Problema structurii corpurilor l-a preocupat pe om din cele mai vechi timpuri.
În antichitate, Leucip şi Democrit (filosofi, adepți ai curentului materialist
grec) au formulat concepția atomistă despre substanțe. Ei considerau că substanța are o structură granulară, discretă, particulele constituente fiind indivizibile și eterne. Această concepție a dominat filosofia materialistă timp de mai multe secole. La începutul secolului al XIX-lea au fost puse bazele atomismului științific, teorie științifică ce considera că materia este alcătuită din atomi și molecule. John Dalton (foto) a contribuit la dezvoltarea concepției atomiste formulând legea proporțiilor multiple: când două elemente pot forma mai mulți compuși, atunci cantitățile dintr-un element care se combină cu una și aceeași cantitate din celălalt element se află într-un raport de numere întregi şi mici.
În 1811 Amedeo Avogadro a formulat o idee nouă
conform căreia atomii elementelor simple se pot uni între ei formând molecule. El a formulat legea care îi poartă numele: volume egale de gaze diferite, aflate în aceleași condiții de temperatură și presiune, au același număr de molecule. Prin completarea ipotezei atomiste a lui Dalton de către Avogadro a fost conturată concepția structurii discontinue a substanței, ai cărei constituenți de bază sunt atomul şi molecula. Dezvoltarea ulterioară a fizicii a confirmat această ipoteză, demonstrând că ea reflectă realitatea fizică: substanțele sunt alcătuite din atomi şi molecule, aflate într-o mișcare permanentă, dezordonată. Se numește fenomen termic orice fenomen fizic legat de mișcarea permanentă, complet dezordonată şi dependentă de temperatură, care se manifestă la nivel molecular. Fenomenele termice sunt studiate cu ajutorul termodinamicii şi al teoriei cinetico-moleculare. Termodinamica studiază fenomenele termice fără a ține seama de structura microscopică (moleculară) a corpurilor, ci luând în considerare proprietățile macroscopice ale corpurilor. Teoria cinetico-moleculară studiază proprietățile şi comportarea corpurilor pe baza mișcării şi a interacțiunilor dintre molecule folosind o ipoteză cu privire la structura intimă a corpurilor şi anume: se consideră că orice corp macroscopic este format dintr-un număr foarte mare de atomi sau molecule, iar mișcarea acestora se supune legilor mecanicii clasice.