Analiza Contabila A Principalelor Operat

Contabilitatea – nimic mai simplu 95
OBIECTIVE
1. Cunoaşterea implicaţiilor
operaţiilor analizate asupra
situaţiilor financiar-
contabile.
2. Prezentarea formulelor
contabile – imagine a
corespondenţei conturilor.
În raport de provenienţa lor, sursele de finanţare pot fi

grupate în surse proprii (capitaluri proprii) şi surse atrase
(datorii).
I. Capitalurile proprii reprezintă drepturile ce revin

acţionarilor / asociaţilor asupra activelor unei entităţi, după
deducerea datoriilor aparţinând acesteia. În componenţa
capitalurilor proprii regăsim:
 capitalul social;
 primele de capital;
 rezervele;
 rezultatul reportat;
 rezultatul exerciţiului.
Capitalul social
Perceput ca o garanţie oferită de societate pentru
obligaţiile asumate în raporturile sale cu terţii, capitalul social
poate fi definit drept sumă a aporturilor în natură şi numerar
aduse de către acţionari / asociaţi într-o societate comercială, în
schimbul dobândirii de titluri (acţiuni / părţi sociale) emise de
aceasta.
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
republicată, impune, referitor la capitalul social, următoarele
restricţii:
- valoarea minimă a capitalului social este de 25.000.000 lei
pentru societăţile pe acţiuni (S.A.) sau 2.000.000 lei pentru
societăţile cu răspundere limitată (S.R.L.);
- valoarea nominală minimă a unei acţiuni este de 1.000 lei,
iar a unei părţi sociale de 100.000 lei;
- numărul minim al acţionarilor este de 5 persoane;
- numărul maxim al asociaţilor este de 50 persoane.
Pentru reflectarea capitalului social, planul de conturi
românesc propune următoarele conturi:
FUNCŢIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
1011 Capital social subscris nevărsat P
1012 Capital social subscris vărsat P
„Separarea” capitalului social în cele două conturi este

justificată, dacă avem în vedere următoarele momente:
- momentul subscrierii titlurilor emise de societate de către

acţionari / asociaţi şi promisiunea de efectuare a unui aport
în natură / numerar;
- momentul vărsării efective a aportului promis.
Celor două conturi de capital social li se pot alătura:

FUNCŢIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
456 Decontări cu asociaţii privind Bf
capitalul
1041 Prime de emisiune P
Primul din cele două conturi are menirea de a reflecta

drepturile sau obligaţiile societăţii faţă de acţionarii / asociaţii
săi.
Noţiunea de primă de emisiune semnifică excedentul
dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor /
părţilor sociale.
Ilustrarea operaţiilor fundamentale referitoare la capitalul
social este prezentată în cele ce urmează:
1. Societatea X emite 10.000 acţiuni cu o valoare nominală

de 1.000 lei, egală cu valoarea de emisiune:
Modificări ale
Conturi Regula de
Implicaţii Formula contabilă situaţiilor
utilizate funcţionare
fin. - ctb.
Creşterea
drepturilor faţă de + Active
456 A+D
acţionari circulante
456 = 1011 10.000.000
Creşterea
capitalului social + Capitaluri
1011 P+C
subscris nevărsat proprii
2. Pentru acţiunile subscrise anterior se aduce un aport în

numerar, depus integral în contul bancar al societăţii:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
disponibilităţilor 5121* A+D
circulante
băneşti
5121 = 456 10.000.000
Scăderea
- Active
drepturilor faţă de 456 A–C
circulante
acţionari
*5121 „Cont curent la bancă în lei”.
3. Simultan cu depunerea aportului promis are loc şi

transformarea capitalului social din categoria „nevărsat” în
„vărsat”:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Capital
capitalului social 1012 P+C
propriu
subscris vărsat
1011 = 1012 10.000.000
Scăderea
- Capital
capitalului social 1011 P–D
propriu
subscris nevărsat
4. Dacă, cu ocazia emisiunii celor 10.000 de acţiuni,

valoarea nominală a acestora este de 1.000 lei /buc. şi valoarea de
emisiune egală cu 1.200 lei/buc, soluţia contabilă ar fi:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
456 A+D
acţionari circulante
Creşterea 456 = % 12.000.000

capitalului social 1011 10.000.000 + Capitaluri
1011 P+C
subscris nevărsat 1041 2.000.000 proprii
Creşterea primelor
+ Capitaluri
de emisiune 1041 P+C
proprii
5. Aportul subscris la punctul 4 este vărsat sub formă de

materii prime (30%) şi numerar (70%):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
disponibilităţilor 5121 A+D
circulante
băneşti
% = 456 12.000.000
Scăderea
5121 8.400.000 - Active
301 3.600.000 circulante
acţionari
Creşterea stocului + Active
301* A+D
de materii prime circulante
* 301 „Materii prime”
6. Transformarea capitalului social cu ocazia realizării

vărsământului promis:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Capital
capitalului social 1012 P+C
propriu
subscris vărsat
1011 = 1012 10.000.000
Scăderea
- Capital
propriu
subscris nevărsat
7. Societatea X decide reducerea capitalului social prin

rambursarea unei părţi din acesta (1.000.000) către acţionari,
plata făcându-se ulterior din contul bancar:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
datoriilor faţă de 456 P+C + Datorii
acţionari
1012 = 456 1.000.000
Scăderea
- Capitaluri
proprii
subscris vărsat
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Stingerea
datoriilor faţă de 456 P–D - Datorii
acţionari
456 = 5121 1.000.000
Scăderea
- Active
disponibilităţilor 5121 A–C
circulante
băneşti
8. Primele de emisiune constatate anterior (vezi pct. 4) sunt

incluse în capitalul social:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
capitalului social + Capital
1012 P+C
subscris vărsat propriu
1041 = 1012 2.000.000
Scăderea primelor
- Capital
de emisiune 1041 P–D
propriu
Rezultatul
Analizat pe larg într-un capitol distinct al lucrării de faţă,
rezultatul este, probabil, informaţia cel mai adesea solicitată
despre o entitate, indiferent de utilizatorul avut în vedere.
Dintre ecuaţiile de determinare a rezultatului, ne vom opri,
în continuare, asupra comparaţiei între veniturile şi cheltuielile
aparţinând perioadei analizate.
Pentru contabilizarea rezultatului, normalizatorii români au
propus următoarele conturi:
FUNCŢIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
121 Profit şi pierdere Bf
129 Repartizarea profitului A
117 Rezultatul reportat Bf
În ceea ce priveşte primul dintre conturile prezentate,

acesta are rolul de a grupa informaţiile referitoare la rezultatul
(profit/pierdere) exerciţiului curent. Orice utilizare a profitului
obţinut în exerciţiul curent este reflectată cu ajutorul contului 129
„Repartizarea profitului”. Atunci când profitul/pierderea unui
exerciţiu rămân nerepartizate, respectiv neacoperite la trecerea
într-o nouă perioadă de gestiune, ele sunt transferate din contul
121 „Profit şi pierdere” în contul 117 „Rezultatul reportat”.
Semnificaţia soldului final diferit de zero al conturilor
prezentate este următoarea:
- Soldul final creditor al contului 121 semnifică profitul
obţinut în exerciţiul curent;
- Soldul final debitor al contului 121 semnifică pierderea
înregistrată în exerciţiul curent;
- Soldul final debitor al contului 129 ilustrează utilizările
profitului exerciţiului curent;
- Soldul final creditor al contului 117 semnifică profitul
exerciţiului precedent rămas neutilizat;
- Soldul final debitor al contului 117 semnifică pierderea
exerciţiului precedent rămasă neacoperită;
Ilustrarea operaţiilor fundamentale referitoare la rezultat
este prezentată în cele ce urmează:
1. Se vând mărfuri unui client, cu un preţ de vânzare de

5.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
411* A+D
client circulante
411 = 707 5.000.000
Creşterea
veniturilor din + Venituri de
707* P+C
vânzarea exploatare
mărfurilor
* 411 „Clienţi”
* 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
2. Se descarcă din gestiune mărfurile vândute, al căror cost

de achiziţie a fost de 3.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea stocului
- Active
de mărfuri 371* A–C
circulante
607 = 371 3.000.000
Creşterea
+ Cheltuieli de
cheltuielilor 607* A+D
exploatare
privind mărfurile
* 371 „Mărfuri”
* 607 „Cheltuieli privind mărfurile”
3. La sfârşitul lunii curente (ex.: decembrie N) se

determină rezultatul obţinut prin „închiderea” conturilor de
venituri şi cheltuieli pe seama contului 121 „Rezultatul
exerciţiului”:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
rezultatului + Capitaluri
121 Bf
exerciţiului curent proprii
707 = 121 5.000.000
Scăderea
veniturilor din - Venituri de
707 P–D
mărfurilor
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
cheltuielilor - Cheltuieli de
607 A–C
privind mărfurile exploatare
121 = 607 3.000.000
Scăderea
- Capitaluri
rezultatului 121 Bf
proprii
exerciţiului curent
DEBIT PROFIT ŞI PIERDERE CREDIT

3.000.000 5.000.000
Sold final creditor 2.000.000
Soldul final al contului 121 „Profit şi pierdere” semnifică

profitul obţinut de societate în perioada analizată.
4. Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte repartizarea

profitului obţinut în exerciţiul N, după cum urmează: 50% către
acţionari, sub formă de dividende şi 25% către rezervele
societăţii. Restul de 25% este reportat (transferat) în exerciţiul
următor:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
consumului - Capitaluri
129 A+D
rezultatului curent proprii
129 = % 1.500.000
Creşterea datoriei
457 1.000.000
sub formă de 457* P+C + Datorii
106 500.000
dividende
Creşterea
+ Capitaluri
rezervelor 106* P+C
proprii
societăţii
* 457 „Dividende de plată”
* 106 „Rezerve”
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
rezultatului + Capitaluri
117 Bf
reportat proprii
121 = 117 500.000
Scăderea
- Capitaluri
rezultatului 121 Bf
proprii
5. La începutul exerciţiului N+1 are loc „închiderea”

contului 129 „Repartizarea profitului”:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
rezultatului - Capitaluri
121 Bf
121 = 129 1.500.000
Scăderea
+ Capitaluri
consumului 129 A–C
proprii
Ca urmare a operaţiilor economico-financiare contabilizate

mai sus, cele trei conturi de rezultat se prezintă, la sfârşitul
exerciţiului N, astfel:

3.000.000 5.000.000
500.000
Sold final creditor 1.500.000
DEBIT REPARTIZAREA PROFITULUI CREDIT

1.500.000
Sold final debitor 1.500.000
REZULTATUL
DEBIT REPORTAT
CREDIT
500.000
Sold final creditor 500.000

După trecerea în T-urile corespunzătoare a formulei

contabile de la punctul 5, soldurile conturilor 121 şi 129 devin
zero.
În situaţia în care, la finele exerciţiului N societatea ar fi
înregistrat o pierdere reportată în exerciţiul următor, formula
contabilă ar fi fost inversă celei de la reportarea profitului (vezi
punctul 4).
Determinarea rezultatului are loc la nivelul fiecărei luni,
prin închiderea pe seama contului 121 „Profit şi pierdere” a
tuturor conturilor de venituri (clasa 7) şi cheltuieli (clasa 6)
aferente lunii respective.
Rezervele
Incluse în grupa surselor proprii de finanţare, constituite de
societate pe seama profitului obţinut sau a altor surse proprii (ex.:
prin includerea primelor de emisiune), rezervele sunt grupate în
planul de conturi românesc, după cum urmează:
FUNCŢIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
1061 Rezerve legale P
1062 Rezerve pentru acţiuni proprii P
1063 Rezerve statutare sau P
contractuale
1068 Alte rezerve P
Rezervele legale au drept sursă profitul brut obţinut de

societate în limite prevăzute de lege (actualmente 5% din profitul
brut primeşte această destinaţie până când totalul rezervelor
legale ajunge să reprezinte 20% din capitalul social în cazul
societăţilor cu capital autohton, sau 25 % din capitalul social în
cazul societăţilor cu participare de capital străin). Dincolo de
aceste limite, sursa de majorare a rezervelor legale va fi
reprezentată de profitul net.
Celelalte categorii de rezerve sunt constituite pe seama

profitului net sau altor surse proprii potrivit statutului societăţii
(ex.: rezerve statutare) sau hotărârilor adunărilor generale ale
acţionarilor.
Analiza rezervelor din reevaluare sau a celor de conversie
nu considerăm că poate face obiectul lucrării de faţă, dat fiind
dorinţa autorului de a face împreună doar primii paşi în
„povestea contabilităţii”.
Iată, în continuare, câteva din operaţiunile economico-

financiare referitoare la rezervele societăţii:
1. În conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a

Acţionarilor o parte din profitul societăţii, obţinut în exerciţiul
curent (1.000.000 lei), este repartizat către „Alte rezerve”:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Capitaluri
rezervelor 1068 P+C
proprii
societăţii
129 = 1068 1.000.000
Creşterea
- Capitaluri
consumului 129 A+D
proprii
rezultatului curent
2. Primele de emisiune înregistrate anterior (1.000.000 lei),

cu ocazia unei majorări a capitalului social sunt incluse în
rezervele legale ale societăţii:
Modificări ale
Conturi Regula de
Implicaţii Formula contabilă situaţiilor fin.
- ctb.
Creşterea
+ Capitaluri
rezervelor legale 1061 P+C
proprii
1041 = 1061 1.000.000
Scăderea primelor - Capitaluri
1041 P–D
de emisiune proprii
3. Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte acoperirea

pierderii exerciţiului curent (1.000.000 lei) şi a pierderii reportate
din exerciţiul precedent (2.000.000 lei) pe seama rezervelor
legale constituite anterior:

1.000.000
REZULTATUL
DEBIT REPORTAT
CREDIT
Si 2.000.000
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
- Capitaluri
rezervelor legale 1061 P–D
proprii
1061 = 121 1.000.000
Scăderea pierderii + Capitaluri
121 C
Modificări ale
Conturi Regula de
- ctb.
Scăderea
- Capitaluri
proprii
1061 = 117 2.000.000
Scăderea pierderii
+ Capitaluri
exerciţiului 117 C
proprii
precedent
4. În vederea majorării capitalului social Adunarea

Generală a Acţionarilor hotărăşte creşterea acestuia pe seama
rezervelor legale ale societăţii (1.000.000 lei):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
- Capitaluri
proprii
1061 = 1012 1.000.000
Creşterea + Capitaluri
1012 P+C
capitalului social proprii
II. Datoriile reprezintă obligaţiile actuale ale societăţii ce

decurg din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se
aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse ce încorporează beneficii
economice.
Creditele bancare pe termen lung
Asigurarea surselor de finanţare necesare desfăşurării
propriei activităţi poate fi realizată fie prin apelarea la proprii
acţionari/asociaţi, fie prin împrumuturi externe (ex.: credite
bancare, împrumuturi obligatare etc.). Cu o piaţă bursieră aflată
abia la primii săi paşi, mediul economic românesc este
caracterizat, în special, prin finanţarea bancară. Delimitarea
creditelor bancare aflate la dispoziţia unei societăţi, este realizată
în raport de perioada pentru care au fost primite aceste credite
(ex.: credite pe termen scurt/credite pe termen lung) sau în raport
de provenienţa/garantarea lor (ex.: credite de la trezoreria
statului, credite externe guvernamentale etc.).
Creditele bancare pe termen lung sunt reflectate cu ajutorul
următoarelor conturi:
FUNCŢIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
162 Credite bancare pe termen lung P
Dobânzi aferente creditelor
1682 P
bancare pe termen lung
În ceea ce priveşte contul 162 „Credite bancare pe termen

lung” acesta este detaliat pe mai multe conturi sintetice (a se
vedea planul de conturi).
Soldul creditor pentru cele două conturi semnifică, de fapt,
datoriile societăţii faţă de creditorul său (unitatea bancară).
Operaţii referitoare la creditele bancare pe termen lung:
1. Se primeşte un credit bancar pe termen lung în sumă de

10.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşte
disponibilul + Active
5121* A+D
bancar circulante
5121 = 1621 10.000.000
Creşte datoria faţă
de bancă 1621* P+C + Datorii
* 5121 „Conturi la bănci în lei”

* 1621 „Credite bancare pe termen lung”
2. Se restituie băncii o rată (2.000.000 lei) din creditul

bancar primit anterior:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scad
disponibilităţile - Active
5121 A–C
băneşti circulante
1621 = 5121 2.000.000
Scade datoria faţă
de bancă 1621 P–D - Datorii
3. Se înregistrează dobânda aferentă creditului bancar

primit anterior (valoarea dobânzii este de 200.000 lei):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşte datoria faţă
1682 P+C + Datorii
de bancă
666 = 1682 200.000
Cresc cheltuielile + Cheltuieli
666* A+D
financiare financiare
* 666 „Cheltuieli privind dobânzile”
4. Se achită băncii dobânda datorată:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scade datoria faţă
1682 P–D - Datorii
de bancă
Scad 1682 = 5121 200.000
- Active
disponibilităţile 5121 A–C
circulante
băneşti
5. Un credit bancar pe termen lung, primit anterior, în

valoare de 10.000.000 lei, nu este rambursat la scadenţa
convenită iniţial:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scade datoria
iniţială faţă de 1621 P–D - Datorii
bancă
1621 = 1622 10.000.000
Creşte datoria
actuală faţă de 1622* P+C + Datorii
bancă
* 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursate la
scadenţă”
Împrumutul obligatar
Împrumutul obligatar reprezintă o alternativă aflată la
dispoziţia unei entităţi de a dobândi sursele de finanţare necesare
desfăşurării propriei activităţi.
Obligaţiunile sunt titluri emise de entitatea respectivă cu
următoarele trăsături:
- conferă deţinătorului lor dreptul la o dobândă convenită cu

ocazia achiziţiei;
- sunt răscumpărate de către emitent sau preschimbate în
acţiuni ale acestuia (cu acordul părţilor) la scadenţe
convenite iniţial (ex.: trimestrial, la sfârşitul întregii
perioade pentru care au fost emise sau prin tragere la
sorţi);
- eventuala răscumpărare are loc la o valoare de
răscumpărare mai mare decât valoarea de emisiune;
- în caz de faliment, societatea emitentă îşi va achita mai
întâi obligaţiile asumate faţă de deţinătorii de obligaţiuni
şi, abia apoi, datoriile faţă de acţionarii săi.
Conturile utilizate pentru reflectarea aspectelor menţionate
în legătură cu împrumutul obligatar sunt următoarele:
FUNCŢIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
161 Împrumuturi din emisiuni de P
obligaţiuni
169 Prime privind rambursarea A
obligaţiunilor
Dobânzi aferente împrumuturilor
1681 P
din emisiuni de obligaţiuni
505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate A
Conturile 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” şi

1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de
obligaţiuni” au menirea de a reflecta datoria asumată de
emitentul obligaţiunilor faţă de deţinătorii acestora. Noţiunea de
prime privind rambursarea obligaţiunilor semnifică diferenţa
între preţul de emisiune şi cel de răscumpărare a acestor titluri.
Valoarea titlurilor ce au fost răscumpărate de societate şi urmează
să fie anulate este reflectată de contul 505 „Obligaţiuni emise şi
răscumpărate”.
Să exemplificăm, în cele ce urmează, mecanismul

împrumuturilor obligatare:
1. Pentru asigurarea unor surse de finanţare suplimentare

se emit 1.000 de obligaţiuni cu o valoare de emisiune de 8.000 lei
şi o valoare de răscumpărare de 1.100 lei:
Modificări
Regula de
Conturi ale
Implicaţii funcţiona Formula contabilă
utilizate situaţiilor
re
fin. - ctb.
Creşterea drepturilor
faţă de deţinătorii de + Active
461* A+D
obligaţiuni circulante
Creşterea datoriei ca % = 161 11.000.000

urmare a emisiunii 461 8.000.000
161 P+C + Datorii
de obligaţiuni 169 3.000.000
Creşterea primelor
de rambursare 169 A+D - Datorii
* 461 „Debitori”
2. Contravaloarea obligaţiunilor emise este încasată în

numerar:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
numerarului aflat + Active
5311* A+D
în casierie circulante
Scăderea 5311 = 461 8.000.000

drepturilor faţă de
- Active
deţinătorii de 461 A- C
circulante
obligaţiuni
* 5311 „Casa în lei”
3. La nivelul fiecărui exerciţiu se înregistrează şi achită în

numerar dobânda aferentă obligaţiunilor emise (50.000 anual):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
cheltuielilor cu + Cheltuieli
666 A+D
dobânzile financiare
666 = 1681 50.000
Creşterea datoriei
faţă de debitori 1681 P+C + Datorii
Modificări ale
Conturi Regula de
- ctb.
Scăderea
numerarului aflat - Active
5311 A–C
în casierie circulante
1681 = 5311 50.000
Scăderea datoriei
faţă de debitori 1681 P–D - Datorii
4. Primele de rambursare a obligaţiunilor sunt amortizate

(trecute pe cheltuielile societăţii) liniar, pe întreaga durată a
împrumutului (3 ani):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
cheltuielilor cu
+ Cheltuieli
amortizarea 6868* A+D
financiare
primelor
6868 = 169 1.000.000
Scăderea primelor
privind
rambursarea 169 A- C + Datorii
obligaţiunilor
* 6868 „Cheltuieli financiare cu amortizarea primelor”
5. La sfârşitul celor trei ani obligaţiunile emise sunt

răscumpărate cu plata în numerar a valorii de răscumpărare:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea valorii
+ Active
obligaţiunilor 505 A+D
circulante
răscumpărate
505 = 5311 11.000.000
Scăderea
- Active
disponibilităţilor 5311 A- C
circulante
băneşti
6. Obligaţiunile răscumpărate anterior sunt anulate:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea valorii
- Active
obligaţiunilor 505 A–C
circulante
răscumpărate
Scăderea datoriei 161 = 505 11.000.000
aferente
161 P–D - Datorii
obligaţiunilor
emise
Considerate active cu o durată de viaţă ce se întinde pe

parcursul mai multor cicluri de exploatare, imobilizările sunt
grupate în trei mari categorii:
 imobilizări necorporale;
 imobilizări corporale;
 imobilizări financiare.
Imobilizările necorporale sunt active identificabile

nemonetare, fără suport material, destinate utilizării în procesul
de producţie, furnizării de bunuri şi servicii, închirierii sau pentru
scopuri administrative, recunoscute atunci când se estimează
obţinerea unor beneficii economice viitoare şi atunci când
evaluarea acestor active este credibilă.
În categoria imobilizărilor necorporale sunt incluse:

cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare,
concesiunile, brevetele, licenţele şi fondul comercial.
Cheltuielile de constituire sunt ocazionate de înfiinţarea
sau dezvoltarea unei entităţi şi pot fi capitalizate (înregistrate
drept imobilizări) sau reflectate direct în grupa cheltuielilor de
exploatare.
Cheltuielile de dezvoltare sunt determinate de activităţi
cum ar fi proiectarea, construcţia sau testarea unor prototipuri sau
activelor din dotare.
Fondul comercial reflectă eventuala diferenţă între costul
de achiziţie (cost istoric) şi valoarea justă a unor active.
Atunci când imobilizările necorporale sunt nefinalizate
până la sfârşitul perioadei de gestiune avute în vedere, ele sunt
evaluate la momentul respectiv şi înregistrate drept imobilizări
necorporale în curs de execuţie.
Imobilizările corporale sunt active ce îndeplinesc

următoarele condiţii:
- sunt destinate utilizării în procesul de producţie, furnizării
de bunuri şi servicii, închirierii sau pentru scopuri
administrative;
- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un
an;
- au o valoare mai mare decât limita legală.
În categoria imobilizărilor corporale sunt regăsite:
terenurile, construcţiile, instalaţiile, utilajele, mijloacele de
transport şi orice alte active care îndeplinesc condiţiile amintite.
Ca şi în cazul imobilizărilor necorporale, atunci când
finalizarea nu are loc până la sfârşitul exerciţiului curent, va fi
folosită noţiunea de imobilizări corporale în curs de execuţie.
Imobilizările financiare cuprind titlurile de participare,

interesele de participare şi creanţele imobilizate aparţinând unei
entităţi.
Titlurile de participare reprezintă drepturile sub formă de

acţiuni şi alte titluri cu venit variabil, deţinute de o societate în
capitalul altor societăţi şi a căror deţinere pe o perioadă
îndelungată este considerată utilă.
Interesele de participare sunt investiţii în întreprinderi
asociate şi investiţii strategice deţinute pe termen lung în scopul
garantării contribuţiei la activităţile întreprinderii respective.
Creanţele imobilizate reflectă drepturile aparţinând unei
societăţi determinate de titluri de participare, de interese de
participare, împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe
imobilizate (ex.: garanţii acordate de societate terţilor).
Aspectele generale legate de evaluarea imobilizărilor au
fost tratate într-un capitol distinct al lucrării de faţă.
Reflectarea imobilizărilor în contabilitatea românească este
asigurată de următoarele grupe de conturi:
FUNCŢIE
GRUPA DENUMIRE
CONTABILĂ
20 Imobilizări necorporale A
21 Imobilizări corporale A
23 Imobilizări în curs A
26 Imobilizări financiare A*
28 Amortizări privind imobilizările P
Provizioane pentru deprecierea
29 P
imobilizărilor
* cu excepţia contului 269 „Vărsăminte de efectuat pentru
imobilizări financiare” care este cont de pasiv.
Grupa conturilor de amortizare semnifică totalitatea

surselor constituite de societate ca urmare a deprecierii
ireversibile a imobilizărilor necorporale şi corporale aflate în
proprietatea acesteia.
Legislaţia românească referitoare la problematica
amortizării oferă posibilitatea societăţilor comerciale de a opta
pentru una din următoarele metode:
- metoda liniară;
- metoda accelerată (echipamente);
- metoda degresivă.
Metoda liniară presupune amortizarea valorii unei
imobilizări în mod egal de-a lungul duratei sale de viaţă. Cota
amortizării liniare se determină prin relaţia:
Cota de amortizare liniară = (100/Durată normală de

utilizare) x 100
Metoda accelerată presupune utilizarea unei cote de

amortizare de 50% în primul an de viaţă a imobilizării respective
şi amortizarea liniară a valorii rămase în restul anilor de viaţă.
Metoda degresivă are următoarele caracteristici:
- utilizarea unui coeficient de multiplicare a cotei de
amortizare liniară, coeficient cu următoarele valori:
- 1,5 dacă durata de viaţă = (1 - 5] ani ;
- 2 dacă durata de viaţă = (5 - 10] ani;
- 2,5 dacă durata de viaţă > 10 ani.
- cota de amortizare degresivă = cota de amortizare liniară
x coeficientul de multiplicare;
- imobilizarea este amortizată degresiv până când valoarea
amortizării degresive devine mai mică sau egală cu valoarea
amortizării liniare; din acest moment imobilizarea este amortizată
liniar.
Exemplu:
Să se întocmească planul de amortizare de mai jos pentru
un mijloc fix, ţinând cont de următoarele informaţii: valoare de
intrare 10.000.000 lei, data intrării 01.01.2000, durata normală de
utilizare 5 ani. Metoda de amortizare aleasă de societate a fost :
 amortizare liniară;
 amortizare accelerată;
 amortizare degresivă.
Amortizare liniară
VALOARE
COTA DE AMORTIZARE VALOARE
AN DE
AMORTIZARE ANUALĂ RĂMASĂ
AMORTIZAT
1 10.000.000 20 % 2.000.000 8.000.000
2 2.000.000 6.000.000
3 2.000.000 4.000.000
4 2.000.000 2.000.000
5 2.000.000 0
Amortizare accelerată
VALOARE
COTA DE AMORTIZARE VALOARE
AN DE
AMORTIZARE ANUALĂ RĂMASĂ
AMORTIZAT
1 10.000.000 50% 5. 000.000 5.000.000
2 5.000.000 25% 1.250.000 3.750.000
3 25% 1.250.000 2.500.000
4 25% 1.250.000 1.250.000
5 25% 1.250.000 0
Amortizare degresivă
AN VALOARE COTA DE AMORTIZARE VALOARE
DE AMORTIZARE ANUALĂ RĂMASĂ
AMORTIZAT
1 10.000.000 30% 3.000.000 7.000.000
2 7.000.000 30% 2.100.000 4.900.000
3 4.900.000 33,33% 1.633.333 3.266.667
4 3.266.667 33.33% 1.633.333 1.633.333
5 1.633.333 33.33% 1.633.333 0
În ceea ce priveşte raportul între amortizarea degresivă şi

amortizarea liniară în cazul ultimei metode prezentate, situaţia se
prezintă astfel:
- în exerciţiul 1:
Amortizare degresivă = 3.000.000 lei
Amortizare liniară = 10.000.000/5 ani = 2.000.000 lei
Pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor,

contabilitatea oferă soluţia provizioanelor pentru depreciere.
Acestea sunt surse a căror constituire/majorare generează o
diminuare a rezultatului (prin utilizarea unor conturi de
cheltuieli) şi a căror anulare/micşorare duce la creşterea
rezultatului (prin utilizarea unor conturi de venituri).
Să analizăm în cele ce urmează principalele operaţiuni

referitoare la imobilizări:
1. Cu ocazia înfiinţării unei societăţi comerciale sunt

achitate, de către acţionari, o serie de cheltuieli legate de
înfiinţare (2.000.000 lei):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Imobilizări
cheltuielilor de 201* A+D
necorporale
constituire
201 = 462 2.000.000
Creşterea
datoriilor 462* P+C + Datorii
societăţii
* 201 „Cheltuieli de constituire”
* 462 „Creditori”
2. Ulterior, societatea restituie acţionarilor sumele

reprezentând cheltuielile de constituire achitate de aceştia:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
datoriilor 462 P–D - Datorii
societăţii
462 = 5311 2.000.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
3. Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte amortizarea

cheltuielilor de constituire în tranşe egale, pe o perioadă de 2 ani:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. – ctb.
Creşterea surselor - Imobilizări
2801* P+C
de amortizare necorporale
Creşterea 6811 = 2801 1.000.000**
+ Cheltuieli
cheltuielilor de 6811* A+D
exploatare
amortizare
* 2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire”
* 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor”
** Formula se repetă şi în exerciţiul următor.
4. Se achiziţionează de la terţi un teren în valoare de

10.000.000 lei a cărui plată va fi făcută ulterior:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea valorii + Imobilizări
2111* A+D
terenurilor corporale
2111 = 404 10.000.000
Creşterea datoriei
404* P+C + Datorii
faţă de furnizori
* 2111 „Terenuri”
* 404 „Furnizori de imobilizări”
5. Se înregistrează construcţia, cu mijloace proprii, a unei

clădiri terminată până la sfârşitul exerciţiului curent şi cu un cost
de producţie total de 10.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.

212* A+D
clădirilor corporale
Creşterea
212 = 722 10.000.000
veniturilor din + Veniturile
722* P+C
producţia de din exploatare
imobilizări
* 212 „Construcţii”
* 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”
6. Se achiziţionează pe credit comercial un mijloc de

transport cu un cost de achiziţie de 10.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea valorii
+ Imobilizări
mijloacelor de 2133* A+D
corporale
transport 2133 = 404 10.000.000
Creşterea datoriei
404 P+C + Datorii
faţă de furnizori
* 2133 „Mijloace de transport”
7. Pentru construcţia unei clădiri se apelează la o societate

de construcţii. La sfârşitul exerciţiului valoarea clădirii
neterminate este de 10.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
construcţiei 2311* A+D corporale în
2311 = 404 10.000.000 curs
Creşterea datoriei
404 P+C + Datorii
faţă de constructor
* 2311 „Amenajări de construcţii şi terenuri”
8. În exerciţiul următor are loc recepţia finală a clădirii

pentru o valoare totală de 15.000.000 lei:
Implicaţii Conturi Regula de Formula contabilă Modificări ale

utilizate funcţionare situaţiilor
fin. - ctb.
212 A+D
clădirii terminate corporale
Scăderea valorii 212 = % 15.000.000 - Imobilizări
imobilizării în 2311 A- C 2311 10.000.000 corporale în
curs de execuţie 404 5.000.000 curs execuţie
Creşterea datoriei
404 P+C + Datorii
faţă de constructor
9. Anual, se înregistrează amortizarea clădirii respective,

pentru suma de 1.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. – ctb.
Creşterea
+ Cheltuieli de
cheltuielilor cu 681* A+D
exploatare
amortizarea 681 = 281 1.000.000
Creşterea surselor - Imobilizări
281* P+C
de amortizare corporale
* 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi
provizioanele”
* 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”
10. Se descarcă din gestiunea societăţii, prin casare, o

instalaţie, al cărei cost istoric a fost de 10.000.000 lei. La
momentul casării, instalaţia respectivă este amortizată 100%:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea valorii - Imobilizări
2131* A–C
instalaţiilor casate corporale
2813 = 2131 10.000.000
Scăderea surselor
2813* P–D -
de amortizare
* 2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de
lucru)”
* 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”
11. Societatea decide vânzarea unei instalaţii aflate în
proprietatea sa în următoarele condiţii:
- preţ de vânzare 5.000.000 lei;
- cost istoric 10.000.000 lei;

- amortizare 60%.
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. – ctb.
Scăderea valorii
instalaţiilor - Imobilizări
2131 A–C
vândute corporale
Scăderea surselor
% = 2131 10.000.000
de amortizare 2813 P–D -
2813 6.000.000
6583 4.000.000
Creşterea
cheltuielilor
+ Cheltuieli de
reprezentând 6583* A+D
exploatare
partea
neamortizată
* 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de
capital”
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
461* A+D
terţi circulante
461 = 7583 5.000.000
Creşterea
7583* P+C
vânzare exploatare
* 461 „Debitori”
* 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”
12. Se achiziţionează titluri de participare cu plata imediată

din contul bancar a contravalorii acestora (10.000.000 lei):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea valorii
+ Imobilizări
titlurilor 262* A+D
financiare
achiziţionate 262 = 5121 10.000.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
* 262 „Titluri de participare deţinute la societăţi din afara
grupului”
13. Ca urmare a deţinerii de titluri de participare se

încasează, prin contul bancar, dividende în sumă de 1.000.000
lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti
5121 = 7612 1.000.000
Creşterea
veniturilor + Venituri
7612* P+C
aferente titlurilor financiare
achiziţionate
* 7612 „Venituri din titluri de participare”
14. Se vând titluri de participare cu un preţ de vânzare,

încasat prin contul bancar, de 11.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti 5121 = 7641 11.000.000
Creşterea
+ Venituri
veniturilor din 7641* P+C
financiare
vânzarea titlurilor
* 7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate”
15. Se descarcă din gestiune titlurile de participare vândute

anterior pentru un cost de achiziţie de 10.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea valorii - Imobilizări
262 A–C
titlurilor vândute financiare
6641 = 262 1.000.000
Creşterea
+ Cheltuieli
cheltuielilor din 6641* A+D
financiare
vânzarea titlurilor
* 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”
Pentru a putea fi considerate active circulante, activele

îndeplinesc una din următoarele condiţii:
- sunt achiziţionate sau produse pentru consumul propriu sau
în scopul comercializării şi se aşteaptă a fi realizate într-un
interval de maxim 12 luni;
- reprezintă creanţe determinate de activitatea de exploatare;
- reprezintă numerar sau echivalente de numerar (ex.:
investiţii financiare pe termen scurt) cu utilizare
nerestricţionată.
Pornind de la condiţiile menţionate mai sus, activele
circulante cuprind:
 stocuri;
 creanţe;
 investiţii financiare pe termen scurt;
 disponibilităţi în numerar şi conturi la bănci.
Stocurile sunt active circulante:

- deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii;
- în curs de producţie, în vederea vânzării, în aceleaşi
condiţii ca mai sus; sau
- sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile

ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru
prestarea de servicii.
Alături de bunurile asupra cărora societatea deţine drept de
proprietate şi care se află în gestiunea societăţii, stocurile cuprind
şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în
consignaţie, la terţi.
Aspectele legate de evaluarea stocurilor au fost analizate
într-un capitol distinct.
Grupele de conturi utilizate în reflectarea informaţiilor
referitoare la stocuri sunt următoarele:
FUNCŢIE
GRUPA DENUMIRE
CONTABILĂ
30 Stocuri de materii şi materiale A*
33 Producţia în curs de execuţie A
34 Produse A*
35 Stocuri aflate la terţi A
36 Animale A*
37 Mărfuri A*
38 Ambalaje A*
39 stocurilor şi producţiei în curs de P
execuţie
60 Cheltuieli privind stocurile A
70 Cifra de afaceri P
71 Variaţia stocurilor Bf
* cu excepţia conturilor de „diferenţe de preţ” care sunt conturi

bifuncţionale;
Contabilizarea operaţiilor referitoare la stocuri cunoaşte

următoarele variante:
- metoda inventarului permanent: potrivit căreia sunt

înregistrate toate intrările şi ieşirile de stocuri, cunoscând
astfel, în orice moment, valoarea acestor stocuri;
- metoda inventarului intermitent: potrivit căreia ieşirile sunt
determinate ca diferenţă între stocul iniţial şi valoarea
intrărilor, pe de o parte, respectiv stocul final, pe de altă
parte.
Considerând că lucrarea de faţă îşi propune doar
parcurgerea primilor paşi pe drumul cunoaşterii practicilor
contabile, să analizăm, în cele ce urmează, contabilizarea
principalelor operaţiuni referitoare la stocuri, în metoda
inventarului permanent.
1. Se aprovizionează materii prime şi materiale, de la

acelaşi furnizor, cu un cost de achiziţie de 8.000.000 lei,
respectiv 3.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea stocului
+ Active
de materii prime 301* A+D
circulante
% = 401 11.000.000
Creşterea stocului
301 8.000.000 + Active
de materiale 302* A+D
302 3.000.000 circulante
Creşterea datoriei
faţă de furnizori 401* P+C + Datorii
* 301 „Materii prime”

* 302 „Materiale consumabile”
* 401 „Furnizori”
2. Se achiziţionează obiecte de inventar, pe credit

comercial, în valoare de 1.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea stocului
+ Active
de obiecte de 303* A+D
303 = 401 1.000.000 circulante
inventar
Creşterea datoriei
401 P+C + Datorii
faţă de furnizori
* 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
3. Obiectele de inventar achiziţionate sunt eliberate în

consum:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea stocului
- Active
de obiecte de 303 A–C
circulante
inventar
603 = 303 1.000.000
Creşterea
603* A+D
obiectele de exploatare
inventar
* 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar”
4. Se achiziţionează materii prime, factura indicând

următoarele: preţ de cumpărare 8.000.000 lei, cheltuieli de
transport 2.000.000 lei, cheltuieli de manipulare 1.000.000 lei. În
conformitate cu principiul costului istoric, operaţia de faţă se
contabilizează astfel:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
301 A+D
de materii prime 301 = 401 11.000.000 circulante
Creşterea datoriei
401 P+C + Datorii
faţă de furnizori
Datorită lipsei unor spaţii corespunzătoare, materiile prime

sunt trimise spre depozitare unui terţ:

fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
stocurilor aflate la 351* A+D
351 = 301 11.000.000 circulante
terţi
Scăderea stocului - Active
301 A–C
* 351 „Materii şi materiale aflate la terţi”
5. La reprimirea materiilor prime depozitate la terţi,

formula contabilă va fi:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea stocului
+ Active
de materii prime 301 A+D
circulante
301 = 351 11.000.000
Scăderea
stocurilor aflate la - Active
351 A–C
terţi circulante
Contravaloarea serviciului prestat de terţul respectiv

(2.000.000 lei) majorează, conform principiului costului istoric,
costul stocului de materii prime:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea valorii
stocului de materii + Active
301 A+D
prime circulante
301 = 401 2.000.000
Creşterea datoriei
faţă de terţi 401 P+C + Datorii
6. În activitatea productivă a societăţii se consumă materii

prime, în valoare de 8.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Cheltuieli de
601 = 301 8.000.000 exploatare
materiile prime
301 A–C
* 601 „Cheltuieli cu materiile prime”
Consumul de materiale determinat de activitatea

productivă a fost de 2.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Cheltuieli de
602 = 302 2.000.000 exploatare
materialele
302 A–C
de materiale circulante
* 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”
7. Rezultatul procesului de producţie îl reprezintă

produsele finite al căror cost total de producţie este de
10.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
345* A+D
de produse finite circulante
345 = 711 10.000.000
Creşterea
+ Venituri de
veniturilor din 711* C
exploatare
producţie
* 345 „Produse finite”
* 711 „Venituri din producţia stocată”
8. Produsele finite obţinute sunt vândute în următoarele

condiţii:
- preţ de vânzare 11.000.000 lei;
- cost de producţie 10.000.000 lei.
Descărcarea din gestiune a produselor vândute:
fin. - ctb.
Scăderea stocului
- Active
de produse finite 345 A–C
circulante
711 = 345 10.000.000
Scăderea
veniturilor din - Venituri de
711 D
producţia stocată exploatare
Relaţia cu terţul:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
411 A+D
terţi circulante
411 = 701 11.000.000
Creşterea
701 P+C
vânzare exploatare
9. Se achiziţionează mărfuri cu plata imediată în numerar,

în sumă de 4.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea stocului
+ Active
de mărfuri 371* A+D
circulante
371 = 5311 4.000.000
Scăderea
disponibilităţilor - Active
5311 A–C
*371 „Mărfuri”
10. Se vând integral mărfurile deţinute în stoc, cu un adaos

comercial de 25% şi cu încasarea preţului de vânzare imediat, în
numerar:
Relaţia cu terţul:
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti 5311 = 707 5.000.000
Creşterea
+ Venituri de
exploatare
vânzare
Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
371 A–C
de mărfuri circulante
607 = 371 4.000.000
Creşterea
+ Cheltuieli de
cheltuielilor cu 607 A+D
exploatare
mărfurile
11. Referitor la materialele aflate în proprietatea societăţii

X, se cunosc următoarele:
- stoc iniţial 1.000.000 lei;
- intrări 5.000.000 lei;
- ieşiri 4.000.000 lei;
- stoc final (scriptic) 2.000.000 lei.
În urma inventarierii fizice a stocului de materiale se
constată:
a) un stoc faptic de 1.800.000 lei.
b) un stoc faptic de 2.100. 000 lei.
a) contabilizarea minusului constatat:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
302 A–C
602 = 302 200.000
Creşterea
+ Cheltuieli de
exploatare
materialele
b) contabilizarea plusului constatat:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.

302 A+D
302 = 602 100.000
Scăderea
- Cheltuieli de
cheltuielilor cu 602 A–C
exploatare
materialele
Activitatea economico-financiară a unei entităţi generează

o serie de raporturi ale acesteia cu diverse categorii de terţi. Este
vorba despre o succesiune de datorii şi/sau creanţe ale entităţii în
raporturile sale cu clienţii, furnizorii, personalul, statul,
acţionarii, debitorii sau creditorii săi.
Contabilitatea clienţilor şi furnizorilor urmăreşte, de fapt,
evidenţierea tuturor operaţiunilor de livrări, respectiv
achiziţionări de bunuri, lucrări şi servicii.
Contabilitatea raporturilor cu personalul evidenţiază
drepturile salariale, sporurile, adaosurile şi alte drepturi în bani
şi/sau în natură datorate de societate personalului său, reţinerile
din salariile personalului şi decontările privind asigurările sociale
şi fondul de şomaj.
În ceea ce priveşte contabilitatea decontărilor cu bugetul
statului, aceasta are în vedere informaţii referitoare la impozitul
pe profit, taxa pe valoarea adăugată şi alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate (ex.: accize, impozit pe clădiri).
Decontările dintre acţionari şi unitate se referă, de fapt, la
contribuţia acestora la capitalul social sau diminuarea capitalului
social prin retragerea unora dintre acţionari, dividendele cuvenite
sau alte decontări cu acţionarii (ex.: împrumuturi aduse de aceştia
în societate).
Drepturile faţă de alte persoane fizice sau juridice vor fi
grupate sub noţiunea de debitori diverşi, în timp ce datoriile faţă
de alţi terţi decât cei analizaţi mai sus vor fi grupate sub noţiunea
de creditori diverşi.
În raport de categoria de terţi avută în vedere,

contabilizarea raporturilor unei societăţi cu aceştia presupune
utilizarea următoarelor grupe de conturi:
FUNCŢIE
GRUPA DENUMIRE
CONTABILĂ
40 Furnizori şi conturi asimilate P*
41 Clienţi şi conturi asimilate A**
42 Personal şi conturi asimilate P***
Asigurări sociale, protecţia socială
43 P****
şi conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale
şi conturi asimilate
45 Grup şi asociaţi
46 Debitori şi creditori diverşi
49 P
creanţelor
* cu excepţia contului 409 „Furnizori debitori” care este cont de
activ;
** cu excepţia contului 419 „Clienţi creditori” care este cont de
pasiv;
*** cu excepţia conturilor 425 „Avansuri acordate personalului”
şi 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul” care sunt conturi
de activ;
**** cu excepţia contului 4382 „Alte creanţe sociale” care este
cont de activ.
Pentru exemplificarea contabilizării raporturilor unei

societăţi cu terţii, să parcurgem împreună următoarele soluţii
contabile de pe poziţia a două societăţi comerciale:
1. Societatea A vinde pe credit comercial societăţii B

bunuri de natura mărfurilor, ştiind că: preţul de vânzare este de
3.000.000 lei, iar costul istoric al mărfurilor vândute este
2.000.000 lei. Pentru societatea B bunurile achiziţionate

constituie materii prime:
Societatea A
a) relaţia cu terţul:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
drepturilor faţă de 411* A+D
circulante
terţi 411 = 707 3.000.000
Creşterea
+ Venituri de
exploatare
vânzări
* 411 „Clienţi”
b) descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
371* A–C
607 = 371 2.000.000
Creşterea
+ Cheltuieli de
exploatare
mărfurile
* 371 „Mărfuri”
* 607 „Cheltuieli cu mărfurile”
Societatea B
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
301 A+D
de materii prime 301 = 401 3.000.000 circulante
Creşterea datoriei
401* P+C + Datorii
faţă de terţi
* 401 „Furnizori”
2. Decontarea contravalorii bunurilor vândute este realizată
prin intermediul conturilor bancare ale celor două societăţi:
Societatea A
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti 5121 = 411 3.000.000
Scăderea
- Active
circulante
terţi
Societatea B
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
- Active
circulante
băneşti 401 =5121 3.000.000
Scăderea
terţi
3. În activitatea sa productivă, societatea B consumă

integral stocul de materii prime achiziţionat anterior, obţinând
produse finite, cu un cost total de producţie de 3.000.000 lei:
Societatea B
a) consumul de materii prime:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Cheltuieli
601 = 301 3.000.000 exploatare
materii prime
301 A–C
b) obţinerea de produse finite:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.

345* A+D
de produse finite circulante
345 = 711 3.000.000
Creşterea
+ Venituri
veniturilor din 711 C
exploatare
producţie
* 345 „Produse finite ”
4. Produsele obţinute sunt vândute, în totalitate, societăţii

A cu un preţ de vânzare de 4.000.000 lei. La data vânzării nu s-a
întocmit încă documentul justificativ (factura). Pentru societatea
A bunurile achiziţionate sunt considerate mărfuri.
Societatea A
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
371 A+D
Creşterea datoriei
371 = 408 4.000.000
faţă de terţi,
408* P+C + Datorii
neconfirmată de
factură
* 408 „Furnizori facturi nesosite”
Societatea B
a) relaţia cu terţul:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
418* A+D
terţi neconfirmate circulante
418 = 701 4.000.000
de factură
Creşterea
+ Venituri
exploatare
vânzare
* 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”
* 418 „Clienţi facturi de întocmit”
b) descărcarea din gestiune a produselor vândute:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.

345 A–C
de produse circulante
711 = 345 3.000.000
Scăderea
- Venituri
veniturilor din 711 D
exploatare
producţie
5. Se întocmeşte factura aferentă produselor vândute,

preţul facturat fiind acelaşi cu cel estimat (4.000.000 lei):
Societatea A
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea datoriei
401 P+C + Datorii
faţă de terţi
Scăderea datoriei 408 = 401 4.000.000
faţă de terţi,
408 P–D - Datorii
neconfirmată de
factură
Societatea B
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
drepturilor faţă de 411 A+D
circulante
terţi
411 = 418 4.000.000
Scăderea
drepturilor faţă de - Active
418 A–C
terţi, neconfirmate circulante
de factură
6. În vederea prestării unor servicii de transport de către

societatea B, societatea A acordă acesteia un avans de 1.000.000
lei. Plata se face prin intermediul contului bancar.
Societatea A

fin. - ctb.
Scăderea
- Active
circulante
băneşti 4092 = 5121 1.000.000
Creşterea
+ Active
drepturilor faţă de 4092* A+D
circulante
viitorul furnizor
* 4092 „Furnizori debitori pentru prestări de servicii şi executări
de lucrări”
Societatea B
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti 5121 = 419 1.000.000
Creşterea datoriei
faţă de viitorul 419* P+C + Datorii
client
* 419 „Clienţi creditori”
7. Societatea B facturează societăţii A serviciul prestat

pentru suma de 5.000.000 lei:
Societatea A
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea datoriei
faţă de terţi 401 P+C + Datorii
624 = 401 5.000.000
Creşterea
cheltuielilor de + Cheltuieli
624 A+D
transport exploatare
Societatea B

fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
circulante
terţi 411 = 704 5.000.000
Creşterea
+ Venituri
exploatare
servicii
* 704 „Venituri din lucrări şi servicii”
8. Se decontează între cele două societăţi valoarea netă a

serviciului prestat:
Societatea A
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea datoriei
401 P–D - Datorii
faţă de terţi
Scăderea 401 = % 5.000.000
- Active
drepturilor faţă de 4092 A–C 4092 1.000.000
circulante
terţi 5121 4.000.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
Societatea B
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
- Active
circulante
terţi
% = 411 5.000.000
Scăderea
419 1.000.000
5121 4.000.000
terţi
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti
Referitor la decontările cu bugetul statului, lucrarea de faţă
îşi propune prezentarea într-o formă simplificată a problematicii
taxei pe valoarea adăugată şi a impozitului pe profit. Celelalte
aspecte ale decontărilor cu bugetul statului fac obiectul unor

lucrări de contabilitate financiară.
Taxa pe valoarea adăugată este considerată un impozit
indirect şi poate îmbrăca una din următoarele forme:
- TVA deductibilă – reprezintă taxa aferentă cumpărărilor de
bunuri, executării de lucrări sau prestării de servicii de
către terţi;
- TVA colectată - reprezintă taxa aferentă vânzărilor de
bunuri, executării de lucrări sau prestării de servicii în
favoarea terţilor;
- TVA de plată – reprezintă datoria faţă de bugetul statului
ca urmare a unui excedent al TVA colectată în raport cu
TVA deductibilă;
- TVA de recuperat - reprezintă creanţa faţă de bugetul
statului ca urmare a unui deficit al TVA colectată în raport
cu TVA deductibilă;
- TVA neexigibilă – reprezintă taxa aferentă, de exemplu,
vânzărilor/cumpărărilor în rate sau acelor operaţiuni pentru
care nu s-au întocmit încă documente justificative.
Conturile utilizate pentru reflectarea taxei pe valoarea
adăugată sunt următoarele:
FUNCŢIE
SIMBOL DENUMIRE
CONTABILĂ
4423 TVA de plată P
4424 TVA de recuperat A
4426 TVA deductibilă A
4427 TVA colectată P
4428 TVA neexigibilă Bf
Exemple referitoare la TVA:

1. În cursul lunii N se achiziţionează mărfuri, factura

indicând următoarele:
- valoare mărfuri 1.000.000 lei;
- TVA (19%) 190.000 lei.
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
371 A+D
% = 401 1.190.000
Creşterea
371 1.000.000
datoriilor faţă de 401 P+C + Datorii
4426 190.000
terţi
Creşterea TVA
4426 A+D -
deductibilă
2. Se vând în totalitate mărfurile achiziţionate cu un preţ de

vânzare de 1.500.000 lei, exclusiv TVA (19%):
a) relaţia cu terţii:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Active
circulante
terţi
411 = % 1.785.000
Creşterea
707 1.500.000
veniturilor din + Venituri
707 P+C 4427 285.000
mărfurilor
Creşterea TVA
4427 P+C -
colectată
b) descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
371 A–C
607 = 371 1.000.000
Creşterea
+ Cheltuieli
exploatare
mărfurile
3. La sfârşitul lunii N are loc operaţiunea de regularizare a

TVA (compensarea TVA deductibilă cu TVA colectată şi
evidenţierea creanţelor/datoriilor faţă de bugetul statului):
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea TVA
4427 P–D -
colectată
4427 = % 285.000
Scăderea TVA
4426 A–C 4426 190.000 -
deductibilă
4423 95.000
Creşterea datoriei
faţă de bugetul 4423 P+C + Datorii
statului
4. În cursul lunii următoare are loc plata datoriei faţă de

bugetul statului, prin intermediul contului bancar:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea datoriei
faţă de bugetul 4423 P–D - Datorii
statului 4423 = 5121 95.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
Dacă în cursul lunii N societatea nu ar fi vândut mărfurile

cumpărate şi nu ar fi desfăşurat alte operaţiuni economico-
financiare, la sfârşitul perioadei respective regularizarea TVA ar
fi fost următoarea:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea TVA
deductibilă 4426 A–C -
4424 = 4426 190.000
Creşterea
4424 A+D
bugetul statului circulante
Există şi soluţia compensării drepturilor faţă de bugetul

statului (TVA de recuperat) cu datoriile faţă de acesta (TVA de
plată). Formula contabilă pentru o astfel de operaţie este
următoarea:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
bugetul statului 4423 = 4424
Scăderea
- Active
circulante
bugetul statului
Impozitul pe profit reprezintă o datorie fiscală

determinată potrivit următoarelor relaţii:
Rezultat Venituri Cheltuieli

= -
contabil totale totale
Cheltuieli
Rezultat Rezultat Deduceri
= - + nedeductibile
fiscal contabil fiscale
fiscal
Impozit pe Rezultat Cota de

= x
profit fiscal impozit
În categoria deducerilor fiscale sunt incluse elemente

regăsite în structura rezultatului contabil, dar care sunt excluse de
la impozitare (ex.: dividende cuvenite pentru titlurile deţinute la
o altă societate), în timp ce cheltuielile nedeductibile fiscal
grupează toate diminuările rezultatului nerecunoscute de
autoritatea fiscală (ex.: cheltuieli cu amenzi, cheltuieli de
protocol peste limita legală).
Ca un prim pas în înţelegerea contabilizării impozitului pe

profit, să parcurgem exemplul de mai jos:
1. Se înregistrează impozitul pe profit datorat, în sumă de

1.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
datoriilor faţă de 441* C + Datorii
bugetul statului 691 = 441 1.000.000
Creşterea
cheltuielilor cu 691* A+D + Cheltuieli
impozitul pe profit
* 441 „Impozit pe profit”
* 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
2. Se virează impozitul pe profit datorat către stat:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea
datoriilor faţă de 441 D - Datorii
bugetul statului 441 = 5121 1.000.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
Contabilitatea trezoreriei asigură ilustrarea existenţei şi

mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi
bancare/casierie, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori
de trezorerie.
Titlurile de plasament sunt titluri achiziţionate în scopul

valorificării lor într-un interval scurt de timp. (ex.: acţiuni,
obligaţiuni).
Conturile bancare şi casieria reflectă disponibilităţile
băneşti, în lei şi în valută, aflate la dispoziţia societăţii, dar şi
valori de încasat, cum ar fi cecurile sau efectele comerciale, cu
un grad mare de lichiditate. Aceste disponibilităţi sunt detaliate la
nivelul fiecărui cont bancar, atât în lei cât şi în devize.
Transferurile de lichidităţi între conturi la diverse bănci sau
conturile bancare şi casieria aceleiaşi societăţi sunt grupate sub
noţiunea de viramente interne.
Grupele de conturi utilizate pentru reflectarea trezoreriei
sunt următoarele:
FUNCŢIE
GRUPA DENUMIRE
CONTABILĂ
50 Investiţii financiare pe termen A*
scurt
51 Conturi la bănci A*
53 Casa A
54 Acreditive A
58 Viramente interne Bf
59 P
conturilor de trezorerie
* cu excepţia conturilor care reflectă datorii.
Operaţiuni referitoare la conturile de trezorerie:
1. Se achiziţionează de pe piaţa bursieră titluri de

plasament (acţiuni) cu plata imediată din contul bancar a sumei
de 1.100.000 lei, din care comisionul aferent cumpărării este de
100.000 lei:
a) achiziţia titlurilor:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea valorii
+ Active
titlurilor de 503* A+D
circulante
plasament 503 = 5121 1.000.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
* 503 „Acţiuni”
b) înregistrarea comisionului achitat:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Cheltuieli
exploatare
servicii 622 = 5121 100.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
* 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
2. Se vând titlurile de plasament achiziţionate anterior cu

încasarea imediată a unui preţ de vânzare de:
a) 1.200.000 lei.
b) 900.000 lei.
a)
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea valorii
- Active
titlurilor de 503 A–C
circulante
plasament
Creşterea 5121 = % 1.200.000
+ Active
disponibilităţilor 5121 A+D 503 1.000.000
circulante
băneşti 7642 200.000
Creşterea
veniturilor din + Venituri
7642* P+C
titluri de financiare
plasament
* 7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate”
b)
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea valorii
- Active
titlurilor de 503 A–C
circulante
plasament
Creşterea % = 503 1.000.000
+ Active
disponibilităţilor 5121 A+D 5121 900.000
circulante
băneşti 6642 100.000
Creşterea
cheltuielilor din + Cheltuieli
6642* A+D
titluri de financiare
plasament
* 6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt
cedate”
3. Se înregistrează primirea unui credit bancar pe termen

scurt în sumă de 10.000.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea datoriei
5191* P+C + Datorii
faţă de bancă
5121 = 5191 10.000.000
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti
* 5191 „Credite bancare pe termen scurt”
4. Se înregistrează şi achită dobânda aferentă creditului

bancar în sumă de 3.000.000 lei:
a) înregistrarea dobânzii datorate:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
+ Cheltuieli
666 = 5198 3.000.000 financiare
dobânzi
Creşterea datoriei
5198* P+C + Datorii
faţă de bancă
* 666 „Cheltuieli privind dobânzile”
* 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”
b) plata dobânzii:
situaţiilor
fin. - ctb.
Scăderea datoriei
faţă de bancă 5198 P-D - Datorii
5198 = 5121 3.000.000
Scăderea
5121 A–C
5. Se restituie la termenul convenit creditul bancar primit

anterior:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea datoriei
faţă de bancă 5191 P-D - Datorii
5191 = 5121 10.000.000
Scăderea
5121 A–C
6. Se achită un comision bancar în valoare de 100.000 lei:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea
627* A+D
serviciile bancare exploatare
627 = 5121 100.000
Scăderea
5121 A–C
* 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
7. Se depune numerar din casieria societăţii în contul

bancar al acesteia (1.000.000 lei):
a) depunerea numerarului:
situaţiilor
fin. - ctb.
Transfer între
+ Active
conturi de 581* A+D
circulante
trezorerie 581 = 5311 1.000.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
* 581 „Viramente interne”
b) confirmarea depunerii de numerar:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Transfer între
- Active
conturi de 581 A–C
circulante
trezorerie 5121 = 581 1.000.000
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti
8. În vederea achiziţionării unui mijloc de transport se

deschide un acreditiv pe seama contului bancar în lei, pentru
suma de 90.000.000 lei. Se achiziţionează mijlocul de transport şi
se achită contravaloarea acestuia (80.000.000 lei) pe seama
acreditivului. Suma neutilizată din acreditiv este depusă în contul
bancar.
a) deschidere acreditiv:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Transfer între
+ Active
conturi de 581 A+D
circulante
trezorerie 581 = 5121 90.000.000
Scăderea
- Active
circulante
băneşti
b) confirmare deschidere acreditiv:

fin. - ctb.
Transfer între
conturi de - Active
581 A–C
trezorerie circulante
5411 = 581 90.000.000
Creşterea valorii
+ Active
acreditivului 5411* A+D
circulante
* 5411 „Acreditive în lei”
c) achiziţionare mijloc de transport:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Creşterea valorii + Active
2133* A+D
imobilizărilor imobilizate
2133 = 404 80.000.000
Creşterea datoriei
faţă de terţi 404* P+C + Datorii
* 2133 „Mijloace de transport”

* 404 „Furnizori de imobilizări”
d) plata mijlocului de transport:

Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea datoriei
404 P–D - Datorii
faţă de terţi
404 = 5411 80.000.000
Scăderea valorii
- Active
acreditivului 5411 A–C
circulante
e) lichidare acreditiv:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Scăderea valorii
- Active
acreditivului 5411 A–C
circulante
581 = 5411 10.000.000
Transfer între
+ Active
conturi de 581 A+D
circulante
trezorerie
f) confirmare intrare disponibil în cont:
Modificări ale
Conturi Regula de
fin. - ctb.
Transfer între
- Active
conturi de 581 A–C
circulante
trezorerie 5121 = 581 10.000.000
Creşterea
+ Active
circulante
băneşti
Regăsite la nivelul contului de rezultate, clasificate în

diferite moduri, veniturile şi cheltuielile sunt definite, în viziunea
Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare elaborat de IASC, după cum urmează:
 veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice,
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de
intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului
propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
 cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor
economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile
sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau
creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale
capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari.
Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor, în raport de natura,
respectiv destinaţia lor, a făcut deja obiectul unui capitol al
lucrării de faţă. În cele ce urmează vom analiza doar semnificaţia
şi momentul recunoaşterii acestor structuri.
Astfel, veniturile din vânzări de bunuri sunt înregistrate în
momentul îndeplinirii următoarelor condiţii:
- vânzătorul a transferat cumpărătorului riscurile şi
avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra
bunurilor;
- vânzătorul nu mai gestionează bunurile vândute aşa cum ar

fi făcut-o în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici
nu mai deţine controlul efectiv asupra lor; şi
- veniturile şi, respectiv cheltuielile ocazionate de tranzacţie
pot fi cuantificate.
Veniturile din prestarea de servicii sunt contabilizate pe
măsura efectuării lor. Pentru toate celelalte categorii de venituri,
regula aplicată este aceea a contabilităţii de angajamente.
Cheltuielile reprezintă valori de plătit sau plătite deja
pentru:
- consumul de stocuri;
- executarea de lucrări şi prestarea de servicii de către terţi;
- cheltuieli aferente personalului;
- amortizări şi provizioane, etc.
Şi în cazul cheltuielilor se aplică regula contabilităţii de
angajamente.
În conformitate cu art. 19 din Legea contabilităţii nr.
82/1991, republicată, rezultatul se stabileşte lunar. În consecinţă,
conturile de venituri şi cheltuieli vor fi închise (transferate) la
nivelul fiecărei luni prin contul de rezultat.
Întrucât în subcapitolele anterioare am tratat deja
problematica contabilizării multora dintre cheltuielile şi
veniturile unei societăţi, ne vom opri, în continuare, doar asupra
unei prezentări generale a acestor venituri şi cheltuieli, şi asupra
aşa-numitelor cheltuieli/venituri înregistrate în avans.
Pornind de la definiţiile mai sus menţionate, contabilizarea
cheltuielilor şi veniturilor poate fi schematizată astfel:
Înregistrarea cheltuielilor:
Conturi Regula de
Implicaţii Formula contabilă
Creşterea Clasa 6 A+D Clasa 6 = %
cheltuielilor Clasele 2, 3, 4, 5
Diminuări de
active sau creşteri Clasele
de datorii 2, 3, 4, 5
Înregistrarea veniturilor:
Conturi Regula de
Creşterea
veniturilor Clasa 7 P+C
% = Clasa 7
Creşteri de active
Clasele 2, 3, 4, 5
sau diminuări de Clasele
datorii 2, 3, 4, 5
Închiderea cheltuielilor:
Conturi Regula de
Scăderea
cheltuielilor Clasa 6 A–C
121 = Clasa 6
Diminuarea
rezultatului 121 D
Închiderea veniturilor:
Conturi Regula de
Scăderea
veniturilor Clasa 7 P–D
Clasa 7 = 121
Creşterea
rezultatului 121 C
Exemplu privind cheltuielile/veniturile în avans:

Societatea A închiriază un spaţiu comercial de la societatea
B pentru care achită chiria pentru trei exerciţii în sumă totală de
3.000.000 lei.
Societatea A
a) plată chirie în exerciţiul 1:

Conturi Regula de
Creşterea
cheltuielilor 612* A+D
curente
Creşterea % = 5121 3.000.000
cheltuielilor în 471* A+D 612 1.000.000
avans 471 2.000.000
Scăderea
băneşti
* 612 „Cheltuieli cu chirii”
* 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
b) închiderea cheltuielilor curente în exerciţiul 1:

Conturi Regula de
Scăderea
612 A–C
cheltuielilor
Diminuarea 121 = 612 1.000.000
rezultatului 121 D
c) înregistrarea cheltuielilor curente în exerciţiul 2:

Conturi Regula de
Scăderea
cheltuielilor în 471 A–C
avans
Creşterea 612 = 471 1.000.000
cheltuielilor
612 A+D
curente
d) închiderea cheltuielilor curente în exerciţiul 2:

Conturi Regula de
Scăderea 612 A–C 121 = 612 1.000.000
cheltuielilor
curente
Diminuarea
121 D
rezultatului
Înregistrările contabile în exerciţiul 3 vor fi similare celor

din exerciţiul 2.
Societatea B
a) încasare chirie în exerciţiul 1:

Conturi Regula de
Creşterea
706* P+C
veniturilor curente
Creşterea
5121 = % 3.000.000
veniturilor în 472* P+C
706 1.000.000
avans
472 2.000.000
Creşterea
băneşti
* 706 „Venituri din chirii”
* 472 „Venituri înregistrate în avans”
b) închiderea veniturilor curente în exerciţiul 1:

Conturi Regula de
Scăderea
706 P–D
veniturilor curente
706 = 121 1.000.000
Creşterea
121 C
rezultatului
c) înregistrarea veniturilor curente în exerciţiul 2:

Conturi Regula de
Scăderea
veniturilor în 472 P–D
avans 472 = 706 1.000.000
Creşterea
706 P+C
veniturilor curente
d) închiderea veniturilor curente în exerciţiul 2:
Conturi Regula de
Scăderea 706 P–D 706 = 121 1.000.000
veniturilor curente
Creşterea
121 C
rezultatului
Înregistrările contabile în exerciţiul 3 vor fi similare celor

din exerciţiul 2.
1. La începutul anului N societatea comercială X prezenta

următoarea situaţie a patrimoniului:
ACTIV SUME PASIV SUME

Mijloace fixe 10.000.000 Capital social 2.000.000
Materii prime 1.500.000 Rezerve 500.000
Mărfuri 5.000.000 Rezultatul reportat 1.500.000
Produse finite Credite bancare 5.100.000
Clienţi 3.000.000 Furnizori 11.000.000
Cont curent Impozit pe profit 5.900.000
Casa 5.000.000 Dividende de plătit 4.000.000
4.000.000
1.500.000
TOTAL ACTIV 30.000.000 TOTAL PASIV 30.000.000
În cursul lunii ianuarie N au loc următoarele operaţii

economico-financiare:
1. În vederea majorării capitalului social sunt emise 1.000 de

acţiuni noi cu aceeaşi valoare nominală = 1.000 lei, dar cu
o valoare de emisiune de 1.100 lei/buc..
2. În contul acţiunilor subscrise de către asociaţi se varsă în
contul bancar al societăţii suma de 1.100.000 lei.
3. Se înregistrează trecerea capitalului social din categoria
capitalului nevărsat în aceea a capitalului vărsat.
4. Se ridică numerar din contul bancar şi se achită o parte din
dividendele nete datorate asociaţilor, în sumă de 2.000.000
lei.
5. Se achiziţionează de la un terţ mărfuri în valoare de
2.000.000 lei, TVA 19%.
6. Pentru mărfurile cumpărate anterior se emite o cambie în
valoare de 2.000.000 lei, restul datoriei fiind achitată în
numerar.
7. Conform extrasului de cont sunt încasate creanţe de la
clienţi în valoare de 4.000.000 lei.
8. Se achită o parte din datoria scadentă faţă de furnizori, în
sumă de 3.000.000 lei, prin emiterea unui ordin de plată
pentru această sumă.
9. În procesul de producţie sunt consumate materii prime cu
un cost de achiziţie de 1.000.000 lei (metoda inventarului
permanent).
10. Se execută o lucrare de reparaţii unui terţ, factura indicând
o valoare de 5.000.000 lei, TVA 19%.
11. Se încasează contravaloarea lucrării executate, în numerar.
12. Se depune numerar în contul bancar, foaia de vărsământ
fiind întocmită pentru suma de 3.000.000 lei.
13. Factura primită de la Romtelecom pentru luna curentă este
în valoare de 500.000 lei, TVA 19%.
14. Se vând o parte din mărfurile deţinute de societate cu un
preţ de vânzare de 4.000.000 lei, TVA 19%, cost de
achiziţie 3.000.000 lei.
15. Se încasează contravaloarea mărfurilor vândute conform
extrasului de cont.
16. Se înregistrează obţinerea de produse finite cu un cost de

producţie total de 3.000.000 lei.
17.Dobânda aferentă lunii ianuarie pentru creditul primit
anterior este de 200.000 lei.
18. Se achită această dobândă şi se rambursează o parte din
creditul primit (10%), din contul curent la bancă deţinut de
societate.
19. Chiria lunii ianuarie percepută unui terţ pentru un spaţiu
închiriat este, conform facturii emise de societate, în sumă
de 300.000 lei TVA 19%.
Se cere :
 contabilizarea operaţiilor economico-financiare;
 regularizarea TVA la 31 ianuarie;
 determinarea rezultatului aferent lunii ianuarie;
 contabilizarea impozitului pe profit (25%);

Analiza Contabila A Principalelor Operat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Contabila A Principalelor Operat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea – nimic mai simplu 95

În raport de provenienţa lor, sursele de finanţare pot fi

I. Capitalurile proprii reprezintă drepturile ce revin

„Separarea” capitalului social în cele două conturi este

- momentul subscrierii titlurilor emise de societate de către

Celor două conturi de capital social li se pot alătura:

Primul din cele două conturi are menirea de a reflecta

1. Societatea X emite 10.000 acţiuni cu o valoare nominală

2. Pentru acţiunile subscrise anterior se aduce un aport în

3. Simultan cu depunerea aportului promis are loc şi

4. Dacă, cu ocazia emisiunii celor 10.000 de acţiuni,

Creşterea 456 = % 12.000.000

5. Aportul subscris la punctul 4 este vărsat sub formă de

6. Transformarea capitalului social cu ocazia realizării

7. Societatea X decide reducerea capitalului social prin

8. Primele de emisiune constatate anterior (vezi pct. 4) sunt

În ceea ce priveşte primul dintre conturile prezentate,

1. Se vând mărfuri unui client, cu un preţ de vânzare de

2. Se descarcă din gestiune mărfurile vândute, al căror cost

3. La sfârşitul lunii curente (ex.: decembrie N) se

DEBIT PROFIT ŞI PIERDERE CREDIT

Sold final creditor 2.000.000

Soldul final al contului 121 „Profit şi pierdere” semnifică

4. Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte repartizarea

5. La începutul exerciţiului N+1 are loc „închiderea”

Ca urmare a operaţiilor economico-financiare contabilizate

DEBIT PROFIT ŞI PIERDERE CREDIT

Sold final creditor 1.500.000

DEBIT REPARTIZAREA PROFITULUI CREDIT

Sold final debitor 1.500.000

Sold final creditor 500.000

După trecerea în T-urile corespunzătoare a formulei

Rezervele legale au drept sursă profitul brut obţinut de

Celelalte categorii de rezerve sunt constituite pe seama

Iată, în continuare, câteva din operaţiunile economico-

1. În conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a

2. Primele de emisiune înregistrate anterior (1.000.000 lei),

3. Adunarea Generală a Acţionarilor hotărăşte acoperirea

DEBIT PROFIT ŞI PIERDERE CREDIT

4. În vederea majorării capitalului social Adunarea

II. Datoriile reprezintă obligaţiile actuale ale societăţii ce

În ceea ce priveşte contul 162 „Credite bancare pe termen

1. Se primeşte un credit bancar pe termen lung în sumă de

* 5121 „Conturi la bănci în lei”

2. Se restituie băncii o rată (2.000.000 lei) din creditul

3. Se înregistrează dobânda aferentă creditului bancar

4. Se achită băncii dobânda datorată:

5. Un credit bancar pe termen lung, primit anterior, în

- conferă deţinătorului lor dreptul la o dobândă convenită cu

Conturile 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” şi

Să exemplificăm, în cele ce urmează, mecanismul

1. Pentru asigurarea unor surse de finanţare suplimentare

Creşterea datoriei ca % = 161 11.000.000

2. Contravaloarea obligaţiunilor emise este încasată în

Scăderea 5311 = 461 8.000.000

* 5311 „Casa în lei”

3. La nivelul fiecărui exerciţiu se înregistrează şi achită în

4. Primele de rambursare a obligaţiunilor sunt amortizate

* 6868 „Cheltuieli financiare cu amortizarea primelor”

5. La sfârşitul celor trei ani obligaţiunile emise sunt

6. Obligaţiunile răscumpărate anterior sunt anulate:

Considerate active cu o durată de viaţă ce se întinde pe

Imobilizările necorporale sunt active identificabile