aerului (m/s) pentru: 0,2-0,3
Concentraţiile maxime de - CO2 3,0
noxe (‰): - NH3 0,026
-H2S 0,015
Necesarul de aer proaspăt - iarnă 10
(m3/h/animal) pentru: - vară 50
- toamnă şi 20
primăvară
♦ÎNTREBĂRI:
a) Detaliaţi tehnologia existentă în compartimentele de reproducţie şi
maternitate
b) Detaliaţi tehnologia existentă în compartimentele de creşă şi
îngrăşătorie
♦REFERAT
Tehnologia de producţie pentru o fermă de suine în aer liber
181
TEHNOLOGIA DE EXPLOATARE LA O
UNITATE DE TIP INDUSTRIAL
182
pentru formarea grupelor de montă. De asemenea, purceii din maternitate vor fi
trecuţi la creşă, cei din creşă la îngrăşătorie, iar de la îngrăşătorie direct la livrare.
5. Excluderea diferitelor operaţiuni tehnice în locuri şi în perioade
dinainte stabilite prin fluxul tehnologic. Aşa de exemplu, castrarea masculilor se
va efectua în perioada de vârstă 8-14 zile şi numai în maternitate, deoarece în
acest timp şi loc, efectele negative sunt mai puţin resimţite de animale.
Dintre cerinţele fluxului tehnologic,amintim următoarele:
•folosirea în producţie a întregului material biologic şi obţinerea unor
indici productivi superiori;
•folosirea judicioasă a întregii capacităţi a spaţiilor construite, a utilajelor
şi instalaţiilor şi forţei demuncă.
♦ÎNTREBĂRI:
a) Care sunt obiectivele unităţilor de tip industrial pentru creşterea
suinelor?
b) Care sunt principalele caracteristici ale fluxului tehnologic din
complexele industriale?
♦REFERAT
Tehnologia de exploatare la o fermă de suine în aer liber
183
ADĂPOSTURILE ŞI DOTAREA LOR INTERIOARĂ
184
Pereţii despărţitori dintre boxe au înălţimea de 1,05 m şi sunt realizaţi din
plăci prefabricate de BA cu goluri de 10-15 cm. Acest tip de boxe are avantajele
multiple faţă de alte categorii cu boxe colective, printre care enumerăm:
⇒ asigură furajarea individuală a scroafelor;
⇒ având loturi mici şi jgheab compartimentat, se reduce considerabil
acţiunile de tip agresiv la furajare şi ca urmare şi mortalitatea
embrionară de naturămecanică;
⇒ scroafele valoroase, care au înţărcat mai mulţi purcei şi au ieşit mai
slabe din maternitate se pot furaja diferenţiat (prin lotizarea pe boxe)
pentru a fi readuse în starea normală de reproducţie;
⇒ creşte productivitatea muncii la furajare şi curăţenie.
După ultimile cercetări (S.C. Romsuintest S.A.- Periş) boxele care asigură
un confort sporit pentru toate categoriile de scroafe sunt cele cu aceleaşi
caracteristici dar cu adâncimea de 3 m. În aceste boxe se asigură şi o suprafaţă
mai mare pe cap de scroafă (1,3-1,5 m2), ceea ce influenţează pozitiv indicii de
reproducţie.
Vierii şi vieruşii sunt cazaţi în boxe colective, de acelaşi tip ca şi cele
pentru scroafe, având asigurată o suprafaţă mai mare pe cap de animal. Vierii cu
valoare zootehnică superioară sunt cazaţi în boxe individuale.
Pentru efectuarea montei sunt asigurate boxe de montă cu dimensiuni de
2,5-2,5 m, cu pardoseală compactă, în afară de o zonă cu gătar de 0,25/0,25 m în
colţul boxei.
Pentru efectuarea însămânţărilor artificiale sunt prevăzute boxe
individuale.
185
coamei, iar ferestrele au fost înlocuite cu panouri rabatabile de dimensiuni mari.
Halele construite după 1979 sunt prevăzute prin proiectul de execuţie cu şed şi
panouri rabatabile
186
• boxa de fătare cu grătar parţial (spate şi faţă) şi cu zonă centrală
compactă, cu dimensiuni de 1,5x2 m, introdusă în proiectul directiv în 1982, în
cadrul cercetărilor ştiinţifice efectuate la I.C.P.C.P. Periş, s-a dovedit că este
superioară boxei cu grătar total, atât sub aspectul confortului pentru purcei, a
indicilor de producţie, cât şi sub aspectul reducerii consumului de energie
electrică, metal şi ciment (fig. 131). Boxa are un canal cu pernă de apă, cu lăţimea
grătarului de 0,80 m la spatele scroafei şi un alt canal cu lăţimea de 0,20 m în
partea anterioară a boxei pentru colectarea pierderilor de apă de la adăpători, iar
pe zona centrală, pardoseala este compactă. Încălzirea zonei de odihnă a purceilor
se face cu placă de tip BA cu rezistenţă electrică, al cărei consum de energie
electrică este cu 40% mai mic decât la becurile infraroşii. Pentru păstrarea căldurii
biologice şi electrice, boxa este dotată cu o cuşetă amplasată deasupra plăcii
încălzite (fig. 132). În primele zile de la fătare se recomandă a se folosi în sezonul
rece şi becuri termoluminoase.Această boxă a dat rezultate superioare celorlalte
tipuri descrise mai sus.
187
Figura 133. Boxe de fătare dispuse în oglindă
188
În creşă, cazarea purceilor înţărcaţi se face în adăposturi (hale) împărţite
în compartimente. Dotarea interioară a compartimentelor variază în funcţie de
perioada construirii complexelor sau de perioaa modenizării şi de soluţiile
tehnologice adoptate.
Primele complexe erau prevăzute cu boxe la sol, de dimensiuni mari (16-
2
18 m ) în care, tineretul se caza pe loturi de câte 30-60 capete, revenind o supafaţă
de 0,65 m2 - 0,36 m2/cap, boxe cu suprafeţe reduse de grătar în care, cu mari
eforturi, se menţine igiena. Toate aceste soluţii de boxe au fost înlocuite fie cu
baterii, fie cu boxe la sol modernizate, de dimensiuni mici.
În prezent, în complexele de creşterea suinelor se găseşte o mare
diversitate de baterii şi boxe.
Pe baza experienţei acumulate atât în activitatea de producţie cât şi prin
rezultatele pozitive obţinute în cercetarea ştiinţifică de specialitate, s-au stabilit
cele mai adecvate soluţii tehnologice, atât în sistem industrial cât şi în sistem
gospodăresc, prin stabilirea tipului adecvat de baterie cu un nivel şi a tipului
optim de boxă la sol.
Astfel, din multitudinea de tipuri de baterii (cu un nivel, cu un nivel şi
jumătate, cu două nivele, cu suprafeţe de 1,2,3,4,6 m2, suspendate la 15 cm de sol
sau la 45 cm, pe fose în elevaţii, cu grătar din plasmă,beton armat, oţel rotund,
etc.) cele mai folosite în ultima perioadă au fost bateriile cu un nivel (fig. 129) cu
următoarele caracteristici: lăţimea de 1,0-1,5 m; adâncimea 2,45 m; grătar pe toată
suprafaţa bateriei din panouri de oţel rotund (bare) ∅ 12 mm şi fante de 10-11
mm, zincate la cald după confecţionare; pereţii despărţitori din plasă sudată
realizată din oţel rotund (bare), cu diametrul de 8 mm şi ochiuri de 50/100 mm;
panouri zincate la cald după confecţionare, hrănitori liniari din BA; covor din
cauciuc sau din plasă de polietilenă cu grosimea de 5 mm, montată în partea
anterioară, pe 40-50% din suprafaţa bateriei; adăpătoare tip suzetă; canal cu pernă
de apă şi şibăr cu sifon.
Bateria este montată la înălţimea de 15 cm faţă de nivelul aleilor şi pe
rânduri în oglindă- spate la spate.
Pentru reducerea stresului de mutare şi de adaptare la diferenţa de
temperatură faţă de maternitate, deasupra rândurilor de baterii (a covoraşului) se
montează o reţea de prize care să poată alimenta, în primele 4-6 zile de la
populare, becurile infraroşii pentru încălzirea suplimentară a zonei de odihnă a
purceilor din faţa hrănitorului. Prin această metodă se reduc considerabil
pierderile din primele zile.
Folosirea bateriilor fără acoperirea parţială a grătarelor cu covoraşe de
cauciuc prezintă dezavantajul curenţilor în sezonul rece şi necesitatea folosirii
unor cantităţi mari de energie termică.
Boxa la sol care asigură confortul biologic apropiat de cel optim (fig. 135)
are următoarele caracteristici: lăţimea 2 m; adâncimea 2,4 m; lăţimea grătarului
0,9 m; lăţimea zonei pline 1,1 m; grătar panou din oţel rotund, bare cu diametrul
de 12 mm şi fante de 10-11 mm (zincat la cald, după confecţionare) sau grătar din
tablă perforată acoperită cu material plastic, panta zonei pline 3%; rupere de pantă
5 cm; încălzirea în pardoseală cu rezistenţă electrică; hrănitor liniar de BA;
adăpătoare tip pipă sau suzetă; canal cu pernă de apă şi şibăr cu sifon; pereţi
despărţitori din plăci prefabricate din BA.
Boxele sunt dispuse câte două, spate în spate, cu un canal comun,
rezultând 4 alei pe hală, cu o deschidere de 18 m. Acest tip de boxă de baterii
asigură reducerea consumului de metal şi o durată mult mai mare de folosinţă.
189
190
Figura 136 Compartiment cre tere tineret suin. Baterie cu un nivel - sec iune
191
Adăposturile pentru îngrăşarea suinelor
Figura 137 Compartiment creţă cu `ncălzirea electrică în pardoseală - secţiune
Încălzirea în pardoseală a boxelor se realizează cu un transformator (de la
380 V la 42 V) de 10 KV, pentru două rânduri de boxe. Administrarea furajelor se
face mecanizat, cu TN. Având în vedere că prin introducerea în creşă a bateriilor
cu un nivel sau a boxelor la sol modernizate, creşte cu 50-70% numărul de
animale din compartiment, este necesar să se suplimenteze ventilaţia vara, cu
panouri rabatiabile, iar iarna prin ventilaţia mecanică. Mărimea densităţii pe
compartiment se poate face numai dacă se suplimentează, astfel duce la pierderi
prin mortalitate peste limitele admise. Halele de tineret ca şi cele de maternitate
fiind spaţii încălzite nu trebuie să fie prevăzute cu şed.
Sectorul de îngrăşare este ultima verigă a fluxului tehnologic şi are rolul
de a prelua din creşă tineretul destinat îngrăşării şi a-l întreţine până la greutatea
de livrare. Pentru desfăşurarea procesului de producţie, sectorul de îngrăşare are
asigurate spaţiile necesare, corelate, pe de o parte cu efectivele de tineret ce
trebuie preluat în mod ritmic din creşă, iar pe de altă parte cu durata de îngrăşare
şi greutatea finală la care trebuie livrate animalele îngrăşate. Halele pentru
îngrăşare au amenajări interioare specifice pentru această categorie. Complexele
construite până în 1978 au halele de îngrăşare fără compartimente.
În primele complexe din ţara noastră, de tip pavilion, boxa de îngăşare
avea o suprafaţă de 29,08 m2 în care se cazau 27-28 porci, asigurându-se
1,06 m2/cap. În complexele de tip comasat, boxa va avea suprafaţa de 26,25 m2
permiţând cazarea a 25 de capete. În complexele construite în perioada 1972-
1977, boxa de îngrăşare avea suprafaţa de 34,86 m2 şi se cazau 41 capete,
asigurându-se 0,85 m2 /cap. Începând cu anul 1978, s-a trecut la boxele
optimizate, cu suprafaţă medie, pe perioada de îngrăşare, de 0,65 m2 până la
100 kg sau 0,75 m2 /cap până la 110 kg (fig. 138).
192
cercetările efectuate reiese că evacuarea mecanică este mai economică, reduce
consumul de energie electrică, şi de apă şi asigură un microclimat mai bun în hale.
Microclimatul în halele de îngrăşare construite după 1978 se realizează
prin ventilaţie naturală cu ajutorul şedului şi a panourilor rabatabile de dimensiuni
mari în locul ferestrelor, cu lucarne în acoperiş, iar la altele orificii în coama
adăpostului.
♦ÎNTREBĂRI:
a) Detaliaţi caracteristicile constructive şi funcţionale ale adăposturilor
pentru montă şi gestaţie.
b) Detaliaţi caracteristicile constructive şi funcţionale ale adăposturilor
pentru creşă şi îngrăşare.
♦REFERAT
Adăposturile şi dotarea lor interioară pentru femele de suine în aer liber
193
TRANSPORTUL SUINELOR
Tabelul 56
Suprafeţele necesare transportării suinelor la distanţe mici şi mijlocii
(m2/animal)
Suprafaţe ncesară (m2)
Categoria de animale
Iarna vara
Scroafe cu purcei 1,50 2,00
Vieri pe loturi 0,9-1,0 1,0-1,2
Vieri separaţi (în cuşete) 1,50 2,00
Porci graşi, peste 180 kg 1,50 2,00
Porci graşi, între 120-180 kg 0,7-0,8 0,9-1,0
Porci graşi, între 120-180 kg, pe distanţe lungi 0,8-0,9 1,0-1,1
Porci graşi, sub 120 kg 0,60 0,80
Porci graşi, sub 120 kg, pe distanţe lungi 0,7-0,8 0,9-1,0
Tineret suin, 60-80 kg 0,70 0,90
Tineret suin, 25-35 kg 0,30 0,45
Îmbarcarea suinelor
194
Îmbarcarea suinelor se realizează cu ajutorul rampelor de încărcare-
descărcare. Aceste rampe vor fi dispuse în imediata apropiere a padocurilor de
cântărire, permiţând o deplasare uşoară a animalelor. Padocurile şi cabina
cântarului se vor construi dinbeton sau metal, în funcţie de mijlocul de transport
utilizat: pentru cele auto ele pot fi mobile, iar pentru cele pe cale ferată numai
fixe. Rampele vor fi solide, cu pereţii laterali rezistenţi şi compacţi, iar culoarul de
îmbarcare să nu fie mai larg de 1,0 m, pentru a nu da posibilitatea întoarcerii
animalelor.
Pereţii laterali, pe lângă faptul că vor trebuie să fie foarte rezistenţi, nu vor
avea nici un fel de asperităţi sau denivelări. Pardoseala padocurilor de cântărire şi
a culoarului va fi prevăzută cu asperităţi transversale, fără însă a jena integritatea
unghiilor animalelor. Înălţimea de îmbarcare-debarcare va fi de 1,20 m. În
cazul în care culoarele sunt umezite şi cu fecale, acestea vor fi îndepărtate urmând
ca pe traseu să fie împrăştiate paie tocate, rumeguş, nisip etc.
Deplasarea animalelor din padocuri spre cântar şi de aici spre mijloacele
auto sau cale ferată se va face numai cu grupuri mici, de câte 8-10 animale,
folosind pentru mobilizare bastoane scurte, terminate cu curele late, care nu vor
lovi animalele ci părţile laterale ale culoarelor şi rampelor. Personalul care asigură
mobilizarea se va deplasa odată cu animalele, fie în urma lor, fie pe marginea
exterioară a culoarului.
Orice denivelare sau spaţiu liber, şi în special, între rampă şi mijlocul de
transport, se va completa cu obloane grele (confecţionate din scânduri).
195
Şeful tranportului va lua legătura din timp cu staţiile şi cu mecanicul de
locomotivă, pentru a se asigura reîmprospătarea apei şi chiar a hranei, dacă este
cazul. Nu este permisă curăţarea mijloacelor de transport în timpul mersului, ci
numai în locuri speciale.
Debarcarea suinelor
Această operaţiune se va face cu mare grijă, deoarece animalele sunt
obosite şi stresate. Debarcarea se face imediat după sosire, cu mare atenţie, cu
blândeţe şi fără a brusca animalele. Animalele nu primesc apă decât după 60
minute de la sosire. Nu se supun cântăririlor, lotizărilor ci doar se numără şi se
împart pe spaţii de odihnă. Animalele destinate sacrificării, până a fi cântărite, se
adăpostesc sub umbrare, sau dacă e cazul în adăposturi special amenajate.
Animalele de reproducţie sunt dirijate în spaţiile de carantină apropiate de
locul de debarcare şi îndepărtate de adăposturile propriu-zise. În nici un caz
animalele nu vor fi cazate în spaţii descoperite, neigienice, fără posibilităţi de
adăpare, furajare, supraveghere.
În vederea evitării unor îmbolnăviri este indicat ca animalelor ce se
transportă la distanţe mari şi sunt destinate reproducţiei să li se execute tratamente
antistres cu antibiotice, vitamine şi substanţe calmante (tranchilizante). Felul
medicamentelor utilizate, dozele şi perioadele de executare diferă în funcţie de
categoria de suine şi de scopul transportului (sacrificare sau reproducţie).
Caloul
În timpul transportului suinelor, oricât de bine este organizat se
înregistreză pierderi în greutate, influenţate de categoria de animale, mijlocul de
transport, distanţă şi timp. Caloul admis la noi în ţară este prezentat în tab. 57.
Tabelul 57
Caloul admis în transportul suinelor
Distanţa (km) Timpul (ore) Caloul admis
(%)
sub 100 Sub 24 3
101-200 48 4
201-300 72 4
301-500 96 5
peste 500 Peste 96 6
196
durata dietei şi de finisarea animalelor. Redăm în tab. 58 pierderile admise la
suinele destinate sacrificării.
Tabelul 58
Pierderile admise (%) la suinele destinate sacrificării în funcţie
de durata dietei premergătoare sacrificării
♦ÎNTREBĂRI:
a) Detaliaţi principalele reguli de transport ale suinelor
b) Detaliaţi categoriile de suine care impun măsuri speciale de transport
♦REFERAT
Transportul suinelor în vederea sacrificării
197
INSTITUIREA FLUXULUI TEHNOLOGIC
ÎN UNITĂŢILE DE CREŞTERE A SUINELOR
198
CATEDRA: BIOTEHNOLOGII ÎN ZOOTEHNIE
Studentul_______________
Grupa _________________
FIŞA INDIVIDUALĂ
pentru elaborarea PROIECTULUI DE AN la disciplina de
TEHNOLOGIA CREŞTERII SUINELOR
199
- Valorificarea medicamentelor nu va depăşi: _______lei/scroafă/fătatre,
_______ lei/vieri, _______ lei/scrofiţe sau vieruşi de înlocuire, _______
lei/tineret suin înţărcat şi _______ lei/porc gras (în afară de unele situaţii
speciale).
- Acţiuni sanitar-veterinare minime pentru creşterea industrială:
- scroafe şi vieri: 2 vacc. antipestoase; 2 vacc. antirujetice; 2 vacc.
antileptospirice; 4 vacc. anticolibacilare; 2 vacc. Aujesky; vitaminizări (injectabile
sau buvabile); antibiotice;
- tineret sugar: administrarea preparatelor pe bază de fier: (1,5 ml/cap) şi a
antibioticilor (_______ lei/cap);
- tineret înţărcat: 1 vacc. antipestos, 1 vacc. antirujetic, tratamente
antipestos şi pentru expulzarea endoparaziţilor (_______ lei/cap);
- porci graşi: 1 vacc. antipestos, 1 vacc. antirujetic, 2 vacc.
antipasteurelice, tratamente antistres;
- scrofiţe şi vieruşi de înlocuire: 1 vacc. antirujetic, 2 vacc. Aujesky, 1
vacc. antileptospirice, antistress.
- Indicii de reproducţie planificaţi:
- 2,2 fătări.scroafă/an;
- 9,0 purcei/fătare;
- procentul de fecunditate în sezonul răcăros 75% şi călduros 60%.
- Pierderi admise: 15% de la fătare până la înţărcarea purceilor şi 5% de la
înţărcarea purceilor până la livrarea porcilor graşi;
- Valoarea furajelor combinate, a furajelor combinate de completare şi a pastei
de porumb: F.c. cu 19,9% P.B. = _______ lei/tonă; F.c. cu 17,0% P.B. =
_______ lei/tonă; F.c.c. cu 15,0% P.B. = _______ lei/tonă; F.c.c. cu 16,0%
P.B. = _______ lei/tonă; F.c.c. cu 18,0% P.B. = _______ lei/tonă; F.c.c. cu
25% P.B. = _______ lei/tonă; pastă de porumb = _______ lei/tonă.
Tabelul 59
Cantităţile de furaje prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr. 50/1982,
revizuit în 1995 pentru varianta cu pastă de porumb din ştiuleţi depănuşaţi.
Pastă de
Perioada
Specificare porumb Consum specific (kg.UM)
Categoria de vârstă
(kg/zi)
de animale sau
F.c.c. P.B.
greutate F.c. (kg/zi) P.B. (%)
(kg/zi) (%)
Vieri 165 zile
- - 3,0 15,0 0,5 -
reproducţie
Purcei 10-35 zile
10* 19,0 - - - 1,8 kg
sugari
Tineret 36-90 zile 50* 17,7 - - - 2,4 kg
Scroafe 80 zile/an
4,5 17,0 - - - -
lactante
Scroafe în 40 zile/an
- - 1,60 16,0 1,0 -
aşteptare
Scroafe 185 zile/an
- - 1,70 16,0 10, -
gestaţia I
Scroafe 60 zile/an
gestaţia a 1,66 17,0 - - - -
II-a
Tineret 30-100 kg
- - 1,70 18,0 0,5 4,1 kg
prăsilă
Porci graşi 30-110 kg - - 1,05 25,0 1,75 3,9 kg
Notă: 50* = 50 kg F.c./54 zile sau 0,94 kg/z.f.
200
În primul rând, efectivele din fişa individuală se împart pe grupe şi se
înscriu în tabel, la coloana 2, mai întâi scoafele gestante, apoi cele în lactaţie şi în
final cele în aşteptarea montei, aşa încât adunate pe coloană să concorde cu datele
din fişa individuală.
În continuare, grupele de animale se deplasează pe diagonală în jos
conform perioadelor calendaristice. Se va avea în vedere ca după 21 de zile de la
efectuarea montei (durata unui ciclu) să se aplice procentul de fecunditate, care
este (conform bazei de calcul) de 75% în sezonul răcoros, (respectiv între datele
de 1 februarie-30 aprilie şi între 1 octombrie şi 31 decembrie) şi de 60% în
sezonul călduros (între 1 mai şi 30 septembrie). Prin urmare, la trecerea de la
rândul 9 la 10, se aplică procentul respectiv de fecunditate (în sezonul răcoros de
100 de scroafe, iar în cel călduros de 60 animale). Prin deplasarea grupelor de
animale pe diagonală în jos se poate constata că grupa de scroafe montate în
semidecada 1-5 ianuarie urmează să fete în semidecada 26-30 aprilie, când se
totalizează 114 zile de gestaţie. În aceeaşi grupă, perioada de lactaţie este cuprinsă
între 26 aprilie şi 30 mai, iar cea de formare a grupelor pentru aşteptarea montei se
încheie la data de 20 iunie, cu o durată de 170 de zile.
Indicele de utilizare a scroafelor (I.us.) se calculează după formula:
M .g .m
Ef.op.aşt. = 21 , în care:
P. f .g
201
exactitate spaţiile de cazare pe sectoarele de producţie, precum şi nivelul
retribuirii personalului muncitor.
De remarcat că, fluxul tehnologic se stabileşte în partea a doua a anului
(după luna iulie); în prima parte se rezolvă de fapt o situaţie dată.
În general, însămânţările se efectuează cât mai grupat în cadrul
semidecadelor (uneori a decadelor) pentru ca şi fătările să aibă loc tot grupate,
dând posibilitatea uniformizării cuiburilor de purcei pe scroafe lactante (în cel
mult 2 zile de la fătare).
Cu privire la introducerea fluxului tehnologic de producţie în scopul
uniformizării efectivelor de purcei sugari şi înţărcaţi, de grăsuni şi porci livraţi la
sacrificare se face precizarea că elementul de constanţă îl constituie numărul egal
de animale din cadrul grupei de fătare (N.g.f.) care se calculează ţinând seama de
efectivul matcă (Ef.m.) din unitate, de indicele de utilizare a scroafelor (I.u.s.) şi
de numărul grupelor de animale (N.g.a.) dintr-un an calendaristic.
În cazul nostru N.g.s. se calculează împărţind 365 la 5, deci 73 de grupe de
animale. Numărul de animale din grupa de fătare (M.g.f.) se calculează după
relaţia:
M .g . f .x100 M .g . f .x100
M.g.m. = sau
75 60
202
2. Întocmirea tabelului “Evoluţia vârstei şi a greutăţii corporale la
tineretul suin (înţărcat, la îngrăsare şi de reproducţie)”
În coloana 2 se înscriu datele din evidenţa zootehnică şi economică a
unităţii, pe categorii de vârstă şi greutate (în cazul dat din fişa individuală),
începând din coloana 3, rândul 1, datele se înscriu din rândul 39 din tabelul
anterior, dar însumate câte 2 semidecade. Greutatea medie iniţială, în cazul nostru,
este de 6 kg, iar cea finală de 25 kg, ca urmare a unui spor mediu zilnic de 310 g,
într-o perioadă de 60 de zile (între vârstele de 40 şi 100 de zile). De menţionat că,
numărul total al suinleor înţărcate din rândul 39 (tabelul anterior) nu poate fi egal
cu cel al tineretului suin din rândul 1 (tabelul actual). La deplasarea pe diagnoală
în jos, între rândul 3 şi 4 se va aplica procentul de pierderi (în cazul nostru de 5%
conform bazei de calcul).
Numărul de tineret suin trecut la categoria grăsuni (la vârsta de 100 zile pi
25 kg greutate), deci la îngrăşătorie, se determină prin însumarea rândului 7, atât
pe luni cât şi anual.
Prin adunarea pe coloană se determină numărul de animale existente la un
moment dat, cu importanţă în alimentaţia diferenţiată, calcularea spaţiilor de
cazare, asigurarea forţei de muncă, planificarea medicamentelor etc.
În mod identic se lucrează şi la categoria de porci graşi, cu deosebirea că
nu se acceptă pierderi, animalele valorificându-se la greutatea de 107 kg la
Intreprinderile de industrializare a cărnii, iar cele cu stări morbide nerecuperabile,
prin sacrificări de necesitate.
Prin însumarea rândului 23 rezultă numărul de animale care se pot livra la
abatoare, atât pe luni cât şi pe întreg anul calendaristic. De menţionat că, de
numărul relativ constant de porci graşi livrabili la abatoare nu se beneficiază în
acelaşi an, ci în următorul an de plan, începând cu decada 10-20 februarie.
În mod identic se lucrează şi la tineretul de reproducţie (scroafe şi vieruşi
de înlocuire) însă se ţine seama de numărul de animale care trebuie să înlocuiască
scroafele şi vieruşii reformaţi. Anual se va reforma 30% din scroafe şi 50% din
vieri, deci în fiecare grupă de montă vor înlocui 15% scroafe cu scrofiţe. În cazul
efectivelor reduse, procurarea se face lunar şi chiar trimestrial, acordându-se o
atenţie sporită sezoanelor călduroase.
203
Numărul de purcei fătaţi se determină prin însumarea rândului 38 (total
lunar), iar a celui de purcei înţărcaţi din rândul 40 (total lunar), iar a pierderilor
din diferenţa lor.
Producţia medie de purcei pe scroafă furajată se obţine din împărţirea
numărului de purcei fătaţi la numărul mediu de scroafe (pentru lunile următoare
numărul de purcei se va cumula şi se va împărţi la efectivul mediu de scroafe din
luna respectivă). În mod identic se va proceda şi cu numărul mediu de purcei
înţărcaţi.
Pentru determinarea valorii retribuţiei lunare se înmulţeşte (în cazul dat, la
______ lei/purcel înţărcat, conform Ordonanţei 157/1978, revăzută în 1997, care
poate diferi, în funcţie de tehnologia din unitate).
Pentru determinarea numărului de muncitori se împarte valoarea retribuţiei
lunare la venitul mediu lunar pe muncitor (în cazul dat la ________ lei).
Cantităţile de furaje lunare se determină conform Decretului 50/82,
revăzut în 1992, şi prezentate, în sinteză, în tabelul din fişa individuală, pentru
varianta cu furaje combinate, furaje combinate de completare şi pastă de porumb
rezultată din ştiuleţi de porumb depănuşaţi. Valoarea medie de decontare a
furajelor sunt prezentate în fişa individuală.
În capitolul “Lucrări şi servicii de la terţi” se includ valorile transportului
furajelor combinate (_______ lei/t/km) şi a pastei de porumb (________ lei/t/km).
Cheltuielile pentru amortizare sunt de ___________ lei/fătare (s-a avut în
vedere investiţia iniţială de cca. __________ lei/boxă de fătare-alăptare, valoarea
prăsilei procurate precum şi a scroafelor reformate pe o durată de 15 ani).
Cheltuielile de aprovizionare reprezintă 2% din valoarea furajelor,
medicamentelor şi a materialelor diverse.
La capitolul “Alte cheltuieli” intră impozitele şi C.A.S., care cumulate sunt
de cca. 28% din retribuţie.
Cheltuielile directe se determină prin însumarea tuturor valorilor
(retribuţii, valoarea furajelor, a materialelor diverse, a medicamentelor, lucrări şi
servicii de la terţi, amortizare, de aprovizionare, impozite şi C.A.S.), iar a celor
indirecte (comune şi generale) de cca. 4% din cheltuielile directe.
De menţionat că valoarea unui purcel înţărcat (producţia finală pentru
sectorul de montă-gestaţie) variază între _________ lei sau cca. ___________
lei/kg greutate vie.
204
Valoarea lucrărilor şi serviciilor de la terţi se determină, prin înmulţirea
cantităţilor de furaje combinate şi furaje combinate de completare cu _________
lei/t/km, iar a pastei de porumb cu ___________ lei/t/km.
La capitolul IX “Alte chletuieli directe”, în total se includ: cheltuieli de
aprovizionare care reprezintă 2% (din valoarea furajelor, medicmentelor şi diverse
materiale) şi cotele C.A.S., care reprezintă 15% din retribuţii. Impozitele
reprezintă 13% din retribuţii. Amortismentul specific la tineretul suin, este de
________ lei/to de spor greutate vie (amortizarea investiţiei iniţiale în 15 ani).
Preţul de producţie (de decontare) nu trebuie să depăşească _________
lei/kg spor (conform Decretului 236/1986).
205
7. Întocmirea “Mişcării generale definitive”
Datele necesare pentru întocmirea mişcării generale se extrag din fişele
tehnologice, de la începutul şi finele anului, precum şi cele care privesc
cumpărările, pierderile şi schimbările de categorii de animale.
Scopul întocmirii acesteia este de a corela efectivele pe categorii de
porcine şi de a aprecia modul de încadrare în indicatori de plan cu posibilităţile
reale din teren.
206
Tabelul 60
Aprecierea vârstei după greutatea corporală
Vârsta în luni
Rasa Sex
4 6 8 10 12 24 36
37- 65- 93- 118- 140- 215- 240-
m.
43 75 107 136 165 240 270
Landrace
32- 57- 83- 105- 123- 180- 200-
f.
42 73 105 136 160 220 240
30- 48- 121- 180- 190-
m. 70-90 95-120
39 63 156 230 240
Marele alb
23- 41- 100- 141- 150-
f. 59-80 75-100
34 52 150 210 220
35- 56- 104- 125- 180- 195-
m. 81-95
41 65 122 145 215 230
Marele negru
29- 50- 105- 150- 160-
f. 72-89 91-113
38 63 135 200 210
23- 43- 105- 164- 168-
m. 64-90 80-110
Albul de 35 65 130 207 213
Banat 18- 30- 144- 148-
f. 48-80 66-100 85-120
30 55 192 198
29- 48- 147- 156-
m. 68-87 82-102 94-112
36 62 175 190
Bazna
20- 35- 109-
f. 50-78 63-100 75-112 99-154
33 52 160
23- 38- 150- 166-
m. 58-72 79-96 95-112
32 52 180 195
Mangaliţa
19- 31- 130- 133-
f. 44-71 57-88 75-110
31 51 160 163
207
Aprecierea vârstei după dentiţie este destul de exactă deoarece perioadele
de erupţie, creştere, schimbare, tocire şi nivelare a dinţilor sunt strâns corelate cu
vârsta animalului.
Totuşi, trebuie avut în vedere că aceste caracteristici ale dentiţiei variază în
funcţie de precocitate, regim alimentar, individualitatea animalului etc.
Dintele porcului are următoarele componente:
♦ Coroana, situată în afara gingiei, acoperită la exterior cu smalţ şi conţinând în
interior dentina (are forme diferite, în funcţie de categoria de dinţi);
♦ Rădăcina este implantată în alveola dentară, protejată de gingie şi formată din
cement;
♦ Gâtul dintelui este situat la limita dintre coroană şi rădăcină.
Fiecare dinte are o faţă linguală şi alta labială.
Dinţii sunt fixaţi în mod egal pe ambele arcade dentare. Fiind omnivor,
porcul are primii premolari asemănători carnivorelor, iar ultimii ierbivorelor.
Porcul are două dentiţii: una de lapte (caducă) şi alta permanentă.
La porcine, cu mici diferenţe numerice, se găsesc aceleaşi categorii de
dinţi ca la restul mamiferelor domestice şi anume:
♦ Incisivii, care sunt diferenţiaţi în cleşti, mijlocaşi şi lăturaşi;
♦ Caninii sau colţii, care sunt foarte dezvoltaţi la această specie şi, în special, la
porcinele neameliorate;
♦ Premolarii;
♦ Molarii.
Vârsta la porcine, apreciată după dentiţie, se împarte în mai multe perioade
şi anume:
1. Perioada dentiţiei de lapte care ţine de la naştere şi până la vârsta de 8
luni, fiind completă la vârsta de cca. 100 zile. Are următoarea formulă dentară:
3 1 3 0
I = ; C = ; PM = ; M = = 28
3 1 3 0
3 1 4 3
I = ; C = ; PM = ; M = = 44
3 1 4 3
208
♦ Cleştii permanenţi ai maxilarului superior posedă mişune foarte adânci
(fig. 141)
1 1 0
I = ; C = ; PM = = 8
1 1 0
2 1 3 0
I= ; C = ; PM = ; M = = 24
2 1 3 0
209
- Între vârstele de 90-100 zile găsim prezenţi şi mijlocaşii de lapte.
Dentiţia de lapte la această vârstă este completă. Formula dentară este:
3 1 3 0
I = ; C = ; PM = ; M = = 28
3 1 3 0
3 1 1+ 3 1
I = ; C = ; PM = ; M = = 36
3 1 1+ 3 1
2 +1 1 1+ 3 2
I= ; C = ; PM = ; M = = 40
2 +1 1 1+ 3 2
1+ 2 1 1+ 3 0
I= ; C = ; PM = ; M = = 40
1+ 2 1 1+ 3 0
210
- Între 13-15 luni se schimbă premolarii de lapte, începând cu ultimul,
continând cu mijlociul şi apoi cu cel anterior. Premolarul de lapte,
privit lateral are 3 rădăcini şi 3 creste de tocire. Formula dentară este:
1+ 2 1 4 2
I= ; C = ; PM = ; M = = 40
1+ 2 1 4 2
3 1 4 3
I = ; C = ; PM = ; M = = 44
3 1 4 3
211
Tabelul 61
Apariţia şi schimbarea dinţilor la porc
Vârsta (în luni)
Categoria de dinţi Naşter 17½-
1 2 3 6 9 12½ 14
e 18
2
A. Dinţi de lapte 8 26 28 28 20 16 4 -
4
B. Dinţi permanenţi - - - - 8 20 24 36 44
2
TOTAL 8 26 28 36 40 40 40 44
4
lăturaşi 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Incisivi Mijlocaşi - - 2 4 4 4 4 4 4
cleşti - 4 4 4 4 4 4 4 4
Colţii sau caninii 4 4 4 4 4 4 4 4 4
măseaua
- - - - 4 4 4 4 4
de lup
Premolari 1
Măsele - 12 12 12 12 12 12 12
i 2
Molarii - - - - 4 8 8 8 12
NOTĂ - cifrele îngroşate reprezintă numărul dinţilor permanenţi
TEMĂ:
- Fiecare student va aprecia vârsta după dentiţie
la craniile aflate în colecţia disciplinei.
- În Sectorul porcin al Staţiunii didactice şi
experimentale fiecare student va aprecia vârsta
după exterior la doi porci, iar datele se vor
trece în fişa practică anexată.
FIŞA PRACTICĂ PENTRU APRECIEREA VÂRSTEI PORCINELOR
Observaţii Vârsta
Greutate Mărime Vârsta
Nr. Număr asupra conformată prin
corporală a colţilor presupusă
Crt. matricol exteriorului evidenţe
(kg) (cm) (luni)
animalului zootehnice (luni)
1.
2.
3.
4.
5.
♦ÎNTREBĂRI:
a) Detaliaţi perioadele de apariţie a dentiţiei la purcei şi relaţia cu
funcţionarea aparatului digestiv
b) Detaliaţi transformările dentare apărute la suinele specializate
comparativ cu formele sălbatice
♦REFERAT
Formula dentară la mistreţul european.
212
BIBLIOGRAFIE
213
23. DINU, M. şi colab. - Urmările consangvinizării asupra unor indici de
reproducţie la suine. Revista de zootehnie şi med.veterinară, anul XLIII,
nr.4-5, Bucureşti, 1993.
24. DINU, I., STAN, Tr. şi colab. - Probleme speciale de ameliorare şi
exploatare a suinelor. Edit. did. şi pedag. Bucureşti, 1981.
25. DINU, I. şi colab. - Cartea fermierului - creşterea porcinelor. Edit. CERES,
Bucureşti, 1987.
26. DINU, I. - Tendinţe şi perspective în zootehnia mondială. Edit. CERES,
Bucureşti, 1989.
27. DINU, I., TĂRĂBOAN}Ă, GH. şi colab. - Tehnologia creşterii suinelor.
Edit. did. şi pedag., Bucureşti, 1990.
28. DRĂGHICI, C. - Influenţa factorilor atmosferici asupra animalelor
domestice. Edit. CERES, Bucureşti, 1982.
29. DUMITRESCU, D. şi colab. - Folosirea reziduurilor zootehnice în
agricultură. Bult. inf. agr., nr.8, Bucureşti, 1985.
30. DUMITESCU, I. şi colab. - Însămânţările artificiale la animale. Edit.
CERES, Bucureşti, 1978.
31. DVINSKAIA, L.A., PETUHOVA, E.A. - O vitaminnom pitanii jîvotnîh
jivot, nr.6 (18-20), SSSR, 1984.
32. EWABANK, R., MEESE, G.B. - Agressive behaviour of domesicated pigs
on removal and return of individuale. Animal Production, 13, part.4, 1971.
33. FEVRIER, G. - Le mais humide grain, épi an planté. INRA, France, D.C. în
creşt. anim., nr.5, Bucureşti, 1981.
34. FRANCIS, URBAN and all - Warld Agriculture. Outlook and Situation
Report, USA, juni, 1984.
35. FRASER, D. - The effect of straw an the behaviour of saws in tetherstalls.
Anim. Prod., 21, 1975.
36. FRAYSSE, JEAN-LOUIS et DARRÉ AAFKE - Produire des viandes.
Vol.1, ech. et., Docum., Lavoisier, Paris, 1990.
37. GRAU, A. şi colab. - Nota sobre la composicion guimica y posibilidades de
utilizacion de las desperdicios de comedores familiares en la alimentacion
porcine. Cinecia tecnica en Agr. Gonodo porcino, vol 4, nr. 3, Cuba, 1983.
38. HANZHONG, CHEN - Inside China - a view of the Chinese pig industry
today. Pig international - july, p.15, 1984.
39. HALMAGEAN, P. - Tehnologia creşterii porcinelor. Edit. CERES,
Bucureşti, 1984.
40. HANSSEN, L.L. ş.a. - A general survey of environmental influnce on the
social hierarchy function in pigs. Arta Agric. Scandinavica, 30. 1980.
41. HANS, WERNER, KRUTSH - Clasificarea carcaselor de porcine şi bovine
în R.F.Germania. Revista de zootehnie şi med.veterinară, nr. 3-4, (p-64),
Bucureşti, 1990.
42. HOLE, O.M. ş.a. - Effects of farced exercise during gestation on forrowing
and weaning performance of swine. J.Anim.Sci, 52, 6, USA, 1981.
43. IAROV, I.I. - Traveanaia muka i kukuruznîi siloz o lormlenii svinei. Sel. hoz.
za rubezom, 12, SSSR, 1977.
44. ISAR, MARIANA şi colab. - Extrudatele de mazăre şi de orz în alimentaţia
purceilor. Revista de zootehnie şi med.veterinară, nr. 9, Bucureşti, 1996.
45. IVANOVICI, V.G. - Fiziologhiceskie i biochimiceskie asnovî karmlenia
poroseat pri otiome ih ot svinomatok v raznom vazraste. Sel. hoz. za
rubezom, nr.1 (36-40), SSSR, 1980.
46. JENSEN, A.H. and all - Effects of space restriction and management on prea
past - puberat response of female swine. J.Anim.Sci., 31, 4, 1970.
47. LAWRENCE, T. - Ulcers - a problem with the feed. Pig Farming, nr.11,
England, 1985.
214
48. LOUVARD, G. - Méllange grainrafles de mais: les porcs allemands
apprécient. L'elevage porcin, France, 1982.
49. MADSEN, A., KELLER-NIELSEN, E. - Housing systems and muscle
developement and quality in pigs. Acta Agic. Scand. Supp., 21 Stockholm,
1979.
50. MILOS, M. şi colab. - Probleme speciale de preparare şi controlul calităţii
nutreţurilor. Edit. did. şi pedag. Bucureşti, 1983.
51. MODELLI, A. - Etiologia suina e structture di allevamento. Rev.
Suinicoltura, 17, 5, Roma, 1976.
52. MOSKUTELO, L. şi colab. - Goroh v sostave kombikorov dlea sosunov i
otiomîsei. Svinovodstva, nr.5, (31, 32), SSSR, 1984.
53. NEDELCIUC, V. şi colab. - Aspecte privind calitatea carcasei şi a cărnii de
porcine, la principalele rase ameliorate din ţara noastră. Rev. de creştere a
animalelor, nr.5, Bucureşti, 1982.
54. NICULESCU-MIZIL, Eugenia - Implicaţii tehnice, tehnologice şi sociale
ale bioingineriei. Edit. ştiinţ. şi enciclopedică, Bucureşti, 1982.
55. NIKITCENKO, I.N. - Selektia svinei v usloniiah promîsliennogo
svinovodstvo. Jivotnonodsva, nr.3, SSSR, 1984.
56. OLSSON, O. - Methods of reducing the slaugheter period of fattening pigs
and the developement of a new individual feeding sistem based upon
eating behaviour. The Agr.Univ. of Narway, 1, 1977.
57. OVERCIUK, L.A. - Intensificaţia svinovodstva v SSA. Jivotnonodsva, nr.8,
(63), SSSR, 1986.
58. PARAIPAN, V. - Diagnosticul infecundităţii suinelor. Edit. CERES,
Bucureşti, 1977.
59. PARASCHIVESCU, GALIETA - Influenţa numărului de fraţi din lotul de
testare după performanţele proprii asupra coefientului de corelaţie dintre
spor şi consum. Luc.şt. ale SCCP-Periş. Vol.II, Bucureşti, 1977.
60. PĂSĂRIN, B., STAN, TR. şi colab. - Contribuţii la stabilirea unor
particularităţi de calitate a carnei de suine în funcţie de reacţia acestora la
testul halotan. Lucr.şt., seria Zoot. Vol 37 şi 38, U.A.M.V.Iaşi, 1994/1995.
61. PĂSĂRIN, B., STAN, TR. şi colab. - Cercetări privind influenţa vârstei la
monta fecundă asupra activităţii de reproducţie la scroafe. Lucr. şt., seria
Zoot. Vol 37 şi 38, U.A.M.V.Iaşi, 1994/1995.
62. PĂSĂRIN, B., STAN, TR. şi colab. - Cercetări privind influenţa genelor
Hal+ şi Hal- asupra unor indici de producţie şi reproducţie la scroafe.
Lucr.şt., seria Zoot. Vol 37 şi 38, U.A.M.V.Iaşi, 1994/1995.
63. PFEIFFER, H. - Tierprodcuktion Schweinezucht. Veb Deutscher
Landwirtschaftsverlag, Berlin, 1984.
64. PEDERSON, O.K. - Entwicklungenperbewertung biem Schwein in der
Leistungsprüfung. Tierzüchter, DBR, nr.11 (480), 1978.
65. PREDERSON, O.K. - Testing of breeding animals for meat production and
meat guality in Denmark. Acta agr. Scandinavica, Supp, 21, Stockhelm,
1979.
66. PELZER, P.H. - Du grain humide pour les porcs. Agromais, nr.1.
67. PIMENTEL, D. and all - Food and Energy Resources. Academic Press, Inc.,
(p.1-24), USA, 1984.
68. POPOVICI, FELICIA şi colab. - Date comparative privind testarea
individuală şi în grup a masculilor la porcine. Rev. de creştere a
animalelor, nr.3, Bucureşti, 1980.
69. POPOVICI, FELICIA şi colab - Stadiul de ameliorare a raselor de porcine
din unităţile de elită. Rev. de creştere a animalelor, nr.11, Bucureşti, 1982.
70. POSEA, GH. şi colab. - Nutriţia în sisteme moderne de exploatare a
animalelor. Edit. CERES, Bucureşti, 1972.
215