Alergii şi intoleranţe alimentare Definiție:sunt sensibilizări ale mucoaselor la una/ mai multe

componente alimentare, sensibilizări mai frecvent asociate cu manifestări gastro-intestinale sunt date
de proteinele din laptele de vacă sau produse din soia. Reactii adverse alimentare -toxice - non-toxice-
mediate imun-> alergie alimentare - nemediate imun-> intoleranta alimentara Intoleranţa (alergia) la
proteinelelaptelui de vaca (IPLV) Constituie un ansamblu de manifestări acute "alergice" sau cronice,
sindrom de malabsorbţie produse prin sensibilizare la proteinele din LV. Laptele de vacă conţine 20
proteine, dintre care 5 au proprietăţi antigenice dovedite: β-lactoglobulina, α-lactoglobulina, cazeina,
seroglobulina bovină şi serumalbumina bovină.

Manifestări clinice: Manifestările digestive domină tabloul: diaree brutală, explozivă, sanguinolentă sau
scaune abundente, moi, grunjoase, cu vărsături. Tabloul acut survine postalimentar, adesea se
instalează stare de şoc, hipotonie, tulburări de conştienţă, paloare cenuşie, cianoză peribucală;
simptomele dispar în câteva ore, reapar după biberon. Forma cronică este insidioasă, diagnosticată
tardiv, mai rare fiind formele cu tendinţă la ileus paralitic, enterocolită necrozantă, enteropatie
exsudativă, manifestări colice: proctocolită inflamatorie a nou-născutului, colită hemoragică.
Manifestările extradigestive sunt variate cu: - şoc anafilactic, - rar manifestări respiratorii: bronşite
astmatiforme, infiltrate pulmonare, rinită alergică, - simptome dermatologice: eczemă, urticarie, edem
Quinke, dermatită herpetiformă sau - manifestări controversate, de tipul morţii subite a sugarului,
insomnii grave, infarct miocardic, sindrom nefrotic.

Diagnosticul

Se bazează pe dispariţia simptomelor la excluderea LV şi reapariţie în 48 ore la reintroducerea laptelui,

după eliminarea altor cauze de tulburări digestive. Sunt utile pentru diagnostic: - prezenţa în scaun de
eritrocite, cristale Charcot-Leyden, leucocite, - pierderea de proteine plasmatice în enteropatie
exsudativă, - creşterea nivelului anticorpilor serici antilapte, - testul de transformare limfoblastică
(implicarea imunităţii celulare) - cercetarea malabsorbţiei intestinale Tratament este eminamente
dietetic, prin excluderea LV, a derivatelor sale şi alimentelor care îl conţin, folosirea formulelor cu soia
(Humana SL, Nutry-Soy, Lactopriv), dar 10-45% dintre copiii cu IPLV sunt alergici şi la proteinele soia
Administrarea hidrolizatelor de proteină, schimbarea tipului de hidrolizat (sunt hidrolizate din zer și din
cazeină), formulă elementară pe bază de acizi aminaţi liberi completarea dietei cu carne (vită, pui),
ulei vegetal, glucoză pt. aport caloric rezultate bune se obţin prin realimentare cu LM, în forme
severe reechilibrare hidro-electrolitică parenterală, apoi dietă elementară sau alimentatie parenterala
totala Profilaxia primară constă în promovarea alimentaţiei naturale. Intoleranţa la proteinele de soia
Poate fi izolată sau asociată IPLV. Clinic: Debutul apare la introducerea unui aliment cu soia. Simptome:
diaree apoasă, vărsături, excepţional debut ca şoc anafilactic. Laborator: întâlnim anemie hipocromă
hiposideremică, hipoproteinemie, pH acid al scaunului şi inconstant prezenţa de sânge în scaun.
Tratament: Excluderea proteinelor de soia din dietă.

Gastroenterita eozinofilică Este o boală rară; constă în sensibilizare la alimente. Cliniccopiii

prezintădurere abdominală, vărsături, diaree la ingerarea unor alimente. Ca simptome atopice asociate
putem întâlni rinită, astm, eozinofilie, care sugerează baza alergică a afecţiunii. Se pot produce pierderi
proteice care determină scăderea albuminelor şi Ig serice.

201

Diagnosticul este sugerat de: - simptomele recurente, - eozinofilie, - endoscopie digestivă cu bipopsie
(leziuni gastrice şi duodenale, congestie eozinofilică a laminei propria, scurtarea vililor, hemoragie,
involuţia muscularei care determină stricturi) - şi modificări ale seroasei până la ascită. Evoluţie Adesea
este cronică, cu exacerbări, uneori severe; eliminarea alimentelor incriminate poate ajuta, dar cei mai
mulţi pacienţi necesită corticoterapie sistemică.

Alergia alimentară Reacţiile de sensibilizare după ingestia de alimente au la bază mecanisme imune, se
diferenţiază de reacţiile adverse care apar frecent şi sunt date de toxine alimentare şi factori neimuni,
prin mecanisme farmacologice şi mecanisme biochimice. Etiologie Alergeni alimentari (the “big eight”):
Proteinele LV ( lactaglobulină); Albuşul de ou; Arahide; Proteinele din soia; Proteinele din grâu (+);
Nuci şi alune; Peştele; Crustacee. Alergenele implicate sunt diferite cu vârsta. Surse de Atg. la sugar sunt
LV, cereale, citrice, banane, legume, carne -pasăre, vită. Surse de Atg. la copilul mai mare: ouă, ciocolată,
căpşuni, nuci, arahide, peşte, carne de porc, crustacee. Fenomenele de hipersensibilizare la alegene
alimentare se pot atenua cu avansarea în vârstă. Clasificarea alergieialimentare (Gell și Coombs) Tip I –
Alergia alimentară imediată IgE dependentă Tip II –Hipersensibilitate citotoxică (IgM sau IgG) Tip III –
Alergie alimentară mediată prin complexe imune (formă semiretard) Tip IV –Alergie alimentară mediată
prin limfocite (formă retard)