Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

Managementul Proiectelor de Dezvoltare Regională și Rurală

PATRU DANIELA-MARIA
Grupa 1338, Anul I

Tema – Strategii și politici de dezvoltare regională și rurală

Tema 1 – Regiunea Nord-Est

Indicatori 2016 2017 2018
Natalitate 40136 38690 34679
Emigranți 4197 4408 5486
Resurse de muncă 2010,3 1993,7 1965,5
Capacitatea de cazare turistică 28763 31170 31328
Suprafața cultivată pentru cereale 1222941 1175107 1207636

Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune de dezvoltare a României, o unitate teritorial -
statistică de nivelul al doilea, conform clasificării EUROSTAT. Grupează 6 județe - unități
administrativ teritoriale de nivelul al treilea: Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui.
Are o suprafață de 36.850 kmp, reprezentând 15,46% din suprafața totală a țării.
În ceea ce privește gradul natalității în această regiune, se poate observa faptul că, natalitatea a
scăzut cu 13,6% în 2018 față de 2016. În același timp, plecarea populației din regiune aduce la
rândul său două noi probleme scăderea populației, dar și a forței de muncă. Numărul
emigranților a crescut 30,71% în anul 2018 față de anul 2016, ceea ce a dus la diminuarea
resurselor de muncă cu 2,23%.
Pe de altă parte, turismul reprezintă resursă importantă de venit în economia regiunii, iar în
acest sens capacitatea de cazare turistică s-a mărit cu 8,91% în perioada curentă. Regiunea NE
este o regiune preponderent agrară, având în vedere potențialul agricol al regiunii în diferite
culturi. În ceea ce privește suprafața cultivată pentru cereale, aceasta a scăzut cu 3,92% în 2017
față de 2016, însă a crescut cu 2,76% în 2018.

Tema 2 – Diferențe dintre POR 2007-2013 și POR 2014-2020

Alocare POR 2007-2013: 4,66 miliarde euro
Alocare POR 2007-2013: 6,29 miliarde euro
 POR 2007-2013
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării
durabile a orașelor - potențiali poli de creștere
Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
infrastructurii de transport regionale și
locale
Axa prioritară 3 – Îmbunătățirea
infrastructurii sociale
Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri regional și local
Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și
promovarea turismului
Axa prioritară 6 – Asistență tehnică
POR 2014-2020
Axa prioritară 1 - Promovarea transferului
tehnologic
Axa prioritară 2 - Îmbunătățirea
competitivității întreprinderilor mici și
mijlocii
Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o
economie cu emisii scăzute de carbon
Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării
urbane durabile
Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului
urban și conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural
Axa prioritară 6 - Îmbunătățirea
infrastructurii rutiere de importanță
regională
Axa prioritară 7 - Diversificarea economiilor
locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii
de sănătate și sociale
Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării
economice și sociale a comunităților
defavorizate din mediul urban
Axa prioritară 10 - Îmbunătățirea
infrastructurii educaționale
Axa prioritară 11 - Extinderea geografică a
sistemului de înregistrare a proprietăților în
cadastru și cartea funciară
Axa prioritară 12 - Asistență tehnică

Tema 3 – Media UE pentru PIB

30930 euro

Tema 4 – Echivalentele programelor operaționale 2007-2013 și 2014-

2020 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
POR 2007-2013 Fonduri POR 2014-2020 Fonduri
POR FEDR, FSE POR FEDR, FSE
POSDRU FC, FEDR, FSE POCU FEADR, FEPAM
POSCCE FEDR, FC POC FEDR
POSM, POST FSE, FEDR/FC POIM FEDR, FC
POAT FC POAT FEDR/FC
PODCA FEDR, FSE POCA FSE
POAD FEAD
Tema 5 – Perspective POR 2021-2027
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune
modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE. Investițiile în
dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca
65 % - 85 % din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă
a statelor membre.

• O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea

întreprinderilor mici și mijlocii
• O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și
investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor
climatice
• O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
• O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și
sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii
sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
• O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse
la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.

Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin
dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare
măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel
scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta
mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultra-periferice vor beneficia în continuare de sprijin
special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la
nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și
dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane
durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat
autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană.
Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil
și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin
resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe
termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini
integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate
sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul
LIFE sau Erasmus +.
În propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliarde
de euro prin politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% în plus față de actuala perioadă.