In cazul in care persoana suspicioneaza un infarct miocardic si i-a fost prescrisa nitroglicerina, este

indicat sa se administreze o pastila de nitroglicerina. Dupa 5 minute, in cazul in care durerea nu cedeaza
sau se inrautateste, se indica apelarea la serviciile de urgenta.
In cazul in care se presupune un infarct miocardic sau angina instabila si nu s-a prescris nitroglicerina,
este indicata prezentarea la camera de garda sau apelarea la ambulanta. Este important sa se inceapa
tratamentul cat mai repede.

In cazul in care nu se poate apela la ambulanta, se indica prezentarea la camera de garda. Nu este
indicat sa se conduca masina in aceasta stare, decat in cazul in care nu sunt alte alternative. Nu se
asteapta sa se vada daca vor trece simptomele, deaorece aceasta optiune poate fi fatala.

In fiecare an aproximativ 40% din infarctele miocardice sunt fatale, iar dintre acestea mai mult de
jumatate din morti se produc in camera de garda sau inainte de a ajunge la spital.
Dupa ce s-a sunat la salvare, se va mesteca o aspirina. Un studiu recent a demonstrat ca cei care iau
aspirina in timpul atacului de cord si pentru inca o luna dupa, au avut un risc mai mic de a muri din cauza
unei complicatii a atacului sau din cauza atacului, decat cei care nu au luat aspirina.

Angina instabila poate duce la infarct miocardic sau stop cardiac (oprirea inimii). In cazul suspiciunii
anginei instabile se recomanda aceleasi masuri ca in cazul infarctului miocardic.

Cauze

Sus

Cauza principala atat a anginei instabile cat si a infarctului miocardic este boala coronariana. Boala
coronariana se produce atunci cand apar placi ateromatoase de-a lungul peretilor interni ai arterelor
coronare si astfel se reduce fluxul sanguin spre inima. La majoritatea persoanelor boala coronariana
debuteaza in adolescenta si se dezvolta pe parcursul anilor.

Valorile crescute ale colesterolului, hipertensiunea arteriala si fumatul, deterioreaza arterele si

contribuie la formarea placilor de aterom. Procesul prin care se formeaza placile se numeste
ateroscleroza. Placile de aterom sunt depozite de colesterol, calciu si alte substante acoperite de o
capsula fibroasa. In cazul in care va aparea o tulburare brusca a presiunii sanguine, artera se va
contracta brusc sau sunt prezenti alti factori (ca inflamatia), capsula fibroasa a placii de aterom se poate
rupe sau fisura.

Organismul va incerca sa repare acea ruptura sau fisura, in acelasi mod in care repara o leziune a pielii,
prin formarea unui tromb la suprafata capsulei. Trombul format poate obstructiona complet artera,
blocand fluxul sanguin spre muschiul inimii si astfel se produce infarctul. Placile de aterom nou formate
au riscul cel mai mare de ruptura. Capsula fibroasa de pe o placa de aterom nou-formata are tendinta
mai accentuata de a se rupe sau de a se fisura (este mai instabila) decat capsula mai groasa a unei placi
de aterom mai vechi.

Placile de aterom nu sunt intotdeauna cauza infarctului miocardic. In unele cazuri, destul de rar, spasmul
coronarian si contractura, pot obstructiona complet fluxul sanguin si produce infarct miocardic. Cel mai
des, in aceste cazuri, tot ateroscleroza este implicata, dar exista cazuri in care alti factori produc
spasmul. Cocaina, vremea rece, episoadele de stres emotional pot produce spasm arterial. In multe alte
cazuri nu se cunoaste cauza acestor spasme.

Trombul format pe o placa de aterom rupta sau fisurata, poate sa nu fie destul de mare pentru a bloca
artera complet, dar poate diminua fluxul sanguin in teritoriul vascularizat de artera respectiva, cauzand
angina instabila. Angina instabila poate reprezenta un semn ca va urma un infarct miocardic, deoarece
acel tromb poate creste in dimensiuni si obstrua complet artera. In cazul in care trombul este dizolvat,
infarctul miocardic imediat va fi evitat, dar organismul va incerca de-a lungul timpului sa repare capsula
lezata a placii de aterom. De asemenea o placa de aterom proaspat reparata poate fi instabila.
Probabilitatea de a se rupe din nou este mare, fiind astfel un factor de risc important pentru un nou
infarct miocardic.

Factori precipitanti

In multe cazuri nu se cunoaste sigur cauza producerii atacului de cord.

Uneori organismul elibereaza adrenalina si alti hormoni in fluxul sanguin, ca raspuns la unele stari
emotionale intense de genul furie, frica.

Exercitiile fizice intense, stresul emotional, lipsa de somn, si supraalimentatia pot fi de asemenea factori
precipitanti. Adrenalina creste tensiunea arteriala si ritmul cardiac si poate cauza spasm coronarian,
lucruri ce pot determina ruptura unei placi de aterom instabile.
Cocaina si nicotina, ce poate fi gasita in produsele cu tutun, pot produce efecte similare.

Simptome

Sus

Simptomul cel mai frecvent al infarctului miocardic este durerea retrosternala severa, desi aceasta
senzatie nu este tot timpul prezenta.
In unele cazuri se produce infarctul miocardic silentios, fara simptome, dar acesta este rar.

Majoritatea persoanelor cu infarct miocardic au dureri retrosternale si cel putin unul din simptomele
urmatoare:
- senzatie de sufocare, corp strain in gat si simt nevoia tot timpul de a inghiti
- transpiratii reci
- greata
- senzatie de moarte iminenta
- dificultati in respiratie sau imposibilitatea de a respira
- palpitatii sau senzatia ca inima bate repede si neregulat (palpitatiile sunt un simptom comun si la
persoanele sanatoase, dar ele pot semnaliza si o boala arteriala coronariana)
- senzatie de amorteala sau disconfort in mana sau in brat.
Persoanele care au avut infarct miocardic au descris durerea retrosternala in mai multe feluri.
Durerea poate fi descrisa sub urmatoarele forme:
- senzatie de presiune, greutate, apasare, strangere, disconfort, arsura, durere ascutita (mai putin
comun) sau durere confuza; persoanele de obicei pun pumnul pe piept atunci cand sunt rugati sa descrie
durerea
- poate iradia de la nivelul toracelui in umarul stang si in mana stanga (cel mai frecvent loc de iradiere)
sau in alte regiuni, inclusiv spate, abdomenul superior si mana dreapta
- poate fi difuza, localizarea exacta a durerii este de obicei greu de realizat
- nu se amelioreaza printr-un inspir fortat sau prin apasare pe piept
- debuteaza de obicei cu o intensitate mica si va creste in intensitate pe parcursul catorva minute pana la
un maxim. Senzatia de disconfort poate fi intermitenta. Durerea retrosternala ce atinge maximul
intensitatii in cateva secunde poate fi un semn al altei afectiuni, anevrismul de artera aorta.
Se indica apelarea la serviciile de urgenta atunci cand:
- durerea retrosternala se agraveaza sau nu dispare pe parcursul a 5 minute, in special daca se asociaza
cu tulburari de respiratie, greata sau tulburare de constienta
- durerea retrosternala nu se amelioreaza sau se inrautateste intr-un interval de 5 minute dupa
administrarea de netroglicerina.

Diferenta intre angina instabila si infarctul miocardic poate sa nu fie intodeauna usor de realizat. De cele
mai multe ori simptomele sunt similare. Ambele afectiuni necesita tratament de urgenta.

Persoanele care au avut angina instabila au descris durerea cu urmatoarele caracteristici:

- debut in ultimele 2 luni si agravare in timp
- frecventa a durerii de 3 sau mai multe ori pe zi
- brusc isi creste intensitatea, devina mai frecventa, dureaza mai mult si este provocata de activitati mai
mici decat in trecut
- apare si in repaus, fara sa fie precipitata de exercitii fizice sau stari de stres ; poate trezi persoana din
somn
- nu raspunde la nitroglicerina.

Simptomele anginei stabile sunt diferite de cele ale anginei instabile. Angina stabila se produce intr-un
moment predictibil, dupa un anumit efort sau o anumita activitate si poate avea acelasi caracter pe
parcursul unei perioade de timp mai lunga, chiar cativa ani. Durerea se amelioreaza la repaus sau la
administrarea de nitroglicerina si dureaza mai putin de 20-30 de minute.