INVATAREA PRIN COOPERARE SI

INVATAREA (INTER)ACTIV-CREATIVA.
METODE SI TEHNICI INTERACTIVE
DE GRUP
Cooperarea – conlucrarea , munca alaturi de cineva
presupune

Colaborarea – participarea activa la realizarea unei actiuni ,

bazata pe schimbul de propuneri si idei.

Cooperarea
-forma de invatare, de studiu,de actiune
reciproca, interpersonala/intergrupala ,cu
durata variabila care rezulta din
influentarile reciproce ale persoanelor
implicate ;
- se axeaza pe procesul de realizare a
sarcinii ;
Colaborarea
-forma de relatii intre elevi/studenti ce
consta in solutionarea unor probleme de
interes comun ,in care fiecare contribuie
activ si efectiv ;
- se axeaza pe sarcini ;

Cooperarea este o forma de interactiune

superioara in cadrul invatarii , incluzand
colaborarea.
 1. Invatarea prin cooperare

• Strategie de instruire structurata si sistematizata,in cadrul careia grupe mici lucreaza

impreuna pentru a atinge un tel comun;
• Premisa : subiectii care lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice si sa sintetizeze
cunostintele in moduri variate si complexe , invatand in acelasi timp mai bine decat in
cazul lucrului individual ;
• Studiul realizat de Johnson din anul 1989 arata ca doar in 10 % din 193 de cazuri,
rezultatele individuale au fost mai eficiente decat in cazul invatarii prin cooperare ;
• Munca in echipa dezvolta capacitatea elevilor de a lucra impreuna .
 1.2 Principiile invatarii prin
cooperare
1.Interdependenta pozitiva

2.Responsabilitatea individuala

3.Formularea si dezvoltarea capacitatilor sociale

4.Interactiunea

5.Impartirea sarcinilor in grup si reflectarea asupra modului cum se vor

rezolva acestea
 Interdependenta pozitiva
Succesul grupului depinde de efortul depus in
realizarea sarcinii de catre toti membrii
 Responsabilitatea individuala

Fiecare membru al grupului isi asuma

responsabilitatea sarcinii de rezolvat
 Formarea si dezvoltarea capacitatilor
sociale

Se refera la abilitatea de a comunica cu celalalt,de a

primi sprijin in caz de nevoie,de a oferi ajutor , la
priceperea de a rezolva situatii conflictuale.
 Interactiunea

Contactul direct cu partenerul de lucru , aranjarea

scaunelor astfel incat sa se poata crea grupuri mici
de interactiune in care elevii sa se incurajeze si sa
se ajute reciproc.
 Intrebari

Cand este invatarea mai productiva : atunci

cand elevii lucreaza singuri sau atunci cand
se afla in grup?
Ce diferente apar in interactiunea dintre elevi
si in calitatea procesului de invatare ,datorita
relatiilor de colaborare sau a celor competitive
dintre ei?
 Beneficiile invatarii prin cooperare

1.Stimularea in sarcina este imbunatatita datorita prezentei

altora
2.Resursele grupului sunt mai bogate decat in cazurile
individuale
3.Exista sanse mari ca printre membrii grupului sa fie unul
capabil sa descopere solutia
4.Greselile intamplatoare sunt compensate
5.Greselile membrilor sunt corectate in cadrul grupului
6.Stimularea aparitiei de noi idei
7.Se invata din experienta altora
 Tipuri generale de grupuri
Grupuri de invatare informale
Grupuri de invatare formale
Studiu in echipa
 Grupurile informale
• Sunt create ad-hoc , temporar
• Ex: intre colegii de banca
 Grupurile formale
• Echipe stabilite dinainte pentru a rezolva o
sarcina anume
• Ex: efectuarea experimentelor din laborator
• Sarcina de lucru necesita o perioada mai
indelungata de realizare(zile/saptamani)
 Studiul in echipa
• Implica derularea muncii pe o perioada
indelungata de timp( chiar un semestru)
• Echipele isi stabilesc regulile si
responsabilitatile,dar si planul de lucru
• Activitate bazata pe cooperare si sprijin reciproc
• Evaluare finala pe echipe
• Incurajeaza competitia intre echipe si nu in
interiorul ei
1.3 ETAPELE INVATARII
PRIN COOPERARE
Etapele strategiei de munca in echipa
presupun considerarea factorilor favorizati
si defavorizati ai rezolvarii de probleme in
colectiv si sunt in numar de cinci .
• Prima etapa-are in vedere constituirea
grupului de lucru.
• A doua etapa-consta in confruntarea
participantilor cu situatia de rezolvat si
sunt stimulati sa lucreze impreuna pentru
a o rezolva.
• A treia etapa-este destinata reflectiilor
,incubatiei si tatonarilor.
• A patra etapa-este rezervata dezbaterilor
colective
• A cincea etapa-structurarea demersurilor
catre finalul dezbaterii.
1.4 BENEFICIILE INVATARII PRIN
COOPERARE:

• asigura o relatie deschisa intre parteneri

• dezvolta atitudini si comportamente bazate
pe incredere
• un climat de intrajutorare si de sprijin
reciproc
• productivitate sporita pe unitatea de timp
 1.5 Competentele profesorului
necerare sustinerii prin cooperare

Invatarea prin cooperare solicita efort

intelectual si practic atat din partea elevilor
cat si a profesorului care coordoneaza
bunul mers al activitatii.
• Competenta energizanta

• Competenta empirica

• Competenta ludica

• Competenta organizatorica

• Competenta interrelationala
2.Invatarea inter-activa
Ioan Neacsu afirma:,,Educatorii sunt solicitati
astazi,in mod continuu,sa promoveze
invatareaeficienta.Si nu orice invatare
eficienta,ci una participativa,activa si
creativa.”
 2.1
Învăţarea interactiv-creativă este un proces evolutiv, care are
la bază
receptivitatea faţă de experienţele noi, căutate şi rezolvate
prin explorare, deducţie,analiză, sinteză, generalizare,
abstractizare, concretizare, punând accentul pe
realizareaconexiunilor între sensuri şi solicitând o profundă
implicare intelectuală, psihomotorie,afectivă şi voliţională.
Interactivitatea presupune interrelaţionarea, directă sau mediată, cu ceilalţi, cu
profesorul şi colegii şi procese de acţiune transformativă asupra materialului de
studiu.
Creativitatea solicită procese de combinare, de conversie, de imaginare şi
restructurare
continuă a datelor, prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită
rezolvare. Avem învăţare creativă atunci când elevul dobândeşte a experienţă nouă
prinpropriile puteri, descoperind-o şi exersând-o în cadre problematice divergente.
Interactivitatea presupune creativitate, în timp ce creativitatea poate individuală sau de
grup.
Invatarea inter-activa pune
accentul pe:
• Invatarea prin cercetare-descoperire;

• Invatarea prin efort propriu;

• Gandire;

• Imaginatie creatoare.
 Cadrul didactic este:
• pedagog care nu impune informaţiile ştiinţifice ci
“construieşte dispozitive de învăţare”, practicând o
pedagogie diferenţiată şi individualizată;
• proiectant, tutore, manager, moderator, orga-nizator şi
gestionar al conţinuturilor, activităţilor şi experienţelor de
formare;
• mediator al învăţării elevului într-un cadru euristic;
• facilitator al învăţării şi autoformării;
• consilierul elevului care are nevoie de sprijin în învăţare;
• partener al elevului într-o relaţie educaţională interactivă;
• coordonator al muncii elevilor;
 Cadrul didactic este:

• coordonator al muncii elevilor;

• animator, activizant şi catalizator al activităţiide formare, al comunicării
al interacţiunilor şi al schimburilor interindividuale;
• scenograf, pregătind decorul desfăşurării învăţării eficiente;
• actor al demersurilor instructiv-educative;
• strateg-gânditor pentru a ajuta elevul în construirea cunoaşterii prin
restructurări continui;
• reflexiv în timpul, înaintea şi după acţiunea educaţională, promovând
gândirea reflexivă şi predarea reflexivă;
• co-evaluator, alături de elev a procesului şi produsului învăţării;
Un alt factor ce blochează manifestările creative ale elevilor este
ridiculizarea ideilor elevilor. Critica prematură este
contraindicată, mai ales că se poate învăţă dingreşeli.

Stilul autoritar al cadrului didactic pune accent pe respectarea

directivelor, cerândsă se facă ceea ce se spune, soluţionând problemele cu
răspunsuri fixe şi predeterminate, în defavoarea complexităţii şi flexibilităţii,
creaţiei.

Un alt factor care inhibă creativitatea elevilor poate fi sistemul de

evaluare, prin modul cum, cât şi când este realizată. De cele mai multe ori
nota este în mânaprofesorului un instrument de constrângere, constituindu-se
şi ca un substitut al motivaţiei pentru învăţare. Pentru a institui momente de
relaxare şi de liberă exprimare,cadrul didactic ar trebui să lase loc în
activitatea desfăşurată cu elevii a perioadelor de neevaluare. Convins că nu
va fi sancţionat, elevul va putea să-şi expună propriile puncte de vedere,
ideile creative la care ajunge tocmai datorită detaşării şi detensionării.
Accentul exagerat pe competiţie sau pe cooperare se
poate constitui într-un factor inhibator al libertăţii de exprimare creativă a
elevului, fie prin necesitatea ca el să-şi modeleze ideile îndrăzneţe pentru a se
încadra în gândirea curentă a grupului, suportând în acest sens presiunile
colegilor mai puţin imaginativi, fie prin efectele competiţiei

Conformismul, ca presiune din exterior, de supunere la norme, şi din

interior, ca tendinţă de acceptare a acestora, este o explicaţie a creativităţii prin
ceea ce nu ar trebui să fie

Persistă în învăţământul actual o încredere prea mare în factorul

raţional, simultan cu desconsiderarea funcţiilor speculative şi imaginative.
De cele mai multe ori profesorii se limitează la transmiterea conţinuturilor
prezente în manuale, nestimulând iniţiativa de descoperire a elevului,
antrenându-l în căutări şi reconstrucţii formative.
 INTERNETUL CA
INSTRUMENT DE INVATARE
INTERACTIVA
Trăim într-o societate aflată în continuă
schimbare, în care tehnologia digitală
transformă fiecare aspect al vieţii
umane
 E-learning-ul are la bază învăţărea cu ajutorul
calculatorului şi se bazează pe distribuirea
conţinutului informaţiei pe cale electronică.

Avantajele e-learning-ului constau în:

• posibilitatea utilizatorului de a-şi gestiona timpul
conform propriului ritm
• în flexibilitatea sistemului, menită să încurajeze
crearea unui stil propriu de învăţare.
 Evoluţia învăţământului
înregistrează o traiectorie
ascendentă de la metodele
expozitive la cele dialogate şi
interactive, la desfăşurarea
activităţilor prin apelul tot mai
des la multi-media, către o
didactică a învăţământului
deschis, la distanţă, către o
pedagogie WEB şi un
învăţământ structurat,
diseminat oriunde şi oricând
sunt
semnalate cerinţe şi nevoi de
pregătire.
 Educaţia multi-media presupune

• investiţii în
infrastructura
informatică,
• alfabetizarea în
domeniul informaticii,
• utilizarea concretă a
calculatorului
 Design-ul instrucţional online are în vedere
următoarele componente

• planificarea obiectivelor cursului şi a materiei;

• elaborarea anunţurilor care indică activitatea pe
care trebuie s-o realizeze
• participanţii în fiecare moment al cursului;
• transpunerea suportului de curs online;
• organizarea căsuţei “Help” pentru utilizatori;
• specificarea link-urilor utile;
• planificarea seminariilor virtuale;
• organizarea probelor de (auto)evaluare;
Modelul triunghiular de interacţiune mediată,
educator-computer-educat

Educator Calculator Educat

Avantajele acestui tip de învăţare sunt următoarele

• accesibilitate, flexibilitate,
confortabilitate
• spaţiul în care lucrează este
intim şi nu necesită formalizare
• interacţiunea cu profesorul
este neconstrân-gătoare şi
liberă
• utilizatorul poate învăţa în
propriul său ritm
• costuri de timp reduse
• este destinat tuturor grupelor
de varsta
Metode și tehnici interactive de grup

Metodele de învățământ reprezintă căile

folosite în școală de către profesor în a-i sprijini
pe elevi să descopere viața, natura, lumea,
lucrurile, știința. Ele sunt totodată mijloace prin
care se formează și se dezvoltă priceperile,
deprinderile și capacitățile elevilor de a acționa
asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii
transformând exteriorul în facilități interioare,
formându-și caracterul și dezvoltându-și
personalitatea.
 Metoda predării/învăţării reciproce

Este o strategie instrucţională de învăţare a tehnicilor de

studiere a unui text. După ce sunt familiarizaţi cu metoda elevii
interpretează rolul profesorului, instruindu-şi colegii. Are loc o
dezvoltare a dialogului elev – elev. Se poate desfăşura pe grupe
sau cu toată clasa. Metoda învăţării reciproce este centrată pe
patru strategii :
- rezumarea
- punerea de întrebări
- clarificarea datelor
 Metoda mozaicului

Metoda mozaicului sau “metoda grupurilor

interdependente” – cum o numeşte A. Neculau (1998), este
bazată pe învăţarea în echipă (teamlearning). Fiecare elev
are o sarcină de studiu în care trebuie să devină “expert”.
El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii
informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
 Brainstorming

Brainstorming-ul sau „evaluarea amânată” ori „furtuna

de creiere” este o metodă interactivă de dezvoltare de idei
noi ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi
participanţi, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulţime de
sugestii. Rezultatul acestor discuţii se soldează cu
alegerea celei
mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute.
 Metoda Pălăriilor gânditoare

Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii

participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în
funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare
având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi
negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta
astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot
inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să
fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este
cea care defineşte rolul.
 Tehnica 6/3/5
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brinstorming-ului.
Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care circulă între
participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda
brainwriting.
Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:
- 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de
hârtie câte
- 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de
- 5 minute.