1.

Aspirația gastrică si alimentația parenterala cu reevaluare în cazul hematoamelor duodenale se

face în:
A. 1-3 zile
B. 1-5 zile
C. 14-21 zile
D. 21-24 zile
E. 7-14 zile

R- E, pag 304

2. Manevra Pringle reprezintă:

A. Pensarea pediculului hepatic în sângerările din rupturile hepatice
B. Pensarea pediculului renal în sângerările din rupturile renale
C. Pensarea pediculului splenic în sângerările din rupturile splenice
D. Exteriorizarea colonului descendent
E. Exteriorizarea colonului transvers

R- A, pag 300

3. În ruptura peretelui vezical anterior, urina se acumulează cu predilecție în:

A. Spațiul preperitoneal
B. Spatiul pelvisubperitoneal
C. Sacul Douglas
D. Spatiul Rezius
E. Spatiul retroperitoneal

R- D, pag 308

4. Pacienții cu suspiciune de contuzie cardiacă și modificări EEG sunt ținuți sub observație:
A. 10-12 h
B. 8-12 h
C. 24-48 h
D. 48-72 h
E. 4-16 h

R- C, pag 295

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Hemostaza în leziunile splinei:

A. Se face prin aplicarea hemostaticelor locale
B. Se poate face prin coagulare cu argon
C. Se poate face prin electrocoagulare
D. Nu se realizează prin nicio metoda hemostatică clasică
E. Se poate face prin electrocoagulare

R- ABCE pag 303

2. Complcațiile postoperatorii în cazul leziunilor hepatice sunt:
A. Fistule biliare
B. Colecții biliare intrahepatice
C. Fistule bilio-venoase
D. Frecvent hemobilie
E. Necroze hepatice

R- ACE pag 303

3. Leziunile renale sunt:

A. Prezente în cazul a 8-10% dintre pacienții cu contuzii abdominale
B. Caracterizate de proteinurie
C. Însoțite de leziuni asociate ale altor organe intraabdominale
D. Însoțite de hematurie microscopică în general în cazulunei leziuni traumatice minore
E. De cele mai multe ori leziuni ale pediculului renal

R- ACE pag 307

4. Sindromul de compartiment abdominal poate apărea la următorii pacienți:

A. Cu edem intestinal în antecedente
B. Cu transfuzii masive
C. Cu transfuzii cu eritropoietină
D. Cu traumatisme abdominale grave
E. Cu resuscitare volemică agresivă

R- ABDE PAG 302

5. Fascia abdominală se lasă nesuturată în :

A. Edemul visceral
B. Tamponamentul abdominal cu câmpuri chirurgicale pentru controlul sângerării
C. Electrocoagulare
D. Coagularea cu argon
E. Urma hemostaticelor aplicate local

R-AB pag 302

6. Principalul dezavantaj al nesuturării fasciei abdominale este reprezentat de:

A. Infecții intestinale
B. Infecții urinare
C. Fistule intestinale
D. Fistule uro-genitale
E. Infecții hepatice

R- AC pag 302

7. Leziuneile viscerale se manifestă prin:

A. Hemoragie internă
B. Hematemeză
C. Sindrom de iritație peritoneală
 D. Edeme
E. Șoc traumatic

R- ACE pag 299

8. Diagnosticul leziunilor de duct toracic este prcizat de aspectul lichidului pleural:

A. Vâscos
B. Lăptos
C. pH acid
D. Cu miros puternic
E. Cu conțiunut proteic >3 g%

R- ABE pag 294

9. Fixarea internă a voletului prin osteosinteze costale are drept caracteristici:

A. Creșterea eficienței ventilatorii
B. Scăderea necesarului de antialgice
C. Permite reluarea mai rapidă a ventilației spontane la pacienții ventilați manual
D. Permite reluarea mai rapidă a ventilației spontane la pacienții ventilați mecanic
E. Creșterea necesarului de antialgice

R- ABD pag 291

10. Despre traumatismele toracice putem afirma:

A. Cele mai multe contuzii grave apar în cursul accidentelor de circulație
B. Necesită tratament imediat
C. În 80% din cazuri este nevoie de intervenții chirurgicale
D. Pot necesita manevre simple ce pot fi aplicate eficient de către personalul medical antrenat
la locul accidentului
E. Contribuie la 75% din decesele prin traumatisme

R- ABDE pag 286