LUCIUS APULEIUS

PLATONICUS

MĂGARUL DE AUR
Traducere din limba latină şi note de I. Teodorescu

Ediţie revăzută şi întregită, cu un cuvânt înainte de Ion Acsan

Colecţie coordonată de prof. dr. Dan Grigorescu
Coperta de Anamaria Smigelschi

Editura MO!E"O
#ucureşti, $%%&

2
 CUVÂNT ÎNAINTE
Cartaginezul romanizat Apuleius (125-170 d. Hr.) este autorul
unicului roman latin care ne-a parvenit integral, spre deoseire
de Satyricon-ul lui !etroniu, pre"gur#nd prin aila lui construc$ie
comple%itatea modernilor s&i urma'i realist, satiric, antastic,
magic, mistic, mitic, "loso"c, dar, mai ales, erotic.
Ademenit de tainele vestitelor vr&*itoare tesaliene, corintianul
+ucius adevere'te &r& s& vrea pitagoreismul prin transormarea
lui ntr-un asin, nzestrat cu suet omenesc de aici 'i titlul
romanului  Metamorfoze sau Măgarul de aur. Cu a*utorul zei$ei
/sis, al c&rei preot devine, el 'i va rec&p&ta n mod miraculos
n&$i'area ini$ial& dup& o serie de peripe$ii triste sau azoase,
datorate deprav&rii, r&ut&$ii 'i negioiei st&p#nilor s&i
ocazionali, st#rnind ciar 'i pasiunea unei matroane romane,
adept& a zoo"liei. Curiozitatea o va pune la grele ncerc&ri 'i pe
eroina celui mai rumos asm mitologic al anticit&$ii greco-
latine !sce (n grece'te Suetul), care ncalc& interdic$ia de a
vedea cipul so$ului ei Amor, redo#ndindu-l dup& ce va trece
prin mari suerin$e. !ovestitor nn&scut, cu o inepuizail& verv&
'i inventivitate, Apuleius include n trama romanului s&u
numeroase nuvele av#nd ca suiect predilect triungiul
con*ugal,
cu pe care
mult umor. inteligentul
!rintre ureceat
numero'ii autori lcare
dezapro& 'i demasc&
s-au inspirat din
celerul episod mitologic se num&r& Calderon n piesa intitulat&
Ni Amor se libra de Amor (130), 4oliere n tragedia-alet
Psyche (171), cu versuri de !. Comeille 'i muzic& de +ulli,
precum 'i +a ontaine n povestirea sa n proz& Les Amours de
Psyche et de Cuidon (16).
Amor !i Psyche" asm mitologic dup& Apuleius (8raducere) de
9. !opa-+isseanu a ap&rut n 1623 la 8ipogra"a :oc;e-Clu,
ucure'ti (<in pulica$iile
greci 'i romani). >ditura deCasei =coalelor,
?tat pentru ilioteca
+iteratur& autorilor
@niversal& a
ost cea care a tip&rit prima traducere aototon& integral& a
celerului roman latin +ucius Apuleius, Măgarul de aur.
Metamorfoze. n rom#ne'te de /. 8eodorescu (Colec$ia Clasicii
literaturii unversale). <up& zece ani, >ditura pentru +iteratur& a
inclus n ?eria nou& a colec$iei ilioteca pentru to$i (nr. 330)
3
+ucius Apuleius, Măgarul de aur. 8raducere 'i note de /.
8eodorescu. !rea$& 'i tael cronologic de B. /. Biculi$&. >u
nsumi am ost redactorul de carte, &c#nd parte pe atunci din
renumitul colectiv al editurii ucure'tene. +iteratura artistic&D
din Ci'in&u a reprodus ntocmai aceast& edi$ie n 1660. ntre
timp, /. 8eodorescu 'i B. /. Biculi$& trecuser& de mult n lumea
umrelorE
=tiam c&,
totalitar& dintr-o nipocrit&
intervenise pudoare elimin#nd
te%tul traducerii, ideologic&D, cenzura
samavolnic
pasa*ele pe care le socotise 'ocante sau indecente. 4i-am
asumat a'adar completarea lacunelor involuntare, precum 'i
ameliorarea vecii versiuni, c#teodat& prea inuen$at& de
t&lm&cirile ranceze, prin nl&turarea unor e%presii desuete. Am
ost sus$inut de >ditura @nivers, care n 166 a tip&rit Apuleius,
Metamorfoze sau Măgarul de aur" traducere din lima latin& 'i
note de /. 8eodorescu. >di$ie nou&, rev&zut& 'i ntregit& de /on
Acsan. /ntroducere de
cea precedent& >ugenprin
dec#t Cize;.nl&turarea
!rezenta edi$ie nu dier& de
inadverten$elor
tipogra"ce 'i nlocuirea amplei /ntroduceri cu o succint& not&
introductiv&.

<ecemrie 200F #on Acsan

4
 CARTEA ÎNTÂI
!rin taiasul acesta n genul milezian1, eu vreau s& v& n&$i'ez
un 'ir de elurite istorii 'i s& nc#nt urecile voastre inevoitoare
cu un murmur pl&cut. <ac& nu v& plictise'te s& v& arunca$i ocii
pe acest papirus2
care poart& pecetea unei iscusite trestii de pe
malul Bilului , ve$i vedea cu uimire &pturi omene'ti
scim#ndu-'i "gura 'i orma 'i apoi, prin metamoroz&,
revenind la starea lor de mai nainte. ncep. AutorulG n c#teva
cuvinte, iat&-l.
HimetulF, n Atica, /stmul >prean 3 'i 8enara de l#ng&
?parta5, p&m#nturi ericite, av#nd ve'nicia asigurat& prin c&r$i 'i
mai ericite  acestea sunt veciul leag&n al str&mo'ilor mei.
Acolo am nv&$at eu lima atic&, n primii ani ai copil&riei mele.
4ai apoi, a*ung#nd n capitala +a$iului, mi-am 'leuit cu o trud&
plin& de necazuri str&mo'easca lim& a cet&$enilor romani,
pornind la trea& &r& ndrumarea nici unui proesor. <e aceea,
cer mai nt#i iertare dac& eu, voritor necioplit al unei limi
str&ine 'i neav#nd me'te'ugul e%prim&rii alese din or, voi mai
gre'i c#te ceva. <e altel, ns&'i aceast& trecere de la o lim& la
alta se potrive'te de minune cu stilul c&l&re$ului de circ  pe
care-l olosesc. ncep o poveste de srcine greceasc& "i atent,
cititorule,
4& duceamc& $i n
va8esalia
pl&cea.pentru aaceri, "indc& dinspre partea
mamei sunt srcinar 'i din 8esalia, prin celerul !lutar 7, 'i apoi
prin nepotul s&u, ?e%tus "losoul, care ac gloria neamului
nostru. <up& ce am urcat mun$i pr&p&stio'i, dup& ce am coor#t
v&i alunecoase 'i am str&&tut pa*i'ti umede de rou& 'i ogoare
1
Într-un stil uşor şi glumeţ, a cărui licenţă mergea uneori până la neruşinare. Se pare că acest gen îşi
datorează numele faptului că îşi are obârşia în Milet, unde moravurile erau etrem de slobode.
2
!cesta era "condeiul# cu care egiptenii scriau pe papirus sau pe pergament. !lţii văd în cuvintele autorului
o glumeaţă aluzie la picanterii şi la stilul spiritual al scriitorilor egipteni.
F
Munte din ţinutul atic, renumit pentru mierea albinelor locale.
3
!d$ectivizarea străvec%iului nume al &orintului, oraş din istmul care lega 'eloponesul de (recia
continentală.
5
!zi &apul Matapan, din teritoriul Spartei, la capătul etrem al 'eloponesului.

Saltul călăreţului de circ de pe un cal pe altul, în plină cursă, era un eerciţiu care preceda sau se desfăşura
după cursele de cvadrige )care trase de patru cai*.
7
+ilosoful şi istoricul 'lutar% )-/ d. 0r.* era beoţian srcinar din &%eroneea.
5
pline de razde, pe un cal din acel $inut, nespus de al,
oserv#nd c& animalul era e%trem de oosit 'i voind, la r#ndu-
mi, s& alung prin pu$in& mi'care osteneala din trupu-mi amor$it
de at#ta umlet c&lare, sar de pe cal. l 'terg gri*uliu de sudoare
cu o m#n& de runze, i rec runtea, trec#ndu-mi m#na peste
urecea lui, i scot r#ul 'i-l duc u'urel, n pas domol, p#n& ce
oi'nuita 'i "reasca unc$ie a p#ntecelui i risipe'te ap&sarea
ooselii. Apoi,
*os 'i ntors n timp
ntr-o ce animalul
parte, 'i pasc&
se silea s& urma drumul 'i, iara,
din mers cu capul n
de-a
lungul livezilor pe l#ng& care trecea, a*unsei din urm& doi
tovar&'i de drum, care, din nt#mplare, erau numai cu c#$iva
pa'i naintea mea, 'i m& al&turai lor ca al treilea. !e c#nd
ascultam ce voreau, unul dintre ei izucni ntr-un oot de r#s
 nceteaz&, zise el, cu minciunile astea gogonate 'i &r&
noim&I
+a aceste vore, eu, care ntotdeauna am ost nsetat dup&
nout&$i,
 a, strigai
dimpotriv&, mai ine spune-mi 'i mie despre ce e
voma, nu pentru c& a' " at#t de curios, dar mi place s& 'tiu
totul, sau c#t mai multe lucruri cu putin$&. 8otodat&, o poveste
pl&cut& 'i de du va ace mai u'or urcu'ul anevoios al muntelui.
 <a, r&spunse cel care vorise la nceput, toate astea sunt
curate minciuni 'i par tot at#t de conving&toare de parc& ai
sus$ine c& a*ung c#teva cuvinte magice, ncet morm&ite de un
vr&*itor, pentru ca r#urile cele repezi s& se ntoarc& la izvorul lor,
marea s& r&m#n&-n nemi'care, nc&tu'at&, v#nturile s& nceteze
de a mai ate, soarele s& se opreasc&-n loc, lunii s&-i "e r&pit&
lumina, stelele s& "e culese de pe cer, ziua s& dispar& 'i
noaptea s&-'i opreasc& cursul.
Atunci eu, relu#nd cuv#ntul cu mai mult& ncredere, zisei
 !rietene, "indc& ai nceput aceast& poveste, "i a'a de un,
dac& nu te plictise'te prea mult, 'i du-o p#n& la cap&t. /ar tu, i
spun eu celuilalt, $i astupi urecile resping#nd cu nc&p&$#nare
ni'te apte care pot s& "e cu totul adev&rate. ire'te, tu nu-$i dai
deloc seama c&, din pricina unor p&reri oarte gre'ite, noi
socotim ca neadev&rate o mul$ime de lucruri numai pentru c& n-
am mai auzit de ele, pe care nu le-am mai v&zut, sau care ni se
par mai presus de puterea noastr& de n$elegereJ dar, dac& le
cercet&m mai de-aproape, vedem c& sunt nu numai u'or de
priceput, ci ciar lesne de ndeplinit. <e pild&, asear& la cin&,
6
lu#ndu-m& la ntrecere cu tovar&'ii mei 'i ngi$ind repede 'i
&r& prea mare &gare de seam& un cocolo' mai mare dintr-o
turt& din "ertura de orz cu r#nz&, o parte din aceast& coc&
moale 'i cleioas& mi se lipi n g#tle* 'i, oprindu-mi respira$ia,
pu$in a lipsit s& nu m& suoc. Cu toate acestea, deun&zi la
Atena, n a$a porticulului !oecile 1, cu am#ndoi ocii mei, am
v&zut un scamator ngi$ind, cu v#ru-i prime*dios, o saie de
cavalerie, lat& 'inenorocitul,
c#$iva gologani, oarte ascu$it&, 'i imediat
apuc#nd dup&
o suli$& aceea, pentru
de v#n&toare, 'i-o
v#r pe g#t cu cap&tul ei aduc&tor de moarte p#n&-n undul
m&runtaielor. =i deodat&, un copil dr&g&la' ca o eti$&, cu gesturi
ml&dioase 'i plin de gra$ie, c&$&r#ndu-se pe "erul suli$ei, spre
locul unde pr&*ina armei r&sturnate ie'ea din m#neru-i de lemn,
urc#nd spre cotor, ncepu s& se nv#rteasc& 'i s& se
ncol&ceasc& pe el cu astel de mi'c&ri, nc#t ai " spus c& nu are
nici nervi, nici oase. 8o$i cei de a$& eram cuprin'i de admira$ie.
Ai " *urat c& pe
ncol&ce'te e 'arpele noilnoduros
caduceul care, cu 'ilunecoasele lui inele,
n&p&dit de crengisepe
*um&tate t&iate al zeului medicinii 2. <ar ai, acum, "indc& tot ai
nceput, te rog s&-$i reiei "rul povestirii tale. >u singur te voi
crede de dou& ori, adic& 'i pentru tovar&'ul t&u 'i pentru mine,
iar la primul an ivit n calea noastr&, vei " invitatul meu la
mas&. A'adar, ne-am n$elesI
 <esigur, socotesc un& 'i olositoare propunerea ce-mi aci,
r&spunse el, dar voi relua povestirea de unde am l&sat-o mai
nt#i, $i-o *ur pe acest soare divin care vede totul c& voi spune
numai adev&rul, lesne de veri"cat. C#nd ve$i a*unge n primul
ora' din 8esalia, nu ve$i mai avea nici urm& de ndoial&, "indc&
acolo poporul vore'te la tot pasul despre aceast& nt#mplare
care s-a petrecut n v&zul tuturor. <ar, nainte de toate, asculta$i
s& v& spun cine sunt 'i din ce $ar& vin. >u sunt (Aristomene) din
>giumFJ aa$i 'i cu ce m& ndeletnicesc ac comer$ cu miere, cu
r#nz& 'i cu alte m&ruri de soiul acesta, pe care le v#nd
angiilor, cutreier#nd n lung 'i-n lat 8esalia, >tolia 'i eo$ia.
Auzind deci c& la Hpata 3, ora'ul cel mai nsemnat din toat&
1
1 galerie lungă, la !tena, plină de picturile lui 'olignot )sec. 2 î. 0r.*, unde stoicii îşi ţineau prelegerile
filosofice.
2
3 caduceul lui 3sculap, descris astfel, noduros şi acoperit cu mici crengi, ca o aluzie la greutăţile
medicinii. 4arpele şi câinele sunt consacraţi acestui zeu.
F
1raş în !%aia, în golful &orintului.
3
1raş situat pe versantul septentrional al muntelui 1eta, deosebit de înfloritor sub 0adrian.
7
8esalia, se vinde r#nz& nou&, minunat&, pe un pre$ oarte
convenail, alergai ntr-o ug& acolo, ca s-o cump&r pe toat&.
<ar pornind cu st#ngul, cum se zice, am pierdut c#'tigul la care
m& a'teptam, "indc& n a*un un toptangiu, +upus, cump&rase
toat& r#nza. A'adar, oosit de c&l&toria &cut& n gra& 'i &r&
niciun olos, tocmai m& ndreptam ncet, seara, spre aia
pulic&. <eodat& ns&, iat& c&-l v&d pe ?ocrate, un compatriot al
meu, carentr-o
mr&cat sta lungit pe p&m#ntul
p&c&toas& de manta, gol, toat&
numaiereni$it&.
pe *um&tate>ra
aproape de nerecunoscut cu a$a p&m#ntie, ca de mort, 'i sla
de-$i &cea mil&, sem&na cu acele lep&d&turi ale soartei care cer
de poman& pe la col$ul str&zilor. <e'i usesem n str#ns&
prietenie cu el 'i-l cunoscusem oarte ine, totu'i, n starea n
care se aa, am stat mult pe g#nduri nainte de a m& apropia de
el. Kai, ietul meu ?ocrate, ce-i cu tineG Cum de ai a*uns a'aG
Ce ru'ineI +a tine acas&, to$i ai t&i te-au ocit 'i ai ost strigat pe
1 2
nume . Copiii t&i, printr-o ot&r#re a *udec&torului provincial
ost pu'i su autoritatea tutorilor, so$ia ta, dup& ce $i-a cinstit , au
amintirea cu toate datinile de ngrop&ciune, o"lindu-se de *ale 'i
ndelungat& triste$e 'i pl#ng#nd, p#n& c#nd era gata s&-'i piard&
vederea, a ost silit& de p&rin$ii ei s& nveseleasc& nenorocirea
din casa ta prin ucuria unei noi c&s&torii. /ar tu, spre marea
noastr& ru'ine, te ar&$i aici ca unul dintre du'ii de pe lumeID
Aristomene, mi zise el, "re'te, tu nu cuno'ti ntortoceatele
'i lunecoasele c&i ale soartei, atacurile ei nea'teptate,
r&sturn&toarele ei scim&riID ?pun#nd aceste cuvinte, 'i
acoperi a$a aprins& de ru'ine cu zdrean$a lui de manta, numai
petice, astel nc#t, de la uric p#n& mai *os de p#ntece, trupul i
era dezvelit. n s#r'it, eu, nemaiput#nd suporta priveli'tea unei
mizerii at#t de #de, i ntinsei m#na ca s&-l a*ut s& se ridice. <ar
el, &r& s&-'i scoat& capul din manta, mi zise +as&, las& ?oarta
s& se ucure p#n& la cap&t de troeul F pe care ea ns&'i 'i l-a
ridicatID
8otu'i, reu'ii s&-l ac s& m& urmeze 'i, n acela'i timp, sco$#nd
de pe mine una dintre cele dou& tunici ale mele, l-am mr&cat
n gra& sau, mai e%act, i-am acoperit goliciunea, 'i l-am dus
1
5a cei vec%i era obiceiul ca morţii, după ce li s-au înc%is oc%ii şi înainte de a fi arşi pe rug, să fie strigaţi
de rude de trei ori pe nume )conclamatus*.
2
În srcinal iuridicus, denumire purtată de patru înalţi funcţionari din întreaga 6talie, cu împu terniciri
administrative şi $udiciare.
F
'rin acest trofeu Socrate se arată pe el însuşi.
8
numaidec#t la aie. >u nsumi am r&mas l#ng& el s&-l servesc cu
tot ce-i treuie, ca s&-'i ung& corpul 'i s& se 'tearg&J l-am recat
din greu 'i am scos de pe el un strat de *eg neoi'nuit de gros.
<up& ce l-am cur&$at ine de tot, istovit eu nsumi 'i aia
sus$in#ndu-i trupul door#t de ooseal&, l-am dus p#n& la anul
meu 'i l-am urcat ntr-un pat cald ca s& se odineasc&J l-am
s&turat de m#ncare, l-am ndulcit cu &utur& 'i l-am nveselit cu
tot<up&
elul de glume.
aceea, i veni pot& de discu$ii 'i de r#s, spuse vore de
du, se pomi pe o zgomotoas& 'i mu'c&toare zeemea.
<eodat&, sco$#nd din undul inimii un dureros otat 'i cu m#na
dreapt& lovindu-'i urios runtea, zise Kai c#t sunt de nenorocitI
Alerg#nd dup& pl&cerea unei vestite ntreceri de gladiatori, am
a*uns de pl#ns n starea n care m& vezi. <up& cum oarte ine
'tii, m& dusesem n 4acedonia pentru un nego$ oarte m&nos.
<up& nou& luni, pe c#nd m& ntorceam cu un c#'tig gras,
do#ndit prin trudapemea,
+arissa1, apuc#nd-o cu pu$in
un drum nainte
mai scurt de m&
ca s& a a*unge
duc la la
spectacolul acela, deodat&, ntr-o v#lcea ngust& 'i neumlat&
am ost atacat de ni'te t#lari oarte pr&dalnici 'i numai cu
pre$ul a tot ce aveam reu'ii s& scap tea&r din m#inile lor. Astel,
a*uns n cea mai groaznic& lips&, tr&sei la o *up#neas& numit&
4eroe, cam &tr#ioar& dar cu lipici. i ar&tai pricina ndelungatei
mele c&l&torii, ngri*orarea de care eram cuprins la ntoarcerea
acas&, 'i cum usesem *euit ziua-n amiaza mare. !e c#nd,
nenorocitul de mine, i povesteam tot ce-mi mai aduceam
aminte, ea, ncep#nd s&-mi arate c#t mai mult& un&voin$&, m&
conduse mai nt#i la o cin& minunat&, &r& plat&, 'i dup& aceea,
cuprins& de o m#nc&rime amoroas&, ciar n patul ei. <up& ce
petrecui cu ea o singur& noapte, nemernicul de mine m& sim$ii
de"nitiv roit de aceast& cium& &tr#n&. i d&dui 'i $oalele de pe
mine, pe care genero'ii t#lari mi le l&saser& ca s& m& acop&r,
'i ciar mica simrie pe care o c#'tigam c&r#nd saci, "indc&
eram nc& destul de voinic, p#n& c#nd, n s#r'it, aceast& un&
so$ie 'i reaua mea soart& m& aduser& n starea n care m-ai
v&zut pu$in mai nainte.D
L&uI i r&spunsei eu, cu drept cuv#nt meri$i s& nduri tot ce-i
mai groaznic n lume, dac& totu'i e%ist& ceva mai groaznic dec#t
1
1raş în 7esalia, situat pe fluviul 'eneu. 'asiunea romanilor pentru luptele cu gladiatori i-a molipsit şi pe
greci.
9
ultima ta isprav&, tu care ai preerat pl&cerile iuirii 'i pe o t#r&
&tr#n&, c&minului 'i copiilor t&iID ?stI ?stID mi zise el,
duc#ndu-'i ar&t&torul la gur&, 'i, uit#ndu-se n*ur nlemnit de
spaim& spre a vedea dac& poate vori n siguran$&, spuse > o
emeie cu puteri supraomene'ti. ii cu &gare de seam& s& nu
te atingi de ea, ca s& nu-$i atragi vreo nepl&cere prin vore
nes&uite.D ?eriosG zisei eu. <ar la urma-urmei ce el de emeie
e aceast& care
gicitoare, puternic&
poate st&p#n&
s& cooarede olta
anGDcerului,
> o s&vr&*itoare 'i o
$ie p&m#ntul
sp#nzurat n v&zdu, s& ncremeneasc& apele, s& topeasc&
mun$ii, s& ceme suetele mor$ilor din iad, s& cooare zeii pe
p&m#nt, s& ntunece astrele, s& lumineze ciar 'i 8artarulID
8e rog, te rog, i spusei eu, cooar& aceast& cortin& tragic&,
str#nge aceast& perdea de teatru, 'i vore'te n grai oi'nuitID 1
>'ti dispus s& ascul$i una, dou&, o sut& de minuni &cute de eaG
A ace nu numai pe locuitorii acestui $inut s-o iueasc& la
neunie, darciar
>tiopii2 sau ciar pe
'i pe indieni,F sau
antipozi suntpopoarele
lucruri dedinnimic
cele dou&
pentru
me'te'ugul s&u, ni'te iete eacuri. <ar ascult& ce-a &cut ea
su ocii mai multor martori. !e un iovnic al ei, pentru c&-i
usese in"del, cu o singur& vor& l-a transormat n castor
s&latic. Cum acest animal, atunci c#nd se teme s& nu "e prins,
scap& de urm&ritorii s&i t&indu-'i podoaele &r&$iei 3, ea voi s&
ai& 'i el aceea'i soart&, pentru c& iuise pe alta. !e un
c#rciumar vecin, prin urmare un concurent al ei, l prescim& n
roasc& &tr#nul locuie'te 'i ast&zi ntr-unul din utoaiele sale
de vin, cuundat n dro*die, de unde, prin politicoase or&c&ieli,
ceam& cu glas r&gu'it pe mu'teriii lui de alt&dat&. A urmat la
r#nd un avocat, care p&l&vr&gise mpotriva eiJ l-a prescimat n
erec, 'i ast&zi el pledeaz& su ereceasca lui n&$i'are.
Alt&dat&, pe so$ia ns&rcinat& a unui amant al ei, pentru c&,
nenorocita, rostise, n &taie de *oc, c#teva cuvinte de ocar& la
adresa ei, i-a ncuiat p#ntecele 'i, nt#rziindu-i rodul, a
1

se!dică8 'ărăseşte
ridica de acest 5a
sub pământ. tonînceputul
tragic, încetează
piesei o de a glumi.
coborau şi la)Însfârşit
teatrul roman cortina nu se cobora ca la noi, ea
o ridicau.*
2
1rientală şi 1ccidentală. !nticii denumeau 3tiopia nu numai regiunea situată la sud de 3gipt şi
corespunzând aproimativ 3tiopiei actuale, ci şi ţinuturile care se întindeau de-a lungul !fricii &entrale
până la 9iger şi ocean.
F
&ei vec%i, fără să cunoască sfericitatea pământului, îl credeau împărţit în două emisfere plane8 una
septentrională şi alta meridională. &ei care locuiau una din aceste emisfere erau numiţi anti%tones )antipozi*,
adică cu picioarele spre picioarele celorlalţi, în raport cu aceia care locuiau cealaltă emisferă.
3
7radiţie larg răspândită în antic%itate, consemnată şi de naturalistul 'liniu (Istoria naturală, VIII,/:*.
10
condamnat-o la o sarcin& ve'nic&. <up& socoteala tuturor, sunt
opt ani de c#nd s&r&cu$a 'i poart& povara, cu urta a'a de
umat&, ca 'i cum ar " gata s& nasc& un eleant 1. n cele din
urm&, din cauza r&ului ce &cuse acestei emei 'i multor altora,
indignarea a devenit o'teasc& lumea a ot&r#t s-o
pedepseasc& oarte aspru, omor#nd-o cu pietre. >a ns&
z&d&rnici acest plan prin puterea vr&*ilor ei. =i dup& cum
2
aimoasa 4edeea
nimicit toat& , o$in#nd
amilia derege,
&tr#nului la Creon o singur&
pe ata zi el
lui 'i pe densu'i,
r&gaz,na
&c&rile care ie'eau dintr-o coroan&, tot a'a 4eroe, &c#nd ni'te
armece lugure deasupra unei gropi (cum mi-a povestit, nu
demult, ntr-o zi c#nd era eat&), i-a z&vor#t pe to$i n casele lor
printr-o tainic& putere care nr#nge ciar voin$a zeilor. Astel,
timp de dou& zile ntregi, ei n-au reu'it s& sarme ncuietorile,
nici s& sparg& u'ile, ce s& mai spun, nici ciar s& str&pung&
pere$ii. n cele din urm&, nclin#ndu-se n a$a soartei, to$i
strigar&
atinge de ntr-un
ea, 'iglas, *ur#nd
c&-i vor n cipul
da a*utor 'i ocel
vormai solemn
salva, c&cineva
dac& nu se vor
ar
avea g#nduri rele. Cu aceste condi$iuni, ea se l&s& nduplecat&
'i iert& cetatea. <ar pe acela care a$#$ase mul$imea mpotriva
ei, l transport& n puterea nop$ii, cu cas& cu tot, a'a ncuiat&
cum era, adic& cu ziduri, cu &t&tura cur$ii, ciar 'i cu toate
temeliile, la o sut& de mile de acolo, ntr-o cetate a'ezat& pe
v#rul unui munte r#pos 'i cu totul lipsit de ap&. =i cum casele
locuitorilor erau lipite una de alta 'i nu mai era loc pentru noul
musa"r, ea i azv#rli casa dincolo de poarta ora'ului 'i plec&.D
Ciudate 'i groaznice lucruri mi poveste'ti tu, dragul meu,
?ocrate. Acum ns&, eu sunt oarte ngri*orat, a mai mult,
nsp&im#ntat  de parc& mi-ai " n"pt n inim& nu o $epu'& ci un
v#r de suli$&  ca nu cumva aa aceea, cu a*utorul vreunei
puteri dr&ce'ti, s& ae ce-am vorit noi acum. <e asta zic s& ne
ducem mai repede la culcare 'i, nainte de rev&rsatul zorilor,
dup& ce somnul ne va " alungat ooseala, s& ugim de aici c#t
mai departe cu putin$&.D
!e c#nd l ndemnam astel, unul meu ?ocrate, iruit de
ooseala zilei 'i de vinul de care se dezoi'nuise, adormise pe
1
(estaţia femelei elefantului durează // de luni şi nu doi ani, cum susţine !rtistotel sau zece ani, potrivit
credinţelor populare.
2
!luzie la una din vră$itoreştile isprăvi ale Medeei. +iindcă bărbatul ei, 6ason, luase în căsătorie pe fiica lui
&reon, regele &orintului, ea se răzbună trimiţând rivalei sale în dar de nuntă o coroană făcută din materiale
inflamabile, care aprinseră dintr-o dată palatul regelui şi provocară un incendiu distrugător.
11
nesim$ite 'i sor&ia stra'nic. >u ns&, dup& ce ncisei u'a, dup&
ce n$epenii ine z&voarele 'i-mi a'ezai 'i patul s&r&c&cios ciar
n dreptul u'ii, ca o aricad&, m& aruncai n el. +a nceput, de
ric&, am r&mas treaz c#tva timp 'i numai dup& miezul nop$ii am
ncis pu$in ocii.
8ocmai a$ipisem c#nd, deodat&, cu o lovitur& prea
zgomotoas& ca s& po$i crede c& m& c&lcau o$ii, u'a se
descise, sau, mai
$#$#nile useser& degra&,nuntregime
s&r#mate aruncat& 'ilasmulse
p&m#nt,
dedup& ce lor.
la locul
!&tucul meu, de altel oarte scund, 'ciop de un picior 'i
putred, se r&sturn& su n&prasnica izitur& 'i, c&z#nd peste
mine, care usesem dat peste cap 'i aruncat pe pardoseal&, m&
acoperi n ntregime, a'a c& nu mai vedeam nimic de dedesut.
Atunci am n$eles eu c& unele sentimente produc, n mod "resc,
eecte cu totul opuse. C&ci, dup& cum v&rs&m adesea lacrimi de
ucurie, tot a'a, n mi*locul spaimei e%treme de care eram
cuprins,
Aristomene nucemi-am putut st&p#ni
eram, prescimat r#sul,
ntr-o v&z#ndu-m&,
roasc& din
$estoas&. !e
c#nd a'teptam, t&v&lit n murd&rie 'i acoperit n ntregime de
n&stru'nicul meu pat, 'i m& uitam cu coada ociului s&
deslu'esc ce se mai nt#mpl&, v&d intr#nd dou& emei mai n
v#rst&. @na $inea n m#n& o lamp& aprins&, cealalt& un urete 'i
o saie scoas& din teac&. Astel narmate, ele se a'ezar& n
prea*ma lui ?ocrate, care dormea lini'tit.
Aceea care $inea saia zise ?or& !antia, acesta e scumpul
>ndmion1, iuitul meu Catamitus 2 care, ziua 'i noaptea, 'i-a
&tut *oc de rageda mea tinere$e, acela care, dispre$uindu-mi
dragostea, nu numai c&-mi scoate nume r&u cu vorele lui
*ignitoare, dar ciar se preg&te'te s& ug&. =i eu, "re'te, n'elat&
'i p&r&sit& de acest viclean @lise, va treui s& pl#ng, ca o nou&
Calipso, ntr-o ve'nic& singur&tateID Apoi, ntinz#nd m#na
dreapt& 'i ar&t#ndu-m& pe mine surorii sale !antia, zise =i
inevoitorul pov&$uitor al lui, acest Aristomene care-l ndeamn&
s& ug&, care acum este la doi pa'i de moarte, culcat su patul
lui, de unde prive'te toate acestea, 'i ncipuie c& m& va ace
de ocar& &r& s& "e pedepsitG 4ai t#rziuE a nu, ndat&, ciar n
1
7ânărul şi c%ipeşul vânător pe care ;iana, în tăcerea nopţii, îl vizita pe muntele 5atmus, sărutându-l în
timpul somnului.
2
+orma latinească, obţinută prin intermediul etruscului catamite, a numelui lui (an<mede, frumosul
prinţişor troian, răpit de =eus care l-a făcut pa%arnic al zeilor.
12
clipa asta l voi ace s& se c&iasc& de at*ocurile de ieri 'i de
curiozitatea lui de-acum.D
Auzind aceste cuvinte, o sudoare rece m& trecu 'i, nenorocitul
de mine, ui apucat de o tremur&tur& at#t de puternic& din toate
m&dularele, nc#t nsu'i patul, ridicat 'i cl&tinat cu putere, s&lta
&r& ast#mp&r n spinarea mea. <ar l#nda !antia r&spunse
Atunci, sora mea, de ce nu-l s#'iem mai nt#i pe acesta, ca
1
acantele
l *ug&nimGD, sau,
Bu,leg#ndu-l ine de
zise 4eroe m#iniceea
"indc& 'i dece
picioare,
v&zusem de m&
ce nu-
&cuse s& n$eleg c& despre ea usese vora n tot ce-mi
povestise ?ocrate. Bu, cel pu$in &stuia s&-i l&s&m via$a, ca s&
acopere el cu o m#n& de p&m#nt trupul acestui mizerail.D 2
Apoi, sucind la dreapta capul lui ?ocrate, i n"pse n partea
st#ng& a grumazului toat& saia, p#n& la m#ner 'i, n momentul
c#nd s#ngele ncepuse s& $#'neasc&, ea apropie un urdu, 'i
l&s& s& curg& s#ngele cu at#ta &gare de seam&, nc#t nu se
pierdu
desigur,nicio
ca pic&tur&. 8oatenimic
s& nu uite astea din
le-am v&zut
ritul cu ocii mei.
sacri"ciului F =i
, prea
sim$itoarea 4eroe 'i introduse ad#nc m#na dreapt& prin ran&,
p#n&-n undul m&runtaielor lui 'i, scormonind prin ele, trase
aar& inima nenorocitului meu prieten. !rin rana de la g#tul lui,
unde saia repezit& cu putere i &cuse o t&ietur& ad#nc&, el
scotea un orc&it, sau, mai degra&, un 'uierat n&u'it, 'i aerul
pe care-l d&dea aar& din pl&m#ni &cea s&-i cl&uceasc&
s#ngele pe marginile r&nii. !antia, astup#nd cu uretele
aceast& ran& larg descis&, zise 8u, urete care te-ai n&scut n
mare, ere'te-te de a trece printr-un r#u.D <up& terminarea
acestei opera$ii, ele d&dur& la o parte patul care c&zuse peste
mine, 'i a'ezate cu picioarele cr&c&nate deasupra orazului
meu, 'i golir& &'ica udului, sc&ld#ndu-m& pe ntrecute, p#n&
ce m& necar& n z&m&l&ul lor, ngrozitor de puturos.
Aia trecur& pragul 'i u'ile se ridicar& neatinse, relu#ndu-'i
locul de mai-nainte, $#$#nile se a'ezar& n alamalele lor,
canaturile revenir& la drugii pu'i de-a curmezi'ul u'ii, z&voarele
alergar& s& se a'eze la locul lor. <ar eu, n starea n care eram
atunci, aruncat la p&m#nt, aia respir#nd, gol 'i nge$at de rig,
1
3le sfâşiaseră pe 'enteu, rege al 7ebei, pentru că dispreţuise cultul lui >acc%us.
2
3 un rest de milă din partea Meroei, pentru sufletul nenorocitului Socrate, care ar fi rămas rătăcitor pe
malurile &ocitului, fără să-l poată trece, dacă trupul său n-ar fi fost îngropat.
F
5a $ertfele romanilor, carnea animalelor în$ung%iate era separată de măruntaiele )ficatul, plămânii şi
inima* care erau eaminate de %aruspici.
13
*ilav de urin& ca un copil de cur#nd ie'it din p#ntecele m&ic&-si,
sau mai degra& pe *um&tate mort, dar supravie$uindu-mi mie
nsumi, eram ca un strigoi, sau cel pu$in asemenea unui
condamnat care nu mai a'teapt& dec#t crucea gata preg&tit&. 1
Ce se va alege din mine, mi zicem eu, c#nd m#ine diminea$&
lumea va vedea pe prietenul meu cu g#tul t&iatG C#nd le voi
spune cum a ost, cine va crede c&, n vorele mele, se poate
g&si cea
a*utor, maiun
dac& mic&
omurm& de zdrav&n
at#t de adev&rG ca
Cel pu$in
tine n-a ai " putut
ost s& s&
n stare ceri
$in& piept unei muieriI ?u ocii t&i e ucis un om 'i tu taci citicI
<ar de ce n-ai ost omor#t 'i tu, ntr-un astel de atacG <e ce
s&latica cruzime nu s-a atins de cel care v&zuse crima, "e
numai ca s& dispar& orice martorG A'adar, "indc& ai sc&pat de
moarte, du-te acum 'i te nt#lne'te cu prietenul t&uID
!e c#nd eram ad#ncit n toate aceste g#nduri, noaptea l&sa
cale lier& zilei. <e aceea, mi se p&ru c& cel mai un lucru ce
aveam de &cut
s-o pornesc era s&
la drum, cuug pe c&
toate ascuns, nainte
treuia de ivirea
s& umlu zorilor,mi
pe diuite. 'i
luai pu$inul aga*, sloozii z&voarele, v#r#i ceia n roasc&. <ar
unele 'i credincioasele u'i, care ie'iser& singure din $#$#nile lor
n timpul nop$ii, se desciser& atunci numai cu mare z&av& 'i
cu cea mai mare greutate, dup& ce-am r&sucit ceia de sute de
ori.
ncepui s& strig >i, n-auzi tuG @nde e'tiG <escide poarta
anului c& vreau s& plec nainte de-a se lumina de ziu&.D
!ortarul, care dormea pe *os n dosul por$ii de la intrare,
r&spunse pe *um&tate adormit
CumG 8u, acela care vrei s& porne'ti noaptea la drum, nu 'tii
c& drumurile sunt #ntuite de t#lariG >i, dar dac&, pe c#t se
pare, ai pe con'tiin$& vreo crim& 'i $ii cu orice pre$ s& mori, eu n-
am un cap de ostan 2 'i n-am ce s& mor de dragul t&u.D <ar
se ace ziu& numaidec#t, zisei eu, 'i n aar& de asta, unui
drume$ at#t de s&rac ca mine ce-ar putea s&-i ia t#lariiG Mare
tu nu 'tii, nerodule, c& un om gol-golu$ nu mai poate " despuiat
nici de zece mae'tri de lupt&ID +a acestea, paznicul, ntorc#ndu-
se alene pe partea cealalt&, r&spunse pe *um&tate adormit <ar
de unde 'tiu eu dac& nu vrei s& te salvezi prin ug&, dup& ce-ai
1
&onform legislaţiei imperiale, numai sclavii şi oamenii de rând erau sortiţi crucificării. !ristomene nu
făcea aşadar parte din tagma privilegiaţilor, scutiţi de pedepse $osnice şi umilitoare.
2
!dică un cap fără creier, bostanul fiind gol pe dinăuntru.
14
t&iat g#tul tovar&'ului t&u de drum, cu care ai venit aici
asear&GD
n clipa aceea mi s-a p&rut c& p&m#ntul se despic& naintea
mea 'i c& v&d ad#ncurile 8artarului 'i pe &m#ndul dul&u
Cerer, gata s& m& ngit& cu l&comie. <e-aia atunci am
n$eles eu c& nu de mil& pentru mine una 4eroe mi cru$ase
g#tul, ci c&, n cruzimea ei, m& destinase r&stignirii. ntorc#ndu-
m& n granice.
mor$i odaie, ncepui s& cizuiesc,
<ar ?oarta c&ut#nd
nu-mi oerea alt s& au de
mi*loc putin$a unei
sinucidere
n aar& de s&r&c&ciosul meu pat. !atule drag, prea scump
inimii mele, i strigai eu, tu care ai ndurat at#tea nenorociri
mpreun& cu mine, care 'tii tot ce s-a nt#mplat 'i ai ost martor
al scenelor din ultima noapte, singurul pe care, n&p&stuit cum
m& g&sesc, a' putea s& te cem ca martor al nevinov&$iei mele,
procur&-mi tu mi*locul m#ntuitor, "indc& vreau s& a*ung n /nern
c#t mai cur#nd.D ?pun#nd aceste cuvinte ncep s& desac
1
r#ngia cu care era n*geat patul
capetele ei de o mic& grind& care, a'ezat& 'i, "%#nd ine unul
su ereastr&, din
ie'ea
mult n aar& ntr-o parte, cu cel&lalt cap&t ac un nod zdrav&nJ
apoi, pentru a c&dea mai de sus, m& urc n pat 'i-mi v#r capul n
la$. <ar, pe c#nd mpingeam cu piciorul patul care m& sus$inea,
pentru ca prin greutatea trupului meu la$ul s& se str#ng& n *urul
g#tului 'i s&-mi reteze respira$ia, r#ngia, care pesemne era
putred& 'i vece, se rupse deodat&. C&z#nd de la n&l$ime, m&
pr&v&lesc peste ?ocrate, care era culcat n patul de al&turi, 'i
am#ndoi ne rostogolim pe *os.
Ciar n momentul acela, paznicul anului intr& pe
nea'teptate strig#nd din toate puterile <ar unde e'ti tu, acela,
care erai a'a de gr&it s& pleci cu noaptea-n cap 'i care acum
sor&i n a'ternutGD
+a aceste cuvinte, ?ocrate, nu 'tiu dac& din cauza c&derii
noastre sau a strig&telor asurzitoare ale paznicului, se de'tept&,
'i s&ri cel dint#i n picioare. <a, zise el, c&l&torii au dreptate s&
lesteme pe to$i ace'ti angiiI @ite, neor&zatul &sta, intr#nd
aici &r& nicio s"al&, desigur cu g#ndul de a ura ceva, prin
groaznicele lui strig&te m-a trezit din somnul ad#nc, pe mine,
care eram at#t de oosit.D
Atunci eu m& ridicai vesel 'i, cu toat& graa, cuprins de o
1
3ra un soi de pat de campanie. &adrul lui era înfăşurat cu frâng%ii sau cu c%ingi de pânză peste care se
punea salteaua.
15
ericire la care nu m& a'teptam, strigai !reaunule paznic, iat&
pe tovar&'ul meu, pe ratele meu, pe acela pe care azi-noapte,
n e$ia ta, m& nvinuiai pe nedrept c&-l omor#semD. ?pun#nd
aceste cuvinte, l str#ngeam n ra$e pe ?ocrate, 'i-l s&rutam cu
toat& dragostea. <ar el, izit de mirosul licidului resping&tor cu
care strigoaicele1 m& udaser&, m& mr#nci cu asprime. ugi,
mi strig& el, ugi c& pu$i ca latrina cea mai puturoas&ID =i
r#z#nd, ncepu s& n
*alnica ncurc&tur& m&care
ntree cine m&
m& aam, parumase
aruncai astel. no
la nt#mplare
glum& neroad& 'i, a&t#nd din nou aten$ia lui spre alt suiect, i
pusei m#na pe um&r spun#nd ?& mergem, c& e o nc#ntare s&
pornim la drum dis-de-diminea$&N.
mi iau occelu$a, pl&tesc angiului pre$ul dormitului 'i iat&-ne
la drum.
&cusem o un& ucat& de drum 'i soarele, care r&s&rise, 'i
rev&rsa lumina peste lucruri 'i "in$e. >u m& uitam cu mult&
luare-aminte
v&zusem c& i'isengri*orare
n"psese la g#tulBeunule,
saia. tovar&'ului mi
meu, la locul unde
spuneam eu,
ame$it desigur de prea mult& &utur&, ai adormit 'i ai visat cele
mai ciudate lucruri. /at&-l pe ?ocrarte n-are nicio zg#rietur&, e
s&n&tos, e tea&r. @nde e ranaG @nde e ureteleG ntr-un cuv#nt,
rana aceea a'a de ad#nc&, din care $#'nea at#ta s#ngeGD Apoi,
adres#ndu-m& lui <a, i spun eu, doctorii serio'i au toat&
dreptatea c#nd sus$in c& cei gitui$i de m#ncare 'i de &utur&
viseaz& groz&vii 'i pr&p&stii. 2 /ac& eu, pentru c& asear& n-am
prea $inut cont de paare, am avut o noapte ngrozitoare, care
mi-a dat vedenii prevestitoare de nenorociri 'i at#t de
n"or&toare, nc#t 'i acum m& socot stropit cu s#nge omenesc 'i
p#ng&rit de crim&.D M, dar tu nu e'ti plin de s#nge, mi zise
?ocrate z#mind, tu e'ti sc&ldat n urin&I Cu toate acestea, 'i eu
am visat n noaptea asta c& mi se t&ia capul. Am sim$it o durere
cumplit& la grumaz 'i mi s-a p&rut c& mi se smulgea inima. =i
acum respir greu, genuncii mi tremur&, m& clatin c#nd umlu
'i a' dori s& m&n#nc ceva, ca s& mai prind putereD.
/at&, i spun eu, masa e gata.D =i, zic#nd acestea, mi scot
traista de pe um&r 'i-i oer n gra& p#ine 'i r#nz&. ?& ne
1
În srcinal Lamiae ? $umătate femei şi $umătate păsări ? care ademeneau copiii şi îi omorau, sugându-le
sângele ca vampirii.
2
!ceeaşi constatare o face &icero într-o lucrare a sa despre arta de a prezice viitorul, reluând eplicaţia dată
de către 'laton acestui fapt în Republica )6@, p. AB*.
16
a'ez&m su platanul &staD, zic eu.
<up& ce ne a'ezar&m, ncepui s& m&n#nc 'i eu din acelea'i
merinde. =i privindu-l cum nuleca lacom, deodat& l v&zui
devenind palid ca meri'orul 'i le'in#nd. n s#r'it, pielea
ora*ilor lui nu mai avea nici urm& de via$&, iar a$a i era at#t de
scimonosit&, nc#t n spaima mea, crez#nd c& v&d din nou
uriile acelea din noaptea trecut&, prima uc&$ic& de p#ine pe
care o luasem
g#tle*ului, &r& n
s&gur&, de'i oarte
mai poat& coormic&, mi se>iopri
nici urca. n mi*locul
ine, tocmai
num&rul mic de trec&tori &cea s&-mi creasc& spaima la culme. 1
C&ci cine-ar " crezut c& dintre doi tovar&'i de drum, unul a ost
ucis &r& ca cel&lalt s& "e vinovatG
<ar ?ocrate, care m#ncase destul& p#ine 'i ngi$ise cu
l&comie o un& parte din gustoasa r#nz&, u apucat de-o sete
grozav&. Bu departe de r&d&cinile platanului su care ne aam,
un r#u lini'tit 'i calm, ca un ele'teu netulurat, curgea domol,
cu
eu,apa
ealui
dinargintie
apa astasau limpede
pur& cum 'i
ca laptele e cristalul. Ascult&,
potole'te-$i seteaD.i>lspun
se
ridic&, porni spre r#u 'i, c&ut#nd o clip& un loc potrivit pe mal,
se l&s& pe genunci 'i se aplec&, arz#nd de ner&dare s&-'i
apropie gura de ap&. <ar nc& nu atinsese ine cu v#rul uzelor
supraa$a apei, c#nd v&zui desciz#ndu-i-se la g#t o ran&
pround&, 'i din ea ie'ind deodat&, cu pu$ine pic&turi de s#nge,
uretele acela cu care usese astupat&. 2 n s#r'it, trupul lui
nensue$it era gata s& cad&-n ap&, dac& eu, apuc#ndu-l de un
picior, nu l-a' " tras la mal, cu destul& greutate. Acolo, *elind pe
s&rmanul meu tovar&' at#t c#t permitea mpre*urarea, l
ngropai l#ng& r#u, ntr-un p&m#nt nisipos, care avea s&-i "e
locuin$a de veci. Apoi, tremur#nd tot 'i din cale-aar& de
nelini'tit, am ugit departe, n pustiet&$i neumlate, 'i, ca 'i cum
a' " ost vinovat de uciderea unui om, p&r&sindu-mi patria 'i
c&minul, m-am e%ilat de un&voie, 'i acum locuiesc n >tolia,
unde m-am rec&s&torit.
/at& ce ne-a povestit Aristomene. <ar tovar&'ul s&u, care de
la nceput reuzase cu nd&r&tnicie s& dea crezare spuselor lui,
zise
 > cu neputin$& s& credem o astel de povesteJ nimic mai
1
Caritatea trecătorilor micşora şansa lui !ristomene de a avea martori oculari care să-l dezvinovăţească de
crimă.
2
;escântecul rostit de 'ant%ia în apariţia ei de la %an îşi face efectul magic.
17
&r& noim& dec#t minciuna astaI Apoi, ntorc#ndu-se spre mine
ad&ug&
 <ar dumneata, care dup& n&$i'are 'i maniere pari a " un
om de seam&, dai ascultare la astel de pove'tiG
 >u cred c& nimic nu e imposiil, n lumea asta, 'i c&
muritorii au parte de tot ce le-a ot&r#t destinul "indc& 'i mie,
'i $ie, 'i tuturor oamenilor ni se nt#mpl& multe lucruri ciudate 'i
aproape
acela nu ne"re'ti, pe n
le-ar crede. care, dac&
ce m& le-am povesti
prive'te, unui ne'tiutor,
&r& 'ov&ial&, eu l cred
pe prietenul t&u 'i-i mul$umesc oarte mult c& ne-a distrat cu
vesela 'i pl&cuta lui poveste 'i c&, n s#r'it, am sc&pat de un
drum lung 'i anevoios &r& ooseal& 'i &r& plictiseal&. !#n& 'i
calul meu treuie s& "e mul$umit de acest mare noroc, "indc&,
&r& s&-l " oosit, am a*uns la poarta ora'ului, purtat nu pe
spinarea lui, ci de urecile mele.
Aici se termin& conversa$ia 'i drumul nostru mpreun&, c&ci
cei doi tovar&'i o luar& la st#nga, c&tre o c&su$& de $ar& din
apropiere.
>u ns& m& oprii la primul an pe care-l nt#lnii n drum 'i
ntreai n gra& pe angi$&, o emeie &tr#n&
 Mra'ul Hpata, &sta eG
>a ncuviin$&, d#nd din cap.
 Bu cumva cunoa'te$i pe un oarecare 4ilo, unul dintre
cet&$enii de runte ai ora'uluiG
 !e drept se nume'te c&petenie, c&ci locuie'te dincolo de
incinta ora'ului 'i de zidul cet&$ii 1I r&spunse ea r#z#nd de-a
inelea.
 +&s#nd la o parte gluma, zisei eu, spune-mi te rog, un&
m&tu'ic&, ce el de om e 'i unde st&G
 Kezi colo, &t departe, urm& ea, erestrele acelea care
privesc spre ora' 'i u'a care n cealalt& parte r&spunde-n
ulicioar&G Acolo st& 4ilo &sta, omul t&u. > plin de ani 'i putred
de ogat, dar e un tic&los, un zg#rcit &r& perece 'i un
c&rp&nos cum nu s-a mai v&zut. Ce s&-$i mai spunG 4ereu d& cu
cam&t&, mprumut& pe aur 'i argint, cu o do#nd& ngrozitor de
mare. Bumai cu g#ndul la anii lui st& tot timpul ncis n
cocioaa sa mpreun& cu o so$ie, potrivit& tovar&'& a acestui
nenorocit avar. Bu $ine dec#t o singur& slu*nicu$& 'i uml&
1
În tet e pomerum, spaţiu gol situat înlăuntrul şi în afara zidurilor oraşului, loc sfinţit unde nu era permis
să clădeşti.
18
ntotdeauna mr&cat ca un cer'etor.
+a cuvintele acestea, am izucnit ntr-un oot de r#s.
 C#t& un&tate, mi-am zis eu, 'i ce dovad& de prevedere din
partea iuitului meu <emeas, s& m& recomande unui astel de
om, n c&l&toria mea, n casa c&ruia s& nu m& tem nici de umul
din vatr&, nici de mirosul de riptur&I Korind astel, mi
continuai drumul 'i a*ung#nd la intrarea casei, ncepui s& strig 'i
s& at n u'a care era z&vor#t& cu n&de*de. n s#r'it, se ivi o
eti'can&.
 >i, zise ea, tu care a$i at#t de tare-n u'&, pe ce amanet
vrei s& "i mprumutatG ?& "i tu, oare, singurul dintre oameni
care s& nu " aat c& noi nu primim alt amanet dec#t aur 'i
argintG
 @reaz&-mi mai ine un-venit prietene'te 'i spune-mi mai
cur#nd dac& st&p#nul t&u e acas&I
 <a, zise ea, dar ce rost are ntrearea astaG

 i4&
aduc
ducos&-l
scrisoare de lazise
n'tiin$ez, <emeas din Corint.
ea. !#n& atunci, a'teapt&-m&
aici. ?pun#nd acestea, erec& din nou u'a cu z&vorul 'i intr&
repede n cas&. ntorc#ndu-se nu dup& mult timp, mi descise,
spun#ndu-mi c& st&p#nul s&u m& a'teapt&. M urmai 'i-l g&sii
culcat pe un pat oarte mic. 8ocmai se preg&tea s& nceap& s&
m&n#nce. ?o$ia se a'ezase la picioarele lui 1. Ar&t#ndu-mi masa
ntins&, dar pe care nu era nimic, mi zise
 /at& ospitalitatea ce-$i pot oeriI
 oarte mul$umescI i spun eu, pred#ndu-i numaidec#t
scrisoarea de la <emeas. Citind-o repede, el zise
 ?unt recunosc&tor iuitului <emeas c& mi-a trimis un
musa"r at#t de distinsI n acela'i timp porunci so$iei s& se ridice
'i m& poti s& stau n locul ei. Cum eu, din un&-cuviin$&,
'ov&iam s& ac acest lucru, el m& apuc& 'i m& trase cu putere
de pulpana mantalei
 =ezi colo, mi spuse el, c& de rica o$ilor n-avem niciun
scaun 'i nu ne putem procura moil&.
>u m-am supus, 'i el continu&
 <up& alnica 'i deoseita n&$i'are ce ai, mi zise el, dup&
aceast& s"al& cu totul eciorelnic&, cu drept cuv#nt a' &nui c&
e'ti de neam mare. <e altel, 'i <emeas mi spune acela'i lucru
1
+emeile din (recia antică nu serveau masa împreună cu soţii lor. ;ar când mâncau uneori cu soţii lor, ele
erau aşezate la picioarele acestora.
19
n scrisoarea lui. <e aceea, te rog, nu dispre$ui mica 'i
s&r&c&cioasa mea locuin$&. Kei avea odaia asta, de al&turi, iat-oI
> o nc&pere oarte rumoas&. ?imte-te ine n mi*locul nostru.
!rin cinstea ce vei ace c&su$ei mele 'i ea va deveni mai
vrednic& de luat n seam&, 'i tu vei do#ndi o adev&rat&
celeritate, dac&, mul$umindu-te cu acest modest c&min, vei
c&uta s& urmezi unele e%emple ale vestitului 8eseu 1 (al c&rui
nume-l poart&
ospitalitate tat&l Hecale
a &tr#nei t&u), care
2 n-acem#nd
. Apoi, dispre$uit s&r&c&cioasa
pe mica slu*nic&,
i porunci
 otis, i zise el, ia pu$inul aga* al oaspetelui nostru 'i pune-
l cu toat& gri*a n odaia vecin&. <e asemenea, adu repede din
c&mar& untdelemn de uns, 'ervete de 'ters 'i tot ce mai treuie
'i condu-l pe musa"rul meu la cea mai apropiat& aie, "indc&
treuie s& "e oosit dup& o oarte lung& 'i grea c&l&torie.
<in aceste cuvinte mi-am &cut o limpede p&rere despre elul
'i
lui,zg#rcenia
i spun lui 4ilo, 'i, voind s&-mi atrag mai mult un&voin$a
 B-am nevoie de nimic din toate acestea, c& la drum iau cu
mine totdeauna lucrurile de care am nevoie, iar n ce prive'te
aia, o voi g&si singur. Cel mai important lucru pentru mine e
calul meu, care m-a purtat voinice'te p#n& aici. Oine, otis,
m&run$i'ul &sta 'i cump&r&-i #n 'i orzI
+ucrul "ind &cut 'i aga*ul meu o dat& depus n camer&,
duc#ndu-m& la aie mi ndrept pa'ii spre pia$a de alimente, ca
s& ngri*esc mai nt#i de ceva de-ale gurii pentru cina noastr&.
K&zui acolo ni'te pe'ti minuna$i, care erau de v#nzare. Am
ntreat c#t cost& 'i, dup& ce m-am tocmit, am cump&rat cu
dou&zeci de dinari ceea ce voia s& mi se v#nd& cu o sut&.
8ocmai c#nd plecam din pia$&, se lu& dup& mine un oarecare
!tias, care-mi usese coleg de 'coal& la Atena din Atica.
Pecunosc#ndu-m& numai dup& oarecare 'ov&ial&, mi s&ri de g#t
cu dragoste, m& mr&$i'& 'i m& s&rut& din toat& inima,
spun#ndu-mi
 <ragul meu +ucius, z&u, e un veac de c#nd nu ne-am v&zut
1
+iul lui 3geu şi tatăl lui 0ipolit. 'rintre faptele sale eroice se numără şi uciderea Minotaurului adăpostit în
labirintul cretan, scutindu-şi astfel cetatea de plata omenescului tribut datorat regelui Minos. ! domnit la
!tena după moartea lui 3geu.
2
;eşi foarte săracă, l-a adăpostit în coliba ei pe 7eseu în noaptea care a precedat vânătoarea taurului din
Marat%on. (ăsind-o moartă la întoarcerea lui victorioasă, eroul a înălţat în amintirea 0ecalei un sanctuar lui
=eus.
20
'i de c#nd l-am p&r&sit pe proesorul nostru Cltius. <ar care e
pricina c&l&toriei taleG
 Ai s-o ai m#ine, r&spunsei eu. <ar ce-i n&$i'area asta a
taG ?unt ericit c& $i-ai a*uns $inta, v&d c& ai lictori, asce 'i por$i
o mr&c&minte aidoma cu a unui magistrat.1
 4& ndeletnicesc cu aprovizionarea cet&$ii, zise el, 'i am
unc$ia de edil2. <ac& dore'ti s& cumperi ceva un de m#ncare,
$i istau la dispozi$ieI
mul$umii, pentru c& tocmai mi cump&rasem destul pe'te
pentru cin&.
!tias, ns&, z&rind co'ule$ul meu, ncepu s& scormoneasc&
pe'tii din el, ca s&-i priveasc& mai ine.
 C#t ai dat pe gunoiul &staG
 Aia i-am scos de la un pescar cu dou&zeci de dinariI
C#nd auzi aceste cuvinte, el m& lu& repede de m#n& 'i m&
readuse napoi n pia$a de alimente.
 <e la care dintre &'tia, m& ntre& el, ai cump&rat eacurile
acesteaG
i ar&tai un &tr#nel care 'edea retras ntr-un col$. Bumaidec#t
l lu& la rost cu glasul cel mai aspru, pe m&sura autorit&$ii lui de
edil
 Koi, i zise el, a$i a*uns s& nu-i mai cru$a$i nici pe prietenii
no'tri, ntr-un cuv#nt pe niciun str&in. <e ce vinde$i a'a de
scump ni'te pe'te p&c&tosG !rin scumpetea alimentelor, ve$i
ace din acest ora', oarea 8esaliei, o pustietate ca st#ncile cele
mai p&r&site. <ar o s& v& primi$i voi pedeapsa. /ar tu, ciar
acum vei aa cum sunt pedepsi$i o$ii su administra$ia meaI
Lic#nd acestea, r&sturn& co'ul meu n mi*locul drumului,
poruncind sualternului s&u s& calce n picioare pe'tii mei 'i s&-i
zdroeasc& pe to$i, p#n& la unul. nc#ntat de aceast& pro& de
severitate, amicul meu, !tias, m& ndemn& s& m& retrag
 <rag& +ucius, mi zise el, eu m& mul$umesc cu aceast&
ru'ine de pomin& pe care am &cut-o &tr#nuluiI
!este m&sur& de m#nit 'i ncremenit de cele nt#mplate, luai
din nou drumul spre aie, lipsit de ani 'i de merinde, gra$ie
prea zeloasei autorit&$i a n$eleptului meu coleg de 'coal&J apoi,
1
+ascele )semnul autorităţii înalţilor magistraţi romani, purtate de lictori* nu figurau îndeobşte printre
atributele edililor municipali.
2
Praefactus annonae – la Coma, avea sarcina aprovizionării oraşului cu alimente, mai ales cerealiere. !ici
este vorba de un inspector al pieţii, un agoranom, termen tradus de scriitorii greci prin acela de edil.
21
dup& ce &cui aie, m& ntorsei la locuin$a lui 4ilo 'i m& retr&sei
n camera mea. <ar iat& c& otis, servitoarea, mi spune
 8e ceam& st&p#nulI
>u, care cunoscusem ciar de la nceput zg#rcenia lui 4ilo,
m& scuzai politicos, su cuv#nt c&, spre a-mi alunga ooseala
drumului, socoteam c& am mai mare nevoie de somn dec#t de
m#ncare. <up& ce otis i transmise vorele mele, veni el n
persoan&
cum eu tot'i,nu
pun#nd
voiamm#na pe mine,
s&-l urmez ncepu
'i m& s& m& trag&
mpotriveam u'orJ 'i
cuviincios,
mi zice
 Bu plec de aici, p#n& ce nu vii dup& mineI =i nt&rindu-'i
spusele cu un *ur&m#nt, m& sili s& cedez nd&r&tniciei sale 'i s&-l
urmez p#n& la patul lui pr&p&dit.
 Ce mai ace iuitul nostru <emeasG m& ntre& el, pe c#nd
m& a'ezam pe pat. <ar so$ia, copiii, slugileG
i d&dui 'tiri despre "ecare n parte. <up& aceea, voi s&
cunoasc&
inormai cu maide-am&nuntul,
am&nun$it motivul c&l&toriei
mi puse mele. ndat&
numaidec#t ce-l
cele mai
nensemnate ntre&ri despre patria mea, despre oamenii ei cei
mai de seam&, n s#r'it, p#n& 'i despre guvernator. <ar c#nd
v&zu c&, dup& o c&l&torie at#t de grea, m& oosea cu vor&ria
lui &r& s#r'it 'i c&, pic#nd de somn, m& opream n mi*locul unui
cuv#nt, aia rostind vore &r& n$eles, mi ng&dui n cele din
urm& s& m& duc la culcare. n s#r'it, scap de osp&$ul ecar 'i
&r& ucate al acestui &tr#n plictisitor, ngreuiat de somn, nu
de m#ncare, c&ci toat& cina se m&rginise la ntre&rile lui, 'i m&
ntorc n camera mea, spre a gusta mult doritul somn.

22
 CARTEA A DOUA
ndat& ce noaptea se risipi 'i un nou soare readuse ziua, m&
de'teptai din somn 'i s&rii granic din pat, "ind de altel
ner&d&tor 'i oarte dornic de a cunoa'te toate rarit&$ile 'i
minun&$iile $&rii. 4& g#ndeam c& m& au n mi*locul 8esaliei,
$ar& vestit& n tot universul prin me'te'ugul vr&*itoresc, 'i c&
cele povestite de nc#nt&torul meu tovar&' de drum,
Aristomene, s-au petrecut n cuprinsul acestui ora'. Cu toate
acestea, ne'tiind ncotro s&-mi ndrept dorin$ele 'i curiozitatea,
m& uitam la "ecare lucru cu cea mai mare aten$ie. <in tot ceea
ce vedeam, mi ncipuiam c& nimic nu era a'a cum se
n&$i'eaz& n realitate. 4i se p&rea c& asolut totul se
metamorozase prin puterea inernal& a unor desc#ntece. Astel,
pietrele de care m& loveam, n ncipuirea mea erau oameni
mpietri$i, p&s&rile pe care le auzeam, oameni acoperi$i cu pene,
arorii de dincoace 'i de dincolo de zidurile ora'ului, 'i ace'tia
erau tot oameni nc&rca$i cu runze, iar apele curg&toare izvorau
din trupurile lor omene'tiJ credeam c& statuile 'i icoanele erau
gata s& porneasc&, zidurile s& voreasc&, oii 'i celelalte vite de
acela'i el s& ac& proe$ii, c& din nsu'i cerul adev&rat 'i din
gloul n&c&rat al soarelui vor sosi pe nea'teptate anumite
prorociri.
Astel ncremenit, a mai mult, scos din min$i de aceast&
curiozitate care m& cinuia ca o oal&, umlam din loc n loc,
&r& s& pot g&si m&car o urm&, sau numai un nceput de urm&
de potolire a nest&p#nitei mele patimi. 8otu'i, pe c#nd r&t&ceam
din poart& n poart& ca un oinar &r& gri*i 'i leg&n#ndu-m& ca
un om eat, deodat& m& trezii, nu 'tiu cum, n pia$a de
alimente.
8ocmai atunci, trec#nd pe acolo o doamn& nso$it& de un
adev&rat c#rd depietrele
erau ncrustate servitori, gr&esc'ipasul
pre$ioase cel des-o
pea*ung. Aurul n care
mr&c&mintea ei,
ici n roderie, colo n $es&tur&, ar&ta destul de limpede c& e
emeie noil&. +#ng& ea p&'ea un &rat oarte naintat n
v#rst&1J ndat& ce m& z&ri, el zise
1
+ără îndoială un bătrân servitor al familiei, care-l cunoscuse pe 5ucius, copil.
23
  >i, dar &sta e +uciusI  dup& care veni s& m& s&rute, apoi
'opti numaidec#t la urecea doamnei ceva nedeslu'it.
 <e ce nu te apropii, continu& el, 'i de ce n-o salu$i pe
mama ta1G
 Bu ndr&znesc, i r&spund eu, "indc& n-o cunosc pe aceast&
doamn&, 'i, nro'indu-m& de ru'ine, mi las capul pe spate 'i
r&m#n pe loc nemi'cat. <ar ea, ntorc#ndu-'i privirile spre mine,
zise
 /at& noila modestie a amiliei, mo'tenit& de la veneraila
sa mam&, ?alvia, 'i prin toat& &ptura lui, e uimitor c#t de mult i
seam&n&. Corpul lui e at#t de ine propor$ionat, parc& m&surat
cu compasul nu prea nalt, zvelt, dar plin de vlag&, pielea
orazului i e potrivit de tranda"rie, are p&rul lond 'i inelat de
la natur&, ocii, de'i verzui, i sunt vioi 'i ve'nic iscoditori, are o
privire p&trunz&toare ca de vultur 'i plin& de armec n orice
parte s-ar uita, mersu-i e noil 'i "resc.
Ad&ug&
 <ragulapoi
meu +ucius, eu te-am crescut cu propriile mele
m#ini. Cum s& nu te " crescutG /ntr-adev&r, nu numai c& sunt
rud& cu mama ta, dar sunt ciar sora ei de lapte. <a, am#ndou&
ne tragem din amilia lui !lutar, am supt n acela'i timp de la
aceea'i doic&, am crescut mpreun& ca dou& surori adev&rate 'i
nu ne deoseim dec#t prin starea social& 2, "indc& ea a &cut o
c&s&torie oarte str&lucit&, iar eu numai una de r#nd. >u sunt
rrena, al c&rei nume l-ai auzit poate repetat adesea de cei
care te-au crescut. !rime'te deci cu toat& ncrederea s& "i
g&zduit la mine, a mai mult, socote'te-te ca la tine acas&I
n timp ce-mi vorea, ro'ea$a-mi disp&ruse.
 4am&, zic eu, n-ar " cuviincios s&-l p&r&sesc pe 4ilo, gazda
mea, neav#nd niciun motiv s& m& pl#ng de el. <ar, "re'te, mi
voi da osteneala s&-$i ac pl&cerea asta, at#t c#t voi putea, &r&
s& trec peste marginile unei-cuviin$e. Mri de c#te ori mi se va
ivi ocazia de a ace aceast& c&l&torie, voi trage ntotdeauna n
gazd& la dumneata.
!e c#nd scimam aceste cuvinte 'i altele de acela'i el, dup&
ce mai &cur&m c#$iva pa'i, a*unser&m la casa rrenei. +a
intrare, se aa o sal& super&J n cele patru col$uri ale ei se
n&l$au patru coloane, n v#rul c&rora se vedeau statuile
1
!ici cuvântul mamă e un termen de respect, după cum se va vedea din cele ce urmează.
2
4i tatăl lui !puleius a fost magistrat în Madaura (duumvir).
24
Kictoriei1. >le aveau aripile des&'urate 'i se spri*ineau numai pe
o ser& perect rotund&J &r& s& poat& ace un pas, aia dac&
atingeau cu picioarele lor sc&ldate de rou& aceast& supraa$&
mi'c&toareJ ai " spus c& nu pot r&m#ne "%ate acolo 'i c& n
cur#nd aveau s&-'i ia zorul. M <ian& n marmur& de !&ros se
aa a'ezat& simetric n mi*locul s&lii. >ra o statuie de-o
rumuse$e des&v#r'it& tunica-i st&tea umat& de v#nt, mersul i
era sprinten
divin& inspira p&rea c&-i respect.
un ad#nc nt#mpin&
<epe cei cep&r$i
amele intr&,era
'i ncon*urat&
m&re$ia ei
de c#ini, tot din marmur&. Mcii lor era amenin$&tori, urecile
ciulite, n&rile l&rgite, gurile gata s& s#'ie 'i dac& de undeva din
apropiere s-ar " auzit un l&trat, ai " crezut c&-i ie'it din aceste
grumaze de piatr&. elul n care ace'ti c#ini se repezeau cu
pieptul 'i cu capul nainte, l&s#ndu-$i impresia c& picioarele
dinapoi stau pe loc, pe c#nd cele dinainte alearg&, era tot ce
genialul sculptor reu'ise s& creeze mai des&v#r'it n opera lui de
p#n&
st#nc&atunci. n spatele
acoperit& zei$ei,cuseiar&,
cu mu'ci, ridica,
cunrunze
cip de pe'ter&, oiar
'i crengu$e,
ici 'i colo, cu vi$& de vie 'i cop&cei, care din loc n loc ie'eau
nori$i din piatr&. +uciul statuii se r&sr#ngea n interiorul
pe'terii, datorit& transparen$ei marmurei. <e marginea din aar&
a st#ncii at#rnau ructe 'i struguri sculpta$i cu at#ta me'te'ug,
nc#t arta, lu#ndu-se la ntrecere cu natura, i e%ecutase ntru
totul asemenea celor reali. Ai " *urat c&-i po$i culege 'i m#nca,
ndat& ce toamna ogat& n vin dulce le-ar " d&ruit culoare 'i i-
ar " copt pe deplin. =i dac& te-ai " aplecat s& prive'ti p#raiele
care de la picioarele zei$ei se desp&r$eau 'i ormau valuri
lini'tite, ai " putut crede c&, asemenea ciorcinilor at#rna$i de
ramurile vi$ei, aceste p#raie, printre alte nsu'iri de adev&r,
prezentau 'i iluzia mi'c&rii. !rin runzi' se z&rea o statuie, un
Acteon2 de piatr&, cu spinarea aplecat& nainte, care, cu o privire
curioas&  'i aproape prescimat n s&l&ticiune de cer care
poate " v&zut deopotriv& 'i pe o st#nc& 'i n apa izvorului 
p#nde'te ca <iana s& vie s& se scalde n unda pe'terii.
!e c#nd cercetam cu de-am&nuntul aceste lucruri 'i le
admiram nencetat, rrena mi zise
1
În srcinal "palmaris dea# ? zeiţa care poartă ramuri de palmier, simbolul biruinţei. !puleius descrie aici
statuia 2ictoriei, sculptată de 9iDeratos din 'ergam, cu prile$ul izbânzii lui 3umene 6 asupra lui !ntioc%us 6
Soter la Sardes )/ î.0r.*.
2
9epotul lui &admus, regele 7ebei, plecat la vânătoare, a surprins-o pe ;iana, zeiţa feciorelnică, pe când se
scălda şi, drept pedeapsă, a fost presc%imbat în cerb şi sfâşiat de propriii lui ogari.
25
  8ot ce vezi este al t&uI
?pun#nd aceste cuvinte, ea porunci tuturor celorlal$i s& se
retrag&, av#nd de vorit cu mine ntre patru oci. <up& plecarea
acestora, ea mi spuse
 :ur pe aceast& zei$&, dragul meu +ucius, c& sunt ad#nc
ngri*orat& de tine, ca 'i de copilul meu, 'i doresc s& "i oarte
prudent. ere'te-te ine de prime*dioasele vicle'uguri 'i de
1
momelile nelegiuite
care spui c& e gazdaale
ta. acestei !am"lecunoscut&
> o vr&*itoare , so$ia luide
4ilo,
to$idespre
'i e
socotit& nentrecut& me'ter& n tot elul de vr&*itorii de
morminte.2 Cu a*utorul unor e$i'oare, pietricele 'i cu alte
nimicuri de acest el, peste care su&, ea poate s& arunce toate
astrele de pe olta cerului n ad#ncurile 8artarului 'i s& scuunde
lumea n aosul str&veci. ndat& ce z&re'te un t#n&r rumos la
cip, se aprinde dup& rumuse$ea lui 'i din acea clip& nu-'i mai
ntoarce ocii 'i inima de la el. > oarte darnic& n dezmierd&ri,
pune st&p#nire
ei iuiri. pecei
Apoi, pe inima
mailui, l str#nge
pu$ini pe veci
inevoitori, pencare-i
lan$urile ad#ncii
ur&'te din
cauza dispre$ului ce-i arat&, ntr-o clip& i transorm& n pietre, n
ereci sau n orice animal, iar pe al$ii i distruge pur 'i simplu.
Asta m& ace s& tremur pentru tine 'i am crezut c& treuie s& te
n'tiin$ez, ca s& "i prev&z&tor, "indc& n ea arde mereu ocul
dragostei 'i tu, prin v#rsta 'i rumuse$ea ta, po$i oarte u'or s-o
roe'ti.
Acestea mi le spuse rrena, oarte ngri*orat&.
<ar eu, curios cum eram, ndat& ce am auzit pronun$#ndu-se
acest nume de magie, care m& vr&*ise ntotdeauna, departe de
a m& eri de !am"la, dimpotriv&, eram ner&d&tor de a
cunoa'te cu orice pre$ tainele me'te'ugului ei 'i de a m& arunca
ore'te n pr&pastie. n s#r'it, cu o gra& de neun, m&
desprind de m#na rrenei ca dintr-un la$ 'i, lu#ndu-mi repede
r&mas-un de la ea, pornesc n zor spre casa lui 4ilo. /u$indu-
mi pasul ca un scos din min$i, mi spuneam Hai, +ucius,
vegeaz&, "i cu &gare de seam&. /at& mult doritul prile*J acum,
a'a cum de-at#ta timp doreai, vei putea s&-$i potole'ti inima cu
toate aceste pove'ti minunate. Alung& temerile copil&re'ti,
apuc&-te numaidec#t de aceast& trea& 'i urm&re'te-o de
aproape, dar a$ine-te de la orice leg&tur& amoroas& cu gazda 'i
1
În elină 'amfila înseamnă !totiubitoarea.
2
Magia antică era strâns legată de cultul şi evocarea morţilor, precum şi de divinităţile sub- pământene.
26
respect& cu s"n$enie patul con*ugal al cinstitului 4ilo. <e data
asta, toate mi*loacele de atac s& se ndrepte nspre servitoarea
otis, c& e nostim&, vesel& din "re 'i tare 'ireat&. Asear&, c#nd
te-ai dus s& te culci, te-a condus n camera ta cu toat&
un&voin$a, te-a a'ezat n pat cu mult& aten$ie 'i te-a nvelit cu
gr&itoare dovezi de dragosteJ apoi, s&rut#ndu-te pe runte, a
l&sat ndea*uns s& se vad&, din privirea ei, cu c#t& p&rere de r&u
te p&r&seaJ
ntors capul n
s& s#r'it, oprindu-se
te priveasc&. de mai
A'adar, multe asta
socote'te ori pe
ca loc, a
un semn
un 'i cerul s& te ocroteasc&I Ciar dac& s-ar nt#mpla s& nu
reu'e'ti, ncearc&-$i totu'i norocul pe l#ng& aceast& otisID
n timp ce voream de unul singur despre toate astea, a*ung
la poarta lui 4ilo, ot&r#t s&-mi aduc planul la ndeplinire 1.
8ocmai atunci n-am g&sit nici pe 4ilo, nici pe so$ia lui, ci numai
pe draga mea otis, care g&tea pentru st&p#nii ei o m#ncare din
came t&iat& uc&$ele, l&sate s& "ar& n sosul lor ntr-o
cr&ticioar&,
se anun$a ca 'i care, *udec#nd
ceva nespus denumai dup&
gustos. miros,
Curat nc& dentr-o
mr&cat& atunci
rocie de n, 'i legat& pe su s#ni cu o panglicu$& ro'ie oarte
rumoas&, ea sucea 'i nv#rtea cr&ticioara cu m#inile ei
sprintene 'i rumoase, 'i n timp ce cu nv#rtituri circulare o
scutura nencetat, linia spatelui 'i 'oldurile i se mi'cau u'or 'i
ritmic, comunic#nd ntregului corp o leg&nare gra$ioas&.
+a aceast& vedere, r&m&sei nemi'cat 'i mut de admira$ie, iar
sim$urile-mi p#n& atunci adormite mi se de'teptar&.
 <raga mea otis, i spun eu, n s#r'it, ce rumos, ce gra$ios
datini tu cr&ticioara asta 'i esele taleI Ce gustoas& m#ncare
g&te'tiI ericit, da, de o mie de ori ericit acela c&ruia i vei
ng&dui s&-'i moaie v#rul degetului n eaI
Atunci, aceast& at& dr&gu$&, dar cam neor&zat&, mi zise
 ugi, s&r&cu$ule de tine, ugi c#t mai departe de ocul meu,
c& de vei " atins numai de-o sc#nteie de-a mea, vei arde p#n& la
oase 'i nimeni nu va mai putea stinge ocul t&u n aar& de
mine, care, pricep#ndu-m& s& dau un gust pl&cut ucatelor, 'tiu
s& clatin tot a'a de pl&cut un pat ca 'i o crati$&I
?pun#nd aceste cuvinte, se ntoarse s& m& priveasc& 'i
1
În tet se face aluzie la un obicei ineistent la noi. 7etul srcinal e următorul8 „ă !ndrept spre părerea
mea, mă unesc !n lotul cu părerea mea". În stil parlamentar, când un senator făcea vreo propunere în
adunare şi când nu era destul timp ca fiecare să-şi eprime individual votul, oratorul sau prezidentul spunea8
"&ei care găsesc bună propunerea să treacă la dreapta#. !puleius parodiază această locuţiune, făcând în
acelaşi timp şi pe oratorul care formulează o propunere şi pe patricianul care se grăbeşte să adere la ea.
27
ncepu s& r#d&. Cu toate astea, n-am plecat de acolo p#n& ce nu
i-am pre$uit din oci ntreaga n&$i'are. <ar de ce-a' vori de
celelalte calit&$i ale ei, c#nd ntotdeauna unica mea gri*& a ost
s& privesc 'i s& admir la o emeie, mai nt#i capul 'i p&rul ei, 'i
dup& aceea s& m& ucur n intimitate de armecul lorG 4otivul
serios 'i ot&r#t al acestei preerin$e e ciar aptul c& aceast&
parte principal& a corpului, at#t de viziil& 'i de vrednic& de luat
n seam&,anep&rului
natural& ize'tenu-i
cea pentru
dint#i privirileJ
cap ceea apoi,
ceaceast& rumuse$e
o mr&c&minte
ogat& 'i str&lucitoare este pentru restul corpuluiG n s#r'it,
cele mai multe emei care vor s&-'i arate rumuse$ea 'i gra$iile
lor "re'ti, leap&d& de pe ele toate ainele, ndep&rteaz& toate
voalurile 'i ard de ner&dare s&-'i arate armecele neacoperite
de ve'minte, 'tiind c& vor pl&cea mai mult prin culoarea
tranda"rie a pielii dec#t prin mr&c&mintea lor rodat& cu aur.
=i cu toate acestea  curat& nelegiuire, "e ca niciodat& o
asemenea
emeia ceagroz&vie s& nu se nt#mpleI
mai rumoas& 'i cea maidac& ai lipsi-o de
minunat&, p&r i-ai
dac& pe
despodoi cipul de aceast& diadem& natural&, ciar de va "
ost c&zut& din cer, n&scut& din mare, ie'it& din valuri, ciar
dac& va " Kenus n persoan&, ncon*urat& de tot corul 9ra$iilor 1,
nso$it& de toat& mul$imea Cupidonilor, ncins& cu cing&toarea
sa2, r&sp#ndind cele mai pl&cute miresme 'i parumuri, dac& se
va n&$i'a ceal&, nu va putea s& plac& nici lui Kulcan al ei F.
<ar ce nc#ntare, c#nd un p&r de-o culoare pl&cut& 'i de-o
str&lucire des&v#r'it& ulger& puternic n razele soarelui, sau
c#nd, n molcoma lui culoare, do#nde'te cu totul alt&
rumuse$e dup& scim&toarele varia$ii ale luminii unul lond
ca aurul, prinz#nd la r&d&cin& culoarea u'or ntunecat& a
agurelui de miere, altul negru ca pana corului, rivaliz#nd n
diversitatea-i de nuan$e cu oricelele azurii de pe gu'a
porumeluluiJ sau c#nd, parumat cu parumuri din Araia,
piept&nat cu un pieptene pre$ios cu din$i delica$i 'i str#ns n
cea&, seam&n& cu o oglind& n care, privindu-se, un amant 'i
vede cipul mai pl&cutI > o rumuse$e, c#nd, mpletit n cosi$e
1
(raţiile erau trei la număr8 !glae, 3ufrosine şi 7alia ? nume greceşti care înseamnă veselie, plăceie şi
frumuseţe ? şi făceau parte din alaiul 2enerei.
2
3 cingătoarea pe care în Iliada )@62, / şi urm.* 0era o împrumută de la !frodita, pentru a aprinde
iubirea lui =eus.
F
2ulcan era şc%iop şi urât şi pe deasupra înşelat de frumoasa lui so ție cu zeul !res )vezi #diseea, 2666, /
şi urm,*, faptă peste care soțul încornorat trecuse cu vederea, datorită frumuseţii zeiţei.
28
groase, ncununeaz& capul, sau c#nd se revars& pe spate ntr-o
lung& p#nz& de ap&. n s#r'it, piept&n&tura p&rului are at#ta
pre$, nc#t o emeie, oric#t ar " de mpodoit& cu aur, aine
scumpe, pietre pre$ioase 'i cu toate g&telile din lume, dac&
p&rul ei va " r&u ngri*it, nu va mai putea auzi pe nimeni c& este
elegant&.
C#t prive'te ns& pe otis a mea, ei i d&dea armec nu o
piept&n&tur&
adev&r, ea 'i oarte complicat&,
str#ngea ci una
ogatu-i p&r simpl&
ntr-un nod'innv#rul
dezordine. n
capului,
de unde se des&cea cu gra$ie, rev&rs#ndu-se n *urul g#tului 'i
termin#ndu-se, cu ucle u'or r&sucite, la gulera'ul1 tunicii sale.
4i-a ost cu neputin$& s& mai ndur cinul unei volupt&$i at#t
de ame$itoare, 'i aplec#ndu-m& asupra g#tului ei, la otarul de
unde ncepea rumosu-i p&r, mi ap&sai uzele ntr-o s&rutare
dulce ca mierea.
Atunci ea 'i ntoarse capul 'i, uit#ndu-se la mine n timp ce-
mi &cea cu ociul, aceste
>i, 'colarule, n mod lucruri
provocator,
dulci mi zise
'i au am&r&ciunea lor.
ere'te-te de-a gusta prea mult din ele, ca s& nu dai peste un
necaz amar 'i ndelungatI
 Ce tot spui, dragostea mea, c#nd eu numai pentru o
singur& s&rutare a ta, care-mi va ndulci via$a, sunt gata s& m&
las ript, c#t sunt de lung, pe *&raticul t&uG ?pun#nd acestea, o
str#nsei puternic n ra$e 'i ncepui s-o s&rut !asiunea mea
de'tept#nd-o pe a sa, otis se ia la ntrecere cu mine n
dr&g&stoase dezmierd&ri. 9ura ei ntredescis& r&sp#ndea o
respira$ie nmiresmat& 'i n nest&p#nita-i dorin$& sim$ea o
pl&cere dulce ca nectarul s&-'i ating& lima de a mea
 4or, strig eu, sau poate c& am 'i murit, dac& n-ai mil& de
mineI +a aceste cuvinte, acoperindu-m& din nou cu s&rut&ri, mi
r&spunse
 Bu pierde cura*ul, c& 'i eu te iuesc cu aceea'i patim& 'i
primesc s& devin roaa ta. !l&cerile noastre nu vor nt#rzia prea
multJ cum se las& seara, voi " n camera ta de culcare. !leac&
a'adar 'i te preg&te'te, c&ci toat& noaptea vreau s& lupt cu tine
vite*e'te 'i din toat& inimaI
<up& ce ne 'optir&m aceste cuvinte 'i altele la el, ne
desp&r$ir&m. Cam pe la pr#nz, primii din partea rrenei
1
În srcinal patagium, bandă ori şiret pe marginea veşmintelor femeieşti, încon$urând gâtul sau coborând
până la picioare. 5a fel erau denumite şi guleraşele.
29
c#teva mici daruri un purcel gras, cinci puicu$e 'i un urcior de
vin veci, minunat. Cem#nd-o atunci pe otis, i spun
 @ite c& accus vine singur s-o ncura*eze pe Kenus 'i s&-i
poarte armele. ?& sorim azi tot vinul acesta, care va alunga
l#nceda s"al& ce ne-ar r&ci pornirile 'i va a$#$a n noi n&c&rata
putere a patimii. Bu de alt& promisiune avea nevoie c&l&toria
noastr& pe marea iuirii pentru a petrece o noapte &r& somn
untdelemn n lamp&
Pestul zilei 'i vin
l petrecui ladin el'ug
aie n cupeI
'i dup& aceea la cin&, la unul
meu 4ilo, unde eram invitat. +u#nd loc la o m&su$& m&run$ic&,
artistic lucrat&, m& eream c#t puteam de privirile so$iei sale 'i,
aduc#ndu-mi aminte de pove'tile rrenei, mi aruncam ocii
asupra ei cu groaz&, ca 'i cum a' " privit lacul Avernus 1. <ar
mereu m& ntorceam s-o privesc pe otis, care ne servea, 'i
apari$ia ei mi insua numaidec#t cura*.
Cum se &cu sear&, !am"la zise privind lampa

+a Ce ploaie cu&ratului
ntrearea g&leata o de
s& unde
"e m#ineI
'tia aceasta, ea i r&spunse
c& lampa i-o prevestea. +a aceste vore, 4ilo izucni n r#s
 !rin urmare, zise el, noi ntre$inem o mare ?iil& 2 n
persoana l&mpii noastre, care din ocarul s&u, ca dintr-un
oservator, prive'te cu toat& aten$ia ciar soarele 'i tot ce se
petrece n regiunile cere'tiI
 Acestea sunt primele cuno'tin$e n materie de divina$ie, i
r&spund eu, 'i nu e de mirare c& ac&ra asta, de'i mic& 'i
aprins& de m#ini omene'ti, dar av#nd totu'i str#nse leg&turi de
rudenie cu acel puternic oc ceresc F din care s-a n&scut, 'tie ea
ns&'i 'i ne anun$& 'i nou&, printr-o prevestire divin&, ce treuie
s& se nt#mple pe olta cerului. =i la noi, n Corint, se a& acum
n trecere un caldeean3 care z&p&ce'te tot ora'ul cu
r&spunsurile sale uimitoare 'i pentru c#$iva gologani dezv&luie
tainele destinului, ar&t#nd ce zi treuie s& alegi pentru a ace o
c&s&torie ericit&, pentru a pune o trainic& temelie unei case, ce
zi e prielnic& unui negustor pentru nceierea unei aaceri, n ce
zi un c&l&tor va g&si mai mult& lume pe drum, sau care alta e
1
5ac în &ampania, pe unde se spunea că ar fi intrarea în 6nfern.
2
+emeie inspirată de zei, în stare să prezică viitorul. ;in felul cum ardea lampa se deduceau în antic%itate
felurite preziceri, ţinând de emp<romancie )divinaţie cu a$utorul focului*.
F
7eoria focului ceresc şi creator, al cărui adept se arată 5ucius, a fost împrumutată de filosofii stoici de la
0eraclit.
3
&aldeea era ţara de baştină a ştiinţei astrologice.
30
mai potrivit& pentru o c&l&torie pe mare. n s#r'it, eu nsumi
ntre#ndu-l ce mi se va nt#mpla n aceast& c&l&torie, mi-a dat
o mul$ime de r&spunsuri uimitoare 'i oarte variate a c& voi
avea un renume nespus de str&lucit, a c& voi deveni suiectul
unei lungi pove'ti, al unui asm de necrezut 'i c& voi a*unge
eroul unei c&r$i.
+a acestea, 4ilo ntre& z#mind

 Ce n&$i'are
> nalt 'i camare caldeeanul
oace', &staeu,
r&spunsei 'i cum
'i sese nume'teG
nume'te <ioane.
 >l e, zise 4ilo, nici nu putea " altul. 8ot a'a, dup& ce &cuse
'i aici la noi numeroase proe$ii mai multor persoane 'i
c#'tigase nu c#$iva gologani p&c&to'i, ci sume nsemnate,
nenorocitul a ost urm&rit de o soart& rea sau, mai aproape de
adev&r, a' putea zice crud&. ntr-o zi, pe c#nd era ncon*urat de
o mul$ime numeroas& 'i &cea proe$ii celor aduna$i n prea*ma
sa, se apropie de el un negustor numit Cerdon 1, care dorea s&-i
giceasc& o zi prielnic&
<up& ce <ioane pentru
i ar&t& ziuac&l&toria
aleas&, ce treuia
tocmai s& ocel&lalt
c#nd ac&.
scosese punga, mpr&'tiase anii 'i num&rase o sut& de dinari
pentru a pl&ti prezicerea, iat& c& un tinerel de amilie un&,
strecur#ndu-se n spatele vr&*itorului, l trase de manta 'i, n
clipa c#nd acesta se ntoarse, l str#nse n ra$e 'i-l s&rut& cu
cea mai mare dragoste.
<ioane, dup& ce-l s&rut& 'i el, l poti s& stea l#ng& d#nsul.
@imit 'i ad#nc tulurat de aceast& apari$ie nea'teptat&, uit& de
treaa pe care o &cea n acel moment. > mult& vreme de c#nd
te a'teptam. C#nd ai sositGD l ntre& el. /eri-sear&, i r&spunse
cel&lalt. <ar poveste'te-mi 'i tu, rate, cum ai c&l&torit pe mare
'i pe uscat, dup& ce-ai plecat gr&it din insula >ueea.D
+a aceste vore, <ioane, marele nostru caldeean, care nu-'i
venise nc& n "re din tulurarea sa, i zise <u'manii $&rii
noastre 'i to$i du'manii mei ai& parte de o c&l&torie at#t de
ngrozitoare ca a meaI @lise n-a p&$it-o mai r&u, c&ci coraia
care ne purta, zguduit& de urtuni care o nv#rteau pe loc n
toate cipurile, 'i pierdu am#ndou& c#rmele 2 'i, aruncat& cu
putere spre $&rmul opus, se scuund& numaidec#t, iar noi aia
sc&par&m not. Am pierdut totul. Ceea ce-am adunat mai t#rziu,
1
9ume dinadins ales pentru asemănarea lui eu vorba grecească $erdos, câştig.
2
Medaliile şi diferite monumente arată că adeseori la pupa unui vas antic erau două cârme, adică nişte vâsle
laterale.
31
mul$umit& milostivirii unor necunoscu$i sau un&voin$ei
prietenilor no'tri, a a*uns prada unei ande de o$i 'i singurul
meu rate, Arignotus, ncerc#nd s& opun& rezisten$& cutezan$ei
lor, a ost ucis ciar su ocii mei.D
!e c#nd el povestea toate acestea plin de oid&, Cerdon,
negustorul, pune m#na pe anii pe care-i destinase pentru plata
prezicerii 'i se ace nev&zut. Bumai atunci <ioane,
de'tept#ndu-se
pagua pe care i-o ca adusese
dintr-un nesocotin$a
somn ad#nc, sa,'imai
d&du
alesseama
c#nd nede
v&zu pe to$i c#$i eram n *urul lui izucnind n oote de r#s.
<ar, n s#r'it, +ucius, s&-$i a*ute cerul ca cel pu$in dumitale
caldeeanul s&-$i " spus curatul adev&rI $i urez s& "i ericit 'i s&-
$i urmezi c&l&toria cu ine 'i noroc.
n timpul acestei ec&reli a lui 4ilo, care nu se mai s#r'ea, eu
otam ncet 'i m& m#niam grozav pe mine nsumi, pentru c&,
ncep#nd singur o conversa$ie plictisitoare, pierdeam o un&
parte
l&s#ndalaserii 'i cele
o parte mai
orice delicioase
ru'ine, i spunpl&ceri
lui 4iloale ei. n s#r'it,
 <ioane &sta mpace-se cu soarta sa 'i n-are dec#t s& se
duc& din nou s&-'i pun& n prime*die, pe uscat 'i pe ap&, tot ce
c#'tig& n'el#nd popoarele, dar mie, care tot mai simt ooseala
de ieri, d&-mi voie, te rog, s& m& duc la culcare mai devreme.
+u#ndu-mi apoi r&mas-un de la el, m& duc n camera mea,
unde g&sesc aran*at& o cin& oarte pl&cut&. ntr-adev&r,
servitorilor li se preg&tiser& a'ternuturile pe *os, c#t mai departe
de u'a mea, &r& ndoial&, pentru ca vorele noastre de
dragoste s& n-ai& alt martor dec#t noaptea. +#ng& patul meu
se aa o mescioar&, pe care erau m#nc&ri oarte mietoare,
r&mase de la masa de sear&, 'i dou& paare destul de mari, pe
*um&tate pline cu vin, de-aia turnat, care mai puteau primi
e%act o cantitate egal& de ap&J al&turi era un urcior, care la
g#tul s&u destupat cu o tesl& 1, avea o desciz&tur& mare 'i
piezi'&, ca vinul s& poat& " turnat mai u'or ntr-un cuv#nt,
primele preg&tiri de lupt& ale iuirii.
8ocmai m& a'ezasem pe pat, c#nd iat& c& iuita mea otis,
care o culcase pe st&p#na ei, se apropie de mine aduc#ndu-mi
ucete de tranda"ri 'i av#nd poalele rociei pline de petale de
tranda"r scuturate. >a m& str#nge cu putere la pieptul ei 'i m&
1
!mforele sau ulcioarele destinate conservării vinului erau adesea astupate cu g%ips, fiind destupate cu
a$utorul unei unelte având o latură tăioasă, la fel ca tesla.
32
s&rut& cu dragoste, mi ncunun& capul cu coroni$e 'i presar&
peste mine ori 'i deodat&, pun#nd m#na pe un paar 'i
turn#nd n el ap& cald&1, mi-l ntinde s& eau. <ar mai nainte de
a-l " &ut p#n& la und, mi-l lu& ncet de la gur&, &u restul n
mici ngi$ituri, apoi urmar& al doilea 'i al treilea paar, pline
p#n& sus, 'i multe altele unul dup& altul. n cur#nd m& m&tai,
'i cu mintea tulurat& 'i tot trupul r&scolit 'i cinuit de dorin$e
arz&toare
p#nteceluimi dau la o lui
'i, ar&t#nd parte
otistunica
a meap#n& n pot
c& nu partea de *os
ndura a
cinul
iuirii, i spun
 Ai mil& de mine 'i gr&e'te-te s&-mi vii n a*utor, c&ci dup&
cum vezi, sunt preg&tit pentru nc&ierarea care se apropie, lupt&
pe care tu mi-ai declarat-o &r& interven$ia ecialului 2, atunci
c#nd crudul Cupidon m-a str&puns p#n& n str&undul inimii cu
prima lui s&geat&I =i eu mi-am ncordat arcul, la r#ndul meu, cu
o opinteal& at#t de stra'nic& nc#t tare m& tem s& nu mi se rup&
coarda ntins&
mai deplin&, la ma%imum.p&rul
desplete'te-$i <ar, 'ipentru
las&-l ca
s& pl&cerea s&-mi'i"e
cad& n valuri s&
uture n voie n timpul pl&cutelor noastre mr&$i'&ri.
>a str#nge masa degra&. Apoi, lep&d#nd orice ve'm#nt de
pe ea 'i despletindu-'i p&rul ca s& dea mai mult armec
des&t&rilor noastre, am avut naintea ocilor gra$iosul cip al
Kenerei uml#nd pe valurile m&rii. =i cu mica-i palm& tranda"rie
acoperindu-'i pu$in p&roasa-i ru'ine emeiasc&, mai degra&
p&rea c& $ine s& 'i-o arate dec#t s& o ascund& din pudoare.
 +a lupt&, zise ea, 'i lupt& vite*e'te, c& n-am de g#nd s& at
n retragereI Hai, apropie-te 'i lupt& &$i' dac& e'ti ntr-adev&r
&rat, atac& cu putere 'i ucide, "indc& vei muri la r#ndul t&u. >
o lupt& care nu suer& nicio am#nareI
?pun#nd aceasta, ea se urc& n patul meu, se culc& tiptil
peste mine 'i, supun#ndu-'i ml&dioasa 'ir& a spin&rii unor
salturi rapide precum 'i unor mi'c&ri p&tima'e, m& s&tur& pe
deplin cu darurile Kenerei s&lt&re$e. /ntr-un t#rziu, cu suetele
oosite, cu trupurile s#r'ite de o dulce mole'eal&, c&zur&m
am#ndoi n acela'i timp unul n ra$ele celuilalt, aia mai
respir#nd. Aceste lupte 'i altele la el le continuar&m p#n&
ncepu s& se lumineze de ziu&, &r& s& ne " trecut prin minte s&
1
(recii vec%i consumau vinul amestecat în diverse proporţii cu apă călduţă.
2
En crainic-preot pe care romanii îl trimiteau la %otarul duşmanilor pentru a declara război, aruncând în
teritoriul duşman o suliţă. !cest obicei se perimase de mult, !puleius făcând o aluzie literară glumeaţă.
33
dormim c#tu'i de pu$in. nvior#nd cu vin din c#nd n c#nd
ooseala noastr&, pasiunea ni se de'tepta 'i pl&cerile
rencepeau. Apoi lu#nd aceast& noapte ca model ad&ugar&m
mai multe altele la el.
<in nt#mplare, ntr-o zi, rrena st&rui oarte mult s& vin s&
cinez la ea, 'i, de'i m-am scuzat c#t am putut mai ine, ea nu
voi s& admit& nicio scuz&. 8reuia, deci, s& m& duc s& voresc cu
otis
semn'iprevestitor.
s-o ntre dac&
<e'i-iconsimte,
p&rea r&udec& parc& a's&" m&
treuie a'teptat un de
despart
ea, "e ciar 'i numai pentru c#teva clipe, mi acord& totu'i cu
un&voin$& un scurt concediu de la datoria mea amoroas&.
 <ar, cel pu$in, mi zise ea, ai gri*& s& te ntorci mai devreme
de la mas&, c&ci o and& urioas& de tineri noili tulur& lini'tea
pulic& 'i ai s& vezi ici 'i colo oameni uci'i z&c#nd n mi*locul
str&zilor. 8rupele guvernatorului sunt prea departe 'i nu pot
sc&pa ora'ul de aceast& mare pacoste. n adev&r, situa$ia ta
str&lucit&
putea s& te 'i e%pun&
ciar dispre$ul
vreuneice se arat& aici unui c&l&tor str&in ar
curse.
 ii &r& gri*&, draga mea otis, i spun eu, "indc& n aar& de
aptul c& a' preera oric&rui alt osp&$ pl&cerile noastre, te asigur
c& voi avea toat& gri*a s&-$i alung 'i aceast& team&, ntorc#ndu-
m& repede la tine. <e altel, nu m& voi duce singur, ci av#nd la
r#u saia de care nu m& despart niciodat&, a'a c& voi avea cu
ce s&-mi ap&r via$aI
Astel narmat, m& duc la osp&$ul acela, unde am g&sit un
mare num&r de invita$i, care alc&tuiau elita ora'ului, "indc&
rrena &cea parte din societatea noil&. !aturile, oarte
lu%oase, din lemn de tuia cu ncrusta$ii de "lde', erau acoperite
cu nvelitori rodate n aur. >rau o mul$ime de cupe mari de
&ut, pe c#t de elegante 'i variate ca orm&, pe at#t de unice
prin valoarea lor. /ci, sticla era mpodoit& cu "guri artistice
lucrate-n relie, colo str&lucea cristalul &r& cel mai mic cusur,
mai ncolo era argintul str&lucitor 'i aurul care-$i luau vederea 'i
mai puteai vedea p#n& 'i cupe de amr&, admirail cioplite, ca
pietrele pre$ioase, n s#r'it, tot ce dep&'e'te orice ncipuire se
g&sea adunat acolo. 4ai mul$i sclavi-suragii 1 tare rumos
mr&ca$i serveau n cel mai gra$ios cip nenum&rate eluri de

1
În srcinal diribitores )distribuitori* ? sclavi însărcinaţi cu proporţionarea şi împărţirea cărnii, servind
oaspeţii sosiţi la festine.
34
m#nc&riJ paarnici tineri, cu p&rul ondulat 'i elegant mr&ca$i 2,
turnau aproape n "ecare clip& vin veci n cupe &cute "ecare
dintr-o piatr& pre$ioas&. n cur#nd se aprind luminile, vorele ce
se spun de oicei la mas& se nmul$escJ s-a r#s mult 'i glume
une 'i cuvinte n$ep&toare zoar& dintr-o parte 'i din alta.
Atunci rrena m& ntrea&
 Cum te sim$i n $ara noastr&G !e c#t 'tiu eu, noi ntrecem
cu multaletoate
edi"cii ora'ele
noastre. prindetemplele,
n aar& &ile
asta, la noi 'i toate
se g&sesc dincelelalte
el'ug
oiectele necesare vie$ii. Cel care caut& odina, e lier s&
tr&iasc& dup& plac, str&inul care vine dup& aaceri g&se'te aici
toat& mulzeala de la Poma, dac& e om lini'tit, se ucur& de o
lini'te deplin&, ca la $ar&. ntr-un cuv#nt, ora'ul nostru este un
loc de des&tare pentru toat& provinciaI
 Ave$i dreptate, doamn&, i r&spunsei eu. Bic&ieri nu m-am
socotit mai lier dec#t aici, dar m& tem oarte mult de
capcanele ascunse
aici l&ca'urile 'i de nenl&turat
mor$ilor nu sunt nale vr&*itoriei."indc&
siguran$&, ?e spune c&
'i din
morminte 'i de pe ruguri se iau unele resturi 'i uc&$i de
cadavre spre a se preg&ti celor vii o moarte ngrozitoare.
Kr&*itoare &tr#ne, ciar n scurtul timp c#nd se ac preg&tirile
de nmorm#ntare ale unui r&posat, zoar& cu o repeziciune de
pas&re s&-i r&peasc& trupul nainte ca al$ii s&-l " ngropat.
 a mai mult, ad&ug& un altul, aici nici cei vii nu sunt
cru$a$i. @nuia, nu 'tiu cui, i s-a nt#mplat ceva asem&n&tor a
ost mutilat 'i cu totul des"gurat.
+a aceste cuvinte, to$i oaspe$ii izucnir& &r& ru'ine n oote
de r#s ce nu se mai s#r'eau 'i toate e$ele 'i toate privirile se
ndreptau c&tre un ins ce sta culcat mai la o parte, ntr-un col$ al
s&lii. Pu'inat de nd&r&tnicia cu care-l priveau to$i, morm&i ceva
nec&*it 'i voi s& se ridice 'i s& plece.
 Bu, dragul meu 8elron, i zise rrena, stai pu$in 'i, cu
luat& un&voin$a ta oi'nuit&, mai spune-ne o dat& povestea-$i,
pentru ca 'i "ul meu +ucius s& ai& marea pl&cere s-o aud& din
gura ta.
 > adev&rat, doamn&, zise el, pe dumneavoastr& nu v&
p&r&se'te niciodat& sentimentul divinei un&t&$i, dar n-a' mai
putea suporta or&znicia unoraI
2
Încă din epoca republicană, casele bogătaşilor aveau c%ipeşi adolescenţi cu veşminte femeieşti, care
întâmpinau musafiri, umplându-le cupele cu vin.
35
 P&spunz#ndu-i astel, era oarte emo$ionat. 8otu'i, dup& multe
st&ruin$e, dup& multe *ur&minte pe tot ce avea mai scump n
lume, rrena reu'i s&-l ac& s& voreasc&, n ciuda mpotrivirii
lui.
Atunci, ngr&m&dind o parte din nvelitorile patului una peste
alta, 8elron &cu din ele un morman pe care s&-'i rezeme cotul
'i se ridic& n pat numai pe *um&tate. Apoi ntinse m#na dreapt&,
'i-'i
dou&a'ez& degetele
degete, ridic#ndnnelul
sus oratorilor,
pe celelalteadic& 'i ndoi ultimele
'i amenin$#nd, ca s&
zic a'a, cu degetul cel mareJ pe urm&, z#mind mul$umit,
ncepu s& povesteasc&
 >ram minor c#nd am plecat din 4ilet s& asist la *ocurile
olimpice 'i aveam o mare dorin$& s& vizitez 'i ora'ele din
aceast& provincie vestit& 1. <up& ce-am str&&tut toat& 8esalia,
a*unsei la +arissa, vaiI spre nenorocirea mea. !e c#nd r&t&ceam
n toate p&r$ile, c&ut#nd mi*loace de a-mi u'ura marea lips& n
care m& z&resc
s#r'ite, aam, n
"indc& anii
mi*locul mei
unei de un
pie$e drum eraunalt.
&tr#n aproape pe
>ra coco$at
pe o orn& 'i striga n gura mare Cine vrea s& p&zeasc& un
mortG ?& spun& c#t cereID Atunci, adres#ndu-m& primului
trec&tor, l ntreai Ce nseamn& astaG CumG !e-aici mor$ii au
oiceiul s& ug&GD 8aci, mi spuse el. >'ti oarte t#n&r 'i str&in,
'i prin urmare nu-$i dai seama c& te ai n 8esalia, unde
vr&*itoarele rup cu din$ii uc&$i din cipurile mor$ilor, pe care le
olosesc n ndeletnicirile lor magice.D =i cum se ace, m& rog,
aceast& paz& a mor$ilorGD l ntreai la r#ndul meu. 4ai nt#i,
r&spunse el, treuie s& vegezi toat& noaptea cu cea mai mare
aten$ie, av#nd ocii la p#nd& 'i ine desci'i, necontenit a$inti$i
asupra cadavrului, &r& s&-i ndep&rtezi, sau ciar s&-i ntorci o
clip& n alt& parte, "indc& aceste lestemate vr&*itoare se
scim& n tot elul de animale, se strecoar& t#r#ndu-se pe uri',
'i ar " n stare s& n'ele u'or ciar ocii ?oarelui 'i ai <rept&$ii 2.
Ce-i drept, ele iau cip de p&s&ri, de c#ini, de 'oareci 'i ciar de
mu'te. Apoi, prin armecele lor ngrozitoare, ngroap& pe p&zitor
n somn. Bimeni n-ar putea n'ira ciar toate vicle'ugurile pe
care le n&scocesc aceste nelegiuite emei cu marea lor putere
1
+ie !%aia, din care făcea parte şi 7esalia în timpul domniei lui !ugustus, fie Macedonia la care ea fusese
aneată de !ntonini.
2
!dică privirile cele mai pătrunzătoare. Soarele, care vede totul, este pus alături de ;reptate, căreia nu-i
scapă nicio nelegiuire.
36
de ncipuire. =i cu toate acestea, pentru un serviciu a'a de
periculos, nu se oer& n general o plat& mai mare de patru sau
'ase monede de aur. >iI darE era c#t p-aci s& uitI <ac&,
diminea$&, p&zitorul nu d& n primire corpul ntreg, tot ceea ce s-
a t&iat sau lipse'te din el e nevoit s& nlocuiasc& cu o ucat&
egal& de came ce i se taie din oraz.D
A#nd toate acestea, mi iau inima-n din$i 'i, apropiindu-m&
numaidec#t
/at& p&zitorulde crainic,
gata g&sit,is&
zic nceteaz&
vedem acum de-a mai strigaI
pre$ulID
Kei primi zece monede de aur1, dar ia seama, tinere, s& aperi
ine cadavrul de aceste Harpii 2 viclene, c&ci e "ul unuia din
runta'ii ora'ului nostruID
Kore de prisos, i r&spund eu, asta-i o nimica toat&I >u sunt
un om de "er, nu dorm niciodat&J am o vedere mai
p&trunz&toare ciar dec#t a lui +nceus F sau a lui Argus3, ntr-un
cuv#nt sunt numai ociID
Biciunde
cas&, nu terminasem
printr-o u'&ine vora"indc&
dosnic&, 'i el m& conduse
cea ndat&
mare era la o
ncis&,
m& introduse ntr-o camer& ntunecoas& cu erestrele olonite.
mi ar&t& o doamn& care pl#ngea, mr&cat& n negruJ apoi,
apropiindu-se de ea Mmul &sta, i spune el, s-a prezentat &r&
team& 'i s-a anga*at cu plat& s& p&zeasc& corpul so$ului t&uD.
Atunci v&duva, d#nd la o parte p&rul care-i c&dea pe a$& din
am#ndou& p&r$ile 'i ar&t#nd un cip oarte rumos ciar n
durerea ei, 'i ridic& ocii spre mine. 8e rog, "erinte, mi zise
ea, vezi s&-$i ndepline'ti serviciul cu toat& luarea-aminte cu
putin$&.D i$i &r& gri*&, i r&spund eu, numai s&-mi da$i un
modest supliment de plat&.D
C&zur&m la nvoial& 'i, ridic#ndu-se repede, m& conduse ntr-o
alt& camer&, unde se g&sea cadavrul acoperit cu un giulgiu
oritor de al. <up& ce se introduser& 'apte persoane, ce aveau
s& serveasc& drept martori, ea ns&'i dezvele'te mortul cu m#na
ei 'i la vederea lui, ocii i se umplu de lacrimi ce nu mai
conteneauJ apoi, lu#nd ca martori pe cei de a$&, ncepe s& arate
cu cea mai mare e%actitate, unul c#te unul, toate m&dularele,
1
În srcinal8 "o mie de sesterţi#.
2
Monştri cu c%ip de femeie, cu trupul de pasăre răpitoare, cu mâinile de om şi cu g%eare foarte ascuţite.
F
+iul lui !p%areus, regele Messeniei, unul din argonauţi, vestit pentru vederea lui pătrunzătoare.
3
'rinţ argian, fiul lui !genor, care după legendă avea o sută de oc%i, răspândiţi pe tot corpul, dintre care
cincizeci rămâneau desc%işi, când ceilalţi cincizeci erau înc%işi de somn.
37
$inute p#n& atunci dinadins acoperite, 'i unul dintre ei le
nsemna ntr-un registru. /at&, zise ea, nasul e ntreg, ocii sunt
n un& stare, urecile de asemenea, uzele sunt neatinse 'i din
&rie nu lipse'te nimic. Cerceta$i, v& rog, unii mei cet&$eni, 'i
nt&ri$i acestea cu m&rturia voastr&ID <up& ce spuse aceste
cuvinte 'i inventarul u semnat, voi s& se retrag&.
<ar eu am oprit-o <oamn&, i spun eu, porunci$i s& mi se
dea tot lamp&
ea. M ce treuie pentru
mare, serviciul
i r&spund eu,meu.D =i cendea*uns
untdelemn anumeGD cantre&
s&
am lumin& p#n& la ziu&, ap& cald&, c#teva urcioare cu vin, un
paar 'i o arurie plin& cu r&m&'i$ele de la masa de asear&.D
Atunci, cl&tin#nd din cap ugi, mi zise ea, e'ti un neor&zat.
AuziI ntr-o cas& cuundat& n *ale, s& ceri r&m&'i$e de m#ncare,
c#nd de-at#tea zile aici nu s-a z&rit nicio urm& de umI Crezi c-ai
venit aici s& encetuie'tiG 4ai degra& ar treui s& ver'i
lacrimi 'i s& iei o n&$i'are de triste$e, potrivit& locului unde te
aiID ?pun#nd
4rrina, aceste
i spuse ea,cuvinte, se ntoarse
d&-i numaidec#t c&tre 'i
o lamp& servitoarea
untdelemnsa
'i,
dup& ce-l vei " ncuiat n camer& pe p&zitor, pleac& repede de
acolo 'i caut&-$i de trea&D.
Astel, r&mas singur ca s& $in tov&r&'ie mortului, m& recam la
oci, pe care voiam s&-i deprind cu vegerea 'i din c#nd n c#nd
c#ntam ca s& m& lini'tesc. /at& c& vine amurgul, apoi, noaptea
naintat&, apoi ora celui mai ad#nc somn, n s#r'it miezul nop$ii.
4& sim$eam cu totul cuprins de o spaim& care cre'tea n "ecare
clip&, c#nd deodat& o nev&stuic&, intr#nd pe nesim$ite 'i
t#r#ndu-se, se opri n a$a mea 'i-mi arunc& o privire at#t de
p&trunz&toare, nc#t un animal a'a de mic, dar at#t de
ndr&zne$, m& umplu de groaz&. n s#r'it i spusei <e ce nu
pleci, doitoc spurcat, de ce nu te ascunzi la 'oriceii t&i, la
semenii t&i, mai nainte de a cunoa'te din propria-$i e%perien$&
n&prasnica dezl&n$uire a puterii meleG <e ce nu pleciGD
Bev&stuic& ntoarse spatele 'i disp&ru numaidec#t din
camer&. Bu trecu ns& mult 'i deodat& c&zui ntr-un somn
ad#nc1, nc#t nici ciar zeul de la <el" 2, n-ar " putut deosei
u'or care dintre cele dou& trupuri ntinse era mortul. Astel, lipsit
de cuno'tin$& 'i av#nd eu nsumi nevoie de un alt p&zitor, eram
acolo aproape ca 'i cum n-a' " ost.
1
'rivirea pătrunzătoare a nevăstuicii îşi produsese efectul soporific.
2
!polo.
38
 Alaiul or&t&niilor cu creste din vecin&tate tocmai anun$a cu
mare zgomot ncetarea nop$ii. n s#r'it, m& de'teptai rusc 'i
ngrozit de spaim& alerg la cadavruJ apropii lampa 'i
descoperindu-i a$a, ncep s& e%aminez cu de-am&nuntul cipul
pe care-l primisem ntreg. <eodat& s&rmana so$ie, nespus de
ngri*orat& 'i pl#ng#nd, se repede n&untru, urmat& de martorii
din a*un, se arunc& imediat asupra trupului 'i dup& ce-l acoper&
ndelung
inventar. cu s&rut&ri
Apoi, l cerceteaz&-n
ntorc#ndu-se, cem&ntregime, la lumin&, dup&
pe administratorul ei,
ilodespotus, 'i-i ordon& s& pl&teasc& &r& nt#rziere acestui
paznic a'a de un suma ce i se cuvenea, ceea ce se &cu ndat&.
8inere, mi zise ea dup& aceea, $i sunt oarte recunosc&toare, 'i
pentru zelul cu care $i-ai ndeplinit serviciul, te voi socoti de aci
nainte n num&rul prietenilor meiID
nc#ntat de acest c#'tig nea'teptat 'i z&p&cit de
str&lucitoarele monede de aur, pe care le v#nturam dintr-o
m#n& ntr-alta,
socote'te-m& i-am
ca pe unulzis aservitorii
dintre nu, doamn&,
dumitale,mai
'i oridegra&
de c#te
ori vei mai avea nevoie de serviciile mele, porunce'te cu toat&
ncredereaID
Bici nu terminasem ine acest cuvinte c& to$i prietenii ei m&
cople'esc cu lesteme ca pe o coe 1, 'i, apuc#nd tot ce le
venea la ndem#n&, se iau dup& mine. @nul m& love'te cu
pumnii n oraz, altul mi zdroe'te umerii cu coatele, al$ii mi
r#ng coastele cu m#ini vr&*ma'e, mi dau lovituri de picior, mi
smulg p&rul, mi s#'ie ainele. Astel, asemenea t#n&rului 'i
orgoliosului Aonian2, sau c#nt&re$ului inspirat F, gloria muntelui
!impla, m& aruncar& aar& din cas& scilodit 'i &cut uc&$i.
n timp ce, n strada cea mai apropiat&, venindu-mi n "re, mi
reaminteam, dar prea t#rziu, de vorele necizuite 'i coitoare
rostite de mine 'i recuno'team c& pe un& dreptate a' " meritat
mai multe lovituri, ultimele ocete 'i ultimele cem&ri de r&mas-
un se terminaser&. 4ortul usese de*a pornit din cas& 'i dup&
oiceiul tradi$ional, "indc& era dintr-o amilie oarte noil&,
impozantul cortegiu uneru era condus prin pia$a pulic&.
1
1rice afirmaţie aruncată la întâmplare şi fără nicio intenţie rea căpăta tăria unei prevestiri funeste
inevitabile. Sfârşitul naraţiunii lui 7el<fron pare să confirme această superstiţie.
2
'enteu, rege al 7ebei. !onia e un nume poetic al >eoţiei.
F
!dică 1rfeu, numit 'impleus, după muntele 'impla din 'ieria )un ţinut din Macedonia*, lăcaş al Muzelor.
Spre deosebire de 'enteu, sfâşiat de bac%ante, poetul a căzut victimă femeilor trace, neadmise la întrunirile
bărbaţilor lor.
39
<eodat&, un &tr#n mr&cat n negru vine n uga mare l#ng&
mortJ a$a lui ad#nc m#nit& era sc&ldat& n lacrimi 'i-'i
smulgea ogatu-i p&r al. Cu am#ndou& m#inile el cuprinde
patul uneru 'i cu glas n adev&r puternic, dar des ntrerupt de
suspine, zise !e tot ce ave$i mai scump, cet&$eni, n numele
piet&$ii pulice, r&zuna$i uciderea unui concet&$ean al vostru 'i
pedepsi$i cu cea mai mare asprime pe aceast& tic&loas& 'i
criminal&
nelegiuire.emeie, care
C&ci ea, s-a &cut
'i nimeni vinovat&
altul, de cea
l-a otr&vit mai groaznic&
pe acest neericit
t#n&r, "ul surorii mele, n vederea unei iuiri adultere 'i spre a
pune m#na pe mo'tenireID
Astel vori &tr#nul 'i, trec#nd de la unul la altul, repeta
"ec&ruia t#nguielile 'i pl#nsetele sale. n acest timp, poporul de
r#nd se aprinde de m#nie 'i, crima p&r#ndu-i verosimil&, era
pornit s& cread& u'or acuza$ia. 8o$i cer n gura mare tor$e, caut&
pietre, asmut pe cei mai tineri s& ucid& emeia. <ar ea, v&rs#nd
lacrimi pre&cute
cu putin$&, 'i *ur#ndu-se
t&g&duie'te o crim&pe to$i
at#t dezeii n cel mai solemn cip
ngrozitoare.
>i ine, zise atunci &tr#nul, s& l&s&m providen$ei divine gri*a
de a descoperi adev&rul. Avem aici un egiptean numit Latclas,
proroc de runte, care, pentru o sum& oarte mare s-a nvoit s&
readuc& pentru pu$in timp suetul deunctului din /nern 'i s&
receme la via$& acest corp dup& moartea sa.D
?pun#nd acestea, aduce n mi*locul mul$imii un t#n&r
mr&cat ntr-o manta scurt& din p#nz& de n, nc&l$at cu ni'te
sandale u'oare, mpletite1 din mici #'ii de runze de palmier 'i
cu capul complet ras . ?&rut#ndu-i ndelung m#inile 'i
cuprinz#ndu-i ciar genuncii cu ra$ele 2 Ai mil& de noi, divine
ponti, i zise el, ai mil& de noiI 8e rog "erinte, pe astrele
cerului, pe divinit&$ile /nernului, pe elementele din care e
alc&tuit universul, pe t&cerea nop$ilor, pe sanctuarele de l#ng&
ora'ul Coptos, pe rev&rsarea apelor Bilului F, pe misterele de la

1
3 ţinuta preoţilor şi a credincioşilor consacraţi 6sidei. 'reoţii egipteni purtau straie de in, dispreţuind lâna
oilor.
2
5a cei vec%i genunc%ii au cultul lor. &ei care rugau pe cineva îi îmbrăţişau genunc%ii, adorându-i ca pe
nişte altare.
F
În 3gipt, spune 'liniu, lângă oraşul &optos , este o insulă înc%inată zeiţei 6sis. Spre a o feri de pustiirile
9ilului, rândunelele, când se apropie creşterea lui, construiesc în ea un dig din paie lipite cu nămol. 3le
lucrează la acest dig trei nopţi în şir şi cu atâta zel, încât multe mor la lucru şi în fiecare an reîncep această
muncă grea.
40
4em"s, pe sistrele 3 din !arosI Arunc& pu$in& lumin& n ace'ti
oci nci'i pe veci 'i las&-i o clip& s& se ucure de razele
soarelui. Boi nu ne mpotrivim 'i nu reuz&m p&m#ntului prada
sa, dar cerem pentru acest mort c#teva clipe de via$&, numai
pentru m#ng#ierea noastr& de a-l " r&zunat.D
!roetul, &cut inevoitor prin aceast& invoca$ie, pune de trei
ori o anumit& iar& pe gura mortului 'i o alta pe piept. Apoi,
ntorc#ndu-se
'i urma drumul spre r&s&rit,
pe oltase roag& ncet augustului
cereasc&. soare,scen&
!rin aceast& care-
impun&toare el atrage aten$ia tuturor celor prezen$i asupra
marii minuni ce avea s& se produc&.
>u m& amestec n mul$ime 'i, a'ez#ndu-m& ciar n spatele
patului mortuar, pe un st#lp de piatr& mai nalt, privesc totul cu
cel mai viu interes. Bumaidec#t, pulsul ncepe s& at&, corpul s&
se umple de via$&J cadavrul t#n&rului se ridic& 'i vore'te KaiI
de ce m& recema$i la unc$iile unei vie$i de o clip&, dup& ce am
&ut din apa
nceteaz&, te+etei, acum c#nd'i pluteam
rog, nceteaz& las&-m&pes&-mi
mla'tinile
g&sesc?ti%uluiG
odina
morm#ntului.D Acestea au ost cuvintele care au ie'it din gura
cadavrului, dar proetul, aprinz#ndu-se din ce n ce mai mult,
zise Bu, arat& poporului tot ce s-a petrecut, 'i dezv&luie taina
mor$ii tale. Crezi tu c& vr&*ile mele n-au putere s& ceme uriile
'i c& nu pot s& pun la cazn& memrele tale oositeGD
nviatul, relu#nd atunci cuv#ntul din patul lui, se adreseaz&
poporului cu un geam&t ad#nc <a, zise el, viclenele uneltiri ale
noii mele so$ii m-au ucis 'i, victim& a unei &uturi mortale, am
cedat patul meu cald nc& unui adulterID
Atunci demna lui so$ie, cu o mare prezen$& de spirit 'i cu o
ndr&zneal& la n&l$imea situa$iei, respinge n mod ot&r#t
acuza$iile so$ului, sus$in#nd n mod nelegiuit c& sunt curate
n&scociri. !oporul se aprinde, nsue$it de sentimente dierite.
@nii spuneau c& emeia e o criminal& 'i c& treuie numaidec#t
ngropat& de vie mpreun& cu corpul so$ului ei, al$ii sus$ineau c&
nu treuie s& se dea crezare minciunilor unui cadavru.
<ar orice 'ov&ire se risipi, c#nd t#n&rul continu& > curatul
adev&r, spuse el, gem#nd din nou mai tare, am s& v& dau
dovad& cum nu se poate mai v&dit&, am s& v& ar&t o nt#mplare
pe care, "re'te, nimeni altul n-a putut s-o cunoasc& n aar& de
3
6nstrumente de metal întrebuinţate de egipteni în cultul 6sidei. 6sis ţinea în mână un sistru. !ici atributul e
întrebuinţat în locul divinităţii şi '%aros în locul 3giptului.
41
mine. C&ci pe c#nd acest neadormit paznic  'i m& ar&ta cu
degetul pe mine  mi p&zea trupul cu cea mai mare gri*&,
vr&*itoare &tr#ne ncercar& s& se apropie de cadavrul meu. n
acest scop, ele 'i scimar& orma n mai multe r#nduri, dar n
zadarJ neput#nd s& n'ele zelul 'i vigilen$a paznicului meu,
mpr&'tiar& n cele din urm& asupra lui un nor de somn 'i-l
ngropar& ntr-un somn ad#nc. Apoi, ncep#nd s& m& ceme pe
nume, ele n-au'incetat
meu n$epenit de a m&nge$ate
memrele-mi striga dec#t atunci dup&
ncepur&, c#nd corpul
ncete
'i anevoioase sor$&ri, s& se supun& vr&*ilor lor. >l, ca unul care
ntr-adev&r era viu, dar care numai n somn avea n&$i'area
unui mort, auzind c& este cemat c&ci  el are acela'i nume ca
'i mine  se de'tept&, ne'tiind ce era 'i, pornind ca o umr&
nensue$it&, a*unge la u'a camerei. <e'i oarte ine ncis&,
totu'i printr-o gaur& ce se aa acolo, ele i t&iar& mai nt#i nasul,
apoi urecile 'i n locul meu sueri el aceste amput&ri. =i pentru
ca aceste din
pl&smuir& opera$iuni s& ureci
cear& ni'te r&m#n&asem&n&toare
necunoscute,cuvr&*itoarele
ale lui 'i le i
lipir& e%act n locul celor t&iate 'i de asemenea i &cur& un nas
la el cu al lui. >i ine, acum ave$i n a$a voastr& pe acest
nenorocit care a ost pl&tit nu pentru vigilen$&, ci pentru
mutilarea lui.D
nsp&im#ntat de aceste cuvinte, vreau s& m& conving de
adev&rul acestei nenorocite nt#mpl&ri. !un m#na pe nas 'i
r&m#n cu el n m#n&, mi pip&i urecile 'i ele se dezlipesc.
Atunci, v&z#nd c& to$i m& arat& cu degetele, c& to$i ntorc capul
spre mine 'i c& r#setele erau gata s& izucneasc&, m& strecor
neoservat printre picioarele celor care m& ncon*urau 'i ug
sc&ldat ntr-o sudoare rece. Astel, des"gurat 'i e%pus ridicolului,
n-am mai avut cura*ul s& m& ntorc n patria 'i la amilia mea.
Pana urecilor am ascuns-o cu p&rul pe care l-am l&sat s&-mi
cad& pe t#mple, iar slu$enia nasului am acoperit-o destul de
ine cu uc&$ica asta de p#nz& pe care o vede$i lipit& acolo.
ndat& ce 8elron 'i termin& povestirea, oaspe$ii, ame$i$i de
&utur&, izucnesc din nou n oote de r#s, 'i n timp ce marii
e$ivani cer s& se goleasc& n cinstea zeului P#sului cupele
oi'nuite, rrena mi se adreseaz& astel
 4#ine e o zi mare 'i o s&r&toare solemn&, e aniversarea
ntemeierii ora'ului nostru, 'i n aceast& zi noi suntem singurul
popor pe p&m#nt care, prin ceremonii vesele 'i distractive,
42
invoc&m un&voin$a augustului zeu al P#sului 1. !rezen$a ta va
ace mai pl&cut& pentru noi aceast& s&r&toare. M, c#t a' dori ca
tu, cu unul t&u spirit, s& g&se'ti vreun suiect de r#s pentru
s&r&torirea zeului, ca s& acem c#t mai pl&cut& 'i mai deplin&
cinstirea pe care o aducem divinit&$ii lui at#t de puterniceI
 oarte ine, doamn&, i spun eu, dorin$a dumitale va "
mplinit&, dar, o, de-a' putea g&si vreo idee pe care s& mi-o
inspire cu generozitate
sluga mea un zeuc&
n'tiin$#ndu-m& at#tsede&cuse
puternicI <up& m&
t#rziu, aceasta,
ridic
numaidec#t, ame$it de &utur& eu nsumi, salut gr&it pe
rrena 'i cu un pas 'ov&itor iau drumul spre cas&.
<ar n prima pia$& prin care am trecut, deodat&, st#rnindu-se
v#ntul 'i sting#nd lumina cu care ne c&l&uzeam pa'ii, ne-a ost
oarte greu s& ie'im din aceast& ntunecime nea'teptat& 'i
numai dup& ce ne-am zdroit degetele picioarelor de toate
pietrele drumului, a*ungem n s#r'it la gazda noastr&, rup$i de
ooseal&.
C#nd ne apropiam de cas&, str#ns lipi$i unul de altul, iat& c&
trei indivizi voinici 'i largi n spate se reped cu toat& puterea
asupra por$ii noastre, 'i nu numai c& nu se sperie c#tu'i de pu$in
de prezen$a noastr&, ci dimpotriv&, care mai de care se silea s-o
sparg& cu lovituri dese 'i violente, nc#t nou&, 'i mie, mai ales,
mi s-a p&rut c& erau ni'te adev&ra$i t#lari 'i nc& din cei mai
urio'i. ntr-o clip& scot de su manta saia pe care o $ineam
ascuns& acolo pentru cazuri de acest el 'i, repezindu-m& &r&
'ov&ire n mi*locul andi$ilor, pe m&sur& ce ei veneau spre mine,
ca s& mi se mpotriveasc&, le n"g ad#nc saia n p#ntece p#n&
c#nd, n s#r'it ciurui$i de ad#nci 'i de numeroase r&ni, 'i-au dat
suetul ciar la picioarele mele. Lgomotul luptei de'teptase pe
otis 'i eu, g&sind u'a descis&, m& strecor n cas&, g##ind 'i
ud leoarc& de sudoare. n s#r'it, istovit de uciderea succesiv& a
acestor trei nd#r*i$i t#lari care &ceau c#t ntreitul 9erion 2, m&
aruncai n pat 'i adormii numaidec#t.

1
9umai la Sparta eista un cult al Câsului, neatestat în altă regiune a (reciei antice.
2
Eriaş cu trei capele şi trei trupuri unite care locuia în insula 3r<t%ia unde păşteau nenumăratele sale turme
de boi. 0ercule l-a răpus pe (erion la porunca lui 3ur<st%eus, răpindu-i cirezile pe care le-a adus cu el în
(recia.
43
 CARTEA A TREIA
n leg&narea ra$elor tranda"rii, Aurora tocmai 'i av#ntase
spre slava cerului caii ei mpodoi$i cu alere 1 purpurii, c#nd,
smulg#ndu-m& dintr-un dulce somn, noaptea &cu loc zilei. <ar,
cu g#ndul la crima mea de asear&, am ost cuprins de o mare
ngri*orare. A'ezat n pat, n capul oaselor, cu picioarele
ncruci'ate, cu m#inile mpreunate pe genunci 'i r&m#nt#ndu-
mi degetele, v&rs&m 'iroaie de lacrimi, "indc& n ncipuirea
mea vedeam triunalul, des&'urarea procesului, sentin$a, n
s#r'it pe c&l&u. ?-ar putea g&si oaie vreun *udec&tor at#t de
l#nd, at#t de inevoitor, care s& m& poat& declara nevinovat,
dup& ce s&v#r'isem trei omoruri 'i m& m#n*isem cu s#ngele
at#tor cet&$eniG /at& glorioasa c&l&torie pe care caldeeanul
<ioane mi-o prezisese n mod sigur.
/at& ce g#nduri mi treceau necontenit prin minte 'i mi *eleam
soarta nenorocit&. n acest timp aar&, la intrare, se auzeau
puternice &t&i n u'&, strig&te nencetate, n s#r'it se &cea un
zgomot ngrozitor 'i u'a ntr-o clip& "ind descis& cu o
smucitur& violent&, toat& casa se umplu de magistra$i, de
slu*a'ii lor 'i de o gloat& de tot soiul. Bumaidec#t doi lictori, din
ordinul magistra$ilor, pun m#na pe mine 'i ncep s& m& t#rasc&,
&r& cauli$&,
prima eu, "re'te, s& opun vreo
toat& popula$ia rezisten$&.
ora'ului, !e c#ndpe
rev&rs#ndu-se treceam
str&zi, pe
se
$inea dup& noi ntr-un num&r neoi'nuit de mare. =i, de'i
naintam a&tut, cu capul plecat p#n& n p&m#nt, a ciar p#n&-
n undul /nernului, totu'i, privind cu coada ociului, oservai
ceva oarte ciudat, n adev&r, printre at#tea mii de in'i care ne
ncon*urau, nu era asolut niciunul care s& nu se strice de r#s. n
s#r'it, dup& ce am ost purtat prin toate pie$ele 'i plimat pe la
"ecare col$ de strad&, ca acele victime care, n procesiunile de
isp&'ire
nenorocire'i de
de care
puri"care sunt destinate
e'ti amenin$at 2 s& nnl&ture
, ui oprit or, n vreo
a$a
1
'lăci de metal strălucitor, servind ca podoabe la gâtul cailor. !puleius încearcă să reînnoiască vec%ea
metaforă %omerică8 "!urora cu degete purpurii.#
2
!cest rit de lustraţie, întâlnit în diferite locuri, se celebra de pildă la Coma prin ceremonii anuale de
%mburbium, sau ocazionale, prile$uite de minuni, când se decretau $ertfe ispăşitoare. 2ictimele sortite
sacrificiului erau plimbate în prealabil prin toate cartierele oraşului sau districtului asupra căruia se
44
triunalului. 4agistra$ii tocmai se a'ezaser& pe naltele lor
scaune, 'i pristavul pulic striga cu glas puternic s& se ac&
lini'te, c#nd deodat& to$i spectatorii cerur&, ntr-un glas, ca din
cauza e%trem de numeroasei mul$imi, c&reia o ngesuial& prea
mare i putea pune via$a n prime*die, un proces at#t de
important s& se *udece n teatru. ntr-o clip&, poporul se repezi
din toate p&r$ile 'i tot interiorul teatrului se umplu cu o iu$eal&
uimitoare. Ciar
reuz. Cei mai 'i intr&rile
mul$i 'i tot acoperi'ul
erau ncol&ci$i erau
pe coloane, al$iipline
eraup#n& la
coco$a$i
pe statui, unora li se vedea numai *um&tate din corp pe erestre
sau printr-o desciz&tur& a tavanului, n s#r'it to$i, n
nem&rginita lor dorin$& de a vedea, nu se mai g#ndeau la
prime*diile la care se e%puneau. n cur#nd sunt mpins p#n& n
mi*locul scenei de c&tre slu*a'ii drept&$ii, ca o victim&, 'i a'ezat
n centrul orcestrei1.
Atunci crainicul, nt&rindu-'i iar din r&sputeri glasul, ceam&
pe
c#t acuzator. ?eturn&
va vori, el d&du ap&
cuv#ntul
ntr-ununui
vas&tr#n. ?pre
n orm& a-'i "%a
de p#lnie cutimpul
$eava
"n g&urit& la cap&t, pe unde apa se scurgea pic&tur& cu
pic&tur&2, apoi se adres& astel poporului
 Mnora$i cet&$eni, pricina care e supus& *udec&$ii voastre
este una dintre cele mai importante, pentru c& prive'te n
special lini'tea ntregului ora' o pild& cumplit& va " de cel mai
mare olos. <e aceea, se cuvine ca voi, "ecare-n parte 'i to$i la
un loc, s& ap&ra$i onoarea pulic&, ca nu cumva un uciga'
nelegiuit s& r&m#n& nepedepsit, dup& ce a m&cel&rit at#tea
victime ntr-un cip a'a de crud. =i s& nu v& ncipui$i c& eu sunt
at#t de aspru cu el din pricina vreunei du'm&nii sau un
personale. >u sunt comandantul pazei de noapte, 'i p#n& n ziua
de ast&zi nu cred c& cineva a putut s& aduc& vreo nvinuire
vigilen$ei 'i zelului meu. n scurt, vin la apt 'i v& voi e%pune
ntocmai ceea ce s-a nt#mplat noaptea trecut&. Cam pe la al
treilea scim al str&*ilor de noapte F, c#nd &ceam inspec$ia
ntregului ora' cu o minu$ioas& e%actitate, cercet#nd totul din
etindeau efectele purificării, luând asupra lor influenţele malefice şi ducându-le departe.
1
În teatrul antic grec, spaţiul în care evolua corul a$unsese să fie ocupat de scaunele senatorilor în vremea
romanilor.
2
3ra clepsidra sau ceasul de apă. 7oată apa din ea se scurgea într-un sfert de oră. În Coma imperială
clepsidrele de apă măsurau îndeobşte timpul acordat oratorilor şi avocaţilor.
F
"7ertia vigilia# începea pentru soldaţi sau paznicii nocturni pe la miezul nopţii şi se sfârşea la ora F
dimineaţa.
45
u'& n u'&, deodat& z&resc pe t#n&rul acesta cu saia n m#n&,
sem&n#nd n toate p&r$ile m&celul cr#ncen 'i n aceea'i clip&
v&d la picioarele lui trei cet&$eni uci'i, victime ale cruzimii sale,
respir#nd nc& 'i cu trupurile z&t#ndu-se ntr-un lac de s#nge.
Lguduit el nsu'i pe drept cuv#nt de vina unei crime at#t de
n"or&toare, o lu& numaidec#t la ug& 'i, uri'#ndu-se ntr-o
cas&, mul$umit& ntunericului a r&mas ascuns acolo toat&
noaptea. <arr&m#n&
vinova$ii s& providen$a divin& Kenind
nepedepsi$i. nu ng&duie niciodat&
s&-l p#ndesc ca
dis-de-
diminea$&, mai nainte ca el s& " putut ugi prin vreun coridor
secret, mi-am dat toat& osteneala s&-l aduc naintea severei
m&re$ii a *udec&$ii voastre. Ave$i, a'adar, n a$a voastr& un
acuzat p&tat de mai multe omoruri, un acuzat prins asupra
aptului, un acuzat din alt& $ar&. <e aceea pronun$a$i &r&
'ov&ire o sentin$& de condamnare n contra unui str&in pentru o
crim& pentru care a$i pedepsi aspru ciar 'i pe un concet&$ean
al <up&
vostruIce vori astel, acest oarte sever acuzator 'i opri
temutu-i glas. ndat& crainicul m& poti s& iau cuv#ntul, dac&
aveam ceva de r&spuns la toate acestea. <ar n momentul acela
eu nu eram n stare s& ac altceva dec#t s& pl#ng, g#ndindu-m&
desigur mai pu$in la aceast& ngrozitoare acuza$ie dec#t la
nenorocita mea con'tiin$&. Cu toate acestea, ca printr-o
inspira$ie divin&, ncep#nd s&-mi vin& cura*ul, iat& ce am
r&spuns
 =tiu ine c#t e de grea, n a$a cadavrelor a trei cet&$eni,
situa$ia aceluia care e acuzat de uciderea lor. <e'i spune
adev&rul 'i recunoa'te singur aptul, totu'i cu greu va putea el
s& conving& de nevinov&$ia sa o adunare at#t de numeroas&.
<ar dac& un&tatea voastr& mi va acorda un moment de
ascultare, v& voi demonstra u'or c& azi m& g&sesc n prime*die
de a " trimis la moarte, nu din vina mea, 'i c& numai din pricina
unei nt#mpl&ri neprev&zute 'i a legitimei mele indign&ri, ndur
&r& niciun motiv ura st#rnit& de o acuza$ie at#t de groaznic&.
n adev&r, pe c#nd m& ntorceam acas&, ceva mai t#rziu, de la
un osp&$, de altel aproape eat turt&, ceea ce desigur nu voi
t&g&dui c& e adev&rata mea vin&, v&d ciar n a$a casei unde
locuiesc  casa onorailului vostru concet&$ean 4ilo  ni'te
t#lari oarte "oro'i, care d&deau n&val& la intrare 'i care,
sp&rg#nd alamalele, c&utau s& sarme u'ile. 8o$i drugii, de'i
46
"%a$i cu cea mai mare gri*&, useser& smul'i cu violen$& 'i
tocmai se s&tuiau ntre ei cum s& omoare pe cei care locuiau n
cas&. n s#r'it, unul din and&, mai cura*os 'i cu un trup de
uria', i ndemna pe ceilal$i cu aceste cuvinte Haide$i, &ie$i,
cura*I ?&-i atac&m voinice'te 'i cu ra$e sprintene, c#t timp ei
sunt ad#nci$i n somn. ?& alung&m din inimile noastre orice
'ov&ire 'i orice moliciune 'i, cu saia n m#n&, s& r&sp#ndim
m&celul
care vor n toat& s&
ncerca casa. Cei care
se apere, s&vor
"e " adormi$i,
lovi$i. Bumais&a'a
"e vom
uci'i,sc&pa
cei
teeri de aici, dac& nu vom l&sa pe nimeni viu n cas&IN. K&
m&rturisesc, cet&$eni, socotind c& era de datoria mea de om
cinstit1 'i totodat& tem#ndu-m& mult pentru gazdele mele 'i
pentru mine nsumi, narmat cum eram cu o saie, pe care o
port ntotdeauna la mine din pricina prime*diilor de acest el,
ncercai s& pun pe ug& 'i s& nsp&im#nt pe ace'ti tic&lo'i
andi$i. <ar ei, oameni cu des&v#r'ire arari 'i "oro'i, nu o iau
la ug& 'i, de'i vedeau c& sunt narmat, totu'i mi rezist& cu
ndr&zneal&.
?&iile noastre se ncruci'eaz&. n cele din urm&, nsu'i 'eul
'i stegarul andei se arunc& asupra mea cu toat& puterea, ntr-o
clip& m& apuc& de p&r cu am#ndou& m#inile 'i, r&sturn#ndu-m&
pe spate, arde de ner&dare s& m& zdroeasc& cu o piatr&. <ar,
pe c#nd cerea de zor s& i se ntind& una, eu l str&pung cu o
m#n& sigur& 'i am norocul s&-l culc la p&m#nt. <up& aceea, pe
un altul care 'i ncle'tase din$ii n picioarele mele, l ucid cu o
lovitur& de saie, dat& e%act ntre umeri, iar pe al treilea, care
alerga spre mine &r& prevedere, l door cu o lovitur& mortal&
dat& n piept. +ini'tea "ind astel restailit& 'i salvarea gazdelor
mele asigurat&, ca 'i aceea a ntregului ora', credeam nu numai
c& nu voi " pedepsit, dar ciar c& voi merita laude pulice. <e
altel eu, neap&r#nd niciodat& n a$a *udec&$ii nici ciar pentru o
c#t de mic& vin&, 'i "ind oarte stimat n $ara mea, am pus
ntotdeauna cinstea mai presus de toate avanta*ele ?oartei. =i
nu pot s&-mi e%plic de ce mi se aduce azi o acuzare de crim&,
pentru c&, n dreapta mea indignare, am pedepsit pe ace'ti
tic&lo'i andi$i, c#nd nimeni n-ar putea dovedi s& " e%istat
nainte vreo du'm&nie personal& ntre noi 'i c& a' " cunoscut
c#tu'i de pu$in pe acei t#lari. ?au s& mi se arate cel pu$in
1
5iteral8 de bun cetă&ean. ;ar 5ucius nu era cetăţean al 0<patei. 3 o contrazicere. 'ână şi grecii tesalieni
sunt numiţi "Guirites# ? cetăţeni romani ? şi nu "cives#.
47
vreun lucru de-al lor g&sit la mine, din cauza c&ruia s& se cread&
c& am &ptuit o crim& at#t de ngrozitoareI
<up& ce vorii astel, ocii mi se umplur& din nou de lacrimi
'i, ridic#nd m#inile n cip rug&tor, imploram, plin de m#nire,
c#nd pe unii, c#nd pe al$ii, n numele milei pulice 'i al iuirii
pentru tot ce aveau ei mai scump pe lume. 8ocmai c#nd i
credeam pe to$i oarte nduio'a$i 'i mi'ca$i de lacrimile mele 'i
voiam s& 'i
<rept&$ii iaus&ca martor al providen$ei
ncredin$ez nevinov&$ieidivine
mele ociul ?oarelui
nenorocirea 'i al
n care
m& aam, ridic#ndu-mi privirea pu$in mai sus, z&rii asolut toat&
mul$imea izucnind n oote de r#s 'i p#n& 'i pe una mea
gazd&, pe tat&l meu 4ilo, l v&d pr&p&dindu-se de r#s. M, un&-
credin$&, o, con'tiin$&I mi zisei eu atunci n sinea mea. !entru
salvarea gazdei mele am a*uns n adev&r un uciga' 'i m-am
e%pus prime*diei unei acuza$ii capitale, iar el, ne"indu-i de a*uns
c&-mi reuz& ciar m#ng#ierea unui sla a*utor, 'i mai permite
s& n
r#d& de marea
acest moment,mea nenorocireID
o emeie sc&ldat& n lacrimi, n cea mai
ad#nc& triste$e, naint& alerg#nd n mi*locul teatrului. >ra
mr&cat& n aine de doliu 'i purta la s#n un copil mic. <up& ea
venea o alta, &tr#n&, mr&cat& n zdren$e groaznice, trist&, 'i
de asemenea pl#ng#nd am#ndou& cl&tinau ramuri de m&slin 1.
ncon*ur#nd patul pe care erau a'ezate cadavrele celor uci'i,
acoperite cu o manta, 'i &t#ndu-se n piept, ncepur& s& $ipe 'i
s& se oceasc& *alnic.
 n numele milei pulice, n numele drepturilor ntregii
omeniri, spuneau ele, "e-v& mil& de ace'ti tineri uci'i n mod
nedemn 'i, prin pedepsirea uciga'ului, aduce$i o sla& consolare
unei v&duve nenorocite 'i unei mame &r& spri*in. @'ura$i cel
pu$in soarta acestui micu$ lipsit de tat&, ciar n primii lui ani de
via$& 'i, prin s#ngele acestui t#lar, 'terge$i insulta adus& legilor
'i moralei puliceI
Atunci magistratul cel mai n v#rst& se ridic& 'i spuse
poporului urm&toarele
 C#t prive'te aceast& crim&, care desigur treuie aspru
pedepsit&, nsu'i autorul ei n-o poate t&g&dui, dar nou& acum nu
ne mai r&m#ne dec#t o singur& sarcin& de mai mic& importan$&
'i anume s& descoperim pe ceilal$i complici ai unei crime at#t de
ngrozitoare. n adev&r, nu pare verosimil c& un singur om a
1
1 ramură de măslin, încon$urată de panglicuţe de lână, era semnul rugătorilor, al ambasadorilor.
48
putut s& dooare trei tineri at#t de puternici. !rin urmare,
treuie s&-l tortur&m, ca s&-i smulgem adev&rul. C&ci sclavul
care-l nso$ea a ugit pe uri' 'i nu ne mai r&m#ne dec#t s&-l
punem pe acesta la cazn&, ca s& arate pe complicii s&i, pentru a
st#rpi cu totul groaza r&sp#ndit& de o and& at#t de
prime*dioas&I
ntr-o clip& se aduc, dup& datina greceasc&, ocul, roata 'i ice
de tot elul.
devenea dul&,<urerea mi pu$in
"indc& cel sporea
nu nespus
puteam de mult,
s& mor a ciar1.
nescilodit
<ar &tr#na aceea care-i tulurase pe to$i cei de a$& cu
lacrimile ei zise
 !reauni cet&$eni, nainte de a pironi pe cruce pe acest
t#lar, uciga'ul nenoroci$ilor mei copii, ng&dui$i s& se
dezveleasc& trupurile celor uci'i, pentru ca, privind la marea lor
rumuse$e 'i tinere$e, s& st#rneasc& n voi o 'i mai vie indignare
'i s& v& ac& s&-i da$i o pedeaps& c#t mai aspr&, pe m&sura
crimei saleIcuvinte au ost primite cu ova$ii 'i numaidec#t
Aceste
magistratul mi ordon& s& dezvelesc cu propria mea m#n&
trupurile care useser& a'ezate pe un pat. 4-am mpotrivit mult&
vreme 'i am reuzat s& rennoiesc groaznica nt#mplare din a*un
'i s& m& e%pun din nou privirilor, dar lictorii, din ordinul
magistra$ilor, m& silesc n cipul cel mai st&ruitor 'i, n cele din
urm&, apuc#ndu-mi cu rutalitate ra$ul pe care-l $ineam lipit de
corp, mi-l ntind cu or$a, spre marea mea nenorocire, deasupra
cadavrelor. iruit n s#r'it de nevoie, m& supun 'i, mpotriva
voin$ei mele, pun m#na pe manta 'i dezvelesc corpurile. Lei
mariI Ce spectacolI Ce minuneI Ce scimare nea'teptat& n
soarta meaI <e'i m& prenum&ram ciar printre unurile
!roserpinei 'i n amilia lui Mrcus 2, cipul meu lu& dintr-o dat&
alt& n&$i'are 'i r&m&sei ncremenit, &r& s& pot e%plica n
cuvinte demne de ncredere cum se nt#mplase acea
metamoroz&, c&ci n adev&r, cadavrele celor m&cel&ri$i de mine
erau n realitate trei urduuri umate F, g&urite n dierite locuri,
'i pe c#t mi aducem aminte de lupta mea de asear&, cr&pate n
acelea'i locuri, unde r&nisem pe cei trei t#lari.
1
&el tras pe roată era biciuit şi ars cu bucăţi de fier înroşit.
2
(eniu al 6nfernului, asimilat cu 'luton şi sinonim cu moartea.
F
+aptul că burdufurile, deşi găurite, rămâneau umflate, nu trebuie să ne surprindă într-o povestire
fantastică, cu atât mai mult cu cât, dezumflate, nu mai puteau avea aparenţa unor cadavre.
49
 Atunci r#sul acela, pe care 'iretenia unor glume$i reu'ise s&-l
nr#neze c#tva timp, izucni n mul$ime n toat& liertatea. @nii
m& elicitau pentru aceast& rev&rsare de veselie, al$ii se
pr&p&deau de r#s 'i se $ineau cu m#inile de p#ntece. ntr-
adev&r, erau neuni de ucurie 'i, la ie'irea din teatru, to$i
ntorceau capul s& m& mai vad&. <ar eu, din clipa n care
ridicasem col$ul acela de manta, r&m&sesem $intuit locului,
nge$at ca oteatrului.
coloane ale marmur&, ntocmai
B-am ca din
revenit una/nern
din celelalte
3
dec#tstatui sau
n clipa
c#nd gazda mea, 4ilo, apropiindu-se, a pus m#na pe mine. +a
nceput nu voiam s& m& mi'c din loc, lacrimile ncepeau din nou
s&-mi curg& 'i am izucnit ntr-un pl#ns cu sugi$uri, dar 4ilo, cu
un gest l#nd, a avut gri*& s& m& conduc& p#n& acas& la el, pe
ni'te drumuri dosnice 'i neumlate, 'i a c&utat s&-mi risipeasc&
m#nirea 'i tulurarea de care eram st&p#nit, prin tot elul de
vore de m#ng#iere, dar n niciun cip nu a reu'it s&-mi
potoleasc& indignarea
ad#nc n inima pe care n'i'i
mea. <eodat&, o astel de insult&
magistra$ii o n"psese
intrar& n casa
noastr& 'i se gr&ir& s& m& lini'teasc& prin urm&toarele cuvinte
 Boile +ucius, noi nu ignor&m nici meritul t&u personal, nici
ciar lungul 'ir al str&mo'ilor t&i, c&ci nole$ea ilustrei tale
amilii e cunoscut& de toat& provincia noastr&. Bu spre a te
insulta ai ost silit s& nduri aceast& ncercare, de care te pl#ngi
at#t de amarnic. Alung& deci din inima ta triste$ea 'i smulge din
suetul t&u ad#nca-$i durere. A& c& s&r&toarea asta, pe care
noi n to$i anii o celer&m n pulic cu mare pomp&, n cinstea
celui mai pl&cut zeu, al P#sului, devine ntotdeauna mai
str&lucit& dac& avem norocul s& n&scocim ceva nou. 8u ne-ai dat
un un prile* de a-l s&r&tori 'i acest zeu inevoitor te va nso$i
pretutindeni cu dragoste. >l nu va ng&dui niciodat& s& ai vreo
durere ad#nc&, ci nencetat va r&sp#ndi pe runtea ta armecul
'i senin&tatea ucuriei, n s#r'it, tot ora'ul, pentru mul$umirea
ce i-ai produs, $i-a acordat onoruri str&lucite, c&ci te-a numit
patronul s&u 'i a decis s&-$i ridice o statuie de ronz.
<up& acest discurs, lu#nd la r#ndul meu cuv#ntul, r&spunsei
 4ul$umesc, cum dator sunt s-o ac, pentru astel de
onoruri, celui mai str&lucit ora' din toat& 8esalia, unic n elul
s&u, dar statuile 'i cipurile v& rog s& le p&stra$i pentru al$ii mai
vrednici 'i mai mari dec#t mineI
3
Ende el şi credea instalat.
50
 <up& acest r&spuns plin de modestie, un z#met mi descre$i
pu$in runtea 'i lu#nd un aer c#t mai vesel cu putin$&, salutai
politicos pe magistra$i, la plecarea lor.
/at& ns& c& un servitor al rrenei intr& la mine alerg#nd
 4ama ta, rrena, zise el, te roag& s& nu ui$i c& se
apropie ora cinci la care, ieri seara, ai promis c& vei veniI1
+a aceste cuvinte, ngrozit 'i sc#rit numai la singurul g#nd al
acestei case, st&p#nei
 ?pune-i r&spunseitale
servitorului rrenei
c& a' dori nespus de mult s& m&
supun ordinelor sale, dac& mi-ar " ng&duit s-o ac &r& s& calc
un cuv#nt datJ dar gazda mea, 4ilo, rug#ndu-m& st&ruitor, n
numele inevoitoarei divinit&$i pe care o cinstim azi, m-a &cut
s&-i promit c& vom cina ast&zi mpreun&J el nu m& p&r&se'te o
clip& 'i nici nu-mi d& voie s& plec de acas&. M rog deci s&
am#n&m respectarea promisiunii &cute pentru o alt& dat&I
Bu terminasem nc& de vorit, c#nd 4ilo pusese v#rtos m#na
pe mineJ m&ierii,
necesare 'i poruncind s& se la
m& conduse aduc& n urma
aia cea noastr& cele
mai apropiat&. <ar
eu, pentru a m& eri de privirile tuturor 'i a sc&pa de r#sul
trec&torilor, pe care eu nsumi l st#rnisem, p&'eam al&turi de el,
acoperit de statura lui. Bici nu-mi mai amintesc, at#t eram de
ru'inat, cum m-am sp&lat, cum m-am 'ters, cum m-am ntors
din nou acas&. Astel ar&tat din oci, prin semne din cap 'i cu
degetul de to$i, nu mai putui s&-mi p&strez "rea 'i r&m&sei
ncremenit.
n s#r'it, am terminat n gra& s&r&c&cioasa cin& pe care mi-
o oeri 4ilo 'i dup& ce am prete%tat o cumplit& durere de cap,
pricinuit& de multele mele lacrimi, am o$inut u'or permisiunea
de a m& duce la culcare. ntins n patul meu, mi reaminteam cu
triste$e tot ce mi se nt#mplase, p#n& n clipa c#nd sosi, n
s#r'it, otis a mea, dup& ce o culcase pe st&p#na ei. <ar ea era
cu totul scimat&, nu mai avea acel cip voios, nu mai rostea
acele cuvinte sc#nteietoare de spirit, ci a$a-i era moor#t& 'i
runtea r&zdat& de cute ad#nci. n s#r'it, vorind ntr-un t#rziu
'i cu mult& s"al&, zise
 >u ns&mi, eu ns&mi, o m&rturisesc &r& ocol, sunt cauza
sup&r&rii prin care ai trecutI  'i o dat& cu aceste cuvinte,
scoase din s#n o curea pe care mi-o prezint&, urm#nd
1
&ei vec%i, când invitau pe cineva la masă, aveau obiceiul să-l mai înştiinţeze o dată, când se apropia ora
mesei.
51
!edepse'te, te rog, o emeie per"d&, 'i dac& vrei, d&-mi ciar o
pedeaps& 'i mai aspr&. 8otu'i, te rog, s& nu crezi c& $i-am produs
cu inten$ie aceast& m#nire s#'ietoare. ereasc& zeii ca tu s&
sueri din cauza mea cea mai mic& sup&rare 'i, dac& vreo
nenorocire amenin$& capul t&u, cerul s&-mi ng&duie ca eu s-o
pot r&scump&ra ndat& cu tot s#ngele meu. <ar ceea ce mi se
poruncise s& ac mpotriva altuia, reaua mea soart& a &cut ca
nepl&cerea
Atunci eu,s&moldit
cad& pedecapul t&uI mea curiozitate 'i arz#nd de
oi'nuita
ner&dare s& cunosc cauza acestei misterioase nt#mpl&ri, i
r&spunsei
 /at& aceast& piele nespus de p&c&toas& 'i aspr& de ici pe
care tu ai &r&zit-o propriei tale cazneI 4ai cur#nd pe d#nsa o
voi distruge 'i o voi t&ia n mii de uc&$i dec#t s& ating cu ea o
piele moale ca puul 'i tot a'a de al& ca laptele. <ar, spune-mi
sincer, care e apta pentru care te nvinuie'ti 'i pe care
atalitatea
mi e nespus a de
ntors-o
scump,mpotriva
c& n-a' meaG
puteaC&ci
crede*urasolut
pe capul
pet&u, care-
nimeni 'i
nici pe tine ns&$i, ciar dac& ai a"rma-o, c& ai pl&nuit vreodat&
ceva care s& m& ac& s& su&r. <ar un g#nd curat, ciar dac& a
avut un rezultat ndoielnic sau ciar potrivnic, nu poate " socotit
vinovatI
8ermin#nd astel vorirea mea, acopeream cu nenum&rate 'i
"erin$i s&rut&ri, date scurt 'i ap&sat, ocii umezi 'i tremur&tori
ai dragei mele otis, cuprin'i de o nest&p#nit& dorin$& 'i pe care,
din l#ncezeal&, i $inea pe *um&tate nci'i. Peg&sindu-'i vesela-i
dispozi$ie, zise
 4ai nt#i, d&-mi voie, te rog, s& ncid cu toat& gri*a u'ile
camerei, c&ci dac&, prin necizuin$a mea, s-ar aa vreuna din
vorele mele, ar " o proanare demn& de un mare scandalI
?pun#nd aceste cuvinte, trase z&voarele la u'i 'i n$epeni solid
drugul, apoi, ntorc#ndu-se l#ng& mine 'i ncol&cindu-'i ra$ele
n *urul g#tului meu, mi zise cu o voce sla& 'i aia perceptiil&
 4i-e ric&, mi-e tare ric& s&-$i dezv&lui misterele acestei
case 'i ocultele secrete ale st&p#nei mele. <ar am o p&rere
un& despre tine 'i despre educa$ia ta. &r& s& mai amintesc de
str&lucita nole$e a amiliei tale 'i de naltul t&u spirit, 'tii
desigur, ini$iat cum e'ti n mai multe culte religioase, ce
nseamn& s& p&strezi cu s"n$enie un secret. A'adar,
dest&inuirile ce-$i voi ace s& r&m#n& n tainicul sanctuar al
52
inimii tale 'i s& "e pe veci ncise acolo. ?inceritatea dest&inuirii
mele te rog s-o r&spl&te'ti numai printr-o des&v#r'it& discre$ie,
"indc& puterea iuirii, care m& leag& de tine, m& mpinge s&-$i
dezv&lui lucruri pe care numai eu singur& pe p&m#nt le cunosc.
Kei aa tot ce se petrece n casa noastr&, vei cunoa'te
uimitoarele secrete ale st&p#nei mele, secrete de care 'i mor$i,
ascult&, care tulur& astrele, or$eaz& voin$a zeilor, supun
elementele,
me'te'ugului a s&uns& nu mult&
cu mai ntreuin$eaz& niciodat&
patim& dec#t puterea
atunci c#nd
privirile i s-au ndreptat cu pl&cere spre un t#n&r cipe', ceea ce
i se nt#mpl& destul de des.
Ciar acum iue'te la neunie pe un t#n&r eo$ian, nespus de
rumos, 'i cu o patim& de necrezut se olose'te de toat&
iscusin$a ei vr&*itoreasc& 'i de ntregul arsenal de r&zoi. Asear&
am auzit-o cu urecile mele amenin$#nd groaznic ciar soarele
c&-l va nv&lui ntr-o negur& greu de p&truns, condamn#ndu-l la
un ve'nic
cerului ntuneric,
'i nu va acedac& nu valoc
de ndat& disp&rea
nop$ii, mai repede
ca s&-'i dine%ecuta
poat& naltul
vr&*itoriile sale. /eri, pe c#nd se ntorcea de la aie, z&rind din
nt#mplare pe t#n&rul ei instalat ntr-o rizerie, mi porunci s&
adun 'i s&-i aduc pe uri' p&rul care c&dea *os din capul lui n
timpul tunsului. !e c#nd eu l adunam cu gri*& 'i pe ascuns,
&rierul m& recunoscu, 'i cum de altel suntem r&u v&zute n
ora' din cauza me'te'ugului nostru vr&*itoresc, puse m#na pe
mine 'i m& do*eni &r& nicio mil&
 8ic&loaso, n-ai s& ncetezi o dat& de a mai aduna, pe uri',
resturile de p&r ale celor mai rumo'i tineri ai no'triG <ac& nu
renun$i la aceste mi*loace criminale, am s& te dau, &r& 'ov&ire,
pe m#na magistra$ilorI1 =i nso$ind cuvintele cu gesturi, 'i v#r
m#na n s#nul c&m&'ii mele 'i scotocind mi smulse, cu m#nie,
p&rul pe care-l ascunsesem acolo. >ram tare m#nit& de aceast&
nt#mplare 'i, g#ndindu-m& la apuc&turile st&p#nei mele, care
de oicei se sup&r& groaznic de o astel de neiz#nd&, 'i m&
ate n cipul cel mai s&latic, tocmai mi &ceam planul s& ug,
dar amintirea ta, cipul t&u, m-au &cut s& renun$ numaidec#t la
aceast& ot&r#re.
!lecasem trist& de acolo 'i-mi era ric& s& m&-ntorc acas& cu
1
5egea romană condamna practicarea curentă a magiei, !puleius însuşi fiind nevoit să se apere de acuzaţia
de magie printr-o pledoarie celebră. !tributele corporale )părul tuns, ung%iile tăiate*, precum şi obiectele
personale constituiau "materia primă# a celor ce recurgeau la practici vră$itoreşti.
53
m#inile goale, c#nd deodat& z&rii un om care tundea cu
oarecele ni'te urduuri de $ap. K&z#ndu-le umate, ine
legate 'i sp#nzurate, am adunat de pe *os o cantitate ceva mai
mare din p&rul pe care-l tunsese de pe ele, un p&r lond, la el
cu acela al t#n&rului eo$ian, 'i l-am dus st&p#nei mele,
ascunz#ndu-i adev&rul. +a nceputul nop$ii, 'i mai nainte ca tu
s& te " ntors de la cin&, !am"la mea, neun& de dragoste, se
urc&
partentr-o arac&
a casei, dede
un el sc#nduri,
pavilionlocuin$a ei secret&
e%pus tuturor din cealalt&
v#nturilor, de
unde se vede r&s&ritul ca 'i celelalte direc$ii ale orizontului, 'i
care este locul cel mai potrivit pentru vr&*itore'tile ei opera$iuni.
4ai nt#i 'i r#nduie'te n lugurul ei laorator materialul
oi'nuit aromate de tot elul, pl&ci de metal cu litere
indesciraile1, *alnice r&m&'i$e de cor&ii nauragiate, av#nd
nl&untrul lor uc&$i de cadavre ngropate nasuri 'i degete,
uc&$i de carne, smulse de pe cruci de la criminali r&stigni$i,
s#nge
m#ncate p&strat de 'i
de "are la scoase
oamenidin
m&cel&ri$i,
col$ii lor. c&p&$#ne pe *um&tate
<up& aceea, desc#nt#nd ni'te m&runtaie care nc& palpit&, se
preg&te'te pentru un sacri"ciu cu avoraile prevestiri turn#nd
peste ele c#nd ap& de izvor, c#nd lapte de vac&, c#nd miere de
la munte. ace 'i lia$iuni de ap& ndulcit& cu miere. Apoi,
mpletind cu putere 'i nnod#nd presupusul p&r al t#n&rului
eo$ian, l arde pe c&runi aprin'i mpreun& cu o mare cantitate
de sustan$e aromate 'i iat& c& deodat&, prin or$a de neiruit a
'tiin$ei sale vr&*itore'ti 'i prin nev&zuta putere a duurilor
evocate, aceste urduuri, al c&ror p&r s#r#ia pe c&runii aprin'i
'i scotea um, apar, do#ndesc un suet omenescJ ele simt, aud
'i uml&, 'i venind acolo unde le atr&gea mirosul p&rului tuns de
pe ele, dau n&val& la u'&, arz#nd de ner&dare s& intre n&untru
n locul t#n&rului eo$ian. Atunci, ame$it de &utur& 'i n'elat de
ntunericul nop$ii, tu ai tras saia cu ndr&zneal&, ca odinioar&
uriosul Aias2, nu pentru a ucide cirezi ntregi cum a &cut acela,
urios pe animale vii, ci  apt& mult mai vite*easc&  spre a lipsi
de via$& trei urduuri de capr&, umate cu aer, pentru ca eu,
1
'lăci de plumb acoperite cu formule odioase, prin care se stabilea soarta celor numiţiH ele cuprindeau
cuvinte necunoscute şi lipsite de noimă în orice limbă.
2
!ias, fiul lui 7elamon, regele Salaminei, care după moartea lui !c%ile şi-a disputat armele eroului cu
Elise, fiind biruit de acesta. +urios din cauza acestei înfrângeri, !ias iese noaptea din cort, ca să răzbune
afrontul suferit, dar Minerva, spri$initoare a grecilor, îi tulbură mintea şi-i abate loviturile asupra turmelor
care formau prada armatei.
54
dup& ce ai spintecat pe du'manii t&i &r& s& te m#n*e'ti cu nicio
pic&tur& de s#nge, s& str#ng acum n ra$ele mele nu un
omucid, cu un utricidI1
Aceast& vor& de du m-a &cut s& r#d 'i, la r#ndul meu, i-am
zis lui otis pe un ton glume$
 >i ine, acum 'i eu pot s& socotesc glorioasa mea isprav&
ca o prim& iruin$& 'i s-o compar cu una dintre cele
dou&sprezece munci
trei urduuri pe ale lui
aceea'i Hercule,
treapt& pun#nd lui
cu uciderea uciderea
9erion,acestor
uria'ul
cu trei trupuri, sau cu punerea n lan$uri a Cererului cu trei
capete2. <ar ca s&-$i iert ucuros 'i din toat& inima aceast&
gre'eal&, din cauza c&reia am avut at#tea sup&r&ri, &-mi
at#rul pe care $i-l cer cu toat& ot&r#rea 'i arat&-mi pe st&p#na
ta n timpul c#nd ace vreo isprav& a divinei ei 'tiin$e, c#nd
invoc& demonii, sau cel pu$in c#nd se metamorozeaz&. C&ci ard
de cea mai mare dorin$& s& cunosc osc&riile ei vr&*itore'ti ciar
n clipa n&ptuirii
e%perien$& 'i str&in&lor.
de <e altel,
aceste nici tu nu-mi
ndeletniciri. =tiu 'ipari
v&d lipsit& de
prea ine
acest lucru, c&ci, pe mine, care de altel am dispre$uit
ntotdeauna mr&$i'&rile noilelor matroane, tu, cu ocii t&i
sc#nteietori, cu rumenii t&i or&*ori, cu p&rul t&u str&lucitor, cu
lacomele tale s&ruturi, cu s#nul pl&cut mirositor, m& $ii su
st&p#nirea ta ca pe un sclav ce $i-a ost atriuit prin *udecat& 'i
care, mai mult nc&, $i s-a v#ndut singur, de un&voia lui. n
s#r'it, nu m& mai g#ndesc la c&minul meu, nu m& mai ngri*esc
de ntoarcerea mea acas& 'i nu pre$uiesc nimic mai mult dec#t o
noapte petrecut& cu tineI
 <ragul meu +ucius, mi zise ea, c#t a' vrea s&-$i ndeplinesc
aceast& dorin$&, dar din cauza "rii ei du'm&noase, st&p#na mea
ndepline'te de oicei tainicele ei &c&turi ntotdeauna ascuns&
n cea mai ad#nc& singur&tate 'i erit& de orice priviri omene'ti.
8otu'i, voi sacri"ca siguran$a mea personal& dorin$ei tale, 'i
p#ndind cu aten$ie prile*ul potrivit, $i voi satisace curiozitatea,
numai s& ai ncredere 'i s& "i discret, c&ci lucrul e oarte seriosI
n timp ce ne 'opteam acestea la urece, o reciproc& dorin$&
aprinse min$ile 'i sim$urile noastre. +ep&d#nd ainele de pe noi,
1
Ecigător de burdufuriH uter, în latineşte înseamnă burduf.
2
! douăsprezecea muncă a eroului a fost aducerea din 6nfern pe pământ a &âinelui tricefal care stătea de
stra$ă la porţile 0adesului, 0ercule fiind singurul care a izbutit să-l supună. &eea ce apropie cele două
munci constă în faptul că avem de-a face cu monştri cu trei trupuri şi trei capete.
55
ntr-un cuv#nt goi-golu$i, ne l&sar&m prad& iuirii p&tima'e, 'i
ciar dup& ce m& istovisem, otis, cu caracteristica ei
generozitate, mi mai oeri o mic& 'i delicioas& recompens&.
ndat& somnul ne ncise ocii oosi$i de vege 'i ne $inu unul
l#ng& altul p#n& a doua zi de diminea$&. <up& c#teva nop$i
petrecute n astel de pl&ceri, ntr-o zi otis veni repede la mine,
oarte emo$ionat& 'i, aproape tremur#nd, mi spuse c& st&p#n&-
sa, nereu'ind
s& se preac& deloc cu celelalte
n pas&re, noapteame'te'uguri n iuirile
viitoare, 'i su aceast&ei,orm&
urma
s& zoare la iuitul ei.
 <eci preg&te'te-te cu mult& &gare de seam&, mi zise ea,
ca s& vezi aceast& opera$ie at#t de nsemnat&I
Cam pe la nceputul nop$ii, ea ns&'i m& conduse n t&cere 'i
n v#rul picioarelor, p#n& la odaia de sus a st&p#nei sale 'i m&
poti s& privesc, printr-o cr&p&tur& a u'ii, cele ce s-au petrecut
precum urmeaz&.
4ai nt#i
descise !am"la
o l&di$& 'i lep&d&
'i scoase din eatoate ainele
mai multe de?&lt&
cutii. pe ea, apoi
capacul
uneia din ele 'i, lu#nd o anumit& ali"e, o rec& mult n palme 'i
se unse cu ea pe tot corpul, de la ungiile picioarelor p#n& n
cre'tetul capului. Apoi vori mult timp cu lampa ei 1 n cuvinte
misterioase, 'i scutur& cu o mi'care sacadat& m&dularele 'i, n
timp ce ele se leg&nau u'or ca valurile, mai nt#i i ap&ru un pu
moale, apoi i crescur& pene puternice, nasul i se ncovoie 'i se
nt&ri, ungiile i se str#nser& 'i luar& orm& de geare. !am"la s-
a transormat n uni$&. Atunci, dup& ce scoase un $ip&t *alnic,
ncerc& s& se nal$e pu$in c#te pu$in de la p&m#nt 'i n cur#nd,
se n&l$& 'i 'i lu& repede zorul aar& din camer&, #l#ind din
aripi.
ntr-adev&r, prin puterea artei sale, ea se metamorozase de
un&voia ei. <ar, de'i pe mine nu m& ermecase cu nicio vor&
vr&*itoreasc&, totu'i eram a'a de nm&rmurit de ceea ce
v&zusem, nc#t mi se p&rea c& sunt cu totul altul dec#t +ucius.
Astel, ca un smintit 'i ncremenit n neunia mea, visam cu
ocii desci'i 'i, rec#ndu-m& mereu la oci, c&utam s&-mi dau
seama dac& eram cu adev&rat treaz. n s#r'it, venindu-mi n
"re, luai m#na otidei 'i o apropiai de ocii mei2, spun#nd
 8e rog, acord&-mi. C#t clipa mai e prielnic&, o puternic& 'i
1
5ampa era socotită ca o emblemă a discreţiei, pentru că ea vede lotul şi nu lasă să se vadă nimic în afară.
2
!cest fel de a ruga pe cineva era foarte obişnuit la orientali.
56
pre$ioas& dovad& a iuirii tale 'i d&-mi un pic din aceast& ali"e,
te rog, pe ocii mei care $i se ncin& $ie, dulce 'i ginga'&
prieten&I +eag& astel de tine de-a pururi pe sclavul t&u prin
aceast& ineacere ce nu se poate r&spl&ti 'i & acum s& pot
zura ca un Cupidon naripat n *urul t&u, Kenus a meaI
 Cum, ndr&gostitule, zise otis, aci pe vulpea 'ireat& 'i ai
vrea s&-mi dau singur& cu scoaa n picioare 1G rumos mi*loc de
a te p&stra
tesaliene 2 pentru
I M dat& mine,pas&re,
devenit aia unde
sc&pats& de aceste
alerg lupoaice
s& te cautG =i
c#nd te voi mai revedeaG
 ereasc&-m& zeii t&riei de o astel de nelegiuireI zisei eu.
Ciar c#nd a' str&ate toat& ntinderea cerului ntr-un zor
sulim de vultur, ca un vestitor demn de ncrederea marelui
/upiter, sau ca ericit purt&tor al tr&snetelor lui, voi alerga totu'i
n gra&, dup& str&lucitele-mi plim&ri aeriene, la cuiu'orul
meu iuit. :ur pe acest drag nod al p&rului t&u, cu care mi-ai
nl&n$uit
a meaI <e suetul,
altel, c& nu atunci
ciar iuesc mi
pe nimeni
veni n mai mult
minte c&,dec#t
o dat&peceotis
voi
" luat cipul unei astel de p&s&ri, mul$umit& acestei ali"i, va
treui s& stau departe de orice cas&. n adev&r, rumos 'i vesel
amant va " pentru emei o uni$&I Ce s& mai spun de aptul c&
aceste p&s&ri ale nop$ii, atunci c#nd p&trund n vreo cas&, sunt
prinse cu toat& gri*a 'i $intuite de u'&, ca s& isp&'easc&, prin
aceste cinuri, groaznica nenorocire cu care amenin$& amiliile
prin zorul lor r&u prevestitorG <ar era aproape s& uit a te
ntrea ce va treui s& spun sau s& ac, pentru a p&r&si aceste
pene 'i a deveni iar&'i +uciusG
 ii pe pace n ce prive'te gri*a asta, mi zise ea, c&ci
st&p#na mea mi-a ar&tat toate leacurile prin care astel de
ntrup&ri pot " readuse la orma omeneasc&. =i s& nu-$i ncipui
c& a &cut acest lucru din un&voin$a a$& de mine, ci numai ca
s-o pot a*uta cu leacul priincios, c#nd se ntoarce acas&. <e
altel, prive'te cu ce uruieni nensemnate 'i oi'nuite se ace o
minune at#t de uimitoare cu pu$in anet F amestecat cu c#teva
oi de laur n ap& de izvor, din care-i prepar o aie 'i o &utur&.
<#ndu-mi de mai multe ori aceast& asigurare, ea se strecoar&
1
!dică8 să fiu eu însămi cauza nenorocirii meleI 3 o metaforă luată din meseria dulg%erilor, cu referire la
cei care sunt atât de stângaci încât se rănesc cu propriile lor unelte.
2
2ră$itoarele rivale care puteau să-i răpească iubitul.
F
;upă naturalistul 'liniu, e o iarbă cu miros plăcut, care provoacă râgâieli, calmează colicele şi opreşte
sug%iţurile.
57
n gra& n odaie, e%trem de tulurat&, 'i scoate din l&di$& o
cutie, pe care eu o iau numaidec#t n m#ini 'i, acoperind-o cu
s&rut&ri, o rog "erinte s&-mi ureze un zor norocos, precum
doream. Apoi, lep&d#nd repede toate ainele de pe mine, v#r cu
l&comie m#inile, 'i lu#nd de acolo c#t mai mult& ali"e, ncep s&
m& rec cu putere pe tot trupul, apoi, mi'c#ndu-mi pe r#nd
am#ndou& ra$ele, caut s& imit mi'c&rile unei p&s&ri 1. Bici
pomeneal& ns&ntocmai
mi se ngroa'& de ulgi, ca
aripioare nici at#t.
p&rul aspru <ar p&rul
de animal de pemea
'i pielea corp
cea moale mi se nt&re'te ca pielea doitoacelorJ la
e%tremitatea "ec&rui picior 'i a "ec&rei m#ini, n locul celor cinci
degete ale mele, se ormeaz& c#te-o copit&, 'i de la cap&tul 'irei
spin&rii mi cre'te o coad& lung&J a$a mi se l&$e'te enorm, gura
mi se m&re'te, n&rile se l&rgesc, uzele mi se las& n *osJ
urecile mi cresc e%trem de lungi 'i se acoper& cu un p&r aspru.
n aceast& *alnic& trans"gurare, nu vedeam alt& consolare
pentru mine,c&care
otis, dec#t atunci
toate nu maimi
memrele puteam str#nge +ipsit
se lungiser&. n ra$e pe
pentru
moment de orice mi*loc de salvare, m& uitam cu toat& aten$ia la
trupul meu 'i v&zui c& nu eram pas&re ci m&gar. Pevoltat de
apta otidei, dar n acela'i timp lipsit de gesturile 'i de glasul
unui om, tot ce mai puteam ace era s&-mi las uza *os 'i,
uit#ndu-m& la ea piezi', cu ocii totu'i umezi, s&-i adresez un
mut repro'. ndat& ce ea m& v&zu n aceast& stare, ncepu s& se
loveasc& &r& mil& n oraz cu am#ndou& m#inile.
 Benorocita de mine, strig& ea, sunt pierdut&I n tulurarea
'i graa mea am &cut o gre'eal& 'i asem&narea cutiilor m-a
n'elat. <ar noroc c& leacul e mai u'or pentru aceast&
transormare numai mestec#nd tranda"ri, vei sc&pa de acest
cip de m&gar 'i, revenit n starea ta de mai nainte, vei " din
nou dragul meu +ucius. M, dac& a' " preg&tit asear&, dup&
oiceiul meu, c#teva girlande pentru noi, n-ai mai avea s&
sueri acum nici ciar nt#rzierea acestei nop$i. <ar n zorii zilei
m& voi gr&i s&-$i aduc leaculI
A'a se *elea ea. >u, ns&, de'i eram un m&gar des&v#r'it, mi
p&strasem totu'i sentimentele de om. n s#r'it, cizuii
ndelung 'i ad#nc n mine nsumi dac& treuia s& ucid cu
numeroase lovituri de copit& 'i s& s#'ii cu din$ii pe aceast& rea
'i nelegiuit& emeie. <ar o *udecat& mai s&n&toas& m& &cu s&
1
En gest care ţine şi de ritualul magiei imitative.
58
renun$ la acest plan nesocotit, ca nu cumva, pedepsind pe otis
cu moartea, s& m& lipsesc din nou de un a*utor care-mi era
olositor. A'adar, cu urecea pleo'tit& 'i cl&tin#nd din cap,
suerind n t&cere aceast& ru'ine vremelnic& 'i resemn#ndu-m&
cu prea cruda mea soart&, am pornit spre gra*d, la unul meu
cal de c&l&rie, unde am mai g&sit instalat un m&gar, care
apar$inea lui 4ilo, mai adineauri gazda mea. >u credeam c&,
dac& ntre
"reasc& animalelecalul
solidaritate, necuv#nt&toare e%ist& vreo
meu recunosc#ndu-m& trainic&de'i
'i mpins
un sentiment de comp&timire, mi va ace o un& primire n
gra*d 'i-mi va oeri un loc 'i ran&. <ar, o, lupiter, primitorule de
oaspe$iI M, tu, divinitate a unei-credin$e1I !reanoilul meu cal,
apropiindu-'i capul de acela al m&garului, se s&tuie'te cu el 'i
am#ndoi se n$eleg s& m& piard&. 8em#ndu-se desigur s& nu
m&n#nc din por$ia lor, ndat& ce v&zur& c& m& apropii de iesle,
cu urecile l&sate-n *os, se reped urio'i asupra mea 'i cu
nemiloase lovituri
pe care, seara de copit&
n a*un, eu cum& gonesc
m#inile c#t mai
mele departenaintea
l pusesem de orzul
acestui slu*itor oarte recunosc&tor.
Astel lovit 'i alungat departe, eu m-am retras ntr-un col$ al
gra*dului. !e c#nd m& g#ndeam n sinea mea la or&znicia
colegilor mei de gra*d 'i pl&nuiam contra per"dului meu cal o
pedeaps& pentru a doua zi, c#nd prin puterea unui tranda"r
aveam s& "u din nou +ucius, ntorc#nd capul, z&resc ntr-o "rid&,
aat& aproape la *um&tatea st#lpului care sus$inea acoperi'ul
gra*dului, o statuie a zei$ei >pona 2, mpodoit& gri*uliu cu
girlande de tranda"ri 'i nc& proaspe$i. n s#r'it, v&z#nd leacul
salvator 'i ncep#nd s& sper, mi lungesc c#t mai mult cu putin$&
picioarele dinainte, m& reped cu toat& puterea 'i cu g#tul ntins,
cu uzele e%agerat de lungite, ac sor$&ri de necrezut ca s&
a*ung la girlande. !e c#nd m& trudeam astel, printr-o atalitate
n adev&r nenorocit&, r#nda'ul meu, care avusese ntotdeauna
sarcina de a ngri*i de cal, m& vede numaidec#t 'i se scoal&
nuriat.
 !#n& c#nd, zise el, vom mai r&da m#r$oaga astaG 4ai
adineauri voia s& ure m#ncarea animalelor 'i acum atac& ciar
1
+ides ? divinitate romană care întruc%ipa încrederea, cinstea şi respectarea cuvântului dat, având
înfăţişarea unei bătrâne cu părul alb.
2
;ivinitatea căruţaşilor şi a catârgiilor, având în gri$a ei gra$durile. Statuia ei, grosolan făcută, era aşezată
de obicei într-o nişă scobită într-un stâlp al gra$dului.
59
cipurile zeilor. >i ineI am s&-i r#ng eu acum 'alele acestui
nelegiuit 'i am s&-l las eteag de un piciorI
=i c&ut#nd o arm&, d&du peste o leg&tur& de lemne, care din
nt#mplare se aa la picioarele lui 'i aleg#nd o crac& cu runze,
mai groas& dec#t toate celelalte, ncepu s&-mi care la lovituri n
spate, nenorocitul de mine, 'i nu ncet& dec#t atunci c#nd o lu&
la ug&, speriat de un zgomot puternic 'i de o g&l&gie
ngrozitoare
alarmaser&, 'icecare
se auzea
strigauladin
u'&. >rau
toate $ipetele
p&r$ile vecinilor
?&ri$i, o$iiIDcare se
Casa "ind numaidec#t descis& cu or$a, o mare ceat& de
t#lari p&trunde n&untru, iar restul andei, narmat& p#n& n
din$i, mpresoar& toate corpurile de cl&dire. Kecinii sar repede n
a*utor dintr-o parte 'i din alta, dar t#larii se mpr&'tie n gra&
'i acum le $in piept n toate p&r$ile. Boaptea se lumin& de
mul$imea tor$elor 'i a s&iilor, ale c&ror &c&ri 'i t&i'uri
sc#nteiau ca soarele la r&s&ritul lui. Atunci unii dintre ei atacar&
o c&mar&dea'ezat&
mul$ime og&$ii.nCumi*locul casei,
puternice undede4ilo
lovituri ngr&m&dise
topor o
sparg u'a care
era ncuiat& cu z&voare 'i ine n$epenit& cu drugi de "er oarte
solizi, pu'i de-a curmezi'ul, scotocesc pretutindeni, iau toate
og&$iile, le mpaceteaz& n gra& 'i le mpart ntre ei. <ar
mul$imea occelelor dep&'ea num&rul purt&torilor. Atunci, a$&
de prisosul acestei pr&zi oarte ogate, sunt nevoi$i s& recurg&
la ultima posiilitate. >i ne scot din gra*d pe noi, cei doi m&gari
'i calul meu, ne ncarc& c#t pot mai mult cu pacetele cele mai
grele 'i, p&r&sind casa acum goal&, ne m#n& naintea lor
amenin$#ndu-ne cu ciomegele. l l&s& pe unul dintre tovar&'i ca
oservator, ca s& le dea inorma$ii am&nun$ite n leg&tur& cu
cercetarea ispr&vii lor, iar pe noi, c&r#ndu-ne ntruna la lovituri,
ne duc n galop pe cele mai neumlate poteci ale mun$ilor.
9reutatea enorm& a aga*elor, urcu'ul anevoios, lungimea prea
mare a drumului, m& aduseser& n a'a al, nc#t eram aidoma
unui mort. Atunci, cam t#rziu, e adev&rat, totu'i n mod serios,
mi-a venit ideea s& recurg la legile care ap&r& pe "ecare
cet&$ean 'i am vrut s& iau ca m&rturie, n avoarea mea, numele
august al mp&ratului spre a m& sc&pa de at#tea suerin$e.
n scurt, ziua-n amiaza mare, pe c#nd treceam printr-un t#rg
oarte populat 'i vestit prin #lciul s&u, ciar n mi*locul
t&r&oiului &cut de greci, am ncercat s& invoc n lima mea
"reasc& augustul nume al Cezarului 'i n adev&r am scos de mai
60
multe ori numai un MD destul de l&murit 'i de tare, dar cel&lalt
nume, Cezar1, nu l-am putut pronun$a. &r& s& dea nicio aten$ie
discordantului meu glas, t#larii ncepur&, dintr-o parte 'i din
alta, s&-mi zdroeasc& nenorocita-mi piele, nc#t n-o mai l&sar&
un& nici pentru a ace din ea un ciur. <ar, n s#r'it, marele
lupiter mi oeri un mi*loc de sc&pare, la care nu m& a'teptam.
ntr-adev&r, pe c#nd trecem pe l#ng& un 'ir de c&su$e de $ar& 'i
de propriet&$i
n care, consideraile,
pe l#ng& am
celelalte ori z&rit ode
nespus gr&dini$&
pl&cute,oarte dr&gu$&,
se plecau ntr-
o parte nc&rca$i de roua dimine$ii, ni'te tranda"ri de o
prospe$ime virginal&. 9##ind de dorin$& 'i nveselit de n&de*dea
salv&rii, m& apropii de ei mai multJ mi l&sa gura ap&, dar pe
c#nd voiam s&-i apuc cu uzele, mi veni n minte un g#nd cu
mult mai n$elept. 4& g#ndeam c&, dac& a' p&r&si cipul de
m&gar 'i a' ap&rea din nou ca +ucius, ar nsemna s&-mi g&sesc
o moarte sigur& n mi*locul acestor t#lari, "e c& 'i-ar ncipui c&
sunt
m-amvr&*itor,
atins de"eacei
c& s-ar teme s&
tranda"ri, nu-i
ce-i denun$
drept n viitor.
de nevoie 'i,A'adar, nu
ndur#nd
cu r&dare nenorocita-mi soart&, am nceput s&-mi rumeg #nul,
ca un un m&gar.

CARTEA A PATRA

Cam pe
oprir&m la amiaz&,
ntr-un t#rg latocmai c#nd ar'i$a
ni'te &tr#ni, care soarelui era n toi,
erau cuno'tin$e 'i ne
uni
prieteni cu t#larii. Ce-i drept, oric#t eram eu de m&gar, prima
lor nt#lnire, lunga conversa$ie 'i reciprocele lor s&rut&ri mi
d&deau de g#ndit. >i luar& din spinarea mea unele lucruri, pe
care le d&ruir& acestora 'i, 'u'otindu-le la urece, p&reau s& le
spun& c& sunt lucruri de urat. n cur#nd, u'ura$i de toat&
povara, ur&m l&sa$i s& p&'tem n liertate, ntr-o livad& vecin&.
>u ns& nu m& putui ot&r deloc s& $in tov&r&'ie la p&scut
celuilalt
deprins s&m&gar 'i calului
m&n#nc meu,
#n. <ar 'i deciar
z&rind altelnnici nu eram
dosul nc&o
gra*dului
gr&dini$&, cum eram atunci mort de oame, m& reped cu
ndr&zneal& asupra ei 'i, de'i acolo nu se g&seau dec#t legume
crude, totu'i nu stau la ndoial& s&-mi umplu p#ntecele p#n& la
1
&etăţenii oprimaţi strigau8 "1, &ezarJ# şi, din veneraţie pentru numele împăratului, $udecata se suspenda
şi procesul era adus înaintea lui.
61
reuz. Apoi, rug#ndu-m& "erinte tuturor zeilor, m& uit n toate
p&r$ile, s& v&d dac& nu cumva, nt#mpl&tor, a' descoperi n
gr&dini$ele nvecinate vreun tranda"r cu ori splendide 'i
parumate. ntr-adev&r, ciar singur&tatea n care m& aam mi
d&dea erma credin$& c&, dac& a' g&si acest pre$ios leac, gra$ie
dep&rt&rii drumului 'i tu"'urilor care m& ascundeau, a' putea s&
scap, &r& s& m& " v&zut cineva, de n&$i'area mea de animal
1
cuAstel
patru deci,
picioare, 'i s& pluteam
pe c#nd revin la cipul omenesc
n acest . g#nduri, am
ocean de
z&rit ceva mai departe, ntr-o v#lcea ntunecoas&, o p&dure n
mi*locul c&reia, printre dieritele plante 'i mii de ori care
sm&l$au cea mai ermec&toare pa*i'te, str&luceau ni'te minuna$i
tranda"ri de lin ro'u aprins. n ncipuirea mea, care nu era cu
totul aceea a unui animal, socoteam c& e p&durea s#nt& a
Kenerei 'i a 9ra$iilor n a c&rei tainic& umr& str&lucea oarea
de o elegan$& regal&, destinat& s&r&torilor. Atunci, invoc#nd
vesela
neun, 'ia'a
prielnica divinitate
nc#t, pe Hercule,a Borocului,
eu nsumi m& reped
nu m& maintr-un galop
sim$eam
m&gar, ci un cal de curse, e%traordinar de iute. <ar n&valnica
mea goan& nu putu s& previn& nenorocita-mi soart&. iindc&,
vaiI c#nd a*unsei oarte aproape de locul acela, nu mai v&zui
nic&ieri tranda"ri proaspe$i 'i ermec&tori, umezi de lacrimile
vreunei zei$e 'i de nectar divin, pe care-i produc erici$ii
m&r&cini n mi*locul spinilor inecuv#nta$i, 'i nici ciar acea
v#lcea sur#z&toare, ci numai un mal de r#u m&rginit de un 'ir
des de arori. Ace'ti arori, oarte oga$i n runze ce sem&nau
cu ale laurului, produceam un el de oare cu caliciul lunguie$ 'i
pu$in purpuriu, n elul tranda"rului, dar cu totul lipsit& de miros.
Ace'tia erau cop&cei c&rora vulgul ignorant le-a dat numele
rustic de leandri, 'i a c&ror oare este o ran& mortal& pentru
orice el de animale.
ntr-o situa$ie a'a de nenorocit&, aveam cea mai mare dorin$&
s& m&n#nc de un&voie din otr&vitoarele ori ale acestor
leandri. <ar pe c#nd m& apropiam ncet, ca s& rup c#teva din
ele, un t#n&r, pe c#t mi s-a p&rut mie, gr&dinarul c&ruia-i
pr&p&disem aproape toate legumele, 'i care v&zuse groaznica
pagu& ce-i &cusem, o $inea tot ntr-o ug&, grozav de urios, cu
un ciomag mare n m#n&. 8&&r#nd asupra mea, m& snopi n
&taie, 'i mi-ar " pus via$a n prime*die, dac&, n s#r'it, n-a' "
1
5ucius se temea să nu fie văzut de cineva pentru a nu fi luat drept vră$itor şi $udecat ca atare.
62
avut unul sim$ s& m& a*ut singur. n adev&r, ridic#nd n sus
partea posterioar& a spin&rii, i repezii cu picioarele dinapoi o
mul$ime de lovituri 'i, l&s#ndu-l s& zac& ntr-o stare *alnic&, la
poalele dealului nvecinat, mi g&sii sc&parea prin ug&.
<ar ntr-o clip& o emeie, so$ia lui iar& ndoial&, ndat& ce-l
v&zu de pe deal aruncat la p&m#nt 'i pe *um&tate mort, alerg&
numaidec#t la el cu gemete *alnice, desigur spre a st#rni mila
vecinilor 'i a-mi
$&ranii, atra'i provocaei,imediat
de ocetele ceam&moartea, ntr-adev&r,
ndat& c#inii, i nt&r#t&to$i
'i-i
asmut din toate p&r$ile, n contra mea, ca s& m& s#'ie-n uc&$i.
<e data aceasta n-am mai avut nicio ndoial& c& eram oarte
aproape de moarte, c#nd am v&zut c& aceast& ngrozitoare
mul$ime de dul&i uria'i, n stare s& se lupte cu ur'i 'i cu lei, e
nd#r*it& mpotriva mea. +u#nd ns& pova$& de la mpre*urare, m-
am oprit din ug& 'i, ntorc#ndu-m&, intrai din nou, c#t mai
repede, n gra*dul care ne g&zduise mai nainte. <ar $&ranii,
dup& ce oprir&
leg#ndu-m& cu c#inii cu destul&
o curea greutate,
solid& de pun m#nanpe
un inel n$epenit mine
zid, 'i,
ncep
din nou s& m& at& 'i cu siguran$& c& m-ar " dat gata, dac&
ma$ele mele, str#nse de durerea loviturilor 'i pline de legumele
ce le m#ncasem nu s-ar " destins cu putere 'i n-ar " l&sat s&
$#'neasc& o anumit& materie care, pe unii stropindu-i cu un
licid sc#ros, iar pe al$ii inect#ndu-i cu mirosul ei resping&tor,
i ndep&rt& de spinarea mea zdroit&.
8ocmai c#nd soarele, trecut ine de amiaz&, 'i ncepea
coor#rea, t#larii ne nc&rcar& din nou, ndeosei pe mine, 'i
ne scoaser& din gra*d. &cusem o un& ucat& de drum 'i
umletul ndelungat m& istoviseJ eram strivit de greutatea
aga*ului, spetit de loviturile de ciomege 'i mai mult, av#nd
copitele tocite, 'ciop&tam 'i aia m& mai $ineam pe picioare. n
s#r'it, a*ung#nd la un p#r#u cu apa domol 'erpuitoare 'i
nc#ntat de aceast& ericit& ocazie, m& g#ndeam s& m& las la
p&m#nt c#t eram de lung, ndoindu-mi picioarele su mine cu
mult iscusin$&. >ram neclintit n ot&r#rea de a nu m& mai
ridica, pentru a porni din nou, oric#te lovituri a' " primit, a nc&
eram gata s& mor nu numai de ciomag, ci ciar str&puns de
saie. /ntr-adev&r, lipsit cu totul de r&suare 'i olog cum eram,
credeam c& voi merita un concediu pentru motive de s&n&tate.
mi ncipuiam de un&-seam& c& t#larii, n parte sup&ra$i din
cauza nt#rzierii, n parte doritori de a ugi n gra&, vor
63
repartiza aga*ul meu n spatele celorlalte dou& animale de
povar& 'i c& pe mine, spre a se r&zuna cumplit, m& vor l&sa
prad& lupilor 'i vulturilor. <ar nemiloasa soart& mi z&d&rnici
acest plan at#t de rumosI Cel&lalt m&gar care mi gicise
g#ndul, mi-o lu& nainte 'i, pre&c#ndu-se ostenit, se tr#nti la
p&m#nt cu toate aga*ele. +ungit ca un mort, nu mai &cu nicio
ncercare de a se ridica de *os. <e'i usese lovit, n$epat 'i ciar
tras n toatesco'i
din urm&, p&r$ile
dinder&d&ri
coad&, c&-'i
de ureci 'i de picioare.
puseser& n&de*deanntr-un
cele
r&posat, t#larii se s&tuiesc ntre ei 'i ot&r&sc s& nu-'i mai
nt#rzie uga, ocup#ndu-se a'a de mult de un m&gar mort, sau
mai cur#nd prescimat ntr-un olovan. >i pun aga*ele lui n
spinarea mea 'i a calului meu 'i, sco$#nd s&iile, i taie
picioarele de la nceieturi. Apoi l t#r&sc pu$in n aara drumului
'i, de pe o n&l$ime oarte mare, l arunc&, respir#nd nc&, n cea
mai apropiat& vale.
9#ndindu-m&
suerin$&, atunci numaidec#t
am renun$at la soarta nenorocitului
la 'iretlicurimeu tovar&' de'i
'i n'el&ciuni
m-am ot&r#t s& m& port cu st&p#nii mei ca un m&gar de
trea&. <e altel, din convorirea lor pricepusem treuia s& ne
oprim undeva, oarte aproape, 'i s& ne odinim, n s#r'it, dup&
at#ta umlet 'i c& locul acela de oprire era locuin$a lor. n
s#r'it, dup& ce mai trecur&m un deal n pant& u'oar&,
a*unser&m la destina$ie, unde am ost u'ura$i de toate poverile
noastre, care au ost duse n&untru. +ier, n s#r'it, de orice
povar&, m& rostogoleam n pra, n loc de aie, pentru a-mi
alunga ooseala.
Aici e timpul 'i locul s& ac o descriere a acelei a'ez&ri 'i a
pe'terii n care locuiau t#larii. n acela'i timp, mi voi ncerca
talentul 'i v& voi ace 'i pe voi s& vede$i l&murit dac& eram
m&gar at#t prin suet, c#t 'i prin inteligen$&, ncipui$i-v& un
munte s&latic n"or&tor de ntunecos, acoperit de o p&dure
deas&, cu copaci oarte stuo'i 'i e%traordinar de nalt. !antele
sale nclinate erau ncon*urate de ni'te st#nci ascu$ite 'i prin
aceasta inaccesiile, iar ntre ele 'i 'erpuitoarele pov#rni'uri ale
muntelui o mul$ime de v&g&uni e%trem de ad#nci, acoperite cu
m&r&cini 'i ascunse din toate p&r$ile, care ormau o pav&z&
natural& de *ur-mpre*urul muntelui. <in v#rul lui $#'nea, n mari
clocote, un izvor ogat care, arunc#ndu-se n *os, 'i v&rsa n
vale undele-i de argint, apoi se mp&r$ea ntr-o mul$ime de
64
r#ule$e care umpleau toate aceste v&g&uni cu apa lor lini'tit&,
astel nc#t tot muntele, de *ur-mpre*ur, era ncon*urat de o
mare mpresurat& sau de un uviu lene'. +a poalele muntelui
era intrarea pe'terii, deasupra c&reia se ridica un oi'or nalt 'i
de "ecare parte a lui se aa un $arc de vite, mpre*muit cu
garduri zdrav&n mpletite din nuiele, un pentru a ncide oi. n
a$a por$ii oi'orului, n loc de ziduri, se vedeau ni'te poteci
ntortoceate printres& cr&ci
dreptatea ai " putut 'i m&r&cini,
le nume'ti pe loca'
intr&rile unui care de
cut#lari.
toat&
!rin apropiere, nu era alt& locuin$&, dec#t o mic& coli& grosolan
construit& din papur&, unde dup& cum am aat mai t#rziu,
st&teau la p#nd& 'i spionau noaptea aceia dintre t#larii care
ie'iser& la sor$i.
andi$ii se t#r#r& pe aceste poteci, unul c#te unul, cu ra$ele
str#ns lipite de corp, 'i c#nd a*unser& n a$a por$ii, pe noi ne
priponir& cu c#te o curea solid&, apoi ncepur& s& ia la ceart&, cu
glas r&stit,
c&reia pe o &tr#n&
se p&rea c& usesencovoiat& de povara
l&sat& via$a anilor, n
'i gospod&ria gri*a
ntregii
ande
 >i ine, tu, #rc& &tr#n&, un& de ars pe rug, cea mai
mare ru'ine a lumii celor vii 'i unica lep&d&tur& a mp&r&$iei
mor$ilor, oare a'a ai s&-$i a$i tu *oc de noi, st#nd acas& &r& s&
aci nimicG B-o ", oare, timpul s& m#nc&m 'i noi ceva, la o or&
at#t de naintat&, dup& at#tea osteneli 'i prime*diiG B-ai nimic
gata s& ne dai, tu, care de oicei ziua 'i noaptea nu aci altceva
dec#t s& ngi$i vinul n valuri n pr&pastia p#ntecului t&u
nes&$iosG
+a aceste cuvinte, &tr#na, nsp&im#ntat& 'i tremur#nd, le
r&spunse cu o voce r&gu'it&
 <ar preaunii 'i preaputernicii mei ocrotitori tineri,
m#nc&rile sunt gata, ndea*uns de "erte 'i oarte pl&cute la gust,
p#ine ave$i c#t& dori$i, vin din el'ug, gata pus n paare ine
sp&late 'i apa cald& v& a'teapt& ca de oicei, pentru aia pe
care voi o ace$i n gra&I
<up& acest r&spuns al &tr#nei ei se dezr&car& ndat&, 'i,
a'a goi, se nviorar& la c&ldura unui oc puternic, apoi se
sc&ldar& n apa cald&, se unser& pe tot corpul cu untdelemn 'i
se a'ezar& n *urul unor mese nc&rcate cu ucate.
Aia se a'ezaser&, c#nd iat& c& sosesc al$i indivizi cu mult mai
numero'i, pe care &r& nicio 'ov&ire i-ai " putut socoti tot t#lari.
65
C&ci 'i ei aduceau o ogat& prad& monede de aur 'i argint,
vesel& de argint, stoe de m&tase $esute cu "r de aur. <up& ce
se m&iar& ca 'i ceilal$i 'i 'i alungar& osteneala trupeasc&, se
a'ezar& la mas& n mi*locul tovar&'ilor lor. ?erviciul mesei era
&cut de cei care ie'iser& la sor$i. >i m#ncau 'i goleau &r&
m&sur& 'i n dezordine sumedenie de m#nc&ri, mormane de
p#ine 'i nenum&rate 'iruri de paare. Apoi, ca s& se distreze,
ncep s& ziere, s&
mod grosolanJ c#ntecuv#nt,
ntr-un n mi*locul g&l&giei,
te-ai s& glumeasc&
" crezut la osp&$uln
centaurilor, oameni doar pe *um&tate, precum 'i al
semis&laticilor lapi$i1 din 8ea.
Atunci unul dintre ei, care prin or$a sa ntrecea pe to$i ceilal$i,
lu& cuv#ntul
 Boi, ntr-adev&r, am luat vite*e'te cu asalt casa lui 4ilo din
Hpata. n aar& de ogata prad& pe care am pus m#na,
mul$umit& cura*ului nostru, ne-am ntors n ta&r& &r& s& "
pierdut
ntors cuunopt
singur om 'i,
picioare dac&
mai multmerit&
2
. <ars&
voivoresc
care a$ide asta, ora'ele
atacat ne-am
eo$iene v-a$i ntors cu o and& oarte mic'orat&, pierz#nd p#n&
'i pe 'eul vostru, pe oarte cura*osul +amacus F, a c&rui salvare
cu drept cuv#nt a' " preerat-o, desigur, tuturor acestor pr&zi pe
care le-a$i adus. <ar oricum, pe el l-a pierdut prea marea lui
vite*ie un &rat at#t de cura*os va tr&i n amintirea oamenilor
laolalt& cu regii vesti$i 'i glorio'i conduc&tori de r&zoaie. Koi
ns&, pe c#t se pare, sunte$i o$i cump&ta$i 'i v& mul$umi$i cu
mici urti'aguri de sclavi, strecur#ndu-v& cu team& prin &ile
pulice, sau prin od&i$ele vreunor &tr#ne, spre a 'terpeli numai
vecituri care nu valoreaz& niciun anI3
@nul din anda celor care veniser& n urm& i r&spunse
 ?& " r&mas tu, oare, singurul care s& nu 'tie c& marile case
sunt cu mult mai u'or de *euitG iindc&, de'i n spa$ioasele lor
apartamente sunt multe slugi, totu'i, "ecare se ngri*e'te mai
mult de salvarea lui dec#t de avutul st&p#nului. n scim,
oamenii economi 'i c&rora le place s& tr&iasc& singuri,
1
5apiţii şi centaurii erau triburi sălbatice şi războinice, care locuiau în munţii 7esaliei. &entaurii sunt
pomeniţi de 0omer ca nişte oameni păroşi, cu coama zbârlită, dâr$i şi aprigi. Mai târziu, imaginaţia greacă
le-a dat o forma monstruoasă8 $umătate oameni, $umătate cai.
2
!duceau cu ei un cal şi un măgar.
F
În greceşte înseamnă luptător viteaz.
3
+urtul veşmintelor din băile publice, palestre sau săli de ospeţe, frecvent menţionat de autorii antici, era
aspru pedepsit de lege, stârnind dispreţul tâl%arilor de profesie.
66
ascunz#nd cu cea mai mare gri*& mica lor avere, care uneori
este ciar destul de mare, o ap&r& cu toat& str&'nicia 'i o
p&streaz& cu prime*dia propriei lor vie$i. n s#r'it, ceea ce am s&
v& povestesc va adeveri spusele mele.
Cum am sosit la 8ea cea cu 'apte por$i, ne-am inormat
oarte am&nun$it asupra averii cet&$enilor, lucru de cea mai
mare importan$& n meseria noastr&. Astel am aat c& un
1
c&m&tar,
a sc&pa de numit Crseros
oliga$iile , avea pulice
'i sarcinile o oarte2, mare avere 'ienorma-i
'i ascundea c&, spre
og&$ie prin iscusite vicle'uguri. C&ci tr&ia singur 'i retras,
mul$umindu-se cu o c&su$&, mic& ntr-adev&r, dar oarte nt&rit&,
c&, de altel, zdren$&ros 'i murdar, nu se dezlipea niciodat& de
sacii lui de aur. Be ot&r#m deci s& ne ndrept&m mai nt#i spre
el, crez#nd c& vom termina repede cu un singur om 'i c& vom
pune m#na n tin& 'i &r& nicio greutate pe toat& avu$ia lui.
Cum se nnopt&, ne 'i n"in$ar&m la poarta lui, dar n-am
socotit
mai pu$inprudent s-o ridic&m,
s-o spargem, denici s-o descidem
team& ca zgomotulcu or$a
celor'i dou&
nc&
canaturi s& nu trezeasc& toat& vecin&tatea 'i s& ne pun& via$a n
prime*die. Atunci str&lucitul nostru 'e, +amacus, ncrez#ndu-se
n e%traordinara lui putere, v#r pu$in c#te pu$in m#na n gaura
ceiiF 'i se c&znea s& smulg& roasca. <ar acest Crseros, de
un&-seam& cel mai tic&los dintre toate ipedele, era de mult la
p#nd& 'i urm&rea "ecare mi'care a noastr&. C&lc#nd n v#rul
picioarelor 'i &r& s& scoat& o vor&, se apropie pu$in c#te pu$in
'i, opintindu-se din toate puterile, str&punge cu un piron m#na
'eului nostru 'i o $intuie'te de lemnul u'ii, apoi, l&s#ndu-l astel
crud pironit de z&vor ca pe o cruce, se urc& pe acoperi'ul
p&c&toasei lui cocioae, 'i de acolo ncepe s& strige c#t l $ine
gura, s& cear& a*utor vecinilor, s&-i ceme pe "ecare din ei pe
nume, spun#nd c& e vora de salvarea o'teasc& 'i r&sp#ndind
zvonul c& la el a izucnit ocul pe nea'teptate. Astel, "ecare
ngrozit de o prime*die at#t de apropiat&, alearg& ngri*orat ca
s&-i vie n a*utor.
Atunci, a#ndu-ne n ndoitul pericol  de a " prin'i asupra
aptului, sau de a p&r&si pe camaradul nostru , dat& "ind
1
Iubitor'de'aur )în elină*.
2
În afara evitării impozitelor, el se sustrăgea de la obligaţia bogaţilor de a înfrumuseţa cetatea, contribuind
la distracţiile concetăţenilor săi.
F
;e aici se vede că broaştele din acel timp nu se desc%ideau la fel ca şi cele de azi.
67
situa$ia, ne g#ndir&m la un mi*loc energic, care primi aproarea
lui. Cu o lovitur& precis dat& la mi*locul nceieturii, t&iem de la
cot ra$ul 'eului nostru 'i-l l&s&m acolo pironit de u'&J apoi
acoperind rana cu c#teva c#rpe, pentru ca pic&turile de s#nge
s& nu ne tr&deze urmele, luar&m n gra& cu noi ceea ce mai
r&m#nea din +amacus.
n acest timp, eram oarte nelini'ti$i de groaznica agita$ie a
suuriei
g#ndeam 'i, tem#ndu-ne
dec#t de el
la ug&, dar prime*dia care
nu putea ne urmeze
s& ne amenin$a, nu ne
destul de
repede 'i nici s& r&m#n& la urm& &r& prime*die. 9em#nd de
durere, omul acesta cu suet noil 'i e%traordinar de cura*os ne
ndemna st&ruitor 'i ne ruga "erinte, pe ra$ul drept al zeului
4arte1, pe credin$a *ur&m#ntului, s& sc&p&m pe un un tovar&'
de arme ca el de cinuri 'i de captivitate @n t#lar cura*os,
spunea el, de ce s& mai tr&iasc&, dup& ce 'i-a pierdut singurul
ra$ cu care putea s& *euiasc& 'i s& ucid&G A' " prea ericit s&
mor de un&voia
st&ruitoarele mea, de 'i
lui ndemnuri m#na unui tovar&'ID.
rug&ciuni, neput#nd=indupleca
cu toate pe
niciunul dintre noi s& comit& acest voluntar paricid, apuc& cu
m#na care-i r&m&sese lier& saia sa 'i, dup& ce o s&rut&
ndelung cu dragoste, 'i-o n"pse cu toat& puterea n mi*locul
pieptului. Atunci, ncin#ndu-ne cu respect n a$a eroismului
'eului nostru, i n&'urar&m cu gri*& cadavrul ntr-un cear'a de
n 'i-l ncredin$ar&m m&rii, spre a-i servi de morm#nt. =i acum,
scumpul nostru +amacus se odine'te, ngropat n tot ntinsul
acestui element.
Cel pu$in, el 'i-a s#r'it via$a ntr-un cip vrednic de
str&lucitele lui ispr&vi. <ar Alcimus 2, cu tot planul lui ine
cizuit, n-a putut s& ntoarc& din drum voin$a de nenl&turat a
?oartei. ?p&rg#nd p&c&toasa 'andrama a unei &tr#ne n timp
ce ea dormea, se urcase n odaia ei de culcare de la catul de sus
'i, n loc s-o dea repede gata str#ng#nd-o de g#t, a'a cum s-ar "
cuvenit, preer& s& arunce mai nt#i una dup& alta, pe ereastra
destul de larg&, moilele pe care desigur noi, cei de aar&,
treuia s& le lu&m numaidec#t n primire. <up& ce le arunc& pe
toate la iu$eal&, nu voi s& cru$e nici ciar patul n care dormea
&tr#na. M zv#rli *os din pat 'i, pun#nd m#na pe cuvertur&, se
1
'atronul %oţilor de drumul mare. 'ungaşi i de buzunare (fures) aveau ca protectori pe Mercur şi zeiţa
5averna.
2
!dică8 cura$osul.
68
preg&tea s-o arunce pe ereastr&, a'a cum &cuse cu celelalte
lucruri, c#nd tic&loasa aceea viclean&, arunc#ndu-se la
picioarele lui, ncepu s&-l implore astel <e ce, rogu-te, "ul
meu, de ce s& dai aceste p&c&toase lucru'oare, aceste zdren$e
ale unei preanenorocite &tr#ne, oga$ilor vecini, spre casa
c&rora d& ereastra meaGD n'elat de aceste cuvinte, care nu
erau dec#t o iscusit& viclenie, Alcimus crezu c& spusele ei sunt
adev&rate
aruncase mai'i, nainte
de un&-seam&, tem#ndu-se
'i ceea ce voia c& 'ivaceea
s& mai arunce ce
a*unge,
acum dup& ce i se semnalase gre'eala, ntr-o cas& str&in& 'i nu
n m#inile tovar&'ilor s&i, se aplec& pe ereastr& p#n& la
*um&tatea corpului, spre a e%amina cu aten$ie pozi$ia locului 'i
mai ales ca s& oserve cu de-am&nuntul og&$ia casei al&turate,
de care-i vorise &tr#na.
ntr-adev&r, pe c#nd se silea din r&sputeri, dar nu cu destul&
&gare de seam&, ca s& vad& mai ine, &tr#na criminal&,
pro"t#nd
nu-'i mai de clipaecilirul
p&stra c#nd el, 'i
aplec#ndu-se ntr-un
era ocupat s& vad& mod
totul,prime*dios,
l mpinse
destul de u'or, e adev&rat, cu o m#n& tremur&toare, dar,
lu#ndu-l pe neg#ndite, l d&du peste cap. !e l#ng& aptul c&
n&l$imea era oarte mare, c&z#nd 'i peste un olovan enorm,
care se aa l#ng& cas&, 'i r#nse 'ira spin&rii 'i-'i rupse
coastele. K&rs#nd pe gur& valuri de s#nge, muri &r& s& se "
cinuit mult, dup& ce, cu un glas stins, ne povesti ce se
nt#mplase. i &cur&m 'i lui o nmorm#ntare la el cu cea de mai
nainte, 'i-l trimiser&m l#ng& +amacus, ca s&-i $in& un&
tov&r&'ie.
Atunci, sl&i$i de aceast& ndoit& pierdere, renun$ar&m la
loviturile noastre din 8ea 'i ne urcar&m ndat& n ora'ul cel mai
apropiat, !lateea. Acolo, dintr-un zvon des repetat, aar&m c&
un oarecare <emoares1 era pe punctul de a organiza o lupt& de
gladiatori. ntr-adev&r, era unul dintre cet&$enii cei mai de
seam& prin na'tere, e%traordinar de ogat 'i de darnic, 'i
organiza petreceri pulice cu un lu% vrednic de og&$ia sa. Ce
talent, ce elocven$& ar putea s& descrie n cuvinte potrivite toate
aspectele su care se prezentau numeroasele 'i astuoasele lui
preg&tiriG /ci erau gladiatori cu ra$ul aimos, colo v#n&tori de o
iu$eal& ncercat&, aiurea criminali condamna$i la moarte care
treuiau s& serveasc& de ran& ngr&'#nd "arele. ?e mai vedea
1
!dică8 plăcut poporului.
69
'i o triun& de sc#nduri, cu ni'te turnuri de lemn, artistic
construite, sus$inut& de un par &tut n p&m#nt, un el de
'andrama de #lci portativ&, zugr&vit& n culori &t&toare la oci
'i cu lo*i rumoase, de unde se putea privi v#n&toarea ce urma
s& ai& loc. n aar& de toate acestea, ce num&r, ce soiuri de
"areI C&ci <emoares, dintr-o patim& ciudat&, adusese ciar din
$&ri str&ine acele noile animale care treuiau s& ucid& criminali.
<ar
'i-a pe l#ng&&r&
procurat, celelalte preg&tiri aleun
nicio cump&tare, acestui m&re$
nsemnat spectacol,
num&r de ur'iel
nemaipomenit de mari, risipindu-'i neune'te averea. C&ci n
aar& de cei prin'i de el n v#n&torile sale particulare, n aar& de
cei cump&ra$i cu sume enorme, el mai cre'tea cu gri*& 'i
ntre$inea cu ran& oarte costisitoare 'i pe aceia pe care
prietenii i-i d&ruiau care mai de care cu dierite prile*uri.
<ar preg&tirile at#t de str&lucite 'i de ogate ale acestei
ser&ri pulice nu sc&par& privirilor uneste ale pizma'ului
destin. @r'ii, oosi$i
marea c&ldur& de'io mole'i$i
a verii lung& captivitate
de 'edere'i 'i
totodat& sl&i$i
tr#nd&vie, de
ur&
lovi$i de o molim& ce izucni pe nea'teptate 'i pieir& aproape
to$i. /ci 'i colo, pe str&zi, puteai vedea ntinse, ca epavele unui
nauragiu, trupurile pe *um&tate moarte ale acestor animale.
!oporul de *os, c&ruia crunta s&r&cie nu-i ng&duia s& aleag&
m#nc&rile, 'i care pentru stomacul lui sl&it era nevoit s& caute
suplimente dezgust&toare 'i o ran& care nu cost& nimic, alerga
din toate p&r$ile la aceste mese pulice, de pe la r&sp#ntii.
Atunci, dat& "ind mpre*urarea, eu 'i cu >uulus 1 &sta pe care-
l vezi aici de a$&, ne g#ndir&m la urm&torul ingenios 'iretlic.
Aduc#nd n ad&postul nostru un urs care era mai mare 'i mai
gras dec#t ceilal$i, ca pentru a-l preg&ti 'i a-l m#nca, i
desp&r$ir&m cu ndem#nare lana de came, p&str#nd cu gri*&
toate gearele animalului 'i l&s#ndu-i ntreg capul p#n& aproape
de grumazJ i r&zuir&m cu toat& aten$ia pielea pe din&untru ca s-
o su$iem 'i, dup& ce am pres&rat-o cu cenu'& "n&, o puser&m
la soare ca s& se usuce. n timp ce se usca la &c&rile acestui
oc ceresc, noi, n a'teptare, ne ndopam v#rtos cu camea
ursuluiJ dup& aceea, organizar&m precum urmeaz& apropiata
noastr& e%pedi$ie, su cez&'ia *ur&m#ntului. Be-am n$eles ca
unul dintre noi, superior celorlal$i mai mult prin ot&r#re dec#t
prin puterea "zic&, 'i care mai ales se va oeri de un&voie, s&
1
!dică8 bun sfetnic.
70
se ascund& n pielea ursului 'i su n&$i'area lui s& se introduc&
n t&cerea prielnic& a nop$ii, n casa lui <emoares, spre a ne
u'ura intrarea n&untru.
Bu pu$ini au ost aceia din preaviteaza noastr& and& pe care-
i ispitise g#ndul s& primeasc& aceast& ingenioas& misiune. <ar
dintre to$i, prin liera alegere a andei, u preerat 8rasleon 1,
care accept& prime*dioasa sarcin& a travestirii. Cu un aer lini'tit,
el intr&venea
care-i numaidec#t n lana
ca turnat&. <up& moale
aceea,'i u'or de purtat cap
noi prinser&m a ursului,
la cap
cu o cus&tur& "n& cele dou& margini din aar& ale l&nii 'i urma
cus&turii, de'i era pu$in viziil&, o acoperim cu p&rul ogat 'i
des care se rev&rsa din dreapta 'i din st#nga. n locul unde
usese t&iat capul "arei, aproape de g#tle*, &gar&m cu oarecare
cazn& capul lui 8rasleon, iar n dreptul ocilor 'i nasului i
&cur&m ni'te g&uri mici, spre a putea respira. Kiteazul nostru
tovar&', "ind astel complet travestit n "ar&, l &gar&m ntr-o
cu'c&,
de altelpesecare o cump&rasem
uri'ase pe un
singur, repede pre$
'i cu modest, cu'c&
o ot&r#t& n care
energie.
Mpera$ia "ind astel preg&tit&, iat& n ce cip am dus p#n& la
cap&t 'iretlicul. A#nd c& un oarecare Bicanor, de neam trac, se
aa n cele mai str#nse leg&turi de prietenie cu acel <emoares,
ticluir&m o scrisoare mincinoas& ca din partea lui, prin care-i
&cea cunoscut lui <emoares c&, pentru a contriui la
nrumuse$area *ocurilor sale, i trimitea, n calitate de un
prieten, primele roade ale v#n&torii sale. C#nd seara se l&sase
de-a inelea, mul$umit& ntunericului, am prezentat lui
<emoares pe 8rasleon n cu'ca lui 'i acea scrisoare als&.
oarte uimit de m&rimea "arei 'i nc#ntat de generozitatea
prietenului s&u, venit& tocmai la timp, <emoares porunci s& ni
se pl&teasc& imediat din caseta lui de ani, pentru ucuria ce-i
&cusem, zece monede de aur. Atunci curiozitatea, care
ntotdeauna atrage pe oameni la un spectacol nou, str#nse n
*urul animalului o mare mul$ime, care se uita la el plin& de
admira$ie. <ar n$eleptul nostru 8rasleon mpiedica adeseori
privirile lor uluite, $in#nd oamenii la distan$& prin s&rituri
amenin$&toare. Bemaiauzita ericire 'i norocul lui <emoares
erau ntr-un glas sl&vite de concet&$enii s&i, pentru c&, dup& ce
pierduse at#tea animale, putea p#n& la un punct oarecare s& nu
se plece nenorocirii, gra$ie acestui nou succes. >l porunci ca
1
!dică8 îndrăzneţ, temerar
71
ursul s& "e dus numaidec#t la una dintre mo'iile sale 1 'i
transportat cu cea mai mare gri*&. Atunci eu intervenind /a
seama, st&p#ne, i spun, c& acest animal, pe care ar'i$a soarelui
'i lungimea drumului l vor oosi, s& nu "e pus la un loc cu alte
animale, care, dup& cum aud, nu sunt s&n&toase. <e ce nu-i
cau$i mai ine n casa ta un loc'or retras 'i spa$ios, ine aerisit
'i mai mult dec#t at#t, aproape de un azin care s&-i aduc&
r&coareaG
ntotdeaunaMare nu 'tiidec&p&duri,
n desi'uri acest nsoi de animale
pe'teri n&p&ditelocuie'te
de rou&,
pe culmi r&coroase 'i l#ng& izvoare nc#nt&tor de limpeziGD
Aceste ndemnuri l speriar& pe <emoares. ?ocotind n g#nd
num&rul ur'ilor pierdu$i, el se nvoi &r& nicio greutate s& punem
cu'ca unde vom crede noi de cuviin$&. 4ai mult, noi suntem
gata cu to$ii, i-am spus eu, s& petrecem aici nop$ile naintea
acestei cu'ti, ca s& d&m cu cea mai mare gri*& animalului oosit
de c&ldur& 'i de suerin$& rana care-i treuie 'i &utura sa
oi'nuit&.D
Bu e nevoie s& v& osteni$i, r&spunse el, c&ci aproape to$i
servitorii mei, dup& o ndelungat& practic&, s-au deprins cu
r&nirea ur'ilor.D
Be luar&m deci r&mas-un 'i plecar&m. /e'ind din ora', noi
oservar&m la oarecare dep&rtare de drum 2 un cimitir a'ezat
ntr-un loc retras 'i ascuns privirilor. Acolo am g&sit ni'te
co'ciuge numai pe *um&tate acoperite din cauza vecimii 'i a
putrezirii n care se odineau mor$ii, din care nu mai r&m&sese
dec#t pulere 'i cenu'&. Am descis c#teva 'i le-am pus
deoparte ca s& ascund& viitoarea noastr& prad&. Apoi, dup&
oiceiul andei noastre, am p#ndit o noapte &r& lun&, c#nd
somnul vine de la sine, 'i de la primul s&u atac cuprinde mai
puternic 'i pune st&p#nire pe inimile muritorilor. !e o astel de
noapte oprim anda noastr&, narmat& cu pumnale, ciar n a$a
por$ii lui <emoares, e%act la ora *euirii, ca la un soroc de
n&$i'are naintea *udec&$ii. +a r#ndul s&u, 8rasleon,
olosindu-se cu pricepere de scurtul timp al nop$ii prielnic
t#larilor, iese pe nesim$ite din cu'c& 'i cu pumnalul ucide p#n&
la unul pe to$i paznicii care se odineau pe *um&tate adormi$i, l
omoar& 'i pe portar 'i, lu#ndu-i ceile, descide cele dou&
1
Enii traducători au optat pentru "vivariumK ? parc sau rezervaţie unde se păstrau în antic%itate animale
vânate vii.
2
&imitirele erau depărtate de drumuri şi, după legea celor / table, nimeni nu era îngropat sau ars în oraş.
72
canaturi ale por$ii. Boi alerg&m cu to$ii n gra& 'i, intr#nd n
interiorul casei, el ne arat& podul unde, seara n a*un, cu ocii lui
iscoditori, oservase c& se ascundea mult& argint&rie. <up& ce
podul a ost spart la repezeal& de ntreaga and&, porunce'te
"ec&ruia dintre tovar&'ii no'tri s& ia at#ta aur 'i argint c#t putea
'i s& se duc& repede s&-l ascund& n acel loca' al mor$ilor, n
care te puteai ncrede, apoi s& se ntoarc& granic napoi 'i s& ia
din nou singur
r&m#ne alte aga*e. n casei,
n pragul interesul
ca s&comun,
oserv le
cu spun c& ce
gri*& tot eu s-ar
voi
nt#mpla p#n& la ntoarcerea lor.
n adev&r, n&$i'area ursului, care alerga ncoace 'i ncolo
prin toat& casa, mi se p&rea c& e de a*uns s& sperie 'i s& pun&
pe ug& pe aceia dintre servitorii care nt#mpl&tor n-ar "
adormit. C&ci ce om, oric#t ar " el de puternic 'i de cura*os,
v&z#nd o dianie at#t de mare 'i de ngrozitoare, 'i mai ales
noaptea, n-ar lua-o ndat& la ug& 'i nu s-ar ncide cu z&vorul n
camera
<ar o lui, nsp&im#ntat
nenorocit& 'i tremur#nd
nt#mplare detot
z&d&rnici ric&G
ce r#nduisem dup&
un plan ine cizuit. ntr-adev&r, pe c#nd a'teptam cu
r&suarea t&iat& ntoarcerea tovar&'ilor no'tri, un mic servitor,
pe care desigur o voin$& divin& l de'teptase la zgomotul &cut
de urs, naint& ncet 'i v&z#nd "ara care umla n liertate 'i se
plima ncoace 'i ncolo prin toat& casa, se ntoarse repede din
drum, silindu-se din toate puterile s& nu $ipe, 'i n'tiin$& pe to$i
cei din cas& de ceea ce v&zuse. Bumaidec#t se adunar&
servitorii care erau oarte numero'i 'i toat& casa se umplu de
mul$imea lor. 8or$e, l&mpi, lum#n&ri de cear&, de seu 'i alte
mi*loace de luminat ncep s& str&luceasc& n ntunericul nop$ii.
<in aceast& mul$ime at#t de mare nu era unul &r& arme to$i
erau narma$i cu ciomege, cu suli$e 'i cu s&ii trase din teac&,
astup#nd intr&rile. n acela'i timp ei dau drumul 'i c#inilor de
v#n&toare, acei vesti$i c#ini cu urecile ciulite 'i cu p&rul z#rlit,
'i-i asmut ca s& se arunce asupra "arei.
Atunci, n timp ce zgomotul cre'tea mereu, eu m& trag napoi
ncetul cu ncetul 'i ies din cas& pe nesim$ite. <ar, ascuns dup&
o u'&, eu nsumi v&d ine de tot pe 8rasleon ap&r#ndu-se
admirail mpotriva aitei. ntr-adev&r, de'i se apropia de ultima
limit& a vie$ii sale, totu'i, aduc#ndu-'i aminte de rostul 'i de
interesele noastre sau de vite*ia lui de alt&dat&, se silea nc& din
r&sputeri s& $ie piept Cererului 'i gurii lui c&scate. :uc#nd cu
73
pre$ul vie$ii sale rolul pe care 'i-l luase de un&voie, c#nd se
tr&gea napoi, c#nd se mpotrivea, 'i mul$umit& variatelor
mi'c&ri 'i aplec&ri ale corpului, reu'i n s#r'it s& scape din cas&.
<ar, cu toate c& a*unsese lier n strad&, nu-'i putu g&si totu'i
salvarea prin ug&. Asta "indc& to$i dul&ii din ulicioarele
nvecinate, e%trem de numero'i 'i din cale aar& de s&latici, se
amestecar& cu c#inii de v#n&toare care tocmai ie'iser& din cas&
n
de urm&rirea lui. Atunci
pl#ns 'i unest, am ost
privind cummartorul
s&rmanulunuinostru
spectacol vrednic
8rasleon,
mpresurat 'i atacat de aceste aite de c#ini urio'i, era s#'iat
cu mii de mu'c&turi.
n s#r'it, nemaiput#nd r&da o durere at#t de mare, eu m&
amestec n mul$umea zgomotoas&, care alerga din toate p&r$ile,
'i "indc& numai n acest cip puteam s& a*ut pe viteazul meu
tovar&', &r& s& se simt&, am ncercat s& aat de la urm&rire pe
'e"i &ita'ilor cu urm&toarele cuvinte M, ce mare p&cat, le
spuneam
animal cu eu, ce crim&
adev&rat *osnic&I
de pre$ID !ierdem
<ar un animal
me'te'ugit& mea super, un a
vorire nu
servit totu'i la nimic neericitului nostru ortac. @n lungan
puternic s-a repezit dintr-o cas& 'i &r& s& mai stea la g#nduri a
aruncat o suli$& n pieptul ursului. @n altul l-a imitat 'i iat& c&
acum, dup& ce spaima se risipise, cei mai mul$i se apropiar& din
ce n ce mai mult 'i-l str&punser& pe-ntrecute cu lovituri de
s&ii. n s#r'it 8rasleon, aleasa podoa& a andei noastre, a
treuit s&-'i termine glorioasa-i via$&, mai cur#nd vrednic& de
nemurire dec#t de suerin$&. <ar el nu-'i tr&d& prin niciun strig&t
sau m&car prin vreun urlet, *ur&m#ntul ce-l &cuse. ?#'iat de
mu'c&turi 'i ciop#r$it de s&ii, se silea totu'i s& mugeasc& 'i s&
morm&ie ca un urs, 'i nrunt#nd moartea apropiat& cu un cura*
&r& perece, a salvat gloria pl&tind triutul s&u destinului.
Cu toate acestea, el v#r#se n mul$imea adunat& o at#t de
mare spaim&, nc#t p#n&-n zori, a ciar p#n& oarte t#rziu n
cursul zilei, nimeni nu ndr&znise s& ating& nici cu v#rul
degetului aceast& "ar&, de'i z&cea &r& via$&. n s#r'it, dup&
mult& 'ov&ial& 'i team&, un m&celar ceva mai ndr&zne$
descise p#ntecele animalului 'i despuie de pielea de urs pe
cura*osul t#lar.
/at& cum l-am pierdut pe 8rasleon, dar prin gloria lui el va
tr&i de-a pururi. ?tr#ng#nd n gra& occelele pe care ni le
p&straser& acei mor$i credincio'i, p&r&sir&m n gra& teritoriul
74
plateenilor, &c#nd de mai multe ori n noi n'ine reec$ia c& nu
e deloc de mirare c& una-credin$& nu se mai g&se'te n aceast&
lume, deoarece, sc#rit& de necinstea celor vii, demult s-a
retras n /nern 'i la mor$i. Ldroi$i de povara aga*elor 'i cu to$ii
istovi$i de greutatea drumului, n s#r'it am reu'it s& aducem
prada pe care o vede$i aici, dup& ce am pierdut trei dintre
tovar&'ii no'triI

vin<up&
curatterminarea acestei
n amintirea povestiri,deei arme
tovar&'ilor v&rsar& din cupe
r&posa$i 'i, de aur
dup&
c#teva imnuri de slav& n cinstea zeului 4arte, adormir& cu to$ii
pe nesim$ite. /ar nou&, &tr#na aceea ne d&du orz proasp&t din
el'ug 'i &r& s&-l m&soare. Calul meu, ce e drept, o$in#nd o
por$ie at#t de mare numai pentru el, se credea la un osp&$ al
preo$ilor salieni1. >u ns&, de'i m#neam ntotdeauna orz m&runt
pisat 'i "ert mult n zeama lui, scormonind ntr-un col$, unde
erau ngr&m&dite uc&$ile de p#ine r&mase de la toat& aceast&
mul$ime,
c#nd eramncepui
cinuits&
demestec
oame 'ideg#tle*ul
zor, c&mi
trecuse o ve'nicie
se mr&case de
n p#nze
de p&ian*en.
Boaptea "ind destul de naintat&, t#larii se de'teptar& 'i,
mr&ca$i n elurite aine caragioase, unii narma$i cu s&ii,
al$ii degiza$i n sta"i 2, se &cur& n mare gra& nev&zu$i. Cu
toate acestea, eu mestecam v#rtos 'i vite*e'te 'i nici ciar
somnul care era aproape s& m& dooare nu m& putu opri. <e'i
mai nainte, c#nd eram +ucius, m& ridicam de la mas& mul$umit
cu o p#ine sau cu dou&, acum, ascult#nd de nevoile at#t de mari
ale stomacului meu &r& und, terminasem al treilea co', c#nd
spre marea mea uimire, ui surprins de lumina zilei. n s#r'it,
c&l&uzit de una-cuviin$& caracteristic& m&garilor, p&r&sii totu'i
aceast& ocupa$ie cu cea mai mare p&rere de r&u, spre a m&
duce s&-mi potolesc setea n p#r#ul apropiat.
8#larii se ntoarser& numaidec#t, sup&ra$i 'i ngri*ora$i, &r&
s& ai& asolut nicio prad&, nici ciar o ain& c#t de proast&. n
scim, drept prad& unic&, ap&rat& de toate s&iile lor. <e toate
ra$ele 'i de toate or$ele andei, aduceau cu ei numai o t#n&r&
care, dup& tr&s&turile "ne ale e$ei 'i dup& e%teriorul ei
1
Salienii erau preoţii lui Marte. Comanii, care pretindeau că se trag din acest zeu, cinsteau şi îmbogăţeau
aşa de mult pe aceşti preoţi ai lui, încât epresia "ospăţul salienilor# devenise proverbială. Într-o ceremonie
periodică de zece zile, care avea loc în luna martie, preoţii salieni străbăteau oraşul, eecutând un dans şi
izbindu-şi scuturile. În fiecare seară, ei se opreau într-o casă desemnată dinainte, unde se ospătau copios.
2
În srcinal lemures ? strigoi, spirite ale morţilor, stârnind spaima celor vii.
75
cuviincios, se vedea c& este dintr-o noil& amilie a locului. >ra o
uc&$ic& la care, pe HerculeI, putea r#vni ciar 'i un m&gar ca
mine, 'i n ad#nca ei m#nire 'i smulgea p&rul 'i-'i rupea
ainele de pe ea.
<up& ce t#larii o introduser& n pe'ter&, c&utar& s&-i u'ureze
nenorocirea de care se pl#ngea, adres#ndu-i-se astel
 ecioar&, i spuneau ei, via$a 'i cinstea dumitale sunt n
siguran$&,
un c#'tig,ai c&
ns&s&r&cia
pu$in& ne-a
r&dare,
silit ca
la s& ne alegem
aceast& 'i noi!&rin$ii
meserie. cu un
dumitale, dimpotriv&, sunt putrezi de oga$i 'i, oric#t ar " ei de
avari, totu'i nu vor sta la g#nduri s& pl&teasc& o sum& ndea*uns
de mare, ca s&-'i r&scumpere copilulI
!rin aceste tr&nc&neli ridicole 'i altele de acela'i el c&utau n
zadar s& potoleasc& durerea tinerei ete. Ce olosG Aceasta, cu
capul ntre genunci, pl#ngea 'i mai amarnic. andi$ii cemar&
atunci n&untru pe &tr#n&, i poruncir& s& se a'eze l#ng& ea,
s&-i
apoi voreasc&
plecar& lacuoi'nuitele
l#nde$e 'ilor
s-otreuri.
lini'teasc& pe c#t
8otu'i, nicioe posiil,
vor& a
&tr#nei nu reu'i s& potoleasc& lacrimile tinerei ete, care,
dimpotriv&, ocindu-se 'i mai tare 'i pl#ng#nd ntruna cu
sugi$uri, de i se zguduia tot p#ntecele, mi smulse lacrimi ciar
'i mie.
 C#t sunt de nenorocit&I zicea eaJ av#nd o amilie ca a mea,
rude at#t de numeroase, sclavi a'a de dragi, p&rin$i at#t de
veneraili, victim& a unui rapt mizerail, a*uns& roa& 'i ncis&
ca ultima sclav& n aceast& temni$& de piatr&, lipsit& de toate
pl&cerile n care m-am n&scut 'i am crescut, nesigur& de via$& n
aceast& vizuin&, unde c&l&ii 'i pun victimele la tortur&, n
mi*locul unor astel de t#lari 'i de uciga'i, voi mai putea eu
oare s&-mi opresc vreodat& lacrimile, sau s& mai tr&iescG
/at& cum se t#nguia 'i n cele din urm&, door#t& de m#nire,
cu g#tul umat 'i cu trupul oosit, ncise ocii istovi$i de pl#ns
'i adormi. <ar nu trecu mult de c#nd a$ipise 'i, ca o posedat& de
nime1, trezindu-se rusc din scurtu-i somn, din nou ncepu s& se
cinuiasc& cu mult mai cumplit, &t#ndu-se n piept ciar cu
m#ini vr&*ma'e 'i lovindu-'i ermec&toru-i cip. n zadar o
ntrea &tr#na oarte st&ruitor s&-i spun& pricinile noii m#niri
care o cuprinsese
1
În original lmpatico ritu* nimfele fiind înzestrate cu %arul prezicerii, profeticul suflu de care erau
animate putea fi transmis şi sub forma posesiei.
76
  KaiI acum sunt cu adev&rat pierdut&, i r&spunse ea cu un
ad#nc suspin, acum nu mai am nicio speran$& de salvare.
=treangul, saia sau desigur vreo pr&pastie e &r& ndoial& tot ce
mai am de a'teptatI
Atunci &tr#na se sup&r&, 'i cu o a$& de data asta mai iritat&,
o poti s&-i spun& ce i-a venit 'i de ce, dup& scurtu-i somn, s-a
pornit a'a deodat&, din nou, pe pl#nsul care nu se mai s#r'ea.

meist&p#ni
Bu cumva, rumoaso, c#'tig
de nsemnatul ai aveaalde g#nd s& lipse'ti
r&scump&r&rii taleGpe<ac&
tinerii
vei
continua tot a'a, voi pune imediat s& te ard& de vie, &r& s& mai
$in seam& de lacrimile astea pe care t#larii de oicei pun oarte
pu$in pre$I
ngrozit& de aceste cuvinte, t#n&ra at&, s&rut#nd cu oc m#na
&tr#nei, i zise
 /art&-m&, mam&, ai, rogu-te, mil& de mine 'i a*ut&-m& c#t
de pu$in n cruda nenorocire care m-a lovitJ c&ci a'a &tr#n& 'i
n$eleapt&
cred c& milacum e'ti, cuaup&rul
'i omenia secat&sta al 'invenerail,
cu totul nu pot
inima ta. <ar, s&
las&-
m&, te rog, s&-$i descriu cumplita poveste a neericirii meleI
>ram logodit& cu un rumos t#n&r, runta' printre ai s&i, pe
care ntreaga popula$ie l adoptase n unanimitate ca "u al
cet&$ii. <e altel, era v&rul meu primar, 'i nu era dec#t cu trei
ani mai mare dec#t mine. <in rageda noastr& copil&rie
crescusem mpreun&, eram nedesp&r$i$i 'i locuiam n aceea'i
c&su$& su al c&rei acoperi' se aau odaia 'i patul nostru. @ni$i
prin leg&tura unei iuiri curate, de mult ne dasem unul altuia
cuv#ntul printr-o promisiune de c&s&torie. !&rin$ii no'tri 'i
d&duser& consim$&m#ntul 'i n actele legale era numit so$ul
meu1. ncon*urat de o mare mul$ime de rude de s#nge 'i prin
alian$&, adunate pentru celerarea c&s&toriei noastre, el &cea n
a$a tuturor un sacri"ciu n templu, oerind victime zeilor. 8oat&
casa, mr&cat& n crengi de laur 'i puternic luminat& de acle
nup$iale, r&suna de c#ntece de nunt&. Atunci, neericita mea
mam&, $in#ndu-m& la s#nul ei, 'i &cea o pl&cere, s&-mi
aran*eze rumos rocia 'i podoaele mele de nunt&. n timp ce,
prin s&ruturi dulci ca mierea, m& &cea s& n&d&*duiesc copii, 'i n
dorin$ele ei r&nite cu iluzii 'i 'i vedea neamul sporit, o ceat&
de t#lari narma$i se reped n cas& 'i dezl&n$uind, ca la r&zoi,
un puternic atac, ac s& sc#nteieze n ocii no'tri s&iile lor
1
3ste vorba de tabulae nuptiales sau dotales, un contract care valida căsătoria, ţinând loc de act oficial.
77
amenin$&toareJ ei ns& nu se apuc& s& ucid& sau s& *euiasc&, ci
n r#nduri str#nse, n orma$ie triungiular&, n&v&lesc
numaidec#t n camera unde eram noi, &r& ca vreunul dintre
prietenii no'tri s& lupte pentru a ne ap&ra, sau ciar s& le opun&
cea mai mic& rezisten$&. 4oart& de ric&, tremur#nd toat& de
spaim&, ei m-au r&pit &r& mil& de la s#nul mamei mele. Astel a
ost tulurat& 'i ntrerupt& nunta mea, ca 'i aceea a lui Attis sau
1
a lui
<ar!rotesilaus .
iat& c& acum visul n"or&tor pe care l-am avut mi
rennoie'te toat& durerea 'i pune v#r neericirii mele. ?e &cea
c& eram smuls& cu violen$& din casa p&rinteasc&, din iatacul
meu, din odaia mea, n s#r'it, ciar din patul meu 'i c&, t#r#t&
prin pustiet&$i neumlate, cemam n a*utor numele
nenorocitului meu so$J c& el, v&z#ndu-se lipsit de mr&$i'&rile
mele, nc& stropit de parumuri 'i ncununat cu ori, m& urm&rea
pas cu pas, n timp ce eu ugeam &r& voia mea. >l $ipa urios 'i,
pl#ng#ndu-se c& i se
s&-i vin& n a*utor. r&peaunul
Atunci, rumoasa
dintre lui so$ie,oarte
t#lari, cema poporul
sup&rat din
cauza acelei neoosite urm&riri, puse m#na pe un pietroi care se
aa la picioarele lui 'i, izind cu putere pe nenorocitul t#n&r,
omor pe so$ul meu. ?p&im#ntat& de groz&via unei astel de
vedenii, m-am de'teptat, tremur#nd de ric&, din somnul meu
prevestitor de moarteI
Atunci &tr#na suspin#nd la aceste lacrimi ale etei, i vori
astel
 Ai cura*, draga mea st&p#n&, 'i nu te speria de
n'el&toarele ar&t&ri ale unui vis, "indc&, n aar& de aptul c&
apari$iile din timpul somnului de peste zi sunt privite ca
mincinoase, apoi ciar 'i vedeniile visurilor de noapte
prevestesc de cele mai multe ori nt#mpl&ri cu totul contrarii.
Astel, a pl#nge, a " &tut 'i uneori a " omor#t sunt o prevestire
de c#'tig 'i de iz#nd& ericit&, pe c#nd, dimpotriv&, a r#de, a-$i
ndopa stomacul cu tot elul de lucruri dulci ca mierea, sau a
gusta pl&cerile iuirii sunt semne c& vei " ncercat de vreun
necaz, de vreo oal& sau de alte nepl&ceri. <ar eu 'tiu asme
oarte rumoase 'i istorioare &tr#ne'tiJ am s&-$i spun una, care

1
6ubit de &ibele, mama zeilor, tânărul !ttis încalcă promisiunea de a rămâne fidel zeiţei şi se căsătoreşte cu
fiica regelui Midas din 'esinunt. &uprinsă de gelozie, &ibele îl face pe !ttis să se automutileze şi toţi
nuntaşii sunt loviţi de nebunie. 5a rândul său, 'rotesilaus este silit să-şi părăsească tânăra soţie la numai o zi
după nuntă, spre a lua parte la războiul troian şi este primul dintre grecii care moare de mâna lui 0ector.
78
te va distra.
=i ea ncepu
 A ost odat&, ntr-o $ar&, un rege 'i o regin& care aveau trei
ete, tustrele de o rar& rumuse$e. <ar oric#t de nc#nt&toare
erau cele dou& mai mari, puteai n&d&*dui s& g&se'ti lume'tile
cuvinte de laud& cu care s& le sl&ve'ti cum se cuvine, pe c#nd
rumuse$ea celei mai mici era at#t de neoi'nuit&, at#t de
minunat&,
l&udat& din nc#t nu putea
cauza s&r&ciei" e%primat&
de cuvinte 'i nici ciar ndestul
a graiului de
omenesc.
+ocuitorii $&rii, str&inii, to$i n s#r'it alergau cu gr&mada, dornici
s& vad& aceast& rar& minune, de care se dusese vestea. 4u$i de
admira$ie n a$a neasemuitei sale rumuse$i, de care nu te
puteai apropia, duceau m#na dreapt& la uze cu ar&t&torul pus
pe degetul cel gros1, ridicat n sus 'i, arunc#ndu-se la picioarele
ei, o venerau cu un respect religios, ca pe ns&'i zei$a Kenus.
!rin ora'ele nvecinate 'i $&rile de primpre*ur se 'i r&sp#ndise
zvonul
n rouac&valurilor
zei$a, n&scut& din ad#ncul
spumoase, azuriu
inevoia s& alarate
m&rii pretutindeni
'i crescut&
semne de un&voin$& ale puterii saleJ se mai spunea c& venea
des n adun&rile muritorilor sau c&, de ast&dat&, printr-o nou&
picurare creatoare a astrelor cere'ti, p&m#ntul 'i nu marea a
germinat o alt& Kenus, mpodoit& cu oarea-i virginal&.
Aceast& credin$& cre'tea din zi n zi mai multJ din insulele
vecine, ea trecu u'or pe continent 'i, r&sp#ndindu-se din
provincie n provincie, &cu ocolul lumii. ?oseau din toate p&r$ile
mul$i curio'i, care &cuser& lungi drumuri 'i str&&tuser& vaste
ntinderi de m&ri, ca s& admire aceast& glorioas& minune a
veacului. Bimeni nu se mai ducea la !aos, nimeni nu se mai
ducea la Cnidos 'i nimeni nu mai naviga nici ciar spre Ctera2,
ca s& contemple 'i s& adore pe zei$a Kenus. ?acri"ciile ei erau
p&r&site, templele ei c&deau n ruin&, pernele F i erau c&lcate n
picioare, slu*ele religioase i erau l&sate-n p&r&sireJ statuile ei
r&m#neau nencununate 'i altarele-i &r& orande i erau
p#ng&rite de o cenu'& rece. Pug&ciunile se ndreptau spre
t#n&ra at& 'i de acum nainte at#t de puternica zei$& era
adorat& su cipul unei muritoareJ diminea$a, c#nd aceast&
1
(est de adoraţie menţionat frecvent de autorii antici.
2
5a 'afos, oraş din insula &ipru, a &nidos, pe ţărmul !siei Mici şi în insula &<t%era, la sud de 'elopones,
avea 2enus cele mai renumite sanctuare ale sale.
F
3rau pernele şi mai ales micile paturi ridicate în mi$locul templelor, pe care se aşezau statuile zeilor sau
zeiţelor.
79
ecioar& ie'ea din palat, i se ncinau *erte 'i ospe$e ca Kenerei,
iar c#nd trecea pe str&zi, poporul i oerea cununi, i arunca ori,
i adresa umile rug&ciuni.
Aceast& trecere, lipsit& de m&sur&, a unor astel de onoruri
divine asupra unei simple muritoare 'i cinstirea ce i se aducea
ca unei zei$e, aprinser& n suetul adev&ratei Kenus o puternic&
m#nie. Bemaiput#ndu-'i st&p#ni indignarea, ea scutur& din cap
"er#nd toat& de ciud&
prima pl&smuitoare 'i zise
de via$& n sineao#r'ia
a naturii, ei Cum, eu, Kenus,
'i cauza tuturor
elementelor, eu, care ac s& rodeasc& ntregul univers, s& mpart
cu o t#n&r& at&, cu o muritoare, onorurile datorate naltului meu
rang, iar numele meu sl&vit n cer s& "e astel p#ng&rit 'i
murd&rit pe p&m#ntGI ire'te, n sacri"ciile o'te'ti ce se aduc
divinit&$ii mele, nu voi putea " niciodat& sigur& dac& oamenii m&
cinstesc pe mine sau pe alta. =i cine va n&$i'a cipul meu
pretutindeni n lumeG M creatur& menit& mor$ii. Mare n zadar
1
aimosul p&stor
aproat& de marele , a c&rui sentin$&
/upiter, m-adreapt& 'i ntemeiat&
preerat pe mine, a ost
pentru
neoi'nuita mea rumuse$e, unor zei$e at#t de puterniceG <ar
nu, oricine ar " aceea care-'i nsu'e'te pe nedrept onorurile
mele, ea nu se va ucura prea mult de triumul s&u. M voi ace
eu n cur#nd s& se c&iasc& de aceast& rumuse$e ce nu-i este
ng&duit&D.
Bumaidec#t ea cem& pe "ul s&u, acel copil naripat, a'a de
u'uratic, care prin ur#tele lui purt&ri nrunt& morala pulic&,
narmat cu tor$e 'i s&ge$i, introduc#ndu-se noaptea prin casele
str&ine, &g#nd vra*& n toate c&sniciile, s&v#r'ind nepedepsit
cele mai mari neor#nduieli 'i ne&c#nd vreodat& o apt& un&.
<e'i e ndr&zne$ din "re 'i neru'inat, l mai nt&r#t& 'i ea prin
vorele sale. l conduce n ora'ul despre care e vora, 'i-i arat&
pe !sce 2 (c&ci a'a se numea t#n&ra ecioar&). <up& ce-i
povesti p#n& la cap&t cum t#n&ra at& caut& s& rivalizeze cu ea
n rumuse$e, i spuse, pl#ng#nd 'i tremur#nd de indignare iul
meu, n numele iuirii de mam& care te leag& de mine, pe
dulcile r&ni ale s&ge$ii tale, pe acest ndr&git t&ciune al tor$ei pe
care o por$i, r&zun&, te rog, pe mama ta, dar r&zun-o pe
deplin 'i, ca un respectuos "u, pedepse'te aceast& trua'&
1
3ste vorba de 'aris care, mai înainte de a fi recunoscut de regele 'riam ca fiul său, fusese păstor şi într-un
concurs de frumuseţe dăduse câştig de cauză !froditei, în detrimentul 0erei şi !tenei.
2
În greceşte8 suflet.
80
rumuse$e. ndepline'te-mi ucuria aceasta singur&, aceast&
unic& rug&ciune pe care $i-o adresez. & ca aceast& t#n&r& at&
s& se aprind& de cea mai nocat& iuire pentru cel din urm&
dintre oameni, pentru un nenorocit os#ndit de ?oart& care s& n-
ai& o stare n lume, nici avere 'i nici ciar via$a asigurat&, ntr-
un cuv#nt pentru o "in$& at#t de *osnic&, nc#t pe ntreg
p&m#ntul s& nu-'i g&seasc& perece n mizerieID
Astelale
acelea gr&i Kenus
"ului s&u,'iiap&s#ndu-'i
d&du multe u'or uzele ntredescise
'i m#ng#ietoare s&ruturi. pe
Apoi, ndrept#ndu-se nspre apropiatul $&rm al m&rii, pe care
talazurile l scald& cu mi'c&rile lor de naintare 'i retragere, 'i
c&lc#nd u'or cu picioarele-i de tranda"r pe crestele valurilor n
ve'nic& mi'care, se a'ez& n carul s&u 'i pomi pe ml&dioasa
supraa$& a ad#ncului Mcean. Bumai la un nceput de dorin$& a
ei, ca 'i c#nd ar " dat porunc& mai demult, divinit&$ile m&rii se
gr&esc s&-i dea ascultare. /at& pe etele lui Bereu, care c#nt& n
1
cor,
?alacia , nc&rcat& decu
'i pe
2 !ortunus ara
pe'ti lui al&struie
n toate 'i z#rlit&,
cutele rociei sale, 'i
'i pe
pe
F
micul vizitiu !alaemon c&lare pe un del"nJ n s#r'it, iat& cetele
8ritonilor, care sar din toate p&r$ile pe m&ri. @nul c#nt& pl&cut
dintr-o scoic& sonor&, altul cu o nvelitoare de m&tase o ap&r&
de ar'i$a sup&r&toare a soarelui, un altul $ine o oglind& su ocii
zei$eiJ iar al$ii, not#nd pe su ap&, $in la supraa$& carul ei tras
de doi cai. Acesta e alaiul care nso$e'te pe Kenus n drumul ei
c&tre Mceanus.
n acest timp !sce, cu toat& minunata ei rumuse$e, nu se
alegea cu niciun olos de pe urma acestui dar. 8oat& lumea o
privea cu admira$ie, toat& lumea i aducea laude, dar nimeni,
nici rege, nici prin$, nici m&car un om de r#nd nu venea cu
dorin$a de a o cere n c&s&torie. 8o$i admirau, e adev&rat,
aceast& rumuse$e divin&, dar o admirau ca pe o statuie
m&iestrit lucrat&. Cele dou& surori mai mari ale ei, a c&ror
oi'nuit& rumuse$e nu usese ridicat& n slav& de niciun popor,
de mult se m&ritaser& cu regi care le ceruser& m#na 'i &cuser&
c&s&torii str&luciteJ n scim !sce, lipsit& de so$, r&m#nea n
1
=eul porturilor maritime. 3l apără intrarea vaselor în porturi.
2
Străvec%e divinitate romană, personificând apele mării, identificată cu 7et%<s.
F
'alaemon era fiul lui !tamas, rege al 7ebei şi al lui 6no şi se numea Melicerte. 6no, mama sa, fugind de
furia lui !tamas, se aruncă cu fiul său în mare, unde fu sc%imbată de 9eptun în zeiţă marină, numită de
greci 5eucot%ea şi de latini ater matura, iar micul Melicerte fu sc%imbat în acest zeu numit 'alaemon de
greci şi 'ortunus de romani.
81
casa p&rinteasc&, s&-'i pl#ng& singur&tatea 'i p&r&sirea. Cu
trupul sl&it de suerin$& 'i cu inima r&nit&, ea a*unse acum s&-'i
lesteme propria-i rumuse$e, care pl&cea at#t de mult tuturor
popoarelor. Astel c& tat&l at#t de neericitei ete era n culmea
disper&rii. Crez#ndu-se urgisit de zei 'i tem#ndu-se de m#nia
lor, se duse s& consulte un oarte veci oracol al lui Apolo din
4ilet1 'i, cu rug&ciuni 'i *erte aduse pentru ecioara care nu
reu'ea
g&seasc&s& un
plac& nim&nui,
&rat 'i s& ceru puternicului
se m&rite. zeu s-o
<ar Apolo, de'ia*ute
grecs&-'i
'i
ionian prin ondatorul care-i ridicase altare n 4ilet, i d&du n
latine'te urm&torul r&spuns

$Lasă coila" gătită %n haine de nuntă funebră"

Sus e-o st&ncă-n '&rful unui munte %nalt(
)inere cobor&tor dintr-un neam muritor n-o a!teată"
Ci un balaur cumlit" foarte sălbatic !i crud"
Care cu arii zbur&nd rin 'ăzduh ori!ice răbu!e!te
*i nimice!te %n cale-i totul cu ăcări !i +er,
#uiter %nsu!i se teme de el" %nsăim&ntă !i zeii"
Se-n+oară !i Stiul cu-ntunecatele-i 'aluri.

Pegele ericit alt&dat&, dup& ce primi acest r&spuns al

divinului oracol, se ntoarse acas& cu totul p&r&sit de cura* 'i
ad#nc ntristat, 'i aduse la cuno'tin$a so$iei unesta voin$& a
destinului. >rau n culmea disper&rii, pl#ngeau 'i se *eleau de
mai multe zile, dar groaznica mplinire a crudului destin se
apropia. Atunci, pentru mult nenorocita ecioar&, u preg&tit&
toat& pompa acestei c&s&torii unere. &clia de nunt& u
nlocuit& cu tor$e negricioase care scot o ac&r& 'i o cenu'&
neagr& ca uninginea. ?unetul autului nup$ial se scim& n
*alnicul ton lidian2, veselul c#ntec de nunt& se pre&cu n
s#'ietoare $ipete de nmorm#ntare 'i t#n&ra mireas& 'i 'terse
lacrimile ciar cu voalul ei de nunt& F. 8ot ora'ul lua parte la
cruda nenorocire ce lovise aceast& amilie 'i din cauza durerii
tuturor se proclam&, cu drept cuv#nt, un doliu o'tesc 3.
<ar nevoia de a se supune poruncilor cere'ti cem& granic
1
'rofeticul sanctuar se afla la ;id<ma, localitate din vecinătatea Miletului.
2
Melancolicul mod muzical lidian era adecvat înmormântărilor.
F
!şa-numitul flammeum roşu-portocaliu era simbolul căsătoriei.
3
'roclamarea doliului obştesc ducea la întreruperea activităţilor sociale şi c%iar comerciale.
82
pe s&r&cu$a !sce la cinul ce-i era destinat. Astel, dup& ce se
s&v#r'ir& n cea mai ad#nc& m#nire ceremoniile acestei
uneste c&s&torii, alaiul uneru al unei "in$e vii se puse n
mi'care, urmat de tot poporul. !sce, care-$i storcea lacrimi,
nso$ea nu alaiul ei de nunt&, ci ntreg cortegiul ngrop&ciunii
sale. =i, n vreme ce tat&l 'i mama sa, plini de triste$e 'i zgudui$i
de o nenorocire at#t de mare, nu se puteau ot&r s&
ndeplineasc&
cu urm&toarele aceast& nelegiuit&
cuvinte <e cecrim&, "ica lor cu
v& cinui$i ns&'i i ncura*&
at#ta pl#ns
neericita voastr& &tr#ne$eG <e ce, prin aceste *elanii &r&
s#r'it, v& scurta$i via$a, care-mi este mai scump& dec#t via$a
meaG <e ce v& necinsti$i pentru mine ora*ii vrednici de respect
cu aceste lacrimi neolositoareG ?ec#ndu-v& prin pl#ns ocii
vo'tri, oare nu-i seca$i pe ai meiG <e ce v& smulge$i p&rul vostru
alitG <e ce nu contene'ti, tat&, de a-$i lovi pieptul cu pumnii, 'i
tu, mam&, respectailul t&u s#nG lat& ce str&lucit olos ave$i de
pe urma
zei$e rarei
v& d& 'i multsl&vitei
lovitura de moarte,mele
voirumuse$iI 9elozia
ns& o sim$i$i preaunei crude
t#rziu.
C#nd neamurile 'i popoarele m& cinsteau cu onoruri divine,
c#nd to$i ntr-un singur glas m& numeau o a doua Kenus, atunci,
da, atunci ar " treuit s& v& m#ni$i, s& m& " pl#ns 'i ciar s&
m& " ocit ca pe o moart&. Acum n$eleg, acum v&d eu c& numai
numele de Kenus m-a pierdut. <uce$i-m& deci 'i a'eza$i-m& pe
st#nca pe care soarta mi-a &r&zit-o. >u m& gr&esc s& ac
aceast& ericit& c&s&torie, eu m& gr&esc s& v&d pe noilul meu
so$. <e ce s& mai z&ovescG <e ce a' mai c&uta s& ug de acela
care s-a n&scut pentru pieirea ntregului universGD
Astel vori ecioara, apoi ea t&cu 'i cu un pas ot&r#t, se
amestec& n marea mul$ime ce venea n urma ei. A*ung#nd la
st#nca destinat&, pe v#rul muntelui greu de urcat, ei a'az& pe
t#n&ra at&, apoi to$i o p&r&sesc 'i, arunc#nd acolo, stinse de
lacrimile lor, tor$ele nup$iale cu care luminaser& alaiul, se
preg&tesc, cu capetele plecate, s& se ntoarc& acas&. Benoroci$ii
p&rin$i, zdroi$i de o pierdere at#t de ngrozitoare, se nciser&
n undul palatului 'i se condamnar& la o noapte ve'nic&.
!sce, n acest timp, tremur#nd de spaim& n v#rul st#ncii,
pl#nge amarnic, c#nd, deodat&, pl&cuta adiere a Le"rului 1,
agit#nd u'or v&zduul, ace s&-i #l#ie rocia din am#ndou&
1
=efirul făcea parte din ceata 2enerei şi a lui !mor. 3 reprezentat sub figura înaripată a unui tânăr
fermecător, cu capul încoronat de flori.
83
p&r$ile 'i, um#ndu-i cutele pe nesim$ite, ridic& nceti'or n aer,
cu o suare lini'tit&, pe t#n&ra at& 'i o transport& lin, de-a
lungul naltului perete al st#ncii, ntr-o vale ad#nc& unde o
depune ini'or n mi*locul unei pa*i'ti norite.

84
 CARTEA A CINCEA
Culcat& pe iara deas& 'i raged& a pa*i'tii, ca pe un pat
moale de verdea$& umed& de rou&, !sce se lini'te'te pu$in
dup& o tulurare at#t de puternic& 'i n cur#nd e cuprins& de un
dulce somn. Mdina d#ndu-i noi puteri, se de'teapt& cu suetul
nseninat. >a vede o p&dure plantat& cu copaci nal$i 'i stuo'i 'i
n mi*locul ei un izvor cristalin. Bu departe de cursul acestei ape
se n&l$a un palat regesc, construit nu de m#ini omene'ti, ci cu o
art& ntr-adev&r divin&. <e cum treci pragul acestui palat, sim$i
c& te ai n locuin$a splendid& 'i nc#nt&toare a vreunei zeit&$i.
8avanele mr&cate n t&lii artistic sculptate n "lde' 'i n lemn
de tuia sunt sus$inute de coloane de aur. 8o$i pere$ii sunt n
ntregime acoperi$i cu mig&loase norituri de argint,
reprezent#nd animale s&latice 'i domestice care p&reau c& $i
ie'eau n nt#mpinare c#nd intrai n&untru. Bumai un muritor de
un talent cu totul e%traordinar, a ciar un semizeu sau mai
cur#nd un zeu, a putut s& dea at#ta aparen$& de via$& acestor
animale, pe o at#t de mare supraa$& de argint, cu "ne$ea unei
arte at#t de des&v#r'ite. !ardoseala ns&'i ormeaz& un mozaic
de pietre pre$ioase de toate culorile, t&iate n mii de mici uc&$i
'i potrivite n a'a el una l#ng& alta, nc#t n&$i'au cele mai
variate picturi.
diamante !reaerici$i,=i
'i m&rg&ritareI decelelalte
zeci de ori erici$i
p&r$i cei care vast
ale acestui calc&'ipe
m&re$ edi"ciu de asemenea sunt de o og&$ie ce nu se poate
pre$ui 'i pere$ii, n ntregime construi$i din locuri de aur masiv,
str&lucesc cu str&lucirea care le e proprie, nc#t acest palat s-ar
lumina singur, ciar dac& soarele i-ar reuza lumina sa a'a de
oritor sclipesc od&ile de dormit, galeriile 'i ciar u'ile cu dou&
canaturi. =i celelalte og&$ii sunt de asemenea la n&l$imea
acestei m&re$e locuin$e, astel nc#t, cu drept cuv#nt, $i venea
s& creziac&
pentru marele
locui /upitervreme
mai mult& 'i-a construit acolo acest palat divin,
printre muritori.
Atras& de armecul acestei priveli'ti, !sce se apropie mai
mult 'i, din ce n ce mai ncrez&toare, ndr&zne'te s& treac&
pragul locuin$ei. Apoi, cucerit& de at#tea rumuse$i care-i
des&tau privirile, ea le cerceteaz& pe toate una dup& alta. <e
cealalt& parte a palatului ea z&re'te ni'te c&m&ri domne'ti
85
lucrate cu o m&iestrie divin&, n care erau ngr&m&dite comori
nepre$uite.
Ceea ce nu se g&sea acolo nu e%ista nic&ieri pe p&m#nt. <ar,
n aar& de uimirea produs& de asemenea minunate og&$ii,
ndeosei de ciudat pentru ea era aptul c& acest tezaur al
ntregului univers nu avea nici lan$uri, nici ncuietori 'i nici
paznici care s&-l apere 'i s&-l p&zeasc&.
!e c#nd
dintr-un privea
corp totuli cu
nev&zut o nem&rginit&
a*unge pl&cere,
la ureci <e ce teun glas
miri, ie'it
st&p#na
mea, de at#ta og&$ieG 8ot ce vezi aici este al t&u. /ntr& deci
ntr-unul din aceste dormitoare, culc&-te 'i te odine'te pe unul
din aceste paturi 'i porunce'te o aie c#nd $i va pl&cea. Boi, ale
c&ror glasuri le auzi, suntem n slu*a ta, vom ndeplini cu toat&
luarea-aminte poruncile tale 'i dup& ce vom " avut gri*& de
persoana ta, un regal osp&$, anume pentru tine preg&tit, nu se
va l&sa a'teptat.D

'i, !sce 'i d&

ascult#nd de seama c& o divinitate
ndemnurile glasurilorse ngri*e'te
lipsite de ericirea
de trup, se culc& ei
'i
doarme, iar dup& aceea ace o aie care-i risipe'te toat&
ooseala. ndat&, l#ng& d#nsa vede un pat semirotund 'i,
crez#nd c& e o cin&, preg&tit& pentru ea, ca s&-'i recapete
puterile, se a'az& cu pl&cere. ntr-o clip& i se aduc vinuri dulci ca
nectarul, t&vi pline cu m#nc&ri mel'ugate 'i de tot elul, &r&
s& apar& nicio "in$& omeneasc&, ci ca mpinse numai de o
suare. n adev&r, !sce nu vedea pe nimeni, nu auzea dec#t
vore care veneau din aer 'i ca slu*itoare avea numai glasuri.
<up& o mas& delicioas&, intr& un c#nt&re$ care c#nt& din gur&
&r& s& "e v&zut, un altul c#nt& din citar& 'i nu se vedea nici
instrumentul, nici omul. Apoi se auzi un concert e%ecutat de o
mare mul$ime de glasuri armonioase 'i, cu toate c& nu ap&rea
nicio &ptur& omeneasc&, totu'i p&rea sigur c& era un cor.
<up& toate aceste des&t&ri, !sce, v&z#nd c& s-a &cut
sear&, se duce s& se culce. 8recuse o un& parte din noapte,
c#nd un zgomot aia sim$it a*unse la urecile ei. 8em#ndu-se
pentru virginitatea ei n mi*locul unei at#t de mari singur&t&$i, e
cuprins& de ric&, de groaz& 'i, mai mult dec#t orice prime*die,
se teme de un r&u pe care nu-l cuno'tea. >ra so$ul necunoscut
el se urcase n patul ei, &cuse din !sce so$ia sa 'i nainte de
r&s&ritul soarelui o p&r&sise n gra&. Bumaidec#t glasurile, care
a'teptau la u'a camerei, dau toate ngri*irile tinerei c&s&torite, a
86
c&rei virginitate se pierduse. +ucrurile se petrecur& astel mult&
vreme 'i, dup& cum e l&sat de la natur&, aceast& noutate
repet#ndu-se n mod oi'nuit, i-a produs pl&cere, iar vorele
glasurilor misterioase o consolau n singur&tatea ei.
n acest timp, tat&l 'i mama sa m&tr#neau n durere 'i n
m#nire. Lvonul dureroasei nt#mpl&ri a !scei r&sp#ndindu-se
p#n& departe, cele dou& surori mai mari aaser& totul 'i
numaidec#t, ntristate
plecaser& n gra& 'i suspin#nd,
la p&rin$ii 'i vedea
lor, spre a-i p&r&siser&
'i a lecasele
aduce'i
cuvinte de m#ng#iere.
Ciar n acea noapte, so$ul vori astel !scei sale (c&ci, de'i
ea nu-l vedea, totu'i l atingea 'i-l auzea) !rea dulcea mea
!sce 'i scumpa mea so$ie, cruda ?oart& te amenin$& cu o
prime*die de moarte 'i p&rerea mea este c& treuie s& te ere'ti
de ea cu cea mai mare &gare de seam&. ?urorile tulurate de
zvonul mor$ii tale, $i caut& urma 'i vor sosi n cur#nd la aceast&
st#nc&. <ac& din'int#mplare
nu le r&spunde nici m&carocetele
o privirelor
s&vor a*unge
nu-$i p#n&
arunci la tine,
n acea
parte, c&ci altel mi vei pricinui mie cea mai ad#nc& durere 'i $ie
cea mai mare nenorocireID
!sce se nvoie'te 'i promite c& va ace cum dore'te so$ul
ei. <ar, c#nd el disp&ru o dat& cu noaptea, s&r&cu$a 'i petrece
toat& ziua n lacrimi 'i ocete repet#nd ntruna c& mai ales
acum e cu totul pierdut&, dac&, ncis& n aceast& temni$& plin&
de og&$ii, ea e lipsit& de orice atingere cu lumea, de orice
convorire cu "in$e omene'ti, dac& nu mai poate s& m#ng#ie
nici ciar pe surorile ei ndurerate de soarta sa, 'i nici m&car s&
le vad& o clip&. >a reuz& aia, m#ncarea, n s#r'it tot ce putea
s&-i redea puterile 'i, v&rs#nd 'iroaie de lacrimi, se duce s& se
culce.
Bu trecu mult 'i so$ul, mai devreme dec#t de oicei, se culc&
l#ng& ea 'i, mr&$i'#nd-o a'a sc&ldat& n lacrimi cum era, o
do*ene'te n cipul urm&tor >i ine, scumpa mea !sce, a'a
$i $ii &g&duialaG Ce mai pot a'tepta eu de aici nainte, ce mai
pot spera de la tine dac& toat& ziua 'i noaptea, 'i ciar n
ra$ele so$ului t&u, nu ncetezi o clip& de a sueri at#t de
cumplitG ine, de acum nainte & cum vrei 'i ascult& de
capriciul t&u, care-$i va aduce o mare nenorocire, dar cel pu$in
s&-$i aduci aminte de asprele mele mustr&ri c#nd vei ncepe s&
te c&ie'tiJ 'i c#nd va " vai, prea t#rziuID
87
 Atunci !sce, dup& multe rug&ciuni 'i amenin$#nd cu
nd#r*ire c& se va omor, smulge so$ului ei nvoirea at#t de dorit&
de a-'i vedea surorile, de a le potoli durerea, de a vori cu ele.
Astel so$ul cedeaz& st&ruin$elor tinerei sale so$ii 'i-i acord&
nvoirea cerut&, iar pe deasupra i ng&duie s& le dea oric#t aur,
oric#te i*uterii ar voi ea. <ar n acela'i timp, i aminte'te n mai
multe r#nduri, 'i adeseori o nsp&im#nt& cu cele mai grozave
suerin$e,
surorilor ei,cas& nu cumva,
caute ndemnat&
s& vad& de satul
cipul so$ului prime*dios
s&u, c&ci aceast&al
nelegiuit& curiozitate, ad&ug& el, ar arunca-o din culmea unei
ericiri at#t de mari ntr-o nem&rginit& nenorocire, 'i ar lipsi-o pe
veci de mr&$i'&rile sale.
>a mul$ume'te so$ului s&u 'i, acum mai vesel&, i spune M,
dar mai ine s& mor de o sut& de ori, dec#t s& "u lipsit& de
aceast& via$& at#t de dulce cu tineI C&ci eu te iuesc neune'te
'i, oricine ai " tu, mi e'ti cu mult mai drag dec#t via$a mea 'i
nici ciar Cupidon
acord&-mi nu se mele
la st&ruin$ele poateoasemui
avoarecu'i tineI <ar, te Le"rului,
porunce'te rog, mai
slu*itorul t&u, s& transporte pe surorile mele 'i s& mi le aduc&
aici n acela'i cip cum m-a adus pe mineD. =i acoperindu-l cu
dulci s&rut&ri, spun#ndu-i cele mai ademenitoare cuvinte,
str#ng#ndu-l puternic n ra$e, ea ad&ug& la dezmierd&rile sale
cuvinte ca <ulce iuit, so$ drag, suet scump al !scei taleIN
=i el cedeaz& &r& voia lui, iruit de str&'nicia 'i puterea acestor
cuvinte de iuire ncet murmurate 'i-i promite c& va ace tot ce
dore'te. Apoi, la apropierea zilei, dispare iar&'i din ra$ele so$iei
sale.
n acest timp, cele dou& surori, a#nd care era st#nca 'i locul
unde !sce usese p&r&sit&, venir& acolo n gra& 'i ncepur&
s& verse 'iroaie de lacrimi, s& se at& cu pumnii n piept 'i s& se
*eleasc& a'a de zgomotos, nc#t st#ncile 'i mun$ii r&sunau de
ecourile des repetate ale vaietelor lor. =i cum nu mai ncetau de
a cema pe nume pe nenorocita lor sor&, la zgomotul
p&trunz&tor al acestor glasuri pl#ng&toare care a*ungeau p#n&
n vale, !sce, scoas& din min$i 'i tremur#nd, se repede n
s#r'it din palat. <e ce, le zise ea, v& ace$i n zadar at#ta r&u
cu aceste amarnice t#nguiriG /at-o n a$a voastr& pe aceea pe
care o pl#nge$i. nceta$i odat& *alnicele voastre ocete, 'terge$i-
v& ocii neca$i de-at#ta timp n lacrimi, "indc& de-acum nainte
pute$i mr&$i'a pe sora voastr& a c&rei moarte o *elea$i.D
88
 Atunci, cem#nd Le"rul, i aduce la cuno'tin$& poruncile
so$ului s&u. &r& nt#rziere, d#nd ascultare ordinului ei, el le
ridic& ndat& cu o suare aia sim$it& 'i le duce la sora lor &r&
nicio greutate. ?urorile se mr&$i'eaz&, cu nenum&rate s&rut&ri,
n culmea ericirii, 'i lacrimile care ncetaser&, ncepur& din nou
s& curg&, dar de ast&dat& de ucurie. <ar ai, le zise !sce,
intra$i vesele n casa mea, n c&minul meu 'i, alung#nd
m#nirea din suetele voastre, ucura$i-v& mpreun& cu draga
voastr& !sceID
Korindu-le astel, ea le arat& nencipuitele og&$ii ale
acestui palat cu totul de aur, le invit& s& asculte acea mare
mul$ime de glasuri care o servesc 'i, dup& ce le pote'te ntr-o
aie lu%oas&, le oer&, spre a mai prinde puteri, o mas&
mel'ugat& 'i aleas&, mai presus de orice ncipuire
omeneasc&J ntr-un cuv#nt, le prime'te a'a de ine, nc#t,
s&tule de aceast& nes#r'it& aunden$& de og&$ii cu totul
cere'ti, am#ndou& ncep s& simt& invidia n&sc#ndu-se n undul
inimii lor.
n s#r'it, una dintre ele n-o sl&e'te nicio clip& cu cele mai
am&nun$ite 'i mai indiscrete ntre&ri, voind s& ae cine e
st&p#nul unor og&$ii at#t de minunateG Cine e &ratul eiG Cum
se nume'te 'i cum arat& la a$&G !sce ns& nu c&lc&
&g&duiala &cut& so$ului 'i nu l&s& s&-i scape taina din inim&,
dar, dat& "ind mpre*urarea, n&scoce'te un neadev&r, c& so$ul
s&u este un rumos t#n&r, la v#rsta c#nd pe ora*i apar umrele
primelor "re de ar&, 'i c& mai tot timpul e ocupat cu
v#n&toarea prin c#mpii 'i mun$i. Apoi, tem#ndu-se ca nu cumva,
n cursul conversa$iei care se prelungea, s& uite de ot&r#rea
tacit& ce o luase, ceam& numaidec#t Le"rul, 'i dup& ce le
ncarc& cu giuvaeruri de aur 'i coliere mpodoite cu pietre
scumpe, i porunce'te s& le duc& napoi, ceea ce el &cu ndat&.
!reaunele ei surori, ntorc#ndu-se acas&, ardeau de veninul
invidiei, care cre'tea tot mai mult, pe nesim$ite, 'i voreau ntre
ele cu mare nsue$ire. ?oart& oar&, crud& 'i nedreapt&, zise
n s#r'it una din ele, oare a'a a ost voin$a ta ca noi, n&scute
din acela'i tat& 'i din aceea'i mam&, s& avem un destin dieritG
Boi, care suntem cele mai mari, m&ritate cu ni'te str&ini ca s& le
"m servitoare, s& ne petrecem via$a departe de casa n care ne-
am n&scut, de $ara noastr&, de p&rin$ii no'tri, ca ntr-un e%il, 'i
!sce, cea mai mic& dintre noi, ultimul rod al unei ecundit&$i
89
pe care na'terea sa a secat-o, s& "e st&p#n& pe at#tea og&$ii 'i
s& ai& ca so$ un zeu, ea care nici m&car nu 'tie s& se
oloseasc& cum treuie de o at#t de mare mul$ime de avu$iiG Ai
v&zut tu, sora mea, ce lucruri scumpe se g&sesc n acest palat,
ce giuvaeruri, ce rocii minunate, ce diamante 'i riliante
sclipitoare, &r& s& mai voresc c& pretutindeni calci numai pe
aurI /ar dac& are 'i un &rat a'a de rumos, dup& cum se
laud&, atunci nunul
Mi'nuindu-se toat&
cu lumea numai
altul tot e "in$&
mult mai ericit&lordec#t
'i iuirea ea.
nt&rindu-
se, zeul, so$ul s&u, poate o va ace 'i pe ea zei$&. <a, da, cu
siguran$&, "indc& astel de iose 'i lua 'i astel de mers avea.
<e pe acum ea 'i ntoarce privirile spre cer 'i muritoarea se
ntrevede zei$&, are n prea*m& glasuri pentru a o servi 'i
porunce'te ciar v#nturilor. <ar eu, c#t sunt de nenorocit&I 4ai
nt#i am avut parte de un &rat mai &tr#n dec#t tat&l meu,
apoi e mai ple'uv dec#t un dovleac, mai mic dec#t un copil 'i,
pe l#ng& toate acestea, acas& $ine totul ncuiat cu lac&te 'i
ceiID
>u, r&spunde cealalt&, duc n spinare un &rat pr&p&dit,
n$epenit de gut&, 'i care, pentru acest motiv, d& oarte rar
cinstirea cuvenit& armecului meu. Aproape tot timpul i
ric$ionez degetele str#me 'i tari ca piatra 'i-mi stric m#nu$ele
astea at#t de delicate cu olo*eli ur#t mirositoare, cu c#rpe
murdare 'i cataplasme dezgust&toare 'i nu mai am pe l#ng& el
n&$i'area atr&g&toare a unei so$ii, ci greaua slu*& a unei
ngri*itoare de oinavi1. Asta e treaa ta, drag& sor&, s& vezi
p#n& unde ai s& mergi cu r&darea, sau mai degra&  c&ci $i
spun sincer ce g#ndesc  cu slug&ritul t&u. <ar eu nu mai pot
sueri o at#t de mare ericire c&zut& pe m#ini at#t de
nevrednice. ntr-adev&r, adu-$i aminte cu c#t& tru"e 'i cu c#t&
or&znicie s-a purtat cu noi 'i cum, prin ns&'i graa de a-'i
ar&ta nem&rginita-i og&$ie, 'i-a dat pe a$& toat& ng#marea ce
i-a n&p&dit inima.
=i din toate aceste og&$ii, nou& ce ne-a datG Be-a aruncat
c#teva nimicuri &r& nicio valoare, 'i asta cu p&rere de r&uJ apoi,
n cur#nd, plictisit& de prezen$a noastr&, a poruncit s& "m
alungate cu o suare, cu un 'uierat. ?& nu mai "u eu emeie, s&
mor dac& n-am s-o r&storn din culmea unei og&$ii at#t de mari
'i, dac& ru'inea ce ne-a &cut te-a atins 'i pe tine, dup& cum
1
'racticarea medicinii, nu numai în domeniul naşterilor, n-a fost străină femeilor din antic%itate.
90
g#ndesc, s& c&ut&m am#ndou& un mi*loc ot&r#t de a ne
r&zunaI 4ai nt#i, s& nu ar&t&m nim&nui 'i nici ciar p&rin$ilor
no'tri darurile pe care le-am primit 'i, mai mult, s& spunem c&
n-am aat nimic de e%isten$a ei. <estul c& am v&zut, necum s&
mai r&sp#ndim, n amilia noastr& 'i n toat& lumea, vestea
ericirii ei at#t de nem&rginite. C&ci nu sunt erici$i aceia a c&ror
og&$ie n-o cunoa'te nimeni. <a, da, va aa ea c& noi suntem
surorile ei mai
la &ra$ii mari,
no'tri, s& nu slugilelaei.s&rmanele
revenim <eocamdat& s& negospod&rii
noastre ntoarcem'i
c#nd, dup& o matur& cizuire, vom " pus totul la cale, s& ne
ntoarcem mai neclintite n ot&r#rea noastr& de a pedepsi pe o
numurat&.D
Acest ngrozitor plan e g&sit un de cele dou& per"de surori.
>le ascund toate darurile scumpe ce le primiser& 'i, smulg#ndu-
'i p&rul, zg#riindu-'i ora*ii, dup& cum de altel meritau, ncep
din nou s& verse lacrimi, de ast&dat& pre&cute. Apoi, dup& ce
reaprind
dezn&de*dii, astel toat&
turate durerea
de m#nie, p&rin$ilor
ele se ndreapt&l&s#ndu-i prad&
spre casele lor
pentru a pune la cale mpotriva unei surori nevinovate un
complot viclean 'i criminal, a mai mult, un adev&rat ratricid.
n acest timp, necunoscutul so$ din nou i aminte'te !scei,
n convoririle lor nocturne, saturile ce-i d&duse mai nainte.
Bu vezi tu marea prime*die care te p#nde'teG <estinul te
amenin$& deocamdat& de departe dac& nu vei lua din vreme
m&suri ot&r#te de ap&rare, n cur#nd te va nv&lui de aproape.
!er"dele scorpii se silesc din toate puterile s&-$i ntind& curse
criminale 'i cea mai prime*dioas& dintre toate este aceea de a
te ndupleca s&-mi cuno'ti a$a, pe care, a'a cum ades te-am
prevenit, dac& ai s-o vezi o dat&, n-o vei mai vedea dup& aceea.
Astel deci, n cazul c#nd aceste groaznice zgrip$uroaice vor veni
aici, narmate cu vinovatele lor g#nduri  'i vor veni, o 'tiu ine
 s& nu vore'ti deloc cu ele 'i dac&, din cauza nn&scutei tale
inocen$e 'i a ging&'iei tale suete'ti, nu vei avea puterea s&
rezi'ti, cel pu$in nu asculta nimic, nu r&spunde nimic cu privire
la &ratul t&u. C&ci n cur#nd amilia noastr& se va m&ri 'i
s#nul t&u p#n& mai ieri ca al unui copil, poart& pentru noi un alt
copil, menit s& "e sau un zeu, dac& vei nv&lui secretul nostru n
t&cere, sau dimpotriv& un muritor, dac& l vei da n vileag.D
+a aceast& veste inima !scei se simte plin& de ucurie 'i
ericit& la g#ndul m#ng#ietor c& va da na'tere unui vl&star divin,
91
tresalt& de m#ndrie, n a'teptarea acestui copil &g&duit, 'i se
ucur& de gloriosul 'i preacinstitul nume de mam&. >a num&r&
cu mare ngri*orare zilele ce vin, lunile ce trec 'i se mir& de
nceputurile unei sarcini de care nu avea nicio cuno'tin$& 'i de
enorma cre'tere, dup& o u'oar& mpuns&tur&, a p#ntecului ei
purt&tor de rod. <ar tocmai atunci cele dou& cium&ai, cele dou&
ngrozitoare urii r&sp#ndind numai venin de viper& v#sleau spre
ea,Atunci
nsue$ite de o gra&
nocturnul so$ dinnelegiuit&.
nou atrage luarea-aminte a !scei.
/at&, i spune el, a sosit ultima zi prime*dia e oarte mare.
Cruzimea se%ului 'i vr&*m&'ia s#ngelui au 'i ridicat armele, au 'i
r#nduit ta&ra, au "%at linia de &taie, au sunat din tr#mi$&
semnalul de a te lovi. Acum criminalele tale surori au tras saia
'i se preg&tesc s-o n"g& n g#tul t&u. Kai, c#te nenorociri ne
amenin$&, prea dulcea mea !sceI ie-$i mil& de tine, "e-$i mil&
de noi, 'i, prin p&strarea cu s"n$enie a tainei noastre, scap&
casa noastr&, peunui
de nenorocirea so$ul t&u, pe care
dezastru tine ns&$i 'i pe copila'ul
se apropie. !e acestenostru
emei
asasine, care te ur&sc de moarte 'i calc& n picioare leg&turile
de s#nge dintre voi, tu nu le mai po$i numi surori. ere'te-te de
a le vedea sau de a le asculta, c#nd ca ?irenele 1, aplecate din
v#rul acestei st#nci, vor ace s& r&sune mun$ii de glasurile lor
aduc&toare de moarte.D
!sce i r&spunse cu o voce ntret&iat& de lacrimi 'i suspine
<e mult timp cred c& $i-am dat dovad& c& 'tiu s& tac 'i s&-mi
$in cuv#ntul. Cu toate acestea, ciar 'i acum $i voi mai da o
pro& de t&ria voin$ei mele. !orunce'te numai din nou Le"rului
s&-mi dea ascultare, 'i deoarece nu mi-e ng&duit s& contemplu
divina ta "gur&, cel pu$in d&-mi putin$a de a-mi vedea surorile.
8e rog, pe p&rul t&u rumos nmiresmat, ale c&rui ucle utur& n
toate p&r$ile, pe ora*ii t&i at#t de proaspe$i 'i de delica$i care
seam&n& cu ai mei, pe pieptul t&u care arde de nu 'tiu ce
c&ldur&I Cu aceea'i patim& cu care doresc s& cunosc cipul t&u
cel pu$in n acest micu$ pe care-l port nc& n mine, te rog s& te
la'i nduplecat de "erin$ile 'i ndrept&$itele mele rug&ciuni.
ng&duie-mi pl&cerea de a-mi mr&$i'a surorile 'i nvesele'te

1
În limba feniciană înseamnă cântăreţe. 3rau fetele fluviului !c%elous şi se numeau 'art%enope, 5igia şi
5eucosia, după unii $umătate peşti, iar după alţii $umătate femei şi $umătate păsări. Ena cântă din gură, alta
din flaut şi a treia din liră. 3 cunoscut episodul după care Elise n-a putut scăpa de cântecul lor seducător
decât astupând cu ceară urec%ile tovarăşilor săi şi poruncind să fie legat el însuşi de catargul corăbiei sale.
92
inima !scei, care nu tr&ie'te dec#t pentru tine 'i care $i-e
drag&. <e aici nainte nu mai cer s& v&d a$a ta, acum nu m&
mai sup&r& nici ciar ntunericul nop$ii, c&ci te am pe tine,
lumina vie$ii mele.D
Kr&*it de aceste cuvinte 'i dulci mr&$i'&ri, so$ul i 'terge
lacrimile cu propriul s&u p&r 'i, &g&duind c&-i va ndeplini
dorin$a, dispare numaidec#t, nainte de ivirea zorilor.
Celeciar
vad& dou&pesurori p&rta'e
p&rin$ii la complot,
lor, direct &r& s&osepornesc
de la coraie mai duc& s&
n cea
mai mare gra& spre st#nca 'tiut& 'i, &r& s& mai a'tepte ivirea
v#ntului care treuia s& le transporte, se arunc& n gol cu o
neoi'nuit& cutezan$&. <ar Le"rul, credincios ordinului
st&p#nului s&u, le prime'te, de'i cu p&rere de r&u, n s#nul unei
dulci adieri 'i le depune pe p&m#nt. &r& s& piard& nicio clip&, cu
un pas gr&it, ele intr& n cas&, 'i mr&$i'eaz& prada, numindu-
se n cip mincinos surorile ei, 'i ascunz#nd su o aparen$&
vesel& gr&mada dei ur&
vore lingu'itoare 'i de r&utate
se adreseaz& >idin inimile
ine, lor, iat&
!sce, tu nucumai
ce
e'ti eti$a de odinioar& 'i n cur#nd ai s& "i mam&. /$i ncipui tu
ce comoar& por$i, pentru noi, n micul t&u p#ntecG Ce ucurie
pentru toat& amilia noastr&I Ce ericite vom " noi s& r&nim
acest minunat giuvaerI <ac& el va " tot a'a de rumos ca tat&l 'i
ca mama sa, cum e nendoios, atunci negre'it, va " un adev&rat
CupidonID
Astel, printr-o iuire pre&cut&, ncetul cu ncetul, ele pun
st&p#nire pe suetul surorii lor. Bumaidec#t ea le oer& scaune,
ca s& se odineasc& de ooseala drumului, ngri*e'te s& li se
prepare &i calde din care ie'eau auri, n s#r'it, le pote'te
ntr-o suragerie super&, unde li se servesc cele mai minunate
'i mai alese gust&ri 'i rulad& de came. !orunce'te unei lire s&
c#nte 'i se aude c#ntec de lir&J comand& un c#ntec din aut 'i
numaidec#t se aud sunete de autJ n s#r'it dore'te un c#ntec
n cor 'i mii de glasuri se aud c#nt#nd, 'i toate aceste suave
melodii e%ecutate, &r& ca nimeni s& apar&, nc#ntau inimile
celor care le ascultau. <ar nici ciar aceste armonii dulci ca
mierea nu avur& darul s& nmoaie 'i s& potoleasc& r&utatea
criminalelor emei. Beav#nd alt g#nd dec#t s&-'i prind& sora n
la$urile lor, ele ndreapt& conversa$ia spre $inta urm&rit& 'i, &r&
s&-'i mai dea osteneala de a se preace, o ntrea& cum arat&
&ratul ei, din ce neam se trage, din ce amilie. Atunci !sce,
93
n naiva ei simplitate, uit#nd ce le spusese mai nainte,
n&scoce'te o nou& poveste 'i le spune c& so$ul ei este dintr-o
provincie vecin&, c& are oarte mul$i ani 'i ace ntinse aaceri
de nego$, c& e de-o v#rst& mi*locie 'i pu$in c&runt. Apoi, &r& s&
se opreasc& mai mult asupra acestui suiect, ea le ncarc&
pentru a doua oar& cu cele mai ogate daruri, 'i le ncredin$eaz&
din nou tr&surii aeriene.
<ar, pe
suare c#nd se iat&
a Le"rului, ntorceau acas&
ce vore purtate ntre
scimar& prin aer
elede lini'tita
Ce spui tu,
drag& sor&, de monstruoasa minciun& a acestei neru'inateG
<eun&zi &ratul ei era un t#n&r c&ruia de cur#nd ncepuse s&-i
mi*easc& ara, acum e un om ntre dou& v#rste cu p&rul al ca
argintul. <ar cine o " omul acela, care ntr-un r&stimp a'a de
scurt s& " m&tr#nit dintr-o dat&G ?ora mea, n-ai s& po$i aa
nimic mai mult, dec#t c& vicleana asta sau spune minciuni, sau
nu cunoa'te cipul so$ului ei. Mricare din aceste dou&
presupuneri ar " adev&rate,
cur#nd de og&$ia noiei.treuie
'i de ericirea s-ocunoa'te
<ac& nu lipsim c#t
a$amai
so$ului s&u, atunci &r& ndoial& c& s-a c&s&torit cu un zeu 'i c&
n p#ntecele ei poart& un zeu. <ar c#nd voi auzi, ereasc&-ne
cerul de a'a ceva, c& e proclamat& mam& a unui copil divin, eu,
cel pu$in, mi voi lega numaidec#t o unie de g#t 'i m& voi
sp#nzura. ?& ne ntoarcem deocamdat& la p&rin$ii no'tri 'i, ca
nceput a ceea ce-i vom spune !scei, s& urzim o minciun&
care s& ai& aparen$a adev&rului.D
Astel n&c&rate, ele aia adreseaz& n dispre$ p&rin$ilor
c#teva cuvinte. 8oat& noaptea se r&m#nt& 'i nu ncid ocii
nicio clip& sunt ca dou& "in$e pierdute. <is-de-diminea$&
alearg& ntins la st#nca de unde cooar& n gra& cu oi'nuitul
a*utor al Le"rului 'i, ap&s#ndu-'i pleoapele, spre a smulge
c#teva lacrimi de porunceal&, iat& n ce cip viclean se
adreseaz& tinerei so$ii 8u, drag&, desigur e'ti mul$umit&J 'i
ericit& c& nu cuno'ti o at#t de mare groz&vie, stai &r& s&-$i
pese de prime*dia care te amenin$&. <ar noi, care cu o gri*&
ve'nic treaz& ne g#ndim la interesele tale, suntem cumplit de
cinuite din cauza marii nenorociri care te p#nde'te. ntr-adev&r,
am aat dintr-un loc sigur o tain& pe care, "indc& $i mp&rt&'im
durerea 'i nenorocirea, nu putem s& $i-o ascundem. @n 'arpe
enorm ce se t#r&'te n mii de ncol&cituri, al c&rui g#t e umat
de s#nge care e un venin ucig&tor 'i a c&rui gur& st& c&scat&,
94
n"or&tor de ad#nc&, acesta e &ratul t&u care n "ecare
noapte vine pe uri' l#ng& tine. Acum, adu-$i aminte de oracolul
!tiei1, care $i-a prezis c& tu erai ursit& s& te c&s&tore'ti cu un
monstru ngrozitor. 4ai mul$i $&rani, v#n&torii din mpre*urimi 'i
cei mai mul$i vecini l-au v&zut asear&, pe c#nd se ntorcea de la
p&'une, not#nd n apa celui mai apropiat uviu. 8o$i sus$in c& el
nu te va r&ni mult& vreme cu aceste delicioase m#nc&ri, care-$i
plac
termenat#t'ide
tu mult, 'i c&,gras&
vei " mai de ndat&
'i maice sarcina ta
gustoas&, te va
va "ngi$i
a*uns cu
la
mare pl&cere. Acum e treaa ta s& cizuie'ti dac& e mai ine
s& ascul$i pe surorile tale, care tremur& pentru scumpa ta via$&,
'i s& te ot&r&'ti dac& vrei s& scapi de moarte 'i s& tr&ie'ti cu
noi &r& team& de prime*die, sau dac& preeri s&-$i g&se'ti
morm#ntul n m&runtaiele unui monstru nemilos. <ar, dac& $ie
$i ace pl&cere aceast& singur&tate, numai n tov&r&'ia c#torva
glasuri, sau dac& pentru tine au un deoseit armec pl&cerile
dezgust&toare 'i 'arpe
mr&$i'&rile unui prime*dioase
veninos,ale
noi unei iuiri ca
cel pu$in, peune
ascuns 'i
surori,
ne-am &cut datoriaID
Atunci s&rmana !sce, prea simpl& 'i credul&, e cuprins& de
groaz& n a$a unei at#t de crude descoperiri. ?coas& din min$i,
ea uit& cu des&v#r'ire saturile so$ului 'i &g&duielile ce-i &cuse
'i se arunc& ntr-o pr&pastie de nenorociri. 8remur#nd toat&,
palid& 'i &r& pic de s#nge n oraz, ea murmur& cu un glas aia
auzit cuvinte ntret&iate spun#nd Koi, preascumpele mele
surori, nu nceta$i o clip&, cum e 'i "resc, de a-mi ar&ta iuirea
voastr&, 'i cei care v& a"rm& astel de groz&vii, vaiI, nu cred c&
au scornit o minciun&. C&ci eu n-am v&zut niciodat& cipul
so$ului meu 'i nu 'tiu deel din ce $ar& este. Bumai noaptea l
aud vorind ncet 'i sunt silit& s& ng&dui l#ng& mine un &rat
care-mi ascunde starea lui 'i uge ntotdeauna de lumin&. =i
c#nd spune$i c& treuie s& "e vreun monstru, ave$i dreptate, eu
sunt de p&rerea voastr&. 4ai ales, ntotdeauna el caut& s&-mi
inspire ric& de "gura sa, 'i m& amenin$& cu cele mai mari
nenorociri n cazul c#nd a' avea curiozitatea s-o cunosc. >i ine,
dac& pute$i s&-mi da$i vreun a*utor 'i s& sc&pa$i pe sora voastr&
dintr-o astel de prime*die, a*uta$i-m& ciar acum, c&ci altel,
prin nep&sarea voastr&, ve$i distruge toate ineacerile
1
'reoteasă care dădea răspunsurile sanctuarului din ;elfi. 'ărintele 's<c%ei a consultat în realitate oracolul
milesian, dar cel delfic este totuşi menţionat pentru prestigiul vec%imii sale.
95
prevederii pe care a$i ar&tat-o p#n& acum.D
Atunci, por$ile "indu-le larg descise 'i v&z#nd-o pe sora lor
lipsit& de orice ap&rare, aceste tic&loase emei renun$& la
uneltirile viclene pe care le puseser& la cale pe ascuns 'i,
tr&g#nd pe a$& saia n'el&ciunii, pun st&p#nire pe mintea
nsp&im#ntat& a acestei simple copile. n s#r'it, iat& ce-i spune
una dintre ele iindc& leg&turile de s#nge ne olig&, c#nd e
vora
dup& cedene-am
salvarea ta, s&mult,
g#ndit nu $inem seama
mult de tot, de nicioar&ta
$i vom prime*die, noi,
singurul
mi*loc de sc&pare ce-l mai ai. /at&-l ia un anger oarte ascu$it,
mai ascute-l nc&, trec#ndu-l u'or pe podul palmei, 'i ascunde-l
cu mare gri*& n patul t&u, n partea n care te culci de oicei,
apoi umple o lamp& u'or de m#nuit cu destul untdelemn ca s&
dea o lumin& puternic& 'i pune-o ntr-o cr&ticioar& pe care s-o
acoperi cu un capac. 8oate aceste preg&tiri s& le aci n cea mai
mare tain&. C#nd monstrul va " intrat n camera ta 'i, t#r#ndu-
se pe pardoseal&
oicei, c#nd se vacu ncol&citurile
" ntins lui,'i,
l#ng& tine secuundat
va " urcat
n n pat ca
primul de
somn
care ntotdeauna e mai greu, va " nceput s& respire ad#nc,
atunci cooar& u'or din pat 'i, n picioarele goale, c&lc#nd n
v#rul degetelor, &r& s& aci cel mai mic zgomot, du-te de
scoate lampa din ntunecoasa-i ascunz&toare unde vei " ncis-o
'i, c&l&uzit& de lumina ei, prinde momentul potrivit pentru
s&v#r'irea cura*oasei tale apte. Apuc#nd atunci angerul cu
dou& t&i'uri, ridic& mai nt#i m#na dreapt& n sus cu ndr&zneal&
'i cu c#t mai puternic& sor$are reteaz& de la nceietura g#tului
capul acestui periculos 'arpe. A*utorul nostru, de altel, nu-$i va
lipsi. Boi vom sta ngri*orate la p#nd& 'i, ndat& ce prin moartea
lui $i vei " sc&pat via$a, noi vom alerga la tine 'i, dup& ce vei "
luat repede toate og&$iile din acest palat, te vom uni printr-o
c&s&torie dup& pota inimii tale, pe tine, &ptur& omeneasc&, cu
un &rat din neamul omenesc.D
A$#$#nd prin aceste cuvinte incendiare ocul din inima
!scei, care n acel moment clocotea toat& de m#nie, ele se
gr&esc s-o p&r&seasc&, tem#ndu-se mult s& mai r&m#n&
aproape de locul unei crime at#t de s#ngeroase. iind duse, ca
de oicei, n v#rul st#ncii de u'oara suare a Le"rului, o iau
ndat& repede la ug&, se urc& n cor&ii 'i dispar.
<ar !sce, care r&m&sese singur&, nu era totu'i singur&, c&ci
n aar& de nemiloasele urii ce o urm&reau nencetat, ea era
96
zuciumat& de o ad#nc& m#nire, ca marea pe timp de urtun&.
<e'i planu-i era ntocmit 'i voin$a neclintit&, totu'i, ciar atunci
c#nd m#inile i erau ocupate cu criminalele preg&tiri, ea 'ov&ia
nc&. Hot&r#rea ei se clatin& 'i inima-i e s#'iat& de mii de
sim$&minte potrivnice ner&darea, neot&r#rea, cutezan$a,
teama, nencrederea, m#nia, ntr-un cuv#nt, n aceast& "in$& ea
ur&'te un 'arpe ngrozitor 'i ador& un so$. 8otu'i, "indc& n
cur#nd
totul n seara avea s&
mare gra&, ac& loc
pentru nop$ii, ncepe
ngrozitoarea s& preg&teasc&
ei crim&.
Boaptea sosise, de asemenea 'i so$ul care, dup& ce d&duse
prima lupt& amoroas&, c&zuse ntr-un somn ad#nc. Atunci
!sce, de altel sl&it& la trup 'i la suet, sim$indu-se din nou
puternic& prin nenduplecata voin$& a destinului, scoase lampa
din ascunz&toare 'i puse m#na pe anger. ?l&iciunea se%ului
s&u se scim& n ndr&zneal&.
<ar, ndat& ce lampa l&muri taina patului con*ugal, ea v&zu pe
cel maiacel
nsu'i dulce
zeu'iat#t
maidepl&cut dintre
rumos, to$i mon'trii,
dormind pe Cupidon,
ntr-o pozi$ie neasemuit
de gra$ioas&. +a vederea lui, ns&'i lumina l&mpii crescu
&c#ndu-se mai puternic&, iar lama nelegiuitului anger deveni
mai str&lucitoare.
!sce r&mase ncremenit& n a$a unei priveli'ti at#t de
nea'teptateJ ie'it& din min$i, des"gurat&, &r& un pic de s#nge n
oraz, s#r'it& 'i tremur#nd, se pr&u'i n genunci, 'i c&ut& s&
ascund& angerul, dar n propria ei inim&, ceea ce ar " &cut,
desigur, dac& "erul, de teama unei nelegiuiri at#t de mari, n-ar
" alunecat din mult prea cutez&toarea ei m#n& 'i n-ar " c&zut
*os, la p&m#nt. <ar n cur#nd, istovit&, 'i cu totul lipsit& de via$&,
privind ndelung rumuse$ea acestui cip divin, 'i veni repede n
"re. >a v&zu un cap str&lucitor de raze, un p&r ogat, sc&ldat n
amrozie1, un g#t al ca laptele, ora*i de purpur& pe care
c&deau ni'te ucle r&sucite cu art&, unele at#rn#ndu-i pe runte,
iar altele pe spate 'i str&lucirea lor era a'a de oritoare, nc#t
ciar lumina l&mpii ncepu s& tremure 'i s& p&leasc&. !e umerii
zeului zur&tor str&luceau dou& aripioare aidoma orilor
n&p&dite de rou& de un roz pal, sc#nteietor, 'i cu toate c& erau
n repaos, puul dulce 'i moale de pe marginile lor tremura ntr-o
u'oar& #l#ire 'i nu nceta de a se agita. Pestul corpului s&u era
at#t de str&lucitor 'i de rumos, nc#t Kenus n-ar avea motiv s&
1
0omerica %rană a zeilor a devenit la !puleius un parfum pentru înmiresmarea pletelor.
97
regrete c& l-a adus pe lume. +a piciorul patului se aa arcul, o
tol& 'i s&ge$ile, arme gata s& dea ascultare acestui puternic
zeu.
!sce nu se mai s&tura privindu-le. n nem&rginita ei
curiozitate, ea e%amineaz& 'i admir& armele so$ului s&u scoate
din tol& o s&geat& 'i o ncearc& pe v#rul degetului mare, ca s&
vad& dac& v#rul i este ine ascu$it, dar ciar n clipa aceea,
tremur#ndu-i m#na,
de ad#nc pentru ea supraa$a
ca la apas& ceva mais&-i
pielii tareapar&
'i se c#teva
n$eap&mici
destul
pic&turi de s#nge tranda"riu. Astel, &r& s& 'tie, !sce se
ndr&goste'te ea ns&'i de Amor 'i, aprinz#ndu-se din ce n ce
mai mult de patim& pentru zeul /uirii, se apleac& p&tima'&
asupra lui, cu uzele ntredescise de pl&cere, l acoper& n
gra& cu nenum&rate 'i nocate s&rut&ri, tem#ndu-se doar s&
nu-l trezeasc& prea cur#nd din somn.
<ar n timp ce ea, ame$it& de at#ta ericire 'i cu inima r&nit&
plute'te
cea mai nnelegiuit&
neot&r#re, lampa "e
per"die, pe care o avea
dintr-o n m#n&,
vinovat& "e din
gelozie, sau
"indc& ea ns&'i ardea de ner&dare s& ating& un trup at#t de
rumos 'i s&-l s&rute, ca s& zic a'a, deodat& arunc& din ocarul
luminii sale o pic&tur& de untdelemn "erinte pe um&rul drept al
zeului. A, ndr&znea$& 'i nesocotit& lamp&, r&u slu*e'ti tu
dragosteaI Cum, tu arzi pe nsu'i zeul care aprinde ac&ra
oric&rei iuiri, tu, care, &r& ndoial&, ai ost n&scocit& de vreun
ndr&gostit ca s& se poat& ucura mai mult timp 'i ciar noaptea
de armecul iuitei saleI Leul, sim$ind arsura, se de'tept& rusc,
'i, v&z#nd c& taina lui a ost tr&dat& n mod a'a de *ignitor, &r&
s& spun& o vor&, zoar& ndat& dinaintea ocilor 'i din ra$ele
mult neericitei lui so$ii.
<ar !sce, ciar n clipa c#nd el se n&l$a, i cuprinde cu
am#ndou& m#inile piciorul drept 'i, astel at#rnat& de el n
timpul plutirii lui prin v&zdu, nenorocita l nso$e'te n zoru-i
leg&nat prin mp&r&$ia norilor, p#n& c#nd, n s#r'it sleit& de
puteri, 'i desprinde m#inile 'i cade *os pe p&m#nt.
Leul, care nc& o iuea, nu o p&r&si n durerea ei 'i, zur#nd
pe un ciparos vecin, din v#rul lui i vori astel, ad#nc mi'cat
4ult prea ncrez&toare !sce, eu, n loc s& ascult de
poruncile mamei mele Kenus, care-mi ceruse s& te leg printr-o
puternic& iuire de un om vrednic de pl#ns 'i din neamul cel mai
*os, 'i s& te condamn la o c&s&torie nevrednic& de tine, am
98
preerat s& zor eu nsumi la tine, ca un ndr&gostit. <ar m-am
purtat cu u'urin$&, 'tiu, "indc& eu, renumit arunc&tor de s&ge$i,
m-am r&nit singur cu una dintre s&ge$ile mele, 'i te-am &cut
so$ia mea, pentru ca tu s& vezi n mine un monstru 'i s& retezi
cu pumnalul un cap ai c&rui oci te privesc cu at#ta dragG <e
c#te ori te-am s&tuit s& "i cu cea mai mare &gare de seam&I
<e c#te ori te-am n'tiin$at, cu at#ta drag, s& te p&ze'ti de toate
aceste
cur#nd prime*diiI <ar unele
r&splata pentru tale pov&$uitoare
prime*dioasele 'i$i-au
saturi ce vor primi n
dat. !e
tine ns& te voi pedepsi numai prin uga mea.D ?#r'ind aceste
cuvinte, 'i lu& zorul n v&zdu 'i disp&ru.
!sce, ntins& la p&m#nt 'i urm&rind cu ocii, c#t putea s&
vad&, zorul so$ului s&u, se cinuia amarnic strig#ndu-l 'i
pl#ng#nd &r& n&de*de. C#nd ns&, purtat de aripi, el se ridic& n
v&zdu la o mare n&l$ime 'i pieri din ocii ei, ea se repezi pe
malul unui uviu din apropiere 'i se arunc& n ap&. <ar
inevoitorul
oicei aprindeuviu, din respect,
'i apele, &r& ndoial&,
dar 'i dintr-o pentru zeulo care
team& personal&, de
prinse
ndat& ntr-o volur& de val 'i, &r& s&-i ac& niciun r&u, o depuse
pe malul catielat de o iar& deas&.
8ocmai atunci, din nt#mplare, !an, zeul rustic, 'edea pe o
movil& aproape de uviu. >l o str#ngea n ra$e pe >co 1, zei$&
de munte, 'i o nv&$a s& repete tot elul de c#ntece. Aproape de
mal zurau caprele sale care p&'teau ici 'i colo iara de pe
malul apei. Leul cu picioare de $ap, care cuno'tea nenorocirea
!scei, v&z#nd-o at#t de oidit& 'i de sleit& de puteri, o
ceam& la el cu l#nde$e 'i cu vore pline de un&tate o
m#ng#ie astel rumoasa mea copil&, e drept c& eu nu sunt
dec#t un om de la $ar&, un p&stor de capre, dar gra$ie &tr#ne$ii
mele naintate am do#ndit mult& e%perien$&. <ac& nu m& n'el
n &nuielile mele  ceea ce ntr-adev&r oamenii cu *udecat&
numesc proe$ie  acest pas 'ov&itor 'i de cele mai multe ori
nesigur, prea marea paloare a e$ei tale, aceste suspine
nes#r'ite 'i ciar aceast& triste$e din ocii t&i, totul m& ace s&
v&d c& sueri din cauza unei prea mari iuiri. <e aceea, ascult&-
m& pe mine nu te mai arunca n pr&pastie 'i nu mai ncerca s&-
$i pui cap&t zilelor prin orice el de moarte n&prasnic&. =terge-$i
1
Enii poeţi i-au atribuit lui 'an o iubire neîmpărtăşită pentru 3c%o, nimfă a munţilor. 'entru a se răzbuna
că a fost dispreţuit, 'an a silit pe nişte păstori să o taie în bucăţi, dar c%iar şi după moarte, ea şi-a păstrat
darul de a repeta sunetele şi cântecele.
99
lacrimile, potole'te-$i m#nirea 'i mai degra& cinste'te cu
rug&ciuni 'i prinoase pe Cupidon, cel mai mare dintre zei, 'i cum
e t#n&r, ermec&tor 'i senzual, caut& s&-i c#'tigi un&voin$a
printr-o dulce supunere.D
Astel vori zeul p&stor. !sce nu-i r&spunse nimic, ci
ador#ndu-l numai ca pe o divinitate ocrotitoare, 'i continu&
drumul. <ar, dup& ce r&t&ci destul, cu pasul oosit, spre s#r'itul
zilei,
a*unseapuc#nd pe o potec&
n apropierea necunoscut&
unui ora', care &ratul
unde domnea ducea launeia
vale,
dintre surorile sale. !sce, a#nd acest lucru, ceru s& se
anun$e prezen$a sa acestei suroriJ u primit& ndat& 'i dup& ce
se mr&$i'ar& 'i-'i adresar& reciproc cuvinte amaile, sora
ntre#nd-o de motivul venirii ei, !sce ncepu astel Oi-aduci
aminte, desigur, de satul pe care am#ndou& mi l-a$i dat. 4i-a$i
spus c& un monstru, su alsul nume de &rat, venea noaptea
s& doarm& l#ng& mine 'i m-a$i pov&$uit ca, mai nainte de a "
ngi$it&
anger cueu, nenorocita,
dou& t&i'uri. Can'ilacomul
voi, am lui p#ntec,
g&sit s&-l ucid
un acest lucru,cudar
un
ndat& ce apropiai lampa 'i-i z&rii a$a, avui naintea ocilor o
ntrucipare minunat& 'i cu totul divin& era nsu'i "ul zei$ei
Kenus, da, era ciar Cupidon, cuundat ntr-un somn lini'tit.
ermecat& de rumuse$ea unui astel de talou 'i tulurat& de
n&valnica or$& a iuirii, sueream din cauza neputin$ei de a-mi
potoli arz&toarele-mi dorin$e, c#nd, deodat&, printr-o nt#mplare
cu adev&rat nenorocit&, lampa care ardea arunc& o pic&tur& de
untdelemn "erinte pe um&rul s&u. <urerea l trezi ndat& 'i,
v&z#ndu-m& narmat& cu "er 'i oc, mi spuse QCrima ta e
ngrozitoare, p&r&se'te numaidec#t patul meu 'i ia tot ce-$i
apar$ine1. Acum m& voi c&s&tori cu sora ta n cip legiuit 'i cu
toat& pompa cuvenit&R 2  'i el a pronun$at numele t&u  'i
ndat& porunci Le"rului s& sue 'i s& m& arunce aar& din
cuprinsul palatului s&u.D
!sce nu terminase nc& ine vora, c#nd sora sa, mpins&
de o pasiune neun& 'i de criminala-i gelozie care o cinuia,
n'al& pe &ratul ei printr-o minciun& dinainte preg&tit& 'i, su
cuv#nt c& ar " aat ceva despre moartea uneia din rudele sale,
1
3ra formula obişnuită de care se servea bărbatul când divorţa de soţia sa.
2
&ăsătoria religioasă, celebrată în prezenţa preoţilor şi a zece cetăţeni, în care se aducea ca ofrandă o turtă
din făină de grâu (far), a primit numele de confarreatio. !ceastă tradiţională ceremonie căzuse demult în
desuetudine.
100
se marc& numaidec#t 'i a*unse repede la st#nc& 'i, cu toate c&
atunci sua un alt v#nt, totu'i, m#nat& de o speran$& oar& 'i
de ner&dare, ncepu s& strige !rime'te-m&, Cupidon,
prime'te o so$ie vrednic& de tine, 'i tu, Le"re, poart& pe aripile
tale pe suverana taID ?pun#nd acestea ea se repezi cu putere 'i
se arunc& n pr&pastie. <ar nu putu a*unge n vale nici cel pu$in
moart&, c&ci, zdroindu-se de col$ii ascu$i$i ai st#ncilor,
memrele
m&runtaielei "indu-i
se risipir& n uc&$i,
&cute toate servir&
p&r$ile de
a'aran&
cum p&s&rilor
merita 'i,
'i
"arelor s&latice. A'a a ost s#r'itul ei.
!edeapsa celeilalte surori nu nt#rzie nici ea prea mult. ntr-
adev&r !sce, pornind iar&'i la drum, cu pasul r&t&citor, a*unse
ntr-o alt& cetate, n care locuia cealalt& sor& a ei. n'elat& 'i
aceasta de aceea'i am&gitoare n&scocire 'i, plin& de ner&dare
de a lua locul surorii mai mici printr-o c&s&torie criminal&, ea
alerg& repede la st#nc& 'i, arunc#ndu-se n pr&pastie, 'i g&si o
moarte asem&n&toare.
n timp ce !sce, st&p#nit& numai de g#ndul de a g&si pe
Cupidon, &cea ocolul lumii, acesta, suerind de arsura l&mpii,
gemea culcat ciar n patul mamei sale. Atunci pesc&ru'ul,
pas&rea aceea oarte al&, care n zorul ei atinge numai n
treac&t cu aripile crestele valurilor m&rii, se d&du repede aund
n ad#ncurile oceanului 'i, oprindu-se tocmai l#ng& Kenus care
se sc&lda 'i nota, i aduse la cuno'tin$& c& "ul ei se a& grav
r&nit de o arsur& 'i zace n pat oarte a&tut, ne'tiind dac& se va
ace ineJ c& n toat& lumea se r&sp#ndesc tot elul de zvonuri 'i
at*ocuri ce creeaz& o ur#t& reputa$ie Kenerei 'i amiliei saleJ c&
ei nu se mai arat& nic&ieri, pentru c& "ul s-a retras n mun$i cu o
emeie desr#nat&, n timp ce mama lui se vesele'te sc&ld#ndu-
se n valurile m&riiJ c& din aceast& pricin& nu mai e nicio pl&cere,
nicio gra$ie, nicio voio'ie, c& acum totul n lume e ur#t, grosolan
'i dezgust&tor, 'i de aceea nu mai sunt nici prietenii mp&rt&'ite,
nici nun$i ericite, nici c&snicii unite 'i nici copii iui$ii, c& e un
desr#u nemaiv&zut, 'i niciun el de dispre$ pentru p#ng&rirea
leg&turilor dintre oameni.
Astel mpuia urecile Kenerei, de&im#ndu-i "ul cu #rele ei,
aceast& pas&re limut& 'i oarte indiscret&.
Cum, strig& Kenus, m#niat& oc, poama mea de "u are
a'adar o iuit&G Hai, spune-mi tu, care singur& m& slu*e'ti cu
credin$&, spune-mi numele aceleia care a ademenit un copil
101
nevinovat 'i nc& &r& ar&. Mare e vreuna din poporul nimelor,
vreuna dintre Hore 1, dintre 4uze, sau vreuna din 9ra$iile care
sunt n slu*a meaGD
!as&rea limut& nu putu s&-'i $ie gura Bu 'tiu, st&p#n&, zise
ea, dar, pe c#t mi se pare, se spune c& e amorezat la neunie
de o at& cu numele de !sce, dac&-mi aduc eu ine aminteD.
CumI strig& Kenus nuriat&, iue'te cu adev&rat pe !sce,
rivala rumuse$ii
r&peasc& numeleImele,
?igurpec&aceea care
&iatul m&
&sta geloze'te
'i-a ncipuit'ic&
vrea s&-mi
eu sunt
o mi*locitoare 'i c& i-am ar&tat pe aceast& at& u'uratic& numai
spre a-i ace cuno'tin$&ID
om&nind astel, ie'i repede din undul m&rii 'i numaidec#t
se ndrept& spre palatul ei de aur, unde, g&sind pe "ul s&u
olnav, dup& cum i se spusese, ciar de la u'& ncepe s& strige
din toate puterile rumoas& purtare 'i, ce-i drept, vrednic& s&
ac& cinste 'i amiliei 'i unelor tale moravuriI 4ai nt#i, cum $i-
ai ng&duit
nc&, s& calci taleG
ale suveranei n picioare
<e ce poruncile
n-ai &cut mamei tale,
pe rivala mea mai
s& mult
suere
ocara unei iuiri de r#ndG Apoi, cum ai ndr&znit tu, un copil, la
v#rsta asta, cu mr&$i'&rile tale desr#nate 'i prea timpurii, s&
aci din ea so$ia ta 'i s& m& sile'ti s& suport ca nor& o vr&*ma'&G
<esigur, $i ncipui, sec&tur& ce e'ti, corup&torule, nesueritule,
c& numai tu po$i avea copii 'i c& eu, din cauza v#rstei, nu mai
sunt n stare s& "u mam&I <ar inevoie'te s& 'tii c& voi avea alt
"u cu mult mai un dec#t tine. a, ca s& te ac s& sim$i ru'inea
'i mai mult, voi adopta pe vreunul dintre tinerii sclavi, n&scu$i n
casa mea, 'i lui i voi da aceste aripi, tor$a, arcul 'i s&ge$ile tale,
n s#r'it, toate acele atriute care-mi apar$ineau mie 'i pe care
nu pentru aceast& ntreuin$are $i le dasem. <e altel, s& 'tii, c&
spre a te nzestra cu toate acestea, n-am luat nimic din averea
tat&lui t&u2. <ar tu ai ost r&u crescut din rageda-$i copil&rie 'i
ai m#ini nest&p#nite. <e at#tea ori ai &tut n mod necuviincios
pe cei mai mari dec#t tine 'i ciar pe mine, mama ta, pe mine
ns&mi, c&l&ule, nu m& *igne'ti n "ecare ziG <e at#tea ori m-ai
lovit 'i, n tot cazul, m& dispre$uie'ti, ca 'i cum n-a' avea
&rat. <e tat&l t&u vitreg, acel mare 'i puternic o'tean, tu n-ai
1
=eiţele anotimpurilor, care fac parte din suita 2enerei, împreună cu (raţiile, întruc%ipând frumuseţea în
general şi cea din natură în special.
2
&upidon era fiul lui Marte şi al 2enerei, sau al lui 2ulcan şi al 2enereiI 'ărerile scriitorilor diferă în
această privinţă. !puleius, fiindcă-l dă pe Marte ca tată vitreg, îl socoteşte fiu al lui 2ulcan.
102
nicio team& 'i cum ai putea s& ai, dac&, spre a-mi ace mie
necaz, ai luat oiceiul s&-i aci rost de $iitoare tinere 'i rumoaseI
<ar am s& te ac eu s& te c&ie'ti de zenguiala ta amoroas& 'i
s& sim$i nepl&cerea 'i am&r&ciunea acestei c&s&torii. Acum ns&,
a*uns& de r#sul lumii, ce s& acG Cui s& m& adresezG Cum s&
pedepsesc pe acest mic 'arpeG ?& m& duc s& cer a*utor
vr&*ma'ei mele Cump&tarea, pe care de-at#tea ori am *ignit-o,
pentru
cum s& am&satisace capricioasele
dau n vor& pl&ceri
cu o emeie a'aale
deacestui copilG
grosolan& <ar
'i cu
n&$i'area at#t de nengri*it&G 4& n"or la g#ndul acesta 'i,
totu'i, consolarea r&zun&rii, indierent de unde ar veni, nu este
de dispre$uit.
<a, Cump&t&rii va treui s& m& adresez, c&ci numai ea e n
stare s& pedepseasc& cu toat& asprimea pe acest desr#nat, s&-i
goleasc& tola 'i s&-i r#ng& "erul s&ge$ilor, s&-i destind& coarda
arcului, s&-i sting& tor$a 'i s&-i nr#neze ciar trupul printr-o
aspr& astinen$&.
r&zunat& de ocaraBumai atunci
ce mi s-a adus,m-a'
c#ndputea crede
ea i va " raspe deplin
p#n& la
piele superele lui ucle de culoarea aurului, prin care de-at#tea
ori mi-am trecut u'or degetele, 'i c#nd i va " scurtat aceste
aripi, pe care eu le-am udat cu valuri de nectar izvor#te din
s#nul meuID
Astel vorind, ea se repezi urioas& din palatul s&u 'i cu
"erea ncins& de m#nie  m#nie de KenusI <ar Ceres 'i /unona
se luar& ndat& dup& ea 'i, v&z#nd-o a'a de aprins& la a$&, o
ntrea& de ce printr-o at#t de groaznic& ncruntare de
spr#ncene ntunec& armecul 'i str&lucirea rumo'ilor ei oci.
K& nt#lnesc tocmai la timp, le zise ea, "indc& inimii mele at#t
de aprinse voi sunte$i n stare s&-i da$i satisac$ia a'teptat&I K&
rog, ace$i tot ce st& n puterea voastr& 'i a*uta$i-m& s& g&sesc
pe aceast& !sce, care a ugit 'i nu 'tiu unde se ascunde. C&ci,
desigur, voi cunoa'te$i aimosul scandal din amilia mea 'i
isprava aceluia pe care nu vreau s&-l mai numesc "ul meuID
Atunci zei$ele, care 'tiau ce se petrecuse, ncercar& s&
potoleasc& astel cumplita m#nie a Kenerei Ce mare gre'eal& a
&cut "ul t&u, zei$&, ca s& te mpotrive'ti cu at#ta nc&p&$#nare
pl&cerilor lui 'i s& dore'ti cu at#ta patim& pierderea aceleia pe
care o iue'teG Ce crim& e, m& rog, dac& a &cut oci dulci unei
ete rumoaseG Bu 'tii c& e &rat 'i c& e t#n&rG ?au poate ai
uitat e v#rst& areG iindc&-'i poart& anii cu gra$ie, ai s&-l
103
socote'ti ntotdeauna ca pe un copilG <e altel, tu, care e'ti
mam& 'i n aar& de asta o emeie cu *udecat&, vrei s& urm&re'ti
ve'nic cu o prea mare aten$ie p#n& 'i *ocurile amoroase ale
"ului t&u, s&-l do*ene'ti pentru nenr#nata lui pornire spre
pl&ceri, s& lup$i mpotriva iuirilor lui 'i s& os#nde'ti, la un "u
a'a de rumos, tocmai legile tale 'i pl&cerile pe care le gu'ti tuG
Ce zeu, ce muritor ar putea admite ca tu, care semeni n tot
universul arz&toarele
amilia ta 'i dorin$e,
s& opre'ti pe "ul t&us&deinterzici pl&cerea
la dreptul iuirii
"resc de a luan
parte la sl&iciunile se%ului rumosGD
Cu astel de cuvinte, cele dou& zei$e, care se temeau de
s&ge$ile lui Cupidon, l lingu'eau 'i-l ap&rau n lipsa lui, cu
g#ndul de a-i do#ndi un&voin$a. <ar Kenus, indignat& c&-i
sunt luate n r#s insultele pe care le-a primit, le ntoarse spatele
'i cu un pas gr&it se ndrept& spre mare.

104
 CARTEA A ŞASEA
n vremea aceasta, !sce, alerg#nd la nt#mplare n toate
p&r$ile, 'i c&uta ziua 'i noaptea, &r& odin&, so$ul 'i, oric#t era
el de m#niat, n inima ei ncol$ise o 'i mai puternic& dorin$&,
dac& nu de a-l muna prin dezmierd&rile unei so$ii, cel pu$in de
a-l ndupleca prin rug&ciunile ei de sclav&. L&rind de departe un
templu pe creasta unui munte r#pos, 'i spuse Cine 'tie dac&
nu locuie'te acolo so$ul 'i st&p#nul meuGN. =i numaidec#t 'i
ndrept& pa'ii repezi ntr-acolo, unde cu toat& ooseala ei
necurmat&, o m#nau 'i speran$ele 'i dorin$ele sale. >a urc&
muntele cu mult cura*, intr& n templu 'i naint& p#n& aproape
de altar 1 'i de statuia divinit&$ii. Aici v&zu spice de gr#u n
gr&mezi 'i altele mpletite n cununi, 'i de asemenea 'i spice de
orz. 4ai erau acolo 'i coase 'i tot elul de unelte pentru munca
seceri'ului, dar toate azv#rlite pe *os 'i amestecate &r& nicio
r#nduial&, a'a cum le arunc& de oicei m#inile muncitorilor c#nd
sunt oosi$i 'i nu mai pot de c&ldur&. !sce alese cu gri*& toate
aceste lucruri, le a'ez& pe "ecare la locul s&u 'i puse totul n
ordine, ncredin$at& ntr-adev&r c& nu treuie s& negli*eze
templele 'i ceremoniile nici unei divinit&$i 'i c& de la to$i zeii
treuie s& cear& o mil& inevoitoare.

'i !e c#nd Ceres,

aten$ie, era aplecat& asupramuritorilor,
r&nitoarea lucrului ei cu cea de
o z&ri maideparte
mare r#vn&
'i
scoase un lung strig&t de mirare A, nenorocit& !sceI Kenus,
&r& s& 'tie ce-i odina, $i caut& urma n tot universulJ cu o urie
nemp&cat&, ea vrea s& te pedepseasc& cu moartea 'i, pentru a
se r&zuna, se olose'te de toat& puterea ei de zei$&. /ar tu
acum te ocupi de interesele mele, 'i la orice alt lucru te g#nde'ti
n aar& de salvarea taID
Atunci !sce se arunc& la genuncii zei$ei 'i, sc&ld#ndu-i
picioarele cu 'iroaie
ei, i cere ocrotire cu de lacrimi
multe 'i m&tur#nd
'i "erin$i p&m#ntul cu p&rul
rug&ciuni.
AI zise ea, pe aceast& m#n& a ta, care ace p&m#ntul s&
rodeasc&, pe veselele s&r&tori ale seceri'ului, pe misterele

1
5iteral8 până la pernă. În mi$locul templelor se ridicau mici paturi pe care se aşezau statuile zeilor şi ale
zeiţelor.
105
secrete ale co'urilor 1, pe carul t&u zur&tor la care sunt
n&ma$i alauri supu'i poruncilor tale2, pe razdele ogoarelor
sicilieneF, pe carul r&pitor care a urat pe !roserpina, pe
p&m#ntul3 care o $ine ascuns&, pe ntunecoasa ei nunt&
s&v#r'it& su p&m#nt, pe tor$ele care, dup& aarea "icei tale, $i-
au luminat drumul la ntoarcerea din /nern, n s#r'it, pe toate
tainele ce nv&luie n t&cere sanctuarul t&u din >leusis 5, cetate a
Aticei, "e-$i mil&
t&u. +as&-m& de ascund
s& m& nenorocita de !sce,
numai care
c#teva zile n implor&
mi*locul a*utorai
acestei
gr&mezi de spice, p#n& ce timpul va " domolit cruda m#nie a
unei zei$e at#t de puternice, sau cel pu$in p#n& c#nd un r&stimp
de odin& mi va " re&cut puterile sleite de o at#t de
ndelungat& ooseal&ID
Ceres i r&spunse +acrimile 'i rug&ciunile tale m-au mi'cat
ad#nc 'i a' vrea s& te a*ut, dar nu pot s-o sup&r pe Kenus, ruda
mea, cu care ntre$in veci leg&turi de prietenie 'i care, pe l#ng&
asta,
repedee 'i o emeie
acest templuoarte un&. <e aceea
'i socote'te-te ericit&p&r&se'te c#t mai
c& nu te re$in aici,
pun#ndu-te su paz&ID
Alungat& astel mpotriva a'tept&rilor ei, !sce &cu cale-
ntoars& cu suetul n&p&dit de o ndoit& m#nire . ntorc#ndu-se
napoi, z&ri de departe ntr-o p&dure s#nt&, n undul unei
v#lcele, un alt templu cl&dit cu o des&v#r'it& art&. Koind s& nu
lase s&-i scape nicio putin$& de salvare, "e ciar una ndoielnic&,
'i s& implore a*utorul oric&rei divinit&$i, se apropie de u'ile
s"nte. Aici v&zu daruri minunate 'i rocii rodate cu litere de
aur, at#rnate de crengile arorilor 'i de u'i, care, pe l#ng&
e%primarea recuno'tin$ei pentru ineacerile primite, ar&tau 'i
numele zei$ei c&reia-i useser& ncinate. Atunci, caz#nd n
genunci 'i cu m#inile mr&$i'#nd altarul nc& umeg#nd de
1
!tributele secrete ale zeiţei &eres erau depuse, în zilele de sărbătoare, în coşuri purtate de femei, numite
canefore.
2
3 carul în%ămat cu şerpi înaripaţi, pe care &eres i-a dat lui 7riptolem ca să ducă oamenilor binefacerea
grâului.
F
Sicilia era socotită leagăn al &ererei, al 'roserpinei şi al artei de a cultiva pământul. Comanii au numit-o
grânarul 6taliei.
3
&eres obţinu ca 'roserpina să petreacă şase luni ale anului cu soţul său în 6nfern, şi şase luni cu ea pe
pământ. &ei care vor să găsească o eplicaţie a acestei alegorii, pretind că &eres este păm+ntul şi 'roserpina
săm+n&a, şase luni ascunsă sub pământ şi şase luni vizibilă pe pământ.
5
1raşul situat între Megara şi 'ireu, celebru printr-un superb templu al zeiţei &eres. !stăzi se numeşte
5eptin.

;e refuzul zeiţei &eres şi de teama pe care i-o inspira 2enus.
106
*erte, dup& ce mai nt#i 'i 'terse lacrimile, ea se rug& astel
?or&1 'i so$ie a marelui /upiter, "e c& locuie'ti n veciul t&u
templu din insula ?amos 2 care se m#ndre'te c& $i-a dat lumina
zilei, c& a auzit primele tale sc#ncete de copil 'i te-a r&nit n
copil&ria ta, "e c& vizitezi adesea ericitele locuin$e ale trua'ei
Cartagine care te ador& su cipul unei ecioare cutreier#nd
cerul pe spatele unui leu F, "e c&, n apropiere de malurile
3
uviului /nacus
posterit&$ii , a
ca so$ie care de mult&
lui /upiter vreme'i ca
8un&torul te regin&
ace cunoscut&
a zei$elor,
5
ocrote'ti vestitele ziduri ale Argosului , tu, pe care ntregul
Mrient te ador& su numele de Lgia  'i tot Mccidentul su acela
de +ucina7, u pentru mine, n nem&rginita mea nenorocire, /uno
?alvatoarea 'i, v&z#nd c#t sunt de istovit& de groaznicele
ncerc&ri prin care am trecut, scap&-m& de teama unei
nenorociri care m& amenin$&. C&ci pe c#t 'tiu eu, tu ai oiceiul
de a da a*utor din propria-$i pornire emeilor ns&rcinate care
sunt
!e n prime*die.D
c#nd ea se ruga astel, /uno i se ar&t& numaidec#t n toat&
str&lucirea maiest&$ii sale divine. =i ndat& spuse !scei 4ult
a' vrea, pe tot ce am mai s#nt, s& ascult rug&ciunea ce-mi aci,
dar una-cuviin$& nu-mi ng&duie s& te ocrotesc mpotriva
voin$ei Kenerei, nora meaS, pe care ntotdeauna am iuit-o ca pe
"ica mea. <e altel, ciar legile m-ar opri s& dau azil sclavilor
str&ini care au ugit de la st&p#nii lor 6D.
Aceast& nou& lovitur& a ?oartei o zdroi cu totul pe !sce.
Beput#nd s& g&seasc& pe naripatu-i so$ 'i pierz#nd orice
speran$& de sc&pare, ea ncepu s& cugete n sinea ei astel Ce
alt spri*in mai pot c&uta sau avea acum, n marea mea
1
'rin 6upiter fizicienii înţelegeau eterul sau focul, iar prin 6unona aerul. ;e aici dubla legătură între aceste
divinităţi, pentru că cele două se unesc şi sunt de o egală fineţe şi limpezime.
2
Înainte de căsătoria ei cu 6upiter, 6unona a fost adorată mai întâi în Samos. ;upă legenda locală, ea se
născuse c%iar în această insulă.
F
=eiţa supremă a &artaginei, 7anit, asimilată de romani cu 6unona.
3
6nac%us, primul rege al !rgosului, a dat numele său fluviului care curge pe lângă acest oraş, numit astăzi
5
'lanizza.
În epoca %omerică, 6unona avea la !rgos sanctuarele sale cele mai vestite.

=eiţă a căsătoriilor, adorată sub acest epitet în (recia Mare, adică în coloniile greceşti din 6talia
meridională şi Sicilia. În latină i se zicea luno iuga.
7
5ucina era ocrotitoarea naşterilor la romani )la greci 3ileit%<ia*. 3a era venerată cu acest nume în apusul
(reciei Mari, aşadar în restul 6taliei.
S
2enus se măritase cu 2ulcan, care era fiul 6unonei.
6
1crotirea sclavilor fugari era aspru pedepsită de legile romane. În pofida pretenţiilor 2enerei, pe care
nimeni nu cuteza să o contrazică, prinţesa 's<c%e nu era o sclavă.
107
nenorocire, c#nd nici ciar aceste zei$e, cu toat& un&voin$a lor,
nu pot s& m& a*uteG ncon*urat& de at#tea curse, ncotro s&-mi
mai ndrept pa'iiG n ce ad&post sau n ce col$i'or ntunecos s&
m& ascund ca s& pot sc&pa de privirile neiert&toare ale
puternicei KenusG n s#r'it, s&rman& !sce, de ce nu iei o
ot&r#re &r&teasc&G Penun$& cu cura* la o sla& 'i am&gitoare
speran$&, pred&-te de un&voie suveranei tale. ?upunerea ta,
ciar t#rzie,
dac& pe acelpoate c&-i cau$i
pe care-l va potoli m#nia
de-at#ta 'i cruzimea.
vreme n-ai s&-lCine 'tie
g&se'ti
ciar acolo, n palatul mamei saleGD Astel preg&tit& pentru o
ndoielnic& supunere, a ciar pentru o moarte sigur&, se
g#ndea n sinea ei cum s& nceap& rug&ciunea ce voia s&-i
adreseze.
n acest timp, Kenus, renun$#nd la toate mi*loacele de
cercetare pe p&m#nt, voia s& se urce n Mlimp. >a d&du porunc&
s& i se preg&teasc& iute carul ei de aur pe care Kulcan, minunat
1
giuvaergiu , i-l de
oerise ca dar lucrase cunainte
nunt&, toat& gri*a 'i m&iestria
de preg&tirea sa, 'i pe lor.
c&s&toriei care>ra
i-l
o lucrare "n& 'i elegant&, mul$umit& iscusin$ei cu care metalul
usese me'terit cu pila 'i su$iat 'i, prin ciar pierderea acestui
aur, ea do#ndise un 'i mai mare pre$. <in marele num&r de
porumi$e care st&teau n *urul iatacului zei$ei, naintar& patru,
ale ca z&pada 'i, aplec#nd voioase g#turile lor sm&l$ate, 'i
strecurar& capul ntr-un *ug mpodoit cu pietre scumpe, 'i, dup&
ce st&p#na lor se urc& n car, 'i luar& zorul, ericite. Carul
zei$ei e nso$it de vr&ii 2 care se zenguie n *urul ei ciripind
zgomotosJ 'i celelalte p&s&ri ce nu mai contenesc din
ermec&torul lor c#ntec, r&spunz#nd prin dulci 'i suave melodii,
vestesc sosirea zei$ei. Borii se dau la o parte din calea ei, cerul
descide larg por$ile "icei sale, sulimul eter prime'te pe zei$&
cu o nespus& ucurie 'i armoniosul alai al puternicei Kenus nu
se teme nici de vulturii pe care-i nt#lne'te n drumul s&u, nici
de ulii r&pitori.
Bumaidec#t ea se ndrept& spre regalul palat al lui /upiter 'i,
cu vocea-i ot&r#t&, i cere a*utorul lui 4ercur, zeul cu glas
r&sun&tor, de care avea nevoie pentru planurile sale. Beagra
spr#ncean& a lui /upiter ace un semn de ncuviin$are. Atunci,
1
'e lângă faima de fierar, 2ulcan o avea şi pe aceea de cizelator şi de gravor, neîntrecut în prelucrarea
metalelor preţioase, fapt dovedit şi de scutul lui 3neas, descris de 2ergiliu înneida )2ili, v. / şi urm.*.
2
2răbiile, ca şi porumbeii, sunt privite ca embleme vii ale pasiunii amoroase.
108
trium&toare, Kenus cooar& din cer, nso$it& de 4ercur, c&ruia
cu mult& &gare de seam& i gr&ie'te astel 8u, ratele meu,
n&scut n Arcadia 1, desigur 'tii c& sora ta Kenus n-a &cut
niciodat& nimic &r& a*utorul lui 4ercur 'i, n orice caz, nu se
poate s& nu 'tii de c#t& vreme caut, &r& a o putea g&si, pe
sclava care se ascunde de mine. A'adar, nu-mi mai r&m#ne
altceva de &cut dec#t s& aduc la cuno'tin$a o'teasc&, prin
gura
st& nta, c& voi spre
putin$& r&spl&ti
a-mipendeplini
acela care o va g&si.
dorin$a & deci
c#t mai tot ce-$i
degra& 'i
arat& am&nun$it semnele dup& care s& poat& " recunoscut&,
pentru ca, n cazul c#nd cineva va " acuzat c& a ascuns-o n
mod nepermis, t&inuitorul s& nu se poat& ap&ra su prete%tul
ne'tiin$ei sale.D ?pun#nd acestea, ea i ntinde o inscrip$ie care
cuprindea numele !scei 'i celelalte semnalmente, dup& care
se retrase numaidec#t n palatul ei.
4ercur se gr&e'te s&-i dea ascultare. Alerg#nd pe la toate
popoarele,
pulic, dup&dedorin$a
la un cap&t
zei$eilaCine
altul al
valumii,
puteaiat& ce anun$&
s& prind& sau n
s&
arate locul unde se ascunde o ugar& numit& !sce, "ic& de
rege 'i sclav& a zei$ei Kenus, s& vie s& dea de 'tire lui 4ercur,
crainicul, n dosul ornelor murciene 2 'i, ca r&splat& pentru
inorma$iile sale, va primi ciar de pe uzele zei$ei 'apte dulci
s&rut&ri 'i nc& una cu mult mai dulce dec#t toate celelalte, dat&
pe gur& de divina ei lim&D. C#nd 4ercur aduse astel la
cuno'tin$a o'teasc& acest anun$, dorin$a unei recompense a'a
de pl&cute st#rni o granic& ntrecere printre to$i muritorii, apt
care n cele din urm& nl&tur& cu totul orice 'ov&ire din suetul
!scei.
!e c#nd se apropia de u'a suveranei sale, i ie'i nainte una
din servitoarele Kenerei, numit& Mi'nuin$a, 'i ndat& ncepu s&
strige la ea, c#t putu mai tare n s#r'it, slug& nemernic&, ai
nceput s& 'tii c& ai 'i tu o st&p#n&. ?au cu neru'inarea ta
oi'nuit& ai s& te preaci c& nici m&car nu 'tii c#te osteneli am
ndurat alerg#nd dup& tineG <ar ine c& ai c&zut tocmai pe
m#inile mele, sau mai e%act n gearele /nernuluiJ "re'te c& ai
s&-$i prime'ti numaidec#t pedeapsa pentru o nesupunere at#t
1
'e muntele &ilene. Mercur era fiul lui 6upiter şi al Maiei, iar 2enus era fiica lui 6upiter şi al ;ionei.
2
3rau la Coma nişte borne conice aşezate la capătul &ircului cel Mare şi dedicate mai multor zei. &ele zise
murciene erau puse în cinstea 2enerei. 5a Coma eista şi un vec%i altar al 2enerei M<rtea )de la M<rtus,
arbust consacrat acestei zeiţe* numită, prin alterare, 2enus Murcia. !cest altar era înălţat la poalele muntelui
!ventin. 7ot în spatele coloanelor murciene se afla şi templul lui Mercur.
109
de grav&ID =i pun#ndu-i m#na n p&r cu ndr&zneal&, o t#ra cu
cruzime, de'i s&r&cu$a de ea nu ar&ta nicio mpotrivire.
ndat& ce u introdus& 'i n&$i'at& Kenerei, la vederea ei, zei$a
izucni ntr-un zgomotos oot de r#s, a'a cum r#d de oicei
oamenii sup&ra$i oc, apoi cl&tin#nd din cap 'i, sc&rpin#ndu-se
dup& urecea dreapt& 1, i zise n s#r'it, ai inevoit s& vii s&
salu$i pe soacra taG ?au mai cur#nd ai venit s&-$i vizitezi so$ul,
care
pace,eam
n mare
s& teprime*die din cauza
primesc a'a cum ser&nii ce i-ai
cuvine &cut-oG
unei <ar "i pe
une nurori.
@nde sunt, strig& ea, servitoarele mele 9ri*a 'i ntristareaGD.
<up& ce acestea ur& aduse n&untru, ea le d&du victima pe
m#n&, spre a o cinui. Ascult#nd de porunca st&p#nei lor, ele o
&tur& pe s&rmana !sce cu vergile, o torturar& groaznic n mii
de alte cipuri 'i dup& aceea o aduser&, pentru a doua oar&, su
ocii zei$ei.
Atunci Kenus, izucnind din nou n r#s /at&, zise ea, acum
vrea s&-mi provoace
prearotundului miladin'icare
s&u p#ntece s& va
m&ie'inc#nte cu sarcina
ilustrul vl&star care
s& m& ac&, inen$eles, o ericit& unic&I 9roaznic& ericire, n
adev&r, s& aud spun#ndu-mi-se mam&-mare, tocmai acum, n
oarea v#rstei, 'i s& 'tiu c& "ul unei servitoare de r#nd e numit
nepotul KenereiI <ar treuie s& "u neun& ca s&-l numesc
nepotul meu, "indc& o c&s&torie cu o persoan& de treapt&
inerioar&2 'i, n aar& de asta, s&v#r'it& ntr-un conac la $ar&,
&r& martori, &r& consim$&m#ntul tat&lui, nu poate " socotit&
legitim&, 'i copilul t&u, prin urmare, va " un astard,
presupun#nd totu'i c&-$i voi l&sa timpul s&-l na'tiID
ndat& dup& rostirea acestor cuvinte, se repede la ea, i s#'ie
rocia n mai multe locuri, i smulge p&rul, o love'te s&latic n
cap cu pumnii. <up& aceea, porunce'te s& i se aduc& gr#u, orz,
mei, semin$e de mac, n&ut, linte 'i o, amestec& totul la un
loc, a'a nc#t s& ormeze o singur& gr&mad&, apoi i se adreseaz&
n elul urm&tor Ce-i drept, mi se pare c& tu, o servitoare at#t
de slut&, reu'e'ti s&-$i procuri aman$i numai prin &rnicia cu
care-i slu*e'ti. >i ine, acum vreau s& te pun 'i eu la ncercare 'i
s& v&d ce po$i. <escurc&-mi aceast& gr&mad& de semin$e pe
1
=eiţei dreptăţii şi a răzbunării, 9emesis, îi era consacrată urec%ea dreaptă şi la ea îşi duceau oamenii antici
degetul inelar când voiau să dobândească iertare de la zeii mâniaţi.
2
;acă 's<c%e ar fi fost realmente sclavă, atunci nu s-ar mai fi pus problema căsătoriei, iar copilul n-ar mai
fi putut aspira la condiţia de fiu legitim.
110
care le-am amestecat la nt#mplare, alege-le o cu o 'i
pune-le deoparte, dup& soiul lor. nainte de a se ace sear&,
treaa s& "e terminat& 'i supus& apro&rii meleID
Astel, dup& ce-i d&du o a'a de mare gr&mad& de oae, zei$a
plec& la un osp&$ de nunt&. !sce nici m&car nu se g#ndea s&
se apropie de aceast& gr&mad& amestecat& 'i cu neputin$& de
descurcat, ci, ngrozit& de cruzimea unei astel de porunci,
r&mase nlemnit&,
nensemnata urnic&&r& s& scoat&
de c#mp, o vor&.
d#ndu-'i seama Atunci mica 'i
de o greutate
a'a de mare, u cuprins& de o nem&rginit& mil& pentru
suerin$ele so$iei unui puternic zeu. lestem#nd neomenia unei
astel de soacre, ea alerg& neoosit& n toate p&r$ile, ceam& 'i
adun& toat& armata urnicilor, vecinele ei ie-v& mil&, arnice
"ice ale p&m#ntului atoateroditor, le spuse ea, "e-v& mil& 'i
veni$i repede 'i cu cura* n a*utorul so$iei lui Amor, o
nc#nt&toare copil&, care e n mare prime*dieID ntr-o clip&,
asemenea
reped aceste valurilor
noroade carecungr&m&desc
'ase picioareunele peste
'i, cu altele,&r&
o r#vn& se
perece, aleg o cu o toat& gr&mada 'i, dup& ce le separ&
dieritele soiuri 'i le ac gr&mezi aparte, repede se ac nev&zute.
?pre sear&, Kenus se ntoarse de la osp&$ul de nunt&
n"er#ntat& de vin, mirosind a alsam 'i cu tot corpul ncins cu
girlande de tranda"ri str&lucitori. K&z#nd &rnicia cu care se
mplinise aceast& minunat& lucrare, strig& Asta nu e opera ta,
tic&loaso, n-ai &cut tu cu m#inile tale acest lucru, ci acela
c&ruia ai cutezat s&-i placi, spre nenorocirea ta 'i a lui nsu'iID
=i, arunc#ndu-i o ucat& de p#ine neagr&, se duce s& se culce.
n vremea aceasta, Cupidon, ncis ntr-o camer& izolat& din
undul palatului, era p&zit cu str&'nicie, pe de-o parte ca s& nu i
se agraveze rana din cauza nenr#natei lui senzualit&$i, iar pe
de alt& parte spre a nu se putea nt#lni cu multdorita lui !sce.
Astel cinui$i, 'i su acela'i acoper&m#nt desp&r$i$i unul de
altul, cei doi ndr&gosti$i petrecur& o noapte crud&.
<ar tocmai c#nd Aurora se urca n carul s&u, Kenus cem& pe
!sce 'i-i spuse Kezi p&durea aceea care se ntinde pe toat&
lungimea malurilor acestui uviu ad#nc 'i vi*elios care izvor&'te
din apropiereG Acolo pasc n voie, nep&zite de nimeni, ni'te oi
str&lucitoare, cu l#na de culoarea aurului. !rin orice mi*loc,
vreau s&-$i procuri 'i s&-mi aduci numaidec#t un smoc din
pre$ioasa lor l#n&.D
111
 !sce porne'te ucuroas&, dar nu pentru a aduce la
ndeplinire porunca zei$ei, ci cu g#ndul de a se arunca pe
pov#rnitele st#nci ale uviului, g&sindu-'i n el alinarea
suerin$elor. <ar, de acolo, din mi*locul apei, o trestie verde,
pl&cut instrument muzical, inspirat& printr-o voin$& divin& de
u'oara atingere a dulcelui Le"r, ncepu s& scoat& prin 'oapte
aceste proetice cuvinte !sce, multncercat& de at#tea
nenorociri,
ta moarte 'is&denuasemenea
p#ng&re'tis&s"n$enia apelorde
nu te apropii mele prin neericita
ngrozitoarele oi
care pasc pe aceste maluri, c#t& vreme sunt ncinse de c&ldura
arz&toare a soarelui, c&ci de oicei atunci sunt cuprinse de o
urie s&latic& 'i, cu coamele lor ascu$ite, cu runtea lor tare. Ca
piatra 'i uneori cu mu'c&turi nveninate, se reped asupra
oamenilor 'i-i ucid cu cruzime. <ar dup&-amiaz&, c#nd ar'i$a
soarelui se va " potolit 'i pl&cuta r&coare adus& de uviu va "
lini'tit turma, te vei putea uri'a su acel platan nalt, care ca 'i
mine se r&ne'te
domolirea din apa
uriei lor, vor aceluia'i
ncepe s& torent. =i ndat& ce scutur#nd
se odineasc&, oile, dup&
runzele copacilor din p&durea vecin&, vei g&si l#na de aur, care
se prinde 'i r&m#ne pretutindeni at#rnat& de ramuri.D
Astel o nv&$a una 'i omenoasa trestie pe at#t de nenorocita
!sce cum s& scape de prime*die. &r& a pregeta s& asculte cu
toat& aten$ia aceste pove$e de care nu avea s& se c&iasc&, ea
nu mai 'ov&i o clip&, ci &c#nd ntocmai cum i se spusese, putu
u'or s& culeag& multe uioare din aceast& l#n& de aur moale ca
m&tasea 'i, umpl#ndu-'i poala rociei, o aduse Kenerei.
<ar nici dup& aceast& a doua ncercare, cu toat& iz#nda ei,
!sce nu v&zu vreun semn de un&voin$& din partea suveranei
sale. ncrunt#nd din spr#ncene 'i cu un amar sur#s, Kenus i
zise Bu m& las eu am&git& de vicleanul t&u s&tuitor, care 'i de
ast&-dat& s-a amestecat n porunca ce $i-am dat-o, dar ciar
acum am s& te pun la o ncercare ot&r#toare, spre a vedea
dac& cu-adev&rat e'ti oarte cura*oas& 'i neoi'nuit de
de'teapt&. Kezi acest munte r#pos, n v#rul c&ruia se ridic& o
st#nc& oarte nalt&, din care $#'nesc apele negricioase ale unui
izvor ntunecos, care dup& ce s-au adunat ntr-o vale ncis& din
apropiere, se vars& n mla'tinile ?ti%ului 1 'i alimenteaz&
1
En izvor din !rcadia a cărui apă e aşa de corosivă încât roade fierul şi arama şi sparge vasele în care e
pusă. &ocitul, fluviul 6nfernului, după poeţi, şi al cărui nume înseamnă geamăt, este un râu noroios în 3pir şi
se varsă în !c%eron.
112
url&toarele puoaie ale CocituluiG >i ine, s& te urci p#n& acolo,
s&-mi umpli ciar de la izvor aceast& mic& urn& cu ap& rece ca
gea$a 'i s& mi-o aduci numaidec#tID Astel gr&ind, i d&du un
mic vas de cristal lucrat cu m&iestrie, amenin$#nd-o pe
deasupra cu pedepse 'i mai groaznice.
!sce, iu$ind pasul de zor, a*unse n v#rul muntelui,
ot&r#t& s&-'i g&seasc& cel pu$in acolo s#r'itul nenorocitei sale
vie$i. <ar ndat&
pomenit&, ce c&
ea v&zu se nu-i
apropie
va "deculocurile
putin$&nvecinate cu st#nca
s& ndeplineasc&
porunca zei$ei 'i n$elese ce piedici mortale i st&teau nainte.
ntr-adev&r, aceast& st#nc& nsp&im#nt&tor de nalt&, pe care nu
te puteai urca din cauza pov#rni'ului gloduros 'i lunecos, v&rsa
din pere$ii ei de piatr& ni'te izvoare care te n"orau. Aia
sc&pate din cr&p&turile st#ncii nclinate, ele se aruncau de-a
lungul pantei 'i, curg#nd printr-un canal ad#nc 'i ngust, cu totul
ascunse din cauza naltelor lui maluri, c&deau nev&zute ntr-o
vale din la
st#ncilor, apropiere,
dreapta 'incis& dinizvoarelor,
la st#nga toate p&r$ile. <in scoitura
se vedeau ie'ind 'i
lungindu-'i g#turile ni'te alauri urio'i, cu ocii necontenit
desci'i, ve'nic vegetori, neadormi$i paznici ai acestor
ngrozitoare locuri. <e altel, aceste ape care erau voritoare se
ap&rau singure !leac&I Ce aciG /a seamaI @nde te duciG
ere'te-teI ugiI Ai s& moriID i strigau ele necontenit.
Beputin$a de a ndeplini porunca &cuse din !sce o piatr&.
Cu trupul era acolo, dar sim$urile i pieriser& cu totul 'i, zdroit&
de povara prime*diei de care nu putea s& scape, nu avea nici
m&car ultima m#ng#iere, aceea de a pl#nge. ?uerin$ele acestui
suet nevinovat nu sc&par& ociului p&trunz&tor al inevoitoarei
!roviden$e, c&ci, deodat&, pas&rea regal& a marelui /upiter,
vulturul r&pitor, des&'ur#ndu-'i aripile, veni l#ng& ea. >l 'i
amintise c& alt&dat&, pentru a se supune poruncilor st&p#nului
s&u, r&pise, condus de Amor, pe un t#n&r rigian 1, destinat s&
devin& paarnicul lui /upiter. Acum, g&sind prile*ul potrivit de a
cinsti puterea divin& a lui Cupidon, printr-un a*utor dat la timp
so$iei lui, care era ntr-o situa$ie nenorocit&, p&r&si nem&rginitele
n&l$imi ale v&zduului 'i, leg&n#ndu-se ncet pe aripi, veni su
ocii tinerei emei C#t e'ti de naiv&, i spuse el, 'i de
necunosc&toare a unor astel de prime*dii, dac& speri c& po$i lua
"e 'i o singur& pic&tur& din nu mai pu$in sacrul dec#t cumplitul
1
(animede, fiul unui rege troian.
113
izvor, sau dac& crezi c& m&car vei putea s& te apropii de elI B-ai
auzit niciodat& spun#ndu-se c& zeii, 'i ciar nsu'i /upiter, au
groaz& de aceste ape ale ?ti%ului, 'i c& *ur&mintele pe care voi
muritorii le ace$i pe puterea zeilor, zeii le ac de oicei pe
maiestatea ?ti%uluiG <ar d&-mi mie urnaD, i zise el 'i i-o smulse
ndat& din m#n& ca s& i-o umple numaidec#t, ntr-adev&r,
cump&nindu-se pe grelele lui aripi, ntr-o parte 'i n alta, 'i
ntinz#ndu-le
printre ace'ti ca ni'tecuv#sle
alauri &lcilelanarmate
dreapta cu
'i din$i
la st#nga,
ascu$i$iel'i trecu
cu
limi cu trei v#ruri pe care le mi'cau cu putere, 'i izuti s& ia
din aceast& ap& urioas& care-l amenin$a, s& ug& 'i s& nu se
e%pun& prime*diilor, numai n&scocind o minciun&  c& vine din
porunca zei$ei Kenus 'i c& n aceast& clip& este slu*itorul ei.
Astel putu s& se apropie mai u'or de izvor.
!sce primi ucuroas& urna plin& cu ap& 'i se gr&i s-o duc&
Kenerei. <ar, nici de ast&dat&, ea nu putu domoli m#nia acestei
crude zei$e. iat&
periculoase, C&ci,cum
amenin$#nd-o cu un
i vore'te cu ncerc&ri
z#metmai grele 'iAcum
r&ut&cios mai
v&d c& ntr-adev&r e'ti o vr&*itoare 'i nc& oarte priceput& n
me'te'ugul t&u, "indc& ai putut ndeplini cu at#ta u'urin$&
poruncile mele. <ar va treui, puicu$&, s&-mi aci un serviciu. /a
cutia asta ('i zic#nd i-o 'i d&du) 'i cooar&-te n /nern, la
ntunecatul palat al lui Mrcus. Apoi nm#n#nd cutia !roserpinei,
s&-i spui QKenus te roag& s&-i trimi$i un pic din rumuse$ea ta,
de pild& at#t c#t treuie numai pentru o singur& zi, c&ci aceea
pe care o avea a ntreuin$at-o pe toat& 'i a ispr&vit-o ngri*ind
pe "ul s&u care e olnavIR <ar la ntoarcere vezi s& nu nt#rzii
pe drum, "indc& treuie s& m& parumez cu ea, nainte de a m&
duce s& v&d un spectacol la teatrul zeilor.D
Atunci !sce mai mult dec#t oric#t 'i d&du seama c&
destinul ei se apropie de s#r'it 'i, alung#nd orice umr& de
am&gire, n$elese l&murit c& era mpins& la o moarte sigur&. =i
cum s& se ndoiasc& de aceasta, c#nd cu propriile ei picioare era
silit& s& se duc& de un&voie n 8artar 'i la maniG &r& s& mai
stea mult pe g#nduri ea se ndrept& spre cel dint#i turn oarte
nalt pe care-l v&zu, ot&r#t& s& se arunce din v#rul lui, c&ci,
dup& cum g#ndea ea, acesta era drumul cel mai drept 'i mai
un ca s& cooare de-a dreptul n /nern. <ar, deodat&, tumul
prinse a gl&sui <e ce s& te la'i door#t&, &r& nicio *udecat&,
de aceast& ultim& prime*die 'i de aceast& nou& ncercareG C&ci
114
o dat& ce suetul t&u va " desp&r$it de trup, vei a*unge, e
adev&rat, n undul 8artarului, dar n niciun cip nu vei mai putea
s& te ntorci de acolo. <e aceea, ascult&-m& pe mine. Bu
departe de aici se a& +acedemona, noila cetate a Aaiei. n
vecin&tatea ei adast& 8enara 1, ascuns& ntre ni'te c&r&ri
dep&rtate 'i pu$in cunoscute. Caut-o, c&ci acolo e o r&su&toare
a locuin$ei lui <is 2 'i prin por$ile ei larg descise se vede un
drum
por$i 'ine&tut de nimeni.
vei " pornit <up&merg#nd
pe drum, ce vei " trecut
drept, de
n-aipragul
dec#tacelei
s&
urmezi aceast& potec& spre a a*unge tocmai la palatul lui
MrcusF. <ar nainte de toate, n-ai voie s& mergi cu m#inile goale
prin ntunericul acela, ci n "ecare m#n& va treui s& ai c#te o
pl&cint& din &in& de orz r&m#ntat& cu vin ndulcit cu miere 'i
ciar n gur& s& $ii doi &nu$i de aram&. 4ai mult, dup& ce vei "
&cut o un& parte din drumul care duce la mor$i, vei nt#lni un
m&gar 'ciop, nc&rcat cu lemne, av#nd un conduc&tor tot
'ciop 'i el, care
lemn c&zute te din
pe *os va ruga st&ruitor
sarcina s&-i ridici
m&garului. 8u s&c#teva uc&$i
nu sco$i ns&de
nicio vor& 'i s& treci nainte &r& s& descizi gura. n cur#nd vei
a*unge la uviul mor$ilor, unde st& Caron, luntra'ul, care cere
ndat& o plat& de trecere, "indc& numai cu aceast& condi$ie
transport& pe c&l&tori pe cel&lalt mal, n arca lui mereu
c#rp&cit& 'i reparat&. A'adar, 'i printre mor$i vie$uie'te l&comiaI
C&ci nici acest luntra', nici nsu'i <is, un zeu at#t de puternic,
nu ac nimic &r& plat& 3, iar s&racul, c#nd moare, treuie s& se
ngri*easc& de ani de drum 'i, dac& cumva nu are &nu$ul n
m#n&, n-are voie s&-'i dea suetulI Kei da acestui ngrozitor
&tr#n ca ta%& una din monedele tale, dar astel nc#t s-o ia el
singur cu m#na lui din gura ta. <e asemenea, n timpul c#nd vei
trece peste aceast& ap& st&t&toare, un &tr#n mort, not#nd la
supraa$a ei, va ntinde m#inile-i putrezite 'i te va ruga s&-l tragi
n arc& la tine. <ar s& nu te la'i nduio'at& de o mil& care nu $i-
e ng&duit&.
1
'romontoriu la etremitatea 5aconiei )azi &apul Matapan*, în vecinătatea căruia era o văgăună privită ca
una din intrările 6nfernului.
2
;is )Ldives* este traducerea latină a numelui lui 'luton ? zeul 6nfernului ? asociat pe drept sau pe nedrept
cu ploutos, cuvânt care în greceşte înseamnă bogăţie.
F
=eul 6nfernului, identificat cu 'luton.
3
În adevăr, &%aron nu era decât casierul lui 'luton. !cest obol pentru trecere avea un sens filosofic, căci.
;upă cum spune un comentator, el trebuia să reamintească omului că din ambiţia sa, din comorile sale, nu-i
va mai trebui şi nu-i va mai rămâne, într-o zi, decât un bănuţ.
115
 <up& ce vei " trecut uviul 'i vei " naintat c#$iva pa'i, vei
nt#lni ni'te $es&toare &tr#ne care, $es#nd p#nz&, te vor ruga
s& le dai o m#n& de a*utor. <ar nici de p#nza lor nu-$i e ng&duit
s& te atingi, c&ci toate acestea 'i multe altele nu sunt dec#t
curse pe care $i le-ntinde Kenus, numai ca s& te ac& s& la'i din
m#ini m&car una din pl&cinte. =i s& nu crezi c& pierderea acestor
pl&cinte e lipsit& de importan$&, c&ci dac& vei pierde una din ele,
n-ai
uria',s& cu
mai trei
vezi lumina
capete 1zilei. ntr-adev&r,
enorme, ai s& vezigigantic
un monstru un c#ine 'i
nsp&im#nt&tor, care prin l&tratul s&u puternic, n zadar i sperie
pe mor$i, c&rora acum nu le mai poate ace niciun r&u. ?t#nd
ve'nic de stra*& ciar naintea pragului 'i a ntunecoaselor
portice ale !roserpinei, el p&ze'te pustiul palat al lui !luton.
<#nd acestui c#ine ca prad& una dintre pl&cinte, i vei domoli
m#nia 'i vei putea trece u'or nainte. Kei intra direct la
!roserpina, care te va primi cu un&tate 'i l#nde$e 'i te va poti
ciar s& te <ar
minunate. a'ezi
tuntr-un *il$ *os,
a'az&-te comod 'i s& m&n#nci
pe p&m#nt ni'teacelor
'i, n locul ucate
m#nc&ri, cere numai o ucat& de p#ine neagr& 'i m&n#nc-o.
Arat& apoi de ce ai venit 'i, lu#nd ceea ce $i se va da, vino
napoi. P&scump&r& uria c#inelui, arunc#ndu-i cealalt& pl&cint&.
Apoi, dup& ce vei " dat lacomului luntra' moneda pe care ai
p&strat-o 'i dup& ce vei " trecut uviul, ntorc#ndu-te pe drumul
pe care ai venit, vei vedea din nou cerul cu puzderia lui de
astre2. <ar, dintre toate aceste saturi, de unul mai ales cred c&
treuie s& $ii seama 'i-anume s& nu cumva s&-$i vie pota s&
descizi cutia ce $i s-a ncredin$at sau s& te ui$i la acel tezaur de
rumuse$e divin&, ascuns acolo cu cea mai mare gri*&ID
Astel proroci tumul acela care prevedea viitorul, ntocmai ca
un adev&rat oracol. &r& nt#rziere, !sce se ndreapt& spre
8enara. Av#nd la ea, dup& datin&, cei doi &nu$i 'i cele dou&
pl&cinte, cooar& repede pe poteca /nernului. 8rece &r& s&
descid& gura pe l#ng& conduc&torul 'ciop al m&garului,
pl&te'te luntra'ului oolul de trecere peste uviu, nu r&spunde
nimic mortului care nota la supraa$a apei, nu ia n seam&
viclenele rug&ciuni ale $es&toarelor, molcome'te cu una dintre
1
&ele trei capete ale &erberului simbolizează 7recutul, 'rezentul şi 2iitorul, care devorează totul.
Îmblânzirea &erberului, realizată de 0ercule, demonstrează că eroismul şi virtutea înfrâng timpul şi trăiesc
veşnic.
2
'otrivit cosmologiei populare antice, bolta cerească, împreună cu soarele şi stelele, constituiau, deasupra
pământului, lumea superioară.
116
cele dou& pl&cinte uria ngrozitorului c#ine, n s#r'it p&trunde
p#n& la locuin$a !roserpinei, Aici, ea nu primi *il$ul puos pe care
i-l oeri ospitaliera zei$&, nici delicioasele-i m#nc&ri, ci a'ez#ndu-
se *os la picioarele ei 'i mul$umindu-se cu o ucat& de p#ine
neagr&, 'i ndepline'te solia cu care o trimisese Kenus. / se
d&du nent#rziat cutia umplut& n tain& 'i ine ncis&. <up& ce
potoli n"or&torul l&trat al c#inelui, momindu-l cu cealalt&
pl&cint&, 'i d&du
/nern mult luntra'ului
mai lesne 'i mai &nu$ul ce-i mai
vioaie dec#t r&m&sese,
intrase. ie'i din'i
C#nd rev&zu
salut& pe p&m#nt ala lumin& a cerului, cu toat& graa ei de a-'i
termina ns&rcinarea, o curiozitate necizuit& i cuprinse
suetul. <ar a' " o mare proast&, 'i zise ea, dac&, av#nd n
m#na mea rumuse$ea zei$elor n-a' lua 'i pentru mine un strop,
pentru a pl&cea din nou, ciar n starea n care m& g&sesc,
rumosului meu so$.D ?pun#nd aceste cuvinte, ea descise cutia,
n care nu era nicio rumuse$e, ci numai un aur amor$itor,
1
asemenea somnului mor$ii, un somn cu adev&rat stigian
ndat& dup& ridicarea capacului, n&v&li asupra ei, i cuprinse , care,
tot
trupul cu o cea$& deas& 'i adormitoare 'i ciar pe drum, pe o
potec& l&turalnic&, o tr#nti la p&m#nt 'i o $inu cu totul su
st&p#nirea lui. A'a cum z&cea nemi'cat&, nu mai era altceva
dec#t un cadavru adormit.
<ar Cupidon, a c&rui ran& se vindecase de tot, 'i redo#ndise
puterea, 'i, nemaiput#nd ndura lunga asen$& a !scei, ugise
pe ngusta ereastr& a od&ii unde era $inut ncis. Lur#nd ca
v#ntul cu aripile re&cute dup& o ndelungat& odin&, alerg& la
iuita lui !sce, i 'terge de pe a$& aurii somnului care o
cuprinsese 'i-i ncide din nou n cutia unde se aau mai nainte,
apoi, ating#nd-o u'or cu una din s&ge$ile sale, &r& s&-i ac&
niciun r&u, o treze'te la via$&. /at&, nenorocit& !sce, i zise el,
iat& c& pentru a doua oar& era s& pierzi din cauza neasemuitei
tale curiozit&$iI <eocamdat& adu repede la ndeplinire
ns&rcinarea pe care $i-a dat-o mama mea, c&ci de rest m& voi
ngri*i eu nsumiID 9r&ind astel, ndr&gostitul naripat 'i lu&
zorul, iar !sce duse n gra& Kenerei darul !roserpinei.
n acest timp Cupidon, mistuit de o nem&rginit& iuire 'i de o
stare de triste$e 'i tem#ndu-se oarte mult de nea'teptata
cump&tare a mamei sale, recurge la vecile-i mi*loace. Cu
sprintenele lui aripi se ridic& n naltul cerului, se arunc& la
1
&a al morţilor din 6nfern.
117
picioarele marelui /upiter 'i 'i ap&r& cauza. Atunci /upiter l
apuc& cu m#na de or&*iori, i apropie de gura sa ca s&-i s&rute,
'i-i spuse <e'i tu, "ule 1 'i st&p#ne, n-ai respectat niciodat&
drepturile pe care ceilal$i zei au consim$it s& mi le recunoasc&,
de'i cu necurmatele tale lovituri r&ne'ti inima asta a mea, n
care se ntocmesc legile elementelor 'i revolu$iile astrelor, cu
toate c& o n*ose'ti prin dese prile*uri de intrigi amoroase pe
2
p&m#nt,
moralei n dispre$ul
pulice, legilor
de'i 'i mai
mi-ai lovitales mpotriva
cinstea legii /ulia prin
'i renumele 'i a
scandaloase adultere, silindu-m& s&-mi scim n mod *osnic 'i
nedemn augusta n&$i'are 'i s& m& metamorozez n 'arpe, oc,
pas&re, "ar& s&latic& 'i vit& comut&, cu toate acestea, amin
tindu-mi c& am inima un& 'i c& ai crescut pe m#inile mele, $i
voi ndeplini dorin$a, numai s& 'tii s& te ere'ti de rivalii t&i 'i cu
condi$ia de a te oliga, n cazul c#nd nt#mpl&tor s-ar ivi pe
p&m#nt vreo at& de o rar& rumuse$e, s& m& pl&te'ti prin
iuirea
Asteleigr&ind,
pentruporunce'te
aceast& ineacere a mea
lui 4ercur de acumID
s& ceme numaidec#t pe
to$i zeii n soor 'i totodat& s& le aduc& la cuno'tin$& c&, dac&
vreunul dintre nemuritori va lipsi, va avea s& pl&teasc& o
amend& de zece mii de sester$i. <e teama acestei amenzi,
am"teatrul ceresc se umplu numaidec#t, 'i /upiter, suindu-se pe
naltul s&u tron, roste'te urm&toarele Lei conscri'i, al c&ror
nume e trecut n lista 4uzelor F, cunoa'te$i &r& ndoial& cu to$ii
pe acest t#n&r 'i 'ti$i c& eu l-am crescut cu m#inile mele. >i
ine, ntotdeauna eu am socotit c& treuie s& se pun& r#u
n&c&ratelor porniri ale primei lui tinere$i. > mult& vreme de
c#nd zilnic e #r"t 'i s-a &cut de ocar& din cauza adulterelor 'i
tuturor lestem&$iilor sale. Kreau s& pun cap&t destr&&l&rilor lui
'i s& nr#nez aceste amoroase dezordini ale tinere$ii prin
lan$urile c&sniciei. >l 'i-a ales o at& c&reia i-a r&pit ecioria. ?&
"e a lui, s-o p&streze, s& ia de so$ie pe !sce 'i s& se ucure n
veci de iuirea eiIN Apoi, ntorc#ndu-'i a$a spre Kenus /ar tu,
"ica mea, i zise el, nu te ntrista. Bu te teme c& marea nole$e
a amiliei tale va " n*osit&, "indc& nu e vora de o leg&tur& cu o
1
9imeni n-a ştiut cine e tatăl lui &upidon. 'entru 6upiter, fiul fiicei sale 2enus e un fiu adoptiv.
2
5egea promulgată de împăratul !ugust în anul B î.0r. instituia pedepse aspre împotriva adulterului.
F
Muzele, în calitate de femei de litere, aveau în 1limp sarcina să înc%eie procesele-verbale, să ţină
registrele de stare civilă a zeilor, la fel ca censorii care întocmeau lista senatorilor. &ând absentau, aceştia
erau nevoiţi să plătească o amendă. 6upiter vorbeşte de parcă ar fi în senatul roman, unde li se zicea
senatorilor patres conscripti.
118
muritoare. >u voi staili condi$ii egale ntre so$i 'i astel
c&s&toria lor nu va " o mezalian$&, ci o c&s&torie legitim& 'i n
conormitate cu prevederile codului civilD. =i ndat& porunce'te
lui 4ercur s& g&seasc& pe !sce 'i s-o aduc& n cer. /upiter,
d#nd !scei o cup& cu amrozie, i zise ea, !sce, 'i "i
nemuritoare. Cupidon niciodat& nu se va desace din leg&turile
ce-l leag& de tine, c&s&toria voastr& va " etern&ID
Bumaidec#t
nunt&. !e patulse dentinde
onoarenera
a$a tuturor
culcat o splendid&
so$ul, str#ng#nd mas& de
la s#nul
s&u pe !sce, 'i n aceea'i pozi$ie /upiter cu lunona sa, apoi
to$i ceilal$i zei, dup& rangul lor. +ui /upiter, "re'te, i prezenta
cupa t#n&rul cioan 9animede, devenit paarnicul s&u, iar
ceilal$i zei erau servi$i de +ier 1. Kulcan preg&tea cina la
cuptoare. Horele mpurpurau totul cu tranda"ri 'i alte ori.
9ra$iile r&sp#ndeau miresme de alsam, 4uzele c#ntau cu glas
armonios. Apolo le acompania din lir&, iar Kenus e%ecut& un
dans plin dengra$ie
o orcestr& n tactulc#ntau
care 4uzele muziciinsale, n*ge#ndu-'i
cor, un satir din autsingur&
'i un
mic !an din uier. Astel, !sce trecu n mod legal su puterea
lui Cupidon 'i dup& nou& luni li se n&scu o "ic&, pe care o numim
Koluptatea2.

/at& ce povestea tinerei noastre prizoniere &tr#na aceea

neun& 'i pe *um&tate eat&. =i eu, care nu m& aam departe
de ea, eram cu adev&rat m#nit c& n-am la mine nici t&li$e, nici
stilet, ca s& a'tern n scris o poveste at#t de rumoas&.
n acest moment, sosir& t#larii nc&rca$i cu prad&, dup& ce
nruntaser& nu 'tiu ce lupt& grea. 8otu'i, l&s#nd acas& pe cei
r&ni$i ca s&-'i ngri*easc& r&nile, unii dintre ei, cei mai cura*o'i
inen$eles, erau ner&d&tori s& plece din nou ca s& aduc& restul
pr&zii, ascuns, dup& cum spuneau ei, ntr-o anumit& pe'ter&,
nulec#nd m#ncarea la repezeal&, m& iau pe mine 'i calul meu
ca s& aducem acele lucruri 'i, m#ng#indu-ne cu lovituri de
ciomag, pornim &r& z&av&. <up& un drum oositor cu multe
pripoare 'i ocoluri, a*ungem tocmai spre sear& la o pe'ter&, de
unde, &r& s& ne dea o clip& de r&gaz, ne aduc napoi n galop,
nc&rca$i cu o mul$ime de pacete. A'a de mare era graa 'i
1
=eu latin, asimilat cu >acc%us.
2
2oluptatea avea un templu la Coma, unde era reprezentată sub c%ipul unei tinere femei încântătoare, gătită
ca o regină şi călcând în picioare virtutea.
119
z&p&ceala lor, nc#t st#lcindu-m& cu o ploaie de lovituri 'i
mping#ndu-m& peste un olovan aat n drum, m& poticnii 'i
c&zui la p&m#nt. +oviturile continuau s& cad& una dup& alta, 'i
cu toate c& eram r&nit la piciorul drept 'i la copita st#ng&, m&
silir& s& m& ridic cu greu.
 !#n& c#nd, zise unul dintre ei, vom mai r&ni degeaa
m#r$oaga asta de'elat& 'i care acum mai e 'i 'cioap&G
 Bu
casa mai ncape
noastr& niciorea
ca o piaz& ndoial&, ad&ug&
'i c& din clipa un altul,
aceea nuc& a venit
numai c& n
n-
am mai avut nicio prad& cum se cade, ci dimpotriv&, cei mai
vite*i dintre noi au ost r&ni$i sau uci'iI
 K& asigur, zise un al treilea, la r#ndul s&u, c& ndat& ce va "
adus acas& aceste pacete, l voi arunca numaidec#t n vreo
pr&pastie, unde va " o ran& oarte pl&cut& pentru vulturiI
n timp ce ace'ti milo'i oameni discutau despre elul mor$ii
mele, noi 'i a*unsesem acas&, c&ci rica &cuse aripi din copitele
mele. Atunci ei ne
mai g#ndeasc& iau la noastr&
la rana iu$eal& poverile din spate,
'i nici ciar 'i @r&mea,
la moartea s& se'i
al&tur& ca a*utoare pe aceia dintre tovar&'ii lor pe care r&nile i
re$inuser& acas& 'i se ntorc numaidec#t, n mare gra&, ca s&
aduc& singuri restul de prad&, deoarece, dup& cum spuneau ei,
erau sc#ri$i de ncetineala noastr&.
Cu toate acestea, eu treceam printr-o mare ngri*orare
g#ndindu-m& la moartea cu care m& amenin$au 'i-mi ziceam n
sinea mea <e ce nu ugi, +uciusG Ce ultim& ncercare mai
a'tep$iG 4oartea, o moarte groaznic& $i-a ost dinainte ot&r#t&
de t#lari. 8otul e gata pentru moartea ta 'i lucrul nu cere mare
osteneal&. !rive'te aici, oarte aproape, v&g&unile astea 'i
aceste st#nci ngrozitor de ascu$ite 'i ie'ite n aar& ele $i vor
str&punge carnea 'i-$i vor risipi memrele mai nainte de a "
c&zut n pr&pastie. C&ci magia, aimoasa ta magie, $i-a dat
numai n&$i'area 'i necazurile m&garului, nu 'i pielea lui cea
groas&, a ta "ind tot a'a de su$ire ca a unei lipitori. n s#r'it,
de ce nu iei o ot&r#re &r&teasc&, de ce nu te g#nde'ti la
salvarea ta c#t& vreme lucrul mai e posiilG Acum, n lipsa
t#larilor, ai cel mai un prile* de ug&. Bu cumva te temi de
supravegerea acestei &tr#ne pe *um&tate moart&, pe care ai
putea s-o dai gata cu o singur& lovitur& de picior, "e 'i 'ciopG
<ar unde s& ugiG Cine-$i va da ospitalitateGE /at& o idee
neroad&, 'i cu adev&rat vrednic& de un m&gar. <ar ce c&l&tor n-
120
ar " ucuros s& ia cu el un m&gar g&sit pe drumGD
=i ndat&, cu o puternic& opintire, rup c&p&strul cu care
usesem legat 'i o iau la ug& n galop.
Cu toate acestea, n-am putut sc&pa din ocii de uliu ai
viclenei &tr#ne. C&ci, ndat& ce m& v&zu dezlegat, prinz#nd o
ndr&zneal& mai presus de v#rsta 'i se%ul ei, puse m#na pe
c&p&stru 'i se sili s& m& t#rasc& 'i s& m& aduc& napoi. <ar eu,
care
mi'catnudeuitasem de planul
nicio mil& unest
'i d#ndu-i al t#larilor,
c#teva nu m& l&sai
lovituri puternice cu
picioarele de dinapoi o a'tern ndat& la p&m#nt. <e'i door#t&,
ea se $inea cu at#ta nd&r&tnicie de curea, nc#t, n goana mea
neun&, o t#r#i c#tva timp dup& mine. Atunci, $ip#nd 'i url#nd,
dar &r& s& dea drumul curelii, ncepe s& implore a*utorul unei
m#ini mai puternice. <ar cu gemetele ei zadarnice &cea un
zgomot &r& rost, c&ci nu era nimeni pe acolo care s&-i poat&
veni n a*utor n aar& de t#n&ra at& prizonier&. Aceasta, ie'ind
numaidec#t
adev&r rar 'idin pe'ter&
vrednic la strig&tele
de transmis ei, vede- oun&tr#n&
posterit&$ii spectacol n 1,
<irce
at#rnat& nu de un taur, ci de un m&gar. Atunci, d#nd dovad& de
un cura* &r&tesc, prizoniera s&v#r'e'te apta cea mai
ndr&znea$&. ?mulge c&p&strul din m#inile &tr#nei 'i cu vore
l#nde, oprindu-m& din uga mea n&valnic&, mi sare sprinten&
n spinare, 'i astel m& ndeamn& din nou s& alerg.
?t&p#nit eu nsumi de dorin$a de a ugi 'i n acela'i timp de
aceea de a salva pe t#n&ra at&, dar 'i ndemnat de loviturile pe
care ea mi le d&dea destul de des, alergam n uga mare cu
iu$eala unui cal 'i, prin necezatul meu, c&utam s& ar&t etei c#t
eram de sim$itor la ginga'ele ei vore. @neori, pre&c#ndu-m&
c& m& scarpin n spinare, ntorceam g#tul 'i s&rutam rumoasele
ei picioare. Atunci, ea suspina mai ad#nc 'i ridic#nd ocii spre
cer cu gesturi agitate, spuse
 4ari zei, a*uta$i-m&, n s#r'it, n aceste groaznice prime*dii,
'i tu, ?oart& prea crud&, nceteaz& o dat& de a m& mai urm&ri cu
uria ta. A*ung&-$i cinurile 'i sup&r&rile pe care $i le-am oerit ca
*ert& de isp&'ire. /ar tu, ap&r&tor al liert&$ii 'i spri*in al salv&rii
mele, dac& m& vei duce acas& nev&t&mat& 'i m& vei da

1
+iica lui 0elios şi soţia lui 5<cos, rege al 7ebei. 3a s-a purtat rău cu !ntiope, de care 5<cos se despărţise.
Mai târziu, fiii !ntiopei, !mp%ion şi =et%os, voind să-şi răzbune mama, au pus mâna pe ;irce, au dus-o pe
muntele &iteron, au legat-o de coarnele unui taur neîmblânzit care a ucis-o şi trupul i-a fost aruncat într-o
fântână, care de atunci poartă numele ei.
121
p&rin$ilor 'i rumosului meu logodnic, ce recuno'tin$& $i voi
purtaI Ce onoruri, ce ran& $i voi daI 4ai nt#i, $i voi $es&la ine
coama 'i o voi mpodoi eu ns&mi cu colierele mele virginaleJ $i
voi desp&r$i rumos p&rul ncre$it pe runte, 'i pe cel din coad&,
nc#lcit 'i aspru, pentru c& nu e niciodat& sp&lat 'i ngri*it, $i-l voi
piept&na 'i netezi cu cea mai mare gri*&. 8e voi mpodoi cu
coliere 'i nenum&rate ule1 de aur 'i vei str&luci, ca 'i cum ar "
pres&rate
n mi*loculpe tine
unei toate stelele
popula$ii deoerindu-$i
vesele, pe cer. 8ecu voim#na
plima n trium
mea, dintr-
o desag& de m&tase, migdale 'i alte lucruri dulci 'i gustoase, cu
care te voi ngr&'a, salvatorul meu, n "ecare zi. <ar n aar& de
aceste m#nc&ri alese, de aceast& des&v#r'it& odin& 'i de
ericirea ntregii tale vie$i, nu-$i va lipsi nici demnitatea, nici
gloria. C&ci voi perpetua amintirea prezentei mele nt#mpl&ri 'i
a ocrotirii divine printr-o m&rturie ve'nic& n vestiulul palatului
meu voi a'eza la loc de cinste un talou n care va "
reprezentat&
toat& lumea i uga noastr&
va asculta de acum.
povestea, 8oat& lumea
trec#nd-o l va
urma'ilor dinprivi,
gur&
n gur&, iar scrierile nv&$a$ilor vor transmite de-a lungul
veacurilor naiva nt#mplare a /inerei rin0ese fugind din
cati'itate călare e un măgar. 8u nsu$i vei " pus printre vecile
minuni 'i, mul$umit& acestei aventuri adev&rate, vom crede c&
!ri%us2 a trecut marea pe un erec, Arion F a c#rmuit un del"n
'i >uropa 3 un taur. <ar dac& /upiter a mugit cu adev&rat, su
cipul unui ou, poate c& 'i n m&garul meu se ascunde vreo
taina, "e un cip de om, "e o a$& de zeu.
n timp ce t#n&ra at& repeta nencetat aceste vore, 'i n
&g&duielile ei amesteca dese suspine, a*unser&m la o r&sp#ntie.
Acolo, apuc#ndu-m& de c&p&stru, ea se silea din toate puterile
s& m& ac& s-o iau /a dreapta, pentru c& pe acolo era drumul
care ducea la p&rin$ii s&i. <ar eu care 'tiam c& t#larii plecaser&
1
>ule sau amulete prinse de gâtul unui animal, ca semn de recunoaştere.
2
3rou beoţian, fiu al lui !t%amas, rege al 7ebei, şi al 9ep%elei. ara fiind bântuită de foamete, '%rius era
gata să fie
pe care sacrificat
i-l dăduse lui =eus
9ep%ele şi împreună cu sora în
trecu din 3uropa sa!sia,
0ele,peste
dar izbuti să fugă călare pe un berbec cu lâna de aur,
0elespont.
F
'oet liric grec )sfârşitul secolului al 266-lea şi începutul secolului 26-lea î.0r.*, născut în insula 5esbos. !
trăit la curtea lui 'eriandru, tiranul &orintului. Într-una din călătoriile sale, fiind pe punctul de a fi aruncat în
mare de corăbieri, i se îngăduie să cânte pentru ultima oară din liră. En delfin, atras de cântecele sale, îl
salvează din mi$locul valurilor şi-l poartă în spinare până la capul 7enara.
3
+iica lui '%oeni sau a lui !genor, rege al +eniciei şi soră a lui &admus. Într-o zi, pe când se plimba cu
prietenele ei pe ţărmul mării, a fost răpită de =eus care se metamorfozase în taur. 7recând marea cu ea în
spinare, a dus-o în insula &reta.
122
tocmai n aceast& direc$ie dup& prada r&mas&, m& mpotriveam
cu nd&r&tnicieJ 'i "indc& nu puteam gr&i, iat& ce o ntream n
g#ndul meu Ce aci, nenorocit& at&, ce aciG <e ce alergi a'a
de zorit& la moarteG <e ce $ii s-o g&se'ti cu picioarele meleG
C&ci nu vei pieri numai tu, ci m& vei pierde 'i pe mine.D
n timp ce "ecare din noi se nc&p&$#na s& apuce n direc$ie
opus&, ca 'i cum ne-am " luptat ntr-un proces de otare pentru
dreptul
a$& cu de proprietate
t#larii asupra
nc&rca$i vreunui
cu prada lor. teren, ne pomenim
+a lumina a$& n
lunii ei ne-au
recunoscut nc& de departe 'i ne salutar& cu r#sete
at*ocoritoare. @nul din and& ni se adres& astel
 <ar unde v& duce$i a'a gr&i$i, noapteaG +a aceast& or&
t#rzie, nu v& e ric& de sta"i 1 'i de duurile rele ale nop$iiG ?au
poate, preacinstita mea at&, alergi a'a de gr&it& ca s&-$i
vizitezi p&rin$ii pe uri'G n acest caz, vom avea gri*& s& nu "i
singur& 'i-$i vom ar&ta un drum mai scurt pentru a a*unge la ai
t&iInso$ind cuvintele de gest, puse m#na pe c&p&strul meu 'i m&
ntoarse napoi, &r& s& m& scuteasc& ns& de oi'nuitele lovituri
pe care mi le c&ra cu o m&ciuc& noduroas& pe care o avea la el.
Atunci, 'tiind c&, cu toat& mpotrivirea mea, eram din nou m#nat
la o moarte sigur&, mi-aduc aminte de copita care m& durea 'i
ncep s& 'ciop&tez, scutur#nd din cap.
 /ac&, zise cel care m& ntoarse din drum, iar ncepi s& stai la
g#nduri 'i s& te datiniG CumI !r&p&ditele astea de picioare ale
tale pot s& ug& 'i nu 'tiu s& umleG <ar mai adineauri ntreceai
n iu$eal& pe naripatul !egasI
n timp ce acest inevoitor tovar&' glumea astel cu mine,
scutur#ndu-'i deasupra mea ciomagul, a*unser&m la prima
mpre*muire a vizuinii lor, unde g&sir&m at#rnat& de o ramur& a
unui ciparos nalt pe &tr#na aceea, care se sp#nzurase. >i o
dezlegar& ndat& 'i, &r& s&-i scoat& unia de care at#rna, o
aruncar& n undul unei pr&p&stii. Apoi, leg#nd coz& pe t#n&ra
at&, se n&pustesc ca ni'te lupi &m#nzi asupra cinei pe care, n
zelul s&u postum, o preparase nenorocita &tr#n&.
!e c#nd ngi$eau cu o nepotolit& l&comie tot ce era pe mas&,
ncep s& cizuiasc& ntre ei cum s& ne pedepseasc& 'i cum s&
se r&zune pe noi. Ca n orice adunare urtunoas&, p&rerile erau
mp&r$ite unul cerea ca t#n&ra at& s& "e ars& de vie, altul
1
În srcinal Mani ? sufletele rudelor decedate.
123
sus$inea s& "e aruncat& "arelor, un al treilea s& "e sp#nzurat&
pe cruce, al patrulea s& i se smulg& carnea de pe ea cu
instrumentele de tortur&. ?igur ns& e aptul c& to$i erau pentru
pedeapsa cu moartea, indierent de elul ei. Atunci unul din
t#lari, dup& ce lini'ti tumultul, le vori astel n cuvinte potolite
 Bu convine nici principiilor andei noastre, nici l#nde$ii
"ec&ruia dintre noi, nici ciar modera$iei mele s& ng&dui o
cruzime care
gre'elii. Bu v&ar " e%agerat
mai g#ndi$i la de mare
"are, 'i ar dep&'i
la cruce, gravitatea
la &c&ri, la torturi 'i
nu "$i ciar a'a de gr&i$i s-o condamna$i la ntunericul unei
mor$i pripite. Asculta$i-m& deci pe mine 'i d&rui$i via$a acestei
tinere, dar via$a pe care o merita. <esigur, v& aduce$i aminte ce
a$i ot&r#t mai demult n privin$a acestui m&gar, ntotdeauna
lene', dar m#nc&cios &r& perece, care mai adineauri se
pre&cea c& 'cioap&t& 'i s-a &cut complice 'i slu*itor al ugii
tinerei ete. !ropun deci ca m#ine s&-l ucide$i, s&-l goli$i de toate
m&runtaiele
t#n&r& pe care'i s&ne-a
coase$i, goal&, n
preerat-o p#ntecele
nou&, astel lui pe aceast&
nc#t aar& s&-i
r&m#n& numai a$a, iar restul trupului s&-i "e ncis, ca ntr-o
ncisoare, n acest animal, pe care apoi, s&-l e%pune$i, a'a
umplut 'i cusut, n v#rul unei st#nci, n &taia razelor arz&toare
ale soarelui. Astel, am#ndoi vor sueri pedeapsa pe care cu
drept cuv#nt le-a$i ot&r#t-o m&garul va avea moartea pe care
de mult a meritat-o, iar ata va sim$i mu'c&turile "arelor
s&latice, c#nd viermii i vor devora trupul, cinul ocului, c#nd
soarele cu preaputernica lui ar'i$& va aprinde p#ntecele
animalului 'i agonia sp#nzur&toarei, c#nd c#inii 'i vulturii i vor
smulge cele mai ascunse m&runtaie. 4ai pune$i la num&r 'i
celelalte suerin$e 'i dureri. Kie, ea va locui n p#ntecele unui
animal mortJ un miros ngrozitor i va neca n&rile 'i o suoc& 'i,
mult timp lipsit& de ran&, se va topi ncet n cinurile mortale
ale oamei &r& s& ai& cel pu$in m#inile liere ca s&-'i ac&
seamaI
<up& ce termin& astel de vorit, to$i primir& n unanimitate
aceast& propunere. =i eu, care o auzisem cu urecile mele at#t
de lungi, ce mai avea am altceva de &cut dec#t s&-mi *elesc
cadavrul meu de m#ineG

124
 CARTEA A APTEA
ndat& ce, dup& risipirea ntunericului, a nceput s& se crape
de ziu& 'i carul str&lucitor al soarelui a luminat ntreaga "re, a
mai sosit unul din anda t#larilor, ceea ce se putea vedea u'or
dup& cipul prietenos n care to$i se salutar&. >l se a'ez& ciar
la intrarea pe'terii 'i, dup& ce se odini pu$in, c&ci aia mai
respira, iat& ce ve'ti aduse tovar&'ilor s&i
 n ce prive'te casa lui 4ilo din Hpata, pe care noi am
*euit-o de cur#nd, gri*ile noastre s-au risipit 'i de aici nainte
putem " &r& nicio team&. !reavite*ii mei prieteni, dup& ce voi v-
a$i ntors n ta&ra noastr& nc&rca$i cu toat& prada, eu m-am
amestecat n grupurile pe care le orma poporul 'i, pre &c#ndu-
m& c& sunt m#nit 'i revoltat, c&utam s& au ce se va ot&r cu
privire la ancetarea nt#mpl&rii, dac& voiau s& ac& cercet&ri
pentru aarea t#larilor 'i p#n& la ce punct le vor mpinge, c&ci
voiam s& v& aduc totul la cuno'tin$&, a'a precum mi-a$i
poruncit. <up& indicii care n aar& de orice ndoial& p&reau a "
adev&rate, toat& lumea &nuia pe un oarecare +ucius 'i el era
ar&tat ca autor v&dit al acestei ndr&zne$e lovituri. ?e spunea c&
n ultimele zile acest individ, cu a*utorul unei alse scrisori de
recomandare 'i d#ndu-se drept om cinstit, reu'ise s& c#'tige
a'a tratase
'i-l de multcaun&voin$a lui 4ilo,
pe un prieten nc#t
intim, acesta l primise
c& r&m#n#nd n gazd&
mai multe zile
n casa lui 'i seduc#ndu-i servitoarea printr-o iuire pre&cut&,
cercetase de aproape ncuietorile u'ilor 'i c&utase s& ae ciar
locul unde 4ilo avea oiceiul s&-'i ascund& tot avutul. =i ca o
pro& oarte gr&itoare a vinov&$iei sale, se scotea n eviden$&
aptul c& n aceea'i noapte ciar, e%act n clipa urtului, acest
+ucius disp&ruse, iar de atunci nu se mai ar&tase pe nic&ieriJ c&
pentru a ugi mai repede, c#t mai departe cu putin$&, 'i a sc&pa
de ceicu
luase ce-l
el urm&reau, 'i procurase
calul s&u al, pe care deu'or mi*locul
oicei umladec&lare.
ug& 'i<e
c&
altel, ad&ug& el, servitorul acestui +ucius usese g&sit acas& 'i
magistra$ii, n speran$& c& el va dest&inui planurile criminale ale
st&p#nului s&u, l aruncaser& n ncisoarea ora'uluiJ dar de'i.
Ciar a doua zi, el usese supus la mai multe cazne 'i ciop#r$it
p#n& aproape de moarte, nu &cu nicio m&rturisire de acest el.
125
8otu'i, un mare num&r de agen$i acoperi$i ur& trimi'i n $ara 1
acestui +ucius, ca s& caute pe vinovat 'i s&-l dea pe m#na
*usti$iei.
!e c#nd o$ul povestea acestea, eu, compar#nd starea mea
de mai nainte cu nenorocirea prezent&, 'i timpul c#nd eram
acel +ucius, a'a de ericit, cu timpul de a$&, c#nd nu eram dec#t
un m&gar nenorocit, otam din ad#ncul inimii. =i m& g#ndeam n
sinea meavremuri
dep&rtate c& nu 'i-au
&r& ncipuit
temei vecii n$elep$i <estinul
'i reprezentat din celecamai
pe
un or 'i de-a dreptul lipsit de oci. C&ci el ntotdeauna acord&
avorurile sale celor r&i 'i nevrednici 'i nu e niciodat& condus de
*udecat&, c#nd alege pe vreunul dintre muritori. a mai degra&
s&l&'luie'te la aceia de care ar treui s& ug& c#t mai departe,
dac& ar vedea limpede 'i, ceea ce e mai scandalos, e c& el
acord& onoruri la nt#mplare 'i ciar opuse acelora de care ne
ucur&m, astel nc#t un o$ se &le'te cu renumele de om
cinstit 'i omul cel
celor vinova$i. mai nevinovat,
n s#r'it eu, care, dimpotriv&, e #r"tlovitur&
printr-o nemiloas& de guraa
acestei divinit&$i, luasem cipul unui animal, al celui mai de
r#nd patruped, eu, a c&rui nenorocire, cu drept cuv#nt, ar "
st#rnit durerea 'i mila celui mai mpietrit du'man, m& vedeam
acuzat de t#l&rie n pagua unei gazde at#t de iuite, crim&
care ar " meritat s& "e numit& nu urt, ci mai degra& paricid 2.
=i cu toate acestea eu nu puteam s&-mi ap&r cauza sau s&
rostesc m&car un cuv#nt de t&g&duire.
n s#r'it, ca s& nu par& c& t&cerea mea se datoreaz&
remu'c&rilor 'i c& e o m&rturisire a ngrozitoarei crime de care
eram nvinuit, pierz#nd orice r&dare, am vrut s& strig numai
at#t Bu, nu sunt vinovatI 11. !rimul cuv#nt, n adev&r am
reu'it s&-l strig, n mai multe r#nduri, e%trem de tare, dar pe
celelalte, n-a ost cip s& le rostesc. 4-am oprit deci la prima
vor& 'i n-am putut dec#t s& strig de mai multe ori nu, nuN, cu
toat& osteneala ce-mi d&deam a suci 'i rotun*i n tot cipul
marile mele uze care at#rnau n *os. <ar de ce s& m& mai pl#ng
de cruzimea ?oartei, c#nd ea nu se ru'inase s& m& supun& la
aceea'i roie, la acela'i *ug cu calul, care se supusese
poruncilor mele 'i m& purtase n spinareG
1
'rin țară !puleius înţelege ora-ul.
2
2iolarea ospitalităţii, pentru 5ucius, e un paricid, adică cea mai monstruoasă crimă. 5egăturile cvasi-
religioase ale ospitalităţii îl obligau pe 5ucius să aibă faţă de Milo, gazda sa, sentimente de pietate filială.
126
 !e c#nd oscilam n mi*locul acestei agita$ii suete'ti, un g#nd
cu mult mai nsemnat mi r&s&ri n minte mi amintii c& o$ii
ot&r#ser& s& m& *erteasc& manilor tinerei ete 'i, uit#ndu-m&
nencetat la p#ntecele meu, m& 'i vedeam d#nd na'tere acestei
nenorocite.
Atunci, cel care adusese alsa acuza$ie mpotriva mea scoase
o mie de monede de aur pe care le ascunsese n c&ptu'eala
ainei, urate,
care, dat& "inddup& cum
cinstea lui,spunea el, de
le aducea n la dieri$i
caseta c&l&toriApoi,
comun&. 'i pecu
o deoseit& gri*&, ncepu s& se intereseze de s&n&tatea
tovar&'ilor lui. C#nd a& c& unii dintre ei, 'i nc& cei mai vite*i,
'i-au g&sit moartea n mpre*ur&ri dierite, e drept, dar to$i cu un
egal cura*, i s&tui s& lase deocamdat& drumurile n pace, s&
nceteze orice atac, s& nu se mai ocupe dec#t de nrolarea de
oameni noi 'i de recrutarea de tineri, pentru a umple golurile
vecii ande 'i a readuce vecea coort& r&zoinic& n starea ei
de
prinmai nainte.
teroare, iar Cei
cei care
care se
se mpotrivesc ar putea
arat& inevoitori pot "" atra'i
constr#n'i
prin
recompense, 'i mul$i ar renun$a ucuros la o via$& *osnic& 'i
servil& 'i ar preera s& mr&$i'eze via$a noastr&, care e tot a'a
de neat#rnat& ca 'i aceea a regilor.
Apoi, continu& el, acum c#teva zile a nt#lnit un t#n&r de o
statur& uria'&, nespus de puternic 'i ndem#natic 'i prin
saturile sale n cele din urm& l-a convins s&-'i ntreuin$eze mai
cu olos m#inile-i amor$ite de o ndelungat& tr#nd&vie.
olose'te-te, c#t e posiil, i-am spus eu, de o s&n&tate a'a de
noritoare, 'i nu ntinde o m#n& zdrav&n& pentru a cere de
poman&, ci mai degra& deprind-o s& scoat& aurID
Aceste cuvinte au primit aproarea tuturor 'i s-a decis ca
t#n&rul despre care usese vora s& "e admis 'i s& se caute 'i
al$i oameni pentru ntregirea andei. Atunci o$ul ie'i
numaidec#t 'i, dup& ce r&mase c#teva clipe aar&, se ntoarse
cu un t#n&r de o statur& cu adev&rat gigantic&, cu care nu 'tiu
dac& vreunul din cei de a$& s-ar " putut compara, c&ci, n aar&
de m&rimea nemaipomenit& a trupului, i ntrecea pe to$i cu
n&l$imea capului, 'i cu toate acestea aia atunci ncepeau s&-i
ias& primele tuleie de ar& n ora*i. >ra numai pe *um&tate
mr&cat cu o zdrean$& de ain&, &cut& din tot elul de petice,
r&u cusute mpreun&, 'i care numai cu mare greutate reu'eau
s&-i acopere largul lui piept 'i p#ntecu-i acoperit de un strat
127
gros.
/ntr#nd n&untru astel mr&cat, zise
 K& salut, prote*a$i ai viteazului 4arte 1, 'i din aceast& zi
credincio'ii mei tovar&'i de arme, primi$i-m& n r#ndurile voastre
cu aceea'i un&voin$& cu care 'i eu vin la voi, c&ci sunt un om
cura*os 'i de ac$iune, mai ucuros s&-mi e%pun trupul la r&ni
dec#t s& primesc n m#n& partea mea de aur 'i, n a$a mor$ii de
care se tem'i at#$ia
sunt s&rac al$ii, devin
un nenorocit 'i s&mai
nu cutez&tor. ?& nu crede$i
*udeca$i valoarea c&
mea dup&
aceste zdren$e. C&ci eu am ost 'eul unei ande oarte
cutez&toare 'i am pustiit n lung 'i-n lat toat& 4acedonia. >u
sunt Haemus, din 8racia, vestitul t#lar, la al c&rui nume
provincii ntregi tremur& de spaim&. 8at&l meu a ost 8eron 2, 'i
el un o$ celeru. Hr&nit cu s#nge omenesc, crescut ciar n
r#ndurile andei sale, eu am ost mo'tenitorul 'i rivalul vite*iei
p&rinte'ti. <ar, ntr-un scurt r&stimp, am pierdut toat& mul$imea
de odinioar&
og&$ie. n aadev&r,
vite*ilor ntr-o
mei camarazi
noapte, 'ispre
nes#r'it de marea-mi
nenorocirea mea,
atacasem pe un ost administrator al veniturilor mp&ratului cu
rangul de 200 000 de sester$i F, destituit din slu*&, n urma unei
crude soarte. <ar ca s& pute$i cunoa'te mai ine aceast&
nt#mplare, am s& iau lucrurile ceva mai dinainte.
>ra la curtea Cezarului un &rat ilustru 'i oarte nsemnat
prin numeroasele lui unc$ii, pe care nsu'i mp&ratul l aprecia n
cip cu totul deoseit. <ar viclenele acuza$ii ale unor r&uvoitori,
pornite mpotriva lui de o eroce gelozie, l aruncar& n e%il. ns&
so$ia sa, !lotina, o emeie de o rar& "delitate 'i de o virtute &r&
seam&n 'i care prin na'terea celui de-al zecelea copil i
consolidase amilia, respinse cu dispre$ pl&cerile 'i lu%ul ora'ului
pentru a-l nso$i n surgiunul s&u 'i a-i " tovar&'& de
nenorocire. >a 'i t&ie p&rul, se mr&c& n aine &r&te'ti, 'i
n&'ur& mi*locul cu mai multe cing&tori pline cu monede de aur
'i cu cele mai pre$ioase coliere 'i, cura*oas& ciar n mi*locul
solda$ilor care-i escortau cu s&iile trase din teac&, mp&rt&'ea
toate prime*diile so$ului s&u 'i, vegind nencetat asupra vie$ii
1
7âl%arii cărora li se adresează tânărul erau organizaţi ca nişte soldaţi, depuneau $urământ şi cântau imnuri
în cinstea zeului Marte, protectorul lor, căruia îi aduceau şi $ertfe.
2
ero )fiară sălbatică* şi /aemus )sânge* ? nume derivate din greceşte, foarte potrivite briganzilor.
F
!ceşti administratori, numiţi procuratores 0aesaris, guvernau provinciile aparţinând împăratului şi
încasau veniturile sale personale. 'rocuratorii imperiali erau ierar%izaţi după solda care o primeau, /NN NNN
de sesterţi fiind una din treptele maime.
128
lui, ndura cu un cura* &r&tesc cele mai mari 'i mai necurmate
necazuri.
n s#r'it, dup& ce ndur& nenum&ratele greut&$i ale drumului
'i dup& spaimele prin care trecuse pe mare, e%ilatul se ndrepta
spre insula Lacntus 1, vremelnicul domiciliu pe care i-l
ot&r#se nenduplecata voin$& a soartei. >l dearcase tocmai pe
$&rmul de la Actium, pe unde noi umlam dup& prad&, de la
ie'irea
Cum noastr&
noapteadinera4acedonia.
oarte naintat&, toat& lumea din coraie, ca
s& scape de valurile m&rii, se culcase ntr-un mic an oarte
apropiat de coast& 'i de vas. 8&&r#m asupra lor 'i *euim totul,
dar c#nd s& ne retragem, ne v&zur&m n a$a unei mari prime*dii,
c&ci la primul zgomot pe care-l auzi la u'&, !lotina se repezi n
mi*locul od&ii 'i, cu strig&tele ei nencetate, puse toat& casa n
mi'care, cem#nd pe nume solda$ii, servitorii, 'i strig#nd pe to$i
vecinii s& le vin& n a*utor. =i numai mul$umit& spaimei tuturor
acestor oameni,
lor, am putut care
s& ne st&teau&r&
retragem ascun'i 'i tremurau
pierderi grele. pentru via$a
<ar n cur#nd aceast& admirail& emeie (c&ci treuie s&
spunem adev&rul), de un devotament &r& e%emplu, c#'tig&
un&voin$a tuturor prin noila sa purtare 'i, prezent#nd
mp&ratului divin o cerere, o$inu granica cemare a so$ului
s&u 'i &g&duiala unei depline r&zun&ri pentru lovitura noastr&.
n s#r'it, Cezarul voi ca anda t#larului Haemus s& nu mai
e%iste 'i ea u numaidec#t nimicit& at#t e de puternic& cea mai
nensemnat& voin$& a unui mare mp&ratI ntr-adev&r, toat&
anda mea "ind urm&rit& de o companie de solda$i cu steagul
#l#ind, n cele din urm& u nimicit& 'i t&iat& n uc&$i. ?ingur
eu, ascunz#ndu-m& cu mare greutate, am sc&pat de c&scata
gur& a /nernului n cipul urm&tor. mr&cat cu o rocie
emeiasc& norat&, cu numeroase cute lungi 'i moi, mi-am pus
n picioare ni'te panto" ali 'i su$iri, cum poart& emeile 'i
ascuns astel su aceast& n&$i'are a se%ului sla 'i coco$at pe
un m&gar nc&rcat cu snopi de orz, am trecut printre r#ndurile
solda$ilor amenin$&tori. Ace'tia, crez#nd c& sunt vreo p&zitoare
de m&gari, m& l&sar& s& trec n deplin& liertate, mai ales c&
ora*ii mei, atunci &r& ar&, erau moi 'i str&lucitori ca ai unui
copil.
Cu toate acestea, eu n-am &cut de ocar& gloria tat&lui meu,
1
!stăzi =ante. În timpul 6mperiului era frecventă eilarea pe o insulă a celor căzuţi în dizgraţie.
129
nici cura*ul propriu. <e'i eram n apropierea s&iilor du'mane 'i
numai pe *um&tate lini'tit, singur 'i gra$ie degiz&rii mele, am
atacat mai multe conacuri 'i a'ez&ri nt&rite 'i am adunat
aceast& mic& sum& de ani de drum.  =i desceindu-'i
numaidec#t zdren$ele, arunc& su ocii lor dou& mii de monede
de aur.  /at&, zise el, un mic dar, sau mai cur#nd zestrea pe
care ucuros o aduc andei voastre. inen$eles, dac& primi$i,
m& oerns&aur
preace "usclipitor
'eul vostru oarte
pietrele credincios
acestei 'i n cur#nd voi
locuin$e.
&r& nt#rziere, &r& nicio 'ov&ire, t#larii, cu toate voturile, i
oer& n unanimitate 'e"a 'i-i aduc un ve'm#nt destul de
elegant ca s& se mrace. ?c&pat de zdren$ele n care p#n&
atunci ascunsese at#ta og&$ie, noul 'e, astel prescimat, i
s&rut& pe to$i pe r#nd, apoi, "ind a'ezat la mas& pe patul de
onoare, se inaugureaz& instalarea lui printr-un mare osp&$, unde
se ea din el'ug.

a&Atunci, dintinerei
de uga conversa$iile
ete, descimate dintr-o
a*utorul ce-i parte purt#nd-o
d&dusem 'i din alta,nel
spinare 'i de groaznica moarte ce ne a'tepta pe am#ndoi.
ntre#nd n ce loc era prizoniera, ceru s& "e dus acolo 'i, c#nd
o v&zu legat& cu lan$uri, se ntoarse cu un aer de nemul$umire 'i
de dezaproare.
 ntr-adev&r, vore'te el, eu nu sunt nici ciar a'a de lipsit
de *udecat&, nici a'a de nesocotit ca s& m& opun ot&r#rii
voastre, dar n-a' putea ndura cinurile unei con'tiin$e at#t de
vinovate, dac& v-a' ascunde ceea ce mi se pare mie mai
olositor. 4ai nt#i, n interesul vostru, v& cer s&-mi acorda$i
toat& ncrederea 'i, dac& propunerea mea nu v& convine, ve$i
putea s& v& ntoarce$i din nou la m&gar. >u ns& cred c& t#larii,
cel pu$in aceia dintre ei care se pretind cu *udecat&, nu treuie
s& pun& nimic mai presus de c#'tig, nici ciar r&zunarea, care
adeseori e tot at#t de p&guitoare 'i lor 'i altora. Astel deci,
dac& ve$i l&sa pe aceast& t#n&r& at& s& moar& n oitul
m&garului, nu ve$i avea alt c#'tig aar& de mul$umirea c& a$i
&cut-o s& simt& m#nia voastr&. >i ine, eu socotesc c& treuie
s-o duce$i undeva, n vreun ora', 'i s-o vinde$i, "indc& o at& de
v#rsta ei se va putea vinde u'or 'i cu pre$ mare. <e mult, eu
cunosc personal ni'te negustori de emei, dintre care unul, a'a
cred, ar putea s& dea singur o mare sum& de ani, dup& cum se
'i cuvine pentru o prizonier& de un neam a'a de ilustruJ el o va
130
arunca n vreun lupanar, de unde nu va mai putea ugi, cum a
mai ncercat s-o ac&. =i mai mult, c#nd ea va " ost silit& la
aceast& ru'inoas& meserie, crede$i voi c& nu ve$i " ndea*uns de
r&zuna$iG >u v& dau aceast& p&rere cu toat& sinceritatea 'i
sunt convins c& e cea mai un&, dar voi sunte$i st&p#ni pe
ot&r#rile voastre 'i pe ceea ce v& apar$ineI
Astel, &c#ndu-se ap&r&torul casei de ani a t#larilor, el
pleda
tinereicauza
ete 'inoastr& 'i devenea
al m&garului. salvatorul vrednic
<ar delierarea delung&,
lor a ost laud&'ial
ncetineala ce puneau n luarea unei ot&r#ri mi tortura inima,
a mai mult, punea cap&t nenorocitei mele vie$i. n cele din
urm&, c&z#nd la nvoial&, ei se al&turar& p&rerii t#larului nou-
venit 'i numaidec#t o dezlegar& pe t#n&ra at& din leg&turile ei.
<e altel, ndat& ce ea l-a z&rit pe t#n&rul 'e 'i ndat& ce l-a
auzit vorind de locuri de desr#u 'i de patroni de ordeluri, a
nceput s& r#d& 'i s& arate prin gesturi o at#t de mare ucurie,
nc#t eu, v&z#nd
pe t#n&rul o t#n&r& ecioar&
ei pretendent care se opre&cea
'i c& regret& c& iue'te
cast& c&s&torie,
sim$indu-se deodat& a'a de nveselit& numai la singurul nume al
viciului 'i al cuiului s&u dezgust&tor, cu drept cuv#nt m-am
crezut ndrept&$it s& acuz tot se%ul ei. Astel purtarea 'i cinstea
tuturor emeilor erau supuse iciuirii unui m&gar.
Atunci t#n&rul acela, lu#nd din nou cuv#ntul, zise
 <e ce nu oerim noi un sacri"ciu zeului 4arte, 8ovar&'ul 1
nostru, ca s& ne a*ute s-o vindem pe aceast& at& 'i n acela'i
timp s& recrut&m noi ortaciG <ar, dup& cum v&d, nu avem niciun
animal de sacri"cat, nici ciar destul vin pentru a ea dup&
pota inimii. >i ine, da$i-mi zece tovar&'i, nu-mi treuie mai
mul$i pentru a ataca t#rgu'orul cel mai apropiat, 'i v& procur ce
ne treuie pentru a ace un adev&rat osp&$ de preo$i ?alieni.
<up& plecarea lui, ceilal$i ac un oc mare 'i ridic& zeului
4arte un altar din razde de p&m#nt acoperit cu iar&.
!u$in dup& aceea, cei pleca$i dup& prad& se ntorc aduc#nd
urduuri pline cu vin 'i m#n#nd naintea lor o turm& de
animale. <in acestea aleg un $ap mare, &tr#n 'i cu p&rul
z#rlit, 'i-l *ertesc lui 4arte, 8ovar&'ul 'i nso$itorul 2 lor. ndat&
se preg&te'te un copios osp&$ 'i cu acest prile* str&inul ia din
1
În srcinal 0omes, epitet devenit nume propriu pentru unele divinităţi de obârşie îndeobşte orientală.
2
7etual 1ecator, alt epitet al lui Marte, plăsmuit de povestitor şi alăturat celui de 0omes, fără ca ele să fi
fost obiectul unui cult oficial.
131
nou cuv#ntul
 Ke$i vedea, le spuse el, c& eu sunt un 'e neoosit nu
numai n e%pedi$ii 'i t#l&rii, ci 'i atunci c#nd e vora de
pl&cerile voastreI
=i, apuc#ndu-se de lucru, cu o mare u'urin$&, ace toat&
treaa repede 'i cu pricepere. 4&tur&, pune masa, rige carnea,
g&te'te 'i potrive'te por$iile, serve'te la mas& cu elegan$&, dar
mai ales  pe
 i neac& av#nd
to$i gri*& s&<in
n vin. le umple
c#nd nntruna p#ntecoasele
c#nd, totu'i, paare
su cuv#nt c&
se duce s& caute ceva treuitor serviciului, el vizita mereu pe
t#n&ra at& 'i-i oerea voios por$ii de m#ncare luate de la mas&
pe uri' 'i cupe de vin, din care gustase el mai nainte. >a
primea totul cu mare pot& 'i uneori, c#nd el voia s&-i dea o
s&turare, ea i-o ntorcea ndat& cu o dragoste egal&. +ucrul
acesta nu-mi pl&cea deloc. Kai, u'uratic& at&, mi ziceam eu, ai
uitat de c&s&toria ta 'i de t#n&rul de care erai legat& printr-o
iuire
cunosc,mp&rt&'it&G
dar cu care!reeri tu acelui
te-au unit noil
p&rin$ii t&i,&rat pe care eu nu-l
un v#ntur&-lume, un
andit cu m#inile p&tate de s#ngeG =i nu te mustr& con'tiin$aG
n s#r'it, c&lc#nd n picioare dragostea ta, $i ace pl&cere s& te
dedai desr#ului n mi*locul acestor l&ncii 'i s&iiG =i ce se va
nt#mpla dac& ceilal$i t#lari, ntr-un cip sau altul, vor sim$i c&
sunte$i n$ele'iG B-ai s& te ntorci din nou la m&garG =i mie n-ai
s&-mi preg&te'ti pentru a doua oar& moarteaG n adev&r, te *oci
cu pielea altuiaID
!e c#nd, ca un adev&rat scopant 1, i aduceam, n mine
nsumi, cu cea mai mare indignare, aceste nedrepte nvinuiri,
din c#teva cuvinte cu dou& n$elesuri, dar nu greu de priceput
pentru un m&gar inteligent, n$elesei c& t#n&rul nu era Haemus,
vestitul t#lar, ci 8lepolemus 2, logodnicul tinerei noastre ete. n
adev&r, conversa$ia lor prelungindu-se, ei vorir& pu$in mai tare,
&r& s& ia n seam& prezen$a mea, ca 'i cum a' " ost mort
 Cura*, preadulcea mea Carite, i spunea el, c&ci n cur#nd
pe to$i ace'ti t#lari, du'manii t&i, i vei avea prizonieriI =i cu o
mai mare st&ruin$&, el le d&dea de &ut vin neamestecat cu ap&,
dar pu$in nc&lzit 'i, cu toate c& erau door#$i de muiare 'i
ame$i$i de &utur&, el care nu pusese vinul pe lim&, nu nceta
de a le pune n m#ini cu de-a sila cupele pline 'i mie, z&u, mi
1
;elator sau calomniator ipocrit, aducând învinuiri nefondate.
2
În elină8 &el-care-îndură-bine-războiul.
132
d&dea de &nuit c& amesteca n ele vreo doctorie adormitoare.
C#nd n s#r'it to$i, p#n& la unul, z&ceau ngropa$i n vin, la
dispozi$ia oricui ar " voit s& scape de ei, el, &r& cea mai mic&
greutate, i-a cetluit c#t mai str#ns cu putin$&, leg#ndu-i edele',
dup& pota sa 'i, cu t#n&ra at& urcat& n spinarea mea, a pornit
spre ora'ul ei.
ndat& ce ne-am apropiat, toat& cetatea a ie'it s& vad& acest
spectacol mult dorit.
clien$ii1, avori$ii naintea
'i servitorii, to$i lor alergar& p&rin$ii,
cu mul$umirea rudele,
zugr&vit& pe
a$&, to$i plini de ucurie era un alai de &ra$i 'i emei de toate
v#rstele 'i, *ur pe Hercule, o ecioar& purtat& n trium pe un
m&gar era un spectacol nemaiv&zut 'i vrednic de transmis
posterit&$ii. n s#r'it, ciar 'i eu eram mai voios 'i, ca s& nu ac
not& discordant&, ca un str&in n mpre*urarea de a$&, mi-am
lungit urecile, mi-am umat n&rile 'i am nceput s& zier at#t
de puternic, de-ai " crezut c& se aud uuituri de tunet.
8#n&ra
mama ei iat& usese
d&dur& dus&
toate n camera
ngri*irile sa de culcare,
cuvenite. !e mineunde
ns&,tat&l
urmat'i
de o mare mul$ime de cet&$eni 'i de animale de povar&,
8lepolemus m-a ntors nent#rziat napoi 'i nu mi-a p&rut r&u
deloc, c&ci, n aar& de oi'nuita mea curiozitate, n acel
moment doream s& "u de a$& la arestarea andi$ilor. !e ei ntr-
adev&r i-am g&sit nc& mai nl&n$ui$i de vin dec#t de r#ngii.
?cotocind pe'tera 'i lu#nd tot ce era n ea, ei au nc&rcat n
spinarea noastr& aurul, argintul 'i alte oiecte pre$ioase, iar pe
t#lari, pe unii rostogolindu-i, a'a lega$i cum erau, p#n& n
marginea st#ncilor din apropiere, i-au azv#rlit n pr&pastie, iar
pe al$ii, decapit#ndu-i cu propriile lor s&ii, i-au l&sat pe loc.
<up& e%ecu$ie, ne-am ntors n ora' veseli 'i erici$i. Aceast&
imens& og&$ie a ost depus& n tezaurul pulic 'i 8lepolemus se
c&s&tori, dup& lege, cu t#n&ra at& pe care o recucerise. <in acel
moment, t#n&ra so$ie, care m& numea salvatorul ei, avea cea
mai mare gri*& s& am m#ncare din el'ug 'i tot ce-mi treuia.
Ciar n ziua nun$ii, ea porunci s& mi se umple ieslea p#n& sus
cu orz 'i s& mi se dea at#ta #n c#t ar " ost de a*uns pentru o

1
3rau devotaţii unei familii sau ai unui patron. Între ei eista o strânsă dependenţă şi aveau unii faţă de alţii
anumite obligaţii. &lientul era dator să a$ute pe patron cu bani, să-l spri$ine în alegeri etc., iar patronul
trebuia să-l apere pe client în toate împre$urările şi mai ales în faţa $ustiţiei. ;e asemenea, nu le era îngăduit
să pornească procese între ei.
133
c&mil& actrian&2. =i cu toate acestea, puteam eu s& nu lestem
ngrozitor, dar cu toat& dreptatea, pe acea otis, care m&
pre&cuse n m&gar 'i nu n c#ine, mai ales c#nd vedeam to$i
dul&ii casei ndop#ndu-se 'i gituindu-se cu resturile unei mese
mel'ugate 'i cu ceea ce urauG
<up& prima noapte, aceea a ini$ierii n arta Kenerei, noua
c&s&torit& nu ncet& de a reaminti p&rin$ilor 'i so$ului ei nespus
de mareas&recuno'tin$&
&g&duir& m& trateze nce-mi
cipuldatora,
cel maip#n& c#ndn ace'tia
onorail. s#r'it sei
convoac& n consiliu cei mai n$elep$i prieteni pentru a deliera
asupra celui mai un mi*loc de a m& r&spl&ti cum se cuvine.
@nul era de p&rere s& "u $inut ncis n cas&, &r& s& ac nimic, 'i
ngr&'at cu orz ales, cu o 'i orceag. <ar mai mult& trecere a
avut p&rerea altuia care, cer#nd s& mi se redea liertatea, i
ndemna s& "u mai degra& l&sat s& alerg 'i s& zurd la $ar& 'i
prin livezi cu caii, unde, amestec#ndu-m& printre ei 'i ecund#nd
iepele, a' " cem#nd
A'adar, putut da st&p#nilor
ndat& pe meingri*itorul
o mul$ime ergeliilor,
de mici cat#ri.
i se
porunce'te s& m& ia cu el. ntr-adev&r, eu alergam naintea lui,
vesel 'i ericit c& de aci nainte am sc&pat de poveri 'i de alte
suerin$e. mi redo#ndisem liertatea 'i "ind la nceputul
prim&verii, c#nd pa*i'tile se acoper& cu iar& 'i ori, nu se putea
s& nu g&sesc pe undeva ni'te tranda"ri. M dat& cu aceast&
n&de*de, mi-a r&s&rit n minte 'i g#ndul c&, dac& su acest cip
de m&gar mi se ar&ta asemenea recuno'tin$& 'i mi se d&deau
a'a de multe onoruri, cu at#t mai mult va treui s& "u cinstit
c#nd mi voi " reluat n&$i'area mea de om.
<ar, dup& ce acest ngri*itor de cai m-a dus departe de ora',
nu m-am mai ucurat de niciuna dintre pl&ceri, 'i nici ciar de
cea mai mic& liertate, c&ci so$ia lui, cea mai avar& 'i cea mai
rea emeie din lume, m-a pus numaidec#t s& nv#rtesc piatra
unei mori 'i, lovindu-m& adesea cu un ciomag care mai avea
nc& runze pe el, 'i c#'tiga p#inea ei 'i a amiliei pe spinarea
mea. Bemul$umit& de cum m& istovea pentru rana ei, m&
punea s& macin 'i gr#ul vecinilor, de la care lua plat& pentru
oositoarele mele nv#rtituri. =i, culmea mizeriei, dup& o munc&

2
;in >actria, capitala >actrianei, un ţinut arid în !sia &entrală între fluviul 1us )!mu-;aria* la nord şi
muntele 'aropamisus )0induDus%* la sud. În antic%itate era un centru comercial activ, aici întâlnindu-se
caravanele care veneau din 7ibet. &ămila bactriană devenise proverbială prin forţa, pofta de mâncare, dar şi
prin rezistenţa ei puţin obişnuită.
134
at#t de grea, nu mi se d&dea cel pu$in por$ia "%at&, c&ci orzul ce
mi se cuvenea, dup& ce usese m&cinat 'i cernut la aceea'i
moar& gra$ie ocolurilor mele, ea l vindea $&ranilor din apropiere,
iar mie, care toat& ziua nv#rtisem aceast& r#'ni$& oositoare,
mi arunca numai spre sear& ni'te t&r#$e murdare, necernute 'i
pline de pietri'I
<e'i eram cople'it de aceste nenorociri, cruda ?oart& mi-a
impus
zice, lanoi suerin$e,
o m&sur& &r&1 ndoial&
plin& 'i ca s& ca
m&s&pot
am&li
dreptul, dup& cum
cu eroicele melese
servicii civile 'i militare. ntr-adev&r, acest prea cumsecade
ngri*itor al gra*dului, ascult#nd, de'i cam t#rziu, de poruncile
st&p#nilor s&i, mi permise ntr-o zi s& m& amestec n ergeliile
iepelor. +ier, n s#r'it, voios 'i nemainc&p#nd de ucurie n
pielea-mi de m&gar, mi maniestam aprinsa dorin$& printr-un
mers u'or 'i languros 'i-mi alegeam iepele care mi se p&reau
vrednice de a-mi deveni so$ii. <ar 'i de ast& dat&, speran$a cea
mai
care sur#z&toare treuia
era s&-mi pierd s& C&ci
via$a. duc&arm&sarii
la o groaznic& nenorocire
care erau l&sa$i s&n
pasc& p#n& la saturare 'i s& se ngra'e pe ndelete n vederea
mperecerii 'i care de altel erau ni'te nsp&im#nt&tori
adversari, n tot cazul cu mult mai puternici dec#t orice m&gar,
&nuind g#ndurile mele 'i voind s& prent#mpine o mezalian$&
adulter&, &r& s& mai $in& seama de legile lui /upiter Mspitalierul,
ncepur& s& m& urm&reasc& ca pe un rival al lor, cu o ur& 'i cu o
urie nem&rginit&.
@nul, ridic#nd n sus enormul s&u piept, cu capul n&l$at 'i cu
g#tul ntins, m& love'te cu copitele de dinainte altul, ntorc#nd
o crup& rotun*it&, mu'ciuloas& 'i c&rnoas&, mi arunc& zv#rlituri
cu picioarele dinapoi, un al treilea, amenin$#ndu-m& cu un
necezat r&ut&cios, se repede asupra mea cu urecile pleo'tite
'i, ar&t#nd dou& r#nduri de din$i ali, sau mai degra& ni'te
d&l$i, m& s#'ie cu mu'c&turile lui. A'a citisem eu n istorie c& un
rege din 8racia2 d&dea pe neerici$ii lui oaspe$i prad& cailor s&i
s&latici spre a-i s#'ia 'i manca cu l&comie. At#t era de mare
economia ce &cea la orz acel tiran, a'a de puternic 'i de avar,
nc#t potolea oamea m#nc&cio'ilor s&i cai d#ndu-le din el'ug
trupuri omene'ti.
1
!luzie la obiceiul de a se da soldaţilor vite$i, ca răsplata pentru cura$ul lor, o baniţă de grâu.
2
3 vorba de ;iomede, regele bistonilor din 7racia. Îndemnat de 3uristeu să-i aducă armăsarii mâncători de
oameni ai acestuia, 0ercule îi %ărăzi crudului rege soarta propriilor lui oaspeţi.
135
 Astel zdroit 'i s#'iat eu nsumi de repetatele lovituri 'i de
din$ii acestor arm&sari, a*unsesem s& doresc iar&'i moara 'i
acele nv#rtituri n *urul ei. <ar ?oarta, care nu se putea s&tura
cu cinurile mele, mi rezerv& din nou o alt& nenorocire. ntr-
adev&r, "ind trimis s& aduc lemne dintr-un munte, mi se d&du
drept conduc&tor un mic sclav care din toate punctele de vedere
era un tic&los &r& perece. =i nu era destul c& urcu'ul anevoios
p#n&-n
col$anii v#rul unui munte
de st#nc&, nalt m&copitele,
mi zdroeam oosea 'idar
c&,mai
izindu-m& de
treuia s&
ndur 'i o ploaie de lovituri cu care-mi m#ng#ia 'ira spin&rii 'i a
c&ror durere o sim$eam p#n&-n m&duva oaselor. +ovindu-m&
nencetat n coapsa dreapt& 'i mereu n acela'i loc, el mi *upuii
pielea 'i, cu toate c& mi &cuse o ran& larg&, o gaur& ad#nc&, o
groap&, sau mai degra& o adev&rat& ereastr&, cu toate
acestea c&l&ul nu nceta o clip& de a lovi rana ns#ngerat&.
Ad&uga$i c& el m& mpov&ra cu o nc&rc&tur& de lemne a'a de
mare,
eleant,nc#t ai unui
iar nu " crezut c& aceast& greutate era destinat& unui
m&garI
=i de c#te ori sarcina era mai grea ntr-o parte 'i se apleca la
dreapta ori la st#nga, n loc de a lua c#teva uc&$i de lemne din
partea care amenin$a s& cad& 'i a m& u'ura, sau cel pu$in de a
le trece n partea cealalt&, pentru a restaili ecilirul, el,
dimpotriv&, ad&uga n plus pietre pentru a cump&ni cipurile
inegalitatea greut&$ii. Cu toate acestea, nemul$umit c& m&
nc&rcase cu o povar& mult prea grea dup& suerin$ele mele at#t
de cumplite, de c#te ori treceam peste vreun r#u care din
nt#mplare se g&sea n drumul nostru, tic&losul, ca s& nu-'i ude
ciuotele, dintr-o s&ritur& se arunca n spinarea mea adaos
u'or, "re'te, pentru uria'a mea povar&I <ar dac&, &r& voia mea
alunecam n noroi pe marginea nalt& a celuilalt mal, 'i dac&,
nemaiput#nd suporta povara, m& cl&tinam pe picioare 'i m&
pr&u'eam, crede$i c& preaunul meu conduc&tor ntindea
m#na ca s& m& mpiedice s& cad, c&-mi $inea capul n sus cu
d#rlogul, c& m& ridica de coad& sau c&-mi lua cel pu$in o parte
din povar& ca s& m& pot ridicaG >i ine, el nu-mi d&dea niciun
a*utor n suerin$a mea, ci dimpotriv&, ncep#nd de la cap, 'i de
preerin$& de la ureci p#n& la coad&, m& snopea n &taie cu un
retevei enorm, p#n& c#nd, n loc de leac nt&ritor, nse'i
loviturile m& &ceau s& m& ridic.
>l a mai n&scocit mpotriva mea o nou& 'i prime*dioas&
136
r&utate. A cules ni'te m&r&cini oarte n$ep&tori ale c&ror ace
erau veninoase 'i otr&vite, a &cut din ei un m&nunci, l-a str#ns
ine cu un nod r&sucit 'i mi l-a legat de coad&, un cin at#rnat,
c&ci m&r&cinii pu'i n mi'care n timpul mersului 'i arunca$i ntr-
o parte 'i n alta, m& r&neau ad#nc cu ucig&toarele lor
n$ep&turi. Astel nduram un ndoit cin dac& ncepeam s&
alerg pentru a sc&pa de nemiloasele lovituri de ciomag,
m&r&cinii zuraua-mi
moment pentru 'i m& n$epau
cru$a mai tareJ
durerea, dac&luim&
loviturile m&opream
sileau un
s&
alerg n galop. ntr-un cuv#nt, acest mic tic&los p&rea c& n-are
alt g#nd dec#t s& m& ac& s& pier, ntr-un cip sau altul. :ur#ndu-
se c-o va ace, m-a amenin$at ciar de mai multe oriJ 'i &r&
nt#rziere se ivi un prile* care mpinse ngrozitoarea lui r&utate la
acte 'i mai nelegiuite.
ntr-o zi, pierz#nd orice r&dare din cauza prea multelor 'i
crudelor &t&i, i-am tras c#teva puternice lovituri de copite iar
el,
meaca mi
s& pune
se r&zune, iat&o ce
n spinare nelegiuire
sarcin& enorm&n&scoce'te
de c#l$i, ompotriva
leag& ine
cu soar& 'i m& porne'te la drum m#n#ndu-m& naintea luiJ apoi,
de la cea mai apropiat& vili'oar&, el ur& un t&ciune aprins pe
care mi-l pune e%act n mi*locul poverii. ocul, care c#tva timp
arsese nundat 'i ntre$inut de aceast& materie inamail&, se
ridica n mari v#lv&t&i 'i m& nv&luia n ntregime n cel mai
groaznic incendiu. n aceast& prime*die e%trem& nu v&d niciun
reugiu 'i nici m&car m#ng#ierea unei slae 'anse de salvare,
c&ci un astel de incendiu nu admite nt#rziere 'i ace de prisos
orice cizuire pentru alegerea unor ot&r#ri mai n$elepte. <ar
n aceast& crud& situa$ie Borocul inevoi s&-mi trimit& o raz& de
lumin&, nu 'tiu dac& spre a m& destina unor viitoare ncerc&ri,
dar cel pu$in m& sc&p& de o moarte sigur& 'i dinainte ot&r#t&.
<in nt#mplare, z&rind n apropiere o alt& noroioas&, ormat&
din ploaia care c&zuse n a*un, dintr-o s&ritur& m& arunc n ea 'i
n cele din urm&, ocul sting#ndu-se cu totul, scap n s#r'it
u'urat de povar& 'i n acela'i timp salvat de la moarte.
<ar acest tic&los 'i per"d &iat a aruncat asupra mea 'i cu
acest prile* toat& tic&lo'ia aptei saleJ el a a"rmat naintea
oamenilor casei c& eu, trec#nd pe l#ng& ocul unor vecini, am
&cut dinadins un pas gre'it 'i m-am l&sat s& cad la p&m#nt,
pentru a pune c#l$ii pe c&runi. =i r#z#ndu-mi n nas ad&ug&
 !#n& c#nd vom mai r&ni &r& olos pe acest incendiatorG
137
 <up& c#teva zile, c&ut& s&-mi ntind& o curs& cu mult mai
per"d&. K#nz#nd la primul ordei nt#lnit lemnele ce le purtam,
m& aduce acas& &r& povar& 'i ncepe s& strige n gura mare c&
nu mai poate s-o scoat& la cap&t cu r&utatea mea 'i c& renun$&
la greaua lui meserie de a-mi " conduc&tor. =i iat& ce
mincinoase nvinuiri ticlui mpotriva mea
 Kede$i voi, zicea el, acest m&gar lene', oarte greoi la mers
'i
m&din cale-aar& mult
nelini'te'te de r&uG >i ine,
'i din cauzapeunor
l#ng&
noicelelalte ispr&vi,
prime*dii. C&ci, acum
cum
z&re'te de departe, pe drum, vreo persoan&, "e c& e o emeie
rumoas&, "e o at& de m&ritat sau un tinerel pl&cut, ndat&
arunc& povara din spinare 'i, doritor de "in$e omene'ti, se
repede urios asupra lor, le arunc& la p&m#nt 'i cu gura descis&
ncearc& volupt&$i estiale, neng&duite 'i nemaiauzite 'i le
pote'te la c&s&torii detestate de Kenus. =i pentru a simula ciar
s&rut&ri imaginare, le apas& 'i le mu'c& ncet 'i des cu otul lui
ngrozitor
procese 'i ceea
poatece ar putea
ciar s& ne atrag&
vreo ac$iune numeroase
criminal&. certuri 'i
Ciar adineauri,
z&rind o emeie t#n&r& de un& condi$ie, ndat& a aruncat n
toate p&r$ile lemnele cu care era nc&rcat 'i, repezindu-se
asupra ei cu o urie de neun, a r&sturnat-o n noroi 'i acolo, su
ocii tuturor, acest rumos 'i elegant amorez se silea s& se urce
pe trupul ei. <ac&, la pl#nsetele 'i $ipetele victimei, care cema
n a*utor, n-ar " alergat vreo c#$iva trec&tori 'i n-ar " smuls-o de
su copitele lui, nenorocita, zdroit& 'i &cut& uc&$i, ar " pierit
n cele mai groaznice cinuri, iar noi am " r&mas su povara
unei ac$iuni de omor care se pedepse'te cu moarteaI
!rin astel de minciuni 'i prin alte vore pe care pudica mea
t&cere le &cea mai conving&toare, el nt&r#t& n cel mai nalt
grad pe p&stori ca s& scape de mine. n cele din urm&, unul din
ei zise
 >i ine, de ce nu *ert"m o dat& pe acest so$ de r&sp#ntie,
a mai mult, pe acest adulter universal, ca o meritat& isp&'ire
pentru monstruoasele lui porniri amoroaseG Haide, &iete, zise
el, taie-i capul numaidec#t, arunc&-i m&runtaiele la c#ini, iar tot
restul c&rnii p&streaz&-l pentru masa lucr&torilor no'tri. C#t
prive'te pielea, dup& ce vom usca-o pres&r#nd-o cu cenu'&, o
vom duce st&p#nilor no'tri, pe care nu va " greu s&-i convingem
c& doitocul a ost ucis de un lupI
&r& s& z&oveasc& o clip&, nemilosul meu acuzator, nc#ntat
138
c& e n s#r'it e%ecutorul sentin$ei cioanilor, &t#ndu-'i *oc de
nenorocirea mea 'i aduc#ndu-'i aminte de loviturile de copit& ce
le primise, de care, z&u, mi p&rea oarte r&u c-au ost &r&
urmare, 'i preg&tea cu$itul cu mare gra&, ascu$indu-l pe o
piatr&. <ar unul din gloata $&ranilor, lu#nd atunci cuv#ntul, zise
 Ar " p&cat s& ucidem n acest cip un m&gar a'a de rumos
'i s& ne lipsim de serviciile lui at#t de necesare numai pentru
vina
> maic&ine
e p&tima' 'i preac&ci
s&-l *ug&nim, necump&tat n pornirile
n acest caz nu va mai lorsim$i
amoroase.
deloc
"erin$elile iuirii, pe noi ne va sc&pa de teama oric&rei
prime*dii 'i pe deasupra va deveni cu mult mai gras 'i mai
corpolent. >u am v&zut un mare num&r nu numai de m&gari
lene'i, ci 'i de cai oco'i, care, ntr-o continu& 'i prea mare
e%citare amoroas&, deveneau urio'i 'i s&latici 'i pe care o
astel de st#rpire i-a t&cut n cele din urm& l#nzi 'i uni, supu'i
la poveri 'i potrivi$i pentru orice alt serviciu. n s#r'it, dac& vre$i
s&-mi
duc laurma$i
#lciulsatul, dup& c#tevavoi
din apropiere, zile, n care
putea am de
s&-mi iaug#nd s& m&
de acas&
instrumentele pe care le am preg&tite n acest scop, apoi s& m&
ntorc repede aici s& castrez, ndep&rt#ndu-i coapsele, pe
uriosul 'i insuportailul vostru amorez 'i s& vi-l ac mai l#nd
dec#t un mielI
?muls din gearele /nernului de propunerea acestui $&ran,
dar destinat celui mai ngrozitor cin, eram nespus de trist 'i
pl#ngeam c&, lipsit de cea mai noil& parte a corpului meu
aveam s& pier n ntregime. n s#r'it, m& g#ndeam s& ispr&vesc
cu via$a, "e a$in#ndu-m& mult timp de la orice ran&, "e
arunc#ndu-m& n vreo pr&pastie, cu-adev&rat ot&r#t s& mor
oricum, numai s& mor ntreg. !e c#nd ezitam n alegerea elului
cum voi muri, a doua zi de diminea$& acest &iat, c&l&ul meu,
m& conduse din nou la muntele pe care ne urcam de oicei.
Acolo el m& leg& de o ramur& aplecat& a unui ste*ar uria' 'i
ndep&rt#ndu-se ceva mai mult de drum, t&ia cu toporul lemnele
pe care treuia s& le car euJ c#nd deodat&, dintr-o pe'ter&
vecin&, n&l$#nd un cap enorm, iese ncet 'i lini'tit un urs
n"or&tor. +a aceast& nea'teptat& apari$ie, tremur#nd de ric& 'i
nsp&im#ntat, mi las toat& greutatea corpului pe picioarele
dinapoi, mi ntind g#tul, ridic capul n sus, rup cureaua cu care
eram legat, o iau numaidec#t la ug& n galop 'i zor pe
pov#rni'urile repezi nu numai cu picioarele, ci 'i cu tot trupul,
139
d#ndu-m& de-a rostogolul. n s#r'it, a*ung n c#mpiile care se
ntindeau n vale, ugind c#t m& $ineau picioarele 'i de ursul
n"or&tor 'i de conduc&torul meu, mai r&u dec#t ursul.
Atunci, un trec&tor, v&z#ndu-m& singur 'i &r& st&p#n, pune
m#na pe mine, mi sare repede n spinare 'i, lovindu-m& cu un
&$ pe care-l avea la el, m& duce pe un drum l&turalnic pe care
nu-l cuno'team. 4ie mi convenea oarte mult acest drum pe
care apucase,
&r&$iei mele. "indc&
<e altelm& dep&rtam
pu$in mi p&sadede atala m&cel&rire
loviturile lui, c&ci a
eram oi'nuit din capul locului cu loviturile de ciomag.
<ar ?oarta care se nver'una s& m& piard& mi spuler& cu
iu$eal& vrednic& de pl#ns aceast& 'ans& de sc&pare at#t de
inevenit& 'i-mi ntinse curse noi.
ntr-adev&r, p&storii mei, c&ut#nd o vac& pierdut& 'i
cutreier#nd prin dierite locuri, dau din nt#mplare peste noi. >i
m& recunosc ndat& 'i, apuc#ndu-m& de c&p&stru, se silesc s&
m& trag&
putere, la ei.ca<ar
lu#nd cel&lalt
martori pe se
zei mpotrivea cu ndr&zneal& 'i cu
'i pe oameni.
 <e ce m& t#r#$i a'a de s&laticG zicea el. <e ce m& ataca$iG
 Bu mai spuneI Boi ne purt&m s&latic, c#nd tu ne-ai urat
m&garul 'i acum ugi cu elG 4ai ine spune-ne unde ai ascuns
copilul, conduc&torul lui, pe care l-ai omor#t, &r& ndoial&G
=i numaidec#t, smulg#ndu-l din spinarea mea, 'i arunc#ndu-l
la p&m#nt, l lovesc cu pumnii 'i-l calc& n picioare de'i
nenorocitul se *ura pe to$i zeii c& n-a v&zut niciun conduc&tor 'i
c& d#nd de m&garul care alerga n galop, &r& r#u 'i1 singur, l
prinsese numai n n&de*dea unei prime de denun$ , av#nd de
g#nd "re'te s&-l napoieze st&p#nului s&u.
 MI spunea el, dac& nsu'i acest m&gar, pe care a' " vrut s&
nu-l " nt#lnit niciodat&, ar putea vori ca un om 'i da m&rturie
de nevinov&$ia mea, a$i regreta desigur o astel de purtare
nedreapt& 'i s&latic&I
<ar aceste *ur&minte 'i asigur&ri nu servir& la nimic, c&ci,
dup& ce-i aruncar& o unie de g#t 2, lestema$ii p&stori l aduser&
napoi pe munte, n p&durea de unde copilul avea oiceiul s&
aduc& lemne. Bu l-au g&sit nic&ieri, dar n cele din urm& i-au
1
În srcinal8 indicivae praemium ? recompensă atribuită denunţătorului unui delict şi celui care contribuia
la găsirea unui obiect pierdut.
2
0onstricto sau oborto collo este o epresie referitoare la persoana arestată, care urmează să a$ungă la
înc%isoare sau în faţa $udecătorilor.
140
z&rit trupul rupt n uc&$i 'i mpr&'tiat peste tot locul. >u mi
d&deam c#t se poate de ine seama c& din$ii ursului &cuser&
acest lucru 'i a' " spus, desigur, ce 'tiam dac& a' " avut darul
voririi. <ar tot ce puteam ace era s& m& ucur n sinea mea de
aceast& r&zunare, de'i cam t#rzie.
n s#r'it, dup& ce ur& g&site toate m&dularele mpr&'tiate
ale cadavrului 'i potrivite la locul lor cu mare greutate, l
1
ngropar&
acuz#ndu-l ciar
c& e unno$locul acela.
dovedit 'i un /ar
cruntpeuciga',
eleroonul meu,
deocamdat& l
duser& legat zdrav&n la ordeiele lor, pentru ca a doua zi
diminea$&, dup& cum spuneau ei, s&-l dea pe m#na magistra$ilor
ca s&-'i ia pedeapsa.
n timp ce p&rin$ii *eleau moartea copilului &t#ndu-se n piept
'i suspin#nd, iat& c& sosi 'i $&ranul care, $in#ndu-'i promisiunea,
insista s& ac& opera$ia ot&r#t&.
 Alta e pierderea noastr& de ast&zi, i zise unul din p&stori,
dar m#ine vom
lestemat " nc#nta$i
m&gar, nu numai
dar ciar s& nl&turi
s&-i tai &r&$ia
'i capul, acestui
iar a*utorul
tovar&'ilor no'tri nu-$i va lipsiI
A'a se &cu c& nimicirea mea u am#nat& pe a doua zi. /ar eu
mul$umeam acestui &iat un, care cel pu$in prin moartea sa
nt#rziase cu o zi supliciul meu. <ar nici ciar acest r&gaz a'a de
scurt nu-mi u dat s& m& ucur sau s& m& odinesc, c&ci mama
copilului, *elind ngrozitoarea moarte a "ului ei, pl#ng#nd 'i
suspin#nd, mr&cat& n straie de doliu 'i smulg#ndu-'i cu
am#ndou& m#inile p&ru-i al acoperit de cenu'&, v&it#ndu-se 'i
$ip#nd ngrozitor, d&du n&val& n gra*dul meu 'i lovindu-'i
pieptul 'i zdroindu-'i s#nul cu urie, zicea
 CumI m&garul &sta s&-'i ndestuleze l&comia culcat n
lini'te pe a'ternutul s&u de paie 'i, m#nc#nd &r& ncetare, s&-'i
umple p#ntecele-i nes&$ios 'i ad#nc &r& s& ai& mil& de
suerin$a mea, &r& s&-'i aminteasc& de *alnicul s#r'it al
r&posatului s&u st&p#nI <esigur, el m& dispre$uie'te 'i-'i ate
*oc de &tr#ne$ea 'i de sl&iciunea mea, 'i, &r& ndoial&, 'i
ncipuie c& o crim& at#t de mare va r&m#ne nepedepsit&. ?au
poate se crede nevinovat, c&ci dup& cele mai criminale ac$iuni e
1
+iul lui (laucus, regele &orintului, a primit în dar de la zeiţa !tena înaripatul cal 'egas, cu a$utorul căruia,
la porunca regelui lician 6obates, a biruit amazoanele şi a ucis 0imera, monstru cu trei capete vărsând foc pe
gură. Mânat de o trufie oarbă, >elerofon a căutat să se înalţe cu 'egasul până la lăcaşul zeilor, fiind prăvălit
de =eus înapoi pe pământ. Măgarul înc%ipuie aici calul înaripat, trecătorul care a pus mâna pe el fiind
>elerofon.
141
"resc s& speri nepedepsirea, cu toat& mustrarea con'tiin$ei. <ar,
n numele zeilor, patruped tic&los, de-ai avea numai o clip& uzul
voririi, care e nerodul pe care l-ai putea convinge c& tu n-ai
nicio vin& n aceast& groaznic& nenorocireG Bu puteai s& lup$i cu
picioarele 'i cu mu'c&turile pentru a ap&ra pe nenorocitul meu
copilG <e oarte multe ori i-ai putut da lovituri de copit&, dar
c#nd era n prime*die de moarte nu puteai s&-l aperi cu aceea'i
u'urin$&G
smulgi dinCel pu$in pline
m#inile puteai
des&-l iei repede
s#nge n spinareas&u
ale prime*diosului ta 'iuciga'.
s&-l
n s#r'it, nu treuia s& ugi singur, p&r&sind cu totul pe
tovar&'ul t&u, pe conduc&torul t&u, pe st&p#nul t&u, pe cel care-
$i d&dea de m#ncare. Bu 'tii c& cei care reuz& s& a*ute 'i s&
salveze pe cei n prime*die de moarte, sunt aspru pedepsi$i
pentru c& prin acest reuz insult& morala pulic&G <ar n-ai s& te
ucuri tu mult de nenorocirea mea, uciga'uleI Am s& te ac eu
s& sim$i ce putere poate s& dea natura unei mame disperate n
durerea
?#r'indeiI aceste cuvinte, 'i-a v#r#t m#inile su cing&toare 'i,
deznod#nd-o, mi-a legat cu ea am#ndou& picioarele dinapoi c#t
a putut mai str#ns, ca s& nu-mi lase niciun mi*loc de a m&
r&zuna 'i ap&ra. Apoi, pun#nd m#na pe stingia cu care de
oicei se n$epenea u'a gra*dului, ea n-a ncetat s& m& loveasc&
cu toat& puterea dec#t atunci c#nd or$ele-i sl&ite n-o mai
a*utar& 'i c#nd lemnul, su propria lui greutate, i sc&p& din
m#ini. 8#nguindu-se c& ra$ele ei oosesc a'a de repede, ea
alerg& la vatr& 'i, aduc#nd un t&ciune, mi-l v#r ntre picioarele
dinapoi. Atunci eu, olosindu-m& de singurul mi*loc de ap&rare
ce-mi mai r&m#nea, ncepui s& arunc o alig& licid& 'i-i
murd&rii ocii 'i toat& "gura. Astel orit& 'i mpu$it&, ciuma se
ot&r n s#r'it s-o ia la ug&. Altel, t&ciunele acestei Alteea 1 n
delir ar " &cut un nou 4eleagru din s&rmanul m&gar care 'i-ar "
pierdut via$a.

1
&ând !lteea îl născu pe Meleagru, văzu pe cele trei 'arce punând în foc un tăciune şi spunând8 "&opilul
acesta va trăi atât cât va dura acest tăciuneJ# ;upă plecarea 'arcelor, !lteea se sculă, luă tăciunele, îl stinse
şi-l păstră cu gri$ă. +ăcându-se mare, Meleagru se luptă şi ucise teribilul mistreţ care pustia ţara &alidonului,
iar capul i-l oferi !talantei. +raţii !lteei, voind să aibă acest cap, se încăierară cu tânărul învingător, care-i
omorî pe amândoi. &a să răzbune uciderea fraţilor săi, !lteea aruncă tăciunele fatal în foc, unde-l lăsă sa
ardă mocnit, ceea ce cauză o moarte lentă lui Meleagru, ale cărui măruntaie erau mistuite de un foc
nepotolit.
142
 CARTEA A OPTA
Boaptea, pe la primul c#ntat al coco'ului, sosi din ora'ul vecin
un t#n&r, pe c#t mi s-a p&rut mie, unul dintre servitorii Caritei,
acea copil& care, mpreun& cu mine, ndurase acelea'i suerin$e
la t#lari. A'ez#ndu-se aproape de oc, printre numero'ii s&i
tovar&'i de roie, iat& ce ve'ti ciudate 'i ngrozitoare aducea
despre moartea st&p#nei sale 'i despre nenorocirea ntregii
case
 9r&*dari, cioani 'i v&cari, neericita noastr& Carite nu mai
tr&ie'teJ s&rmana 'i-a g&sit s#r'itul n cea mai tragic&
mpre*urare, dar cel pu$in nu s-a coor#t singur& la mani. Ca s&
cunoa'te$i tot ce s-a nt#mplat, voi lua de la nceput aptele, pe
care /ar& ndoial& unii, mai nv&$a$i dec#t mine 'i nzestra$i de la
natur& cu talentul de a scrie, ar putea s& le a'tearn& pe #rtie
ca un model de povestire.
n ora'ul vecin era un t#n&r, dintr-o amilie ilustr&, cu o
str&lucit& situa$ie social& 'i ucur#ndu-se n acela'i timp de o
avere oarte mare. <ar era un stricat, un st#lp de c#rcium&J
tr&ind cu emeile u'oare 'i duc#nd-o toat& ziua ntr-o e$ie, din
nenorocire se n&itase cu ni'te ande de t#lari 'i-'i m#n*ise
m#inile ciar cu s#nge omenesc. >l se cema 8rasllus 1 'i
aima<e
s&u. pendat&
care 'i-o do#ndise
ce Carite se potrivea
a*unse la v#rstade minune cuelnumele
m&riti'ului, usese
printre primii pretenden$i 'i ar&tase o dorin$& arz&toare de a
o$ine m#na ei. <e'i ntrecea cu mult pe to$i ceilal$i pretenden$i
'i prin daruri ogate c&utase s& stimuleze alegerea p&rin$ilor,
totu'i, din cauza stric&ciunii 'i a relei reputa$ii, suerise arontul
unui reuz. <ar p#n& n clipa c#nd "ica st&p#nului nostru usese
acordat& virtuosului 8lepolemus, acest 8rasllus r&nise
nencetat n el nsu'i o iuire mistuitoare 'i, urios c& cererea lui
usese respins&,
9&sind, c&uta prile*ul
n s#r'it, de a potrivit&
o ocazie &ptui o s#ngeroas&
spre a-'i crim&.
*usti"ca
prezen$a, se preg&te'te pentru crima pe care de mult o
pl&nuise. n ziua n care t#n&ra at&, gra$ie iscusin$ei 'i vite*iei
logodnicului ei, usese sc&pat& de s&iile amenin$&toare ale
1
;e la ad$ectivul elin trass L cutezător, temerar.
143
t#larilor, el, amestec#ndu-se n mul$imea celor care o elicitau,
s-a ar&tat n a$a noilor so$i neoi'nuit de vesel 'i de ericit
pentru salvarea lor prezent& 'i pentru copiii ce n cur#nd aveau
s&-i ai&. <in cinste pentru ilustra sa amilie, a ost primit n
casa noastr& printre cei mai ale'i oaspe$i, dar su masca
mincinoas& a celui mai credincios prieten ascundea un plan
criminal.

lor,+avizitele
scurt timp dup&tot
devenir& aceea, el lu&'iparte
mai dese uneorilaciar
toatem#ncau
conversa$iile
'i eau
n comun. <in zi n zi prietenul devenea tot mai drag 'i, &r& s&-
'i dea seama, aluneca n pr&pastia ad#nc& a iuirii. =i nu e de
mirare, c&ci ac&ra crudului Amor e nc& sla& la nceput 'i ne
armec& prin pl&cuta ei c&ldur&, dar c#nd e nte$it& de
oi'nuin$&, n cur#nd devine un oc mistuitor, care-l arde 'i-l
consum& pe muritor n ntregime.
<e mult& vreme 8rasllus se g#ndise n sinea lui 'i nu g&sise
niciun
ine c&prile* potrivit pentru
posiilitatea o tainic&
unei leg&turi nt#lnire.
adultere i era<ar, de'i din
ncis& v&zuse
ce n
ce mai mult, de'i recunoscuse c& leg&tura oarte puternic& a
unei noi 'i cresc#nde iuiri nu putea " rupt& 'i c& t#n&ra so$ie,
ciar dac& ar " voit (cu toate c& nu se putea s& voiasc&), era
mpiedicat& de un mare num&r de supravegetori 'i de
nepriceperea ei n materie de necredin$& con*ugal&, cu toate
acestea, o unest& nc&p&$#nare l mpingea s& ncerce un lucru
imposiil, ca 'i cum ar " ost posiil. @n lucru care ast&zi pare a
" greu de &cut, iuirea l ace s& par& u'or de ndeplinit. n
s#r'it, ve$i vedea, dar, v& rog, asculta$i cu toat& gri*a 'i aten$ia
unde poate duce uria unei patimi &r& r#u.
ntr-o zi, 8lepolemus, lu#nd cu el pe 8rasllus, se duse la o
v#n&toare de animale s&latice, dac& totu'i caprele s&latice
pot " numite astel. Carite nu ng&duia &ratului ei s& umle
dup& animalele narmate cu col$i sau coame. Cur#nd, ei
a*unser& la o colin& acoperit& cu o p&dure a'a de ntunecoas&
din cauza desului runzi' cu care erau mr&cate crengile
copacilor, nc#t cei ce urm&reau v#natul nu mai vedeau nimic
naintea lor. Atunci se d& drumul c#inilor v#n&tore'ti de ras&,
pentru ca aita s& goneasc& animalele din ascunz&tori. ndat&,
aduc#ndu-'i aminte de diaciul lor dresa*, ei mpart 'i
mpresoar& toate ie'irile. +a nceput, c#inii scot numai un m#r#it
aia sim$it, apoi, deodat&, la un semnal dat, umplu toat&
144
p&durea cu l&tratul lor urios 'i r&gu'it. <ar din vizuini nu gonesc
nici capra s&latic&, nici c&priorul speriat, nici ciuta, cel mai
l#nd dintre toate animalele p&durii, ci un mistre$ uria' 'i
nemaiv&zut p#n& atunci, o gr&mad& inorm& de mu'ci 'i de
gr&sime su o piele nv#rto'at& 'i murdar&, acoperit& cu un p&r
aspru 'i z#rlit, care pe spinare se ridica drept n sus ca ni'te
spiniJ spumeg#nd de turare, 'i reca zgomotos din$ii unul de
altul, din ocii
rem&t&tor lui amenin$&tori
se repezea $#'neau
'i r&sturna cu iu$eala&c&ri 'i cutotr#tu-i
tr&snetului ce
nt#lnea n calea lui. 4ai nt#i el spintec& cu col$ii 'i ucide n
dreapta 'i n st#nga c#inii cei mai cutez&tori care se apropiaser&
de urma luiJ apoi, c&lc#nd n picioare re$elele prea slae 'i
revenind n direc$ia n care d&duse primul s&u atac, trece mai
departe.
ntr-adev&r, noi to$i eram nlemni$i de ric&, 'i, oi'nui$i s&
v#n&m &r& prime*die 'i lipsi$i de arme 'i de alte mi*loace de
ap&rare,
morman de cum eram'i n
runze de acel moment,
arori. ne ascunser&m
<ar 8rasllus, ntr-un
g&sind prile*ul
potrivit pentru per"da lui crim&, iat& cu ce vore viclene se
adreseaz& lui 8lepolemus
CumI ncremeni$i de ric& 'i la el cu sclavii &'tia pe care o
zadarnic& team& i-a culcat la p&m#nt sau door#$i de spaim& ca
emeile, vom l&sa noi s& ne scape din m#ini o prad& at#t de
ogat&G <e ce s& nu-nc&lec&m pe cai 'i s& pornim numaidec#t
pe urma luiG 8u ia $&poaia v#n&torului, eu iau o lanceID
&r& nt#rziere, ei sar repede pe cai 'i cu cea mai mare
n&c&rare urm&resc mistre$ul. Acesta, aduc#ndu-'i aminte de
or$a lui "reasc&, se-ntoarce din drumJ dar, aprinz#ndu-se n el
crunzimea-i nn&scut&, ncepe s&-'i rece col$ii, p&r#nd a cizui
asupra cui s& se repead& mai nt#i. 8lepolemus arunc& primul n
spinarea mistre$ului $&poaia pe care o purta. <ar 8rasllus, n
loc s& izeasc& "ara, 'i ndrept& lancea asupra calului
prietenului s&u, 'i-i retez& picioarele dinapoi de la genunci.
Animalul se pr&u'e'te sc&ldat n s#nge 'i, r&sturn#ndu-se pe
spate, &r& voia lui arunc& la p&m#nt pe st&p#nul s&u. &r& s&
'ov&ie, mistre$ul se repede asupra c&l&re$ului ntins la p&m#nt, i
s#'ie mai nt#i ainele n mai multe r#nduri, apoi pe el nsu'i,
care ncerca s& se ridice. n a$a acestui nceput de crim&, unul
s&u prieten nu avu nicio remu'care 'i, nici atunci c#nd v&zu ntr-
o prime*die at#t de mare pe cel c&zut victim& cruzimii sale, nu
145
u mul$umit. 8lepolemus, nemai'tiind ce ace de durere 'i
silindu-se s&-'i acopere numeroasele lui r&ni, implora cu o voce
vrednic& de mil& a*utorul prietenului s&u, dar ca r&spuns,
tr&d&torul i arunc& lancea sa n coapsa dreapt& cu at#t mai
mult& siguran$&, cu c#t 'tia c& r&nile produse de "er sem&nau
cu mpuns&turile col$ilor de mistre$. <up& aceasta, cu o m#n&
sigur&, str&punge 'i "ara.
4urind astel
ascunz&tori t#n&rul
'i am nostru
alergat spre st&p#n, noi,m#nire.
el plini de servitorii,ndeplinindu-
am ie'it din
'i dorin$a, 8rasllus, de'i era ucuros de uciderea du'manului
s&u, totu'i nu-'i ar&t& mul$umirea pe a$&. +u#nd un aer trist 'i
pre&c#ndu-se ndurerat, el mr&$i'eaz& cu patim& cadavrul
care era opera sa, 'i-'i d& toat& silin$a s& ia o n&$i'are la el cu
a celor care pl#ngeau &r& &$&rnicie, numai c& lacrimile sale nu
voiau s& curg&. Astel, imit#nd durerea noastr&, care ne *eleam
cu adev&rat, n'el&torul arunc& asupra mistre$ului crima pe care
o s&v#r'ise cu propria
Aia se &ptuise lui m#n&.
crima, 'i zvonul se r&sp#ndi pretutindeni.
ndrept#ndu-'i primul zor spre casa lui 8lepolemus, a*unse la
urecile neericitei sale so$iiE Aceasta, a#nd o veste at#t de
ngrozitoare cum nu-i va " dat s& mai aud& alta, 'i ie'i din min$i
'i, cuprins& de urie ca o acant& n delir, se repezi ntr-o goan&
neun& pe str&zile pline de lume, pe ogoare 'i c#mpii, pl#ng#nd
cu o voce r&t&cit& moartea so$ului ei. Cet&$enii ntrista$i alergar&
cu gr&mada, to$i cei pe care i nt#lneau n cale i urmau 'i se
asociau la durerea lor. ntregul ora' r&mase pustiu, at#t era de
mare curiozitatea tuturor de a vedea acest spectacol. <ar, iat&,
Carite z&ri cadavrul so$uluiJ ea alerg& l#ng& el 'i, &r& suare,
pr&u'indu-se peste trupul s&u, pu$in a lipsit s& nu-'i dea ciar
acolo suetul pe care i-l ncinase lui. n s#r'it, ridicat& cu greu
de m#inile rudelor, ea r&mase n via$& &r& voia ei. n cur#nd,
alaiul uneru, nso$it de tot poporul care l urma, se ndrept&
spre locul de ngrop&ciune. 8rasllus $ipa 'i se *elea neoi'nuit
de mult 'i de zgomotos, iar lacrimile, pe care nu reu'ise s& le
stoarc& n primele clipe de pre&cut& durere, i curgeau acum de
un& seam& dintr-un e%ces de ucurie 'i cu nenum&ratele lui
cuvinte de dragoste ar " putut n'ela nsu'i Adev&rul.
<rag prieten, scump camarad de aceea'i v#rst&, ratele
meuIN i spunea el, cem#ndu-l pe nume cu o voce *alnic&, 'i din
c#nd n c#nd ndep&rta m#inile Caritei care-'i zdroea s#nul, i
146
calma durerea, i potolea lament&rile prin vore dezmierd&toare,
c&ut#nd s&-i mic'oreze s#'ietoarea-i m#nire 'i, ca s-o
consoleze, n&scocea elurite e%emple de nenorociri nt#mplate
multora. <e altel, prin aceste mincinoase m&rturii de prietenie,
el c&uta un prete%t pentru dorin$a lui de a m#ng#ia v&duva 'i 'i
r&nea astel odioasa-i pasiune.
<ar, dup& ndeplinirea datinelor de ngrop&ciune, t#n&ra
emeie se gr&e'te
asolut toate s& opre'te
c&ile 'i se cooarelal#ng& so$uldulce
acea cale ei. >a ncearc&
'i tinit&,
care n-are nevoie de nicio arm& 'i care seam&n& cu un somn
lini'titJ ntr-un cuv#nt, nenorocita vrea s& moar& de oame.
Bemaingri*ind#ndu-se deloc de persoana 'i de mr&c&mintea
ei, se ascunde n undul unei pivni$e ntunecoase, renun$#nd
pentru totdeauna la lumina zilei. <ar 8rasllus, "e prin
repetatele lui st&ruin$e, "e prin acelea ale prietenilor Caritei,
ale rudelor 'i ciar ale p&rin$ilor ei, o decide n s#r'it s& ac& o
aie 'i s& ia pu$in&
de sl&iciune ran& spre
'i murd&rie. Cum a-'i nviora
de altel ea trupul aproape
'i venera ruinat
p&rin$ii, se
nclin& naintea s"ntei lor dorin$e, ce-i drept, &r& voia ei, 'i cu o
a$& nu vesel&, ci doar ceva mai senin&, 'i lu& locul printre cei
vii, a'a cum i se poruncise, dar n undul inimii ei, n ad#ncul
"in$ei sale se topea de *ale 'i m#nire. 8oate zilele 'i toate
nop$ile 'i le petrecea n regrete dureroase 'i, cer#nd ca so$ul ei
s& "e reprezentat cu atriutele zeului +ier 1, se &g&duise ca
roa& cultului s&u, cinstindu-l cu onoruri divine 'i cinuindu-se
astel prin ciar aceast& consolare.
<ar 8rasllus, de altel pripit 'i ndr&zne$, cum l ar&ta ciar
numele s&u, nu avu r&dare s& a'tepte ca lacrimile s& " putut
s&tura at#ta durere, ca aceast& r&t&cire a unui suet ad#nc
zdruncinat s& se potoleasc& 'i ca e%cesul prelungit al m#nirii s-
o ac& s& dispar&. Atunci, c#nd ea 'i pl#ngea nc& so$ul c#nd 'i
s#'ia nc& ainele 'i-'i smulgea p&rul, el nu 'ov&i s&-i ac& o
propunere de c&s&torie 'i, n neru'inarea-i &r& margini, s&-'i
dezv&luie tainica iuire ce-i p&stra n inima sa, crim& de care n-
ar " treuit s& voreasc& niciodat&. +a aceast& nelegiuit&
dest&inuire, Carite u cuprins& de groaz&, de o ad#nc& sc#r&
'i, ca 'i cum ar " ost lovit& de un tr&snet, de uraganul pogor#t
din cer sau ciar de ulgerul lui /upiter, ea se pr&u'i la p&m#nt
'i-'i pierdu cuno'tin$a. <up& c#tva timp, venindu-'i n "re
1
Străvec%e divinitate italică a roadelor, identificată cu zeul vinului, >acc%us.
147
ncetul cu ncetul, scoase n mai multe r#nduri ni'te $ipete
s&latice 'i, p&trunz#nd uneltirea vicleanului 8rasllus, ea
am#n&, p#n& la luarea unei ot&r#ri ine cizuite, dorin$ele
ner&d&toare ale pretendentului.
n acest r&stimp, umra lui 8lepolemus, ucis ntr-un mod at#t
de crud, ns#ngerat& 'i des"gurat& de paloare, ap&ru so$iei sale,
n timpul castului ei somn. ?cump& so$ie, zise el, nimeni s& n-
ai& dreptul
n inima ta. s& te numeasc&
?au, astel, dac&
dac& n"or&toarea amintirea
tragedie mea tr&ie'te
a timpuriei mele
mor$i a rupt leg&m#ntul iuirii noastre, atunci m&rit&-te 'i "i mai
ericit& dec#t cu mine, numai s& nu ncapi pe m#na nelegiuitului
8rasllus, s& nu stai niciodat& de vor& cu el, s& nu te a'ezi la
masa lui, s& nu te odine'ti n patul lui. ugi de m#na m#n*it& cu
s#nge a celui care m-a ucis. Bu pune c&s&toria ta su zodia unui
asasinat inam. Acele r&ni al c&ror s#nge l-au sp&lat lacrimile
tale n-au ost toate &cute de col$ii mistre$ului. +ancea crudului
8rasllus m-a
mpre*ur&ri 'i desp&r$it
puse n lumin&de tineID
toat& Apoi el crimei.
des&'urarea ar&t& celelalte
!lin& de triste$e, Carite a$ipise cu cipul ntip&rit n pernele
patului ei 'i, ciar dormind, lacrimile-i curgeau 'iroaie 'i-i
sc&ldau ora*ii. Aceast& apari$ie, asemenea unei violente dureri,
o smulge din somnu-i agitat 'i, izucnind din nou n oote de
pl#ns, se *ele'te amarnic, 'i s#'ie c&ma'a 'i cu micile-i m#ini
'i nvine$e'te cu urie rumoasele ei ra$e. 8otu'i, nemp&rt&'ind
nim&nui aceast& apari$ie nocturn& 'i pre&c#ndu-se c& n-are
cuno'tin$& de crima ce-i usese dest&inuit&, ea se ot&r&'te n
g#ndul s&u s& pedepseasc& pe tic&losul uciga' 'i s& scape de o
e%isten$& vrednic& de pl#ns.
mpins de nenr#natele lui dorin$e, odiosul pretendent se
prezint& din nou 'i cu cererile lui n c&s&torie oose'te ni'te
ureci ine astupate. <ar Carite respingea cu mult& un&tate
vorele lui, *uc#ndu-'i rolul cu o admirail& "ne$e 'i la
declara$iile lui st&ruitoare, la umilele lui rug&min$i, ea i
r&spundea astel !l&cutul cip al ratelui t&u 'i al mult iuitului
meu so$ mai d&inuie naintea ocilor mei, parumul dulce al
divinei sale &pturi st&ruie nc& n n&rile mele, rumosul
8lepolemus tr&ie'te nc& n mintea mea. Ar " deci din partea ta
un act de un&voin$& 'i dreptate dac& ai l&sa unei
preanenorocite v&duve timpul necesar doliului ot&r#t de legi.

148
4ai sunt c#teva luni p#n& la s#r'itul anului 1, las&-le s& treac&.
Acest r&gaz, pe care-l cere pudoarea mea, va " de olos ciar 'i
propriei tale siguran$e, c&ci prin preamarea noastr& gra& de a
ne c&s&tori, cu drept cuv#nt am putea st#rni groaznica m#nie a
manilor so$ului meu 'i i-am mpinge la pieirea taID
Aceste vore nu avur& darul s& potoleasc& ner&darea lui
8rasllus 'i nici m&car promisiunea ce i se &cuse pentru mai
t#rziu nu-l n
'opteasc& nc#nt&. Beru'inata
urecile lui lim&odioase
Caritei cuvinte nu nceteaz& o clip&p#n&
'i vinovate, s&
c#nd Carite, pre&c#ndu-se c& cedeaz&, i spune Cel pu$in
treuie s&-mi acorzi avoarea, te rog oarte mult, dragul meu
8rasllus, ca pentru un moment unirea noastr& s& "e tacit& 'i
pe ascuns, 'i ca niciunul dintre servitorii no'tri s& nu oserve
nimic, p#n& c#nd anul nu-'i va " terminat ultimele zileID
Am&git, 8rasllus cedeaz& n a$a acestei promisiuni
n'el&toare 'i consimte ucuros la o iuire tainic&. >l a'teapt&
noaptea
ner&dare, 'i sacri"c#nd
ntunericultotul
ei de nep&truns
unicei cudecea
lui dorin$e mai mare
a o poseda pe
Carite. <ar ai gri*&, zice ea, s& te n&'ori c#t mai ine ntr-o
manta 'i, nenso$it de nimeni, la nceputul primei vegi, s& te
apropii &r& zgomot de casa mea. luier& numai o dat& 'i
a'teapt&. <oica mea, pe care o cuno'ti, va " acolo la u'&,
p#ndind sosirea ta. >a $i va descide 'i, primindu-te &r& nicio
lumin& care s& te descopere, te va conduce n camera mea de
culcare.D
!reg&tirea acestei c&s&torii unere pl&cu lui 8rasllus.
Be&nuind nimic, dar tulurat de a'teptare, el se pl#ngea numai
de lungimea zilei 'i de nt#rzierea serii. C#nd, n s#r'it, soarele
&cu loc nop$ii, ecipat a'a cum ceruse Carite 'i am&git de
punctualitatea n'el&toare a doicii, se strecoar& n camer& cu
inima plin& de n&de*de. Atunci &tr#na, din ordinul st&p#nei
sale, nemai'tiind cum s&-l ndatoreze, aduce paare 'i o amor&
cu vin n care se amestecase o &utur& sopori"c&. >l ea paar
dup& paar pe ner&suate 'i &r& nicio team&, iar doica,
scuz#nd nt#rzierea st&p#nei sale su cuv#nt c& 'i-ar ngri*i tat&l
olnav, l cuund& u'or ntr-un somn ad#nc.
ndat& ce-l v&zu r&sturnat pe spate 'i e%pus tuturor insultelor,
ea o ceam& pe Carite care, intr#nd cu o energie &r&teasc&
1
2ec%ile legi romane impuneau văduvelor un răgaz de zece luni de la moartea soţului, pentru a se
recăsători, răstimp care practic se prelungea până la un an.
149
'i tremur#nd toat& de o urie s&latic&, se arunc& asupra
uciga'ului, domin#ndu-l /at&-te deci, zise ea, credincios
tovar&' al &ratului meu, iat&-te, cinstit v#n&tor, iat&-te, scump
so$I Asta e m#na care a v&rsat s#ngele meu, asta e inima n
care s-au urzit at#tea per"de comploturi pentru pierderea mea.
Ace'tia sunt ocii c&rora am avut nenorocirea s& plac 'i care,
totu'i, presim$ind oarecum ntunericul ce-i a'teapt&, ncearc&
mai
n-amdinainte cinurile
s& te lovesc nici viitoare.
cu saia,<ormi lini'tit,
nici cu viseaz&
pumnalul. ericitIde
<eparte >u
mine de a voi s& te pun pe aceea'i treapt& cu so$ul meu, ciar
printr-un soi de moarte asem&n&tor. 8u vei tr&i, dar ocii t&i vor
muri 'i nu vei mai vedea nimic dec#t n vis. Koi ace ca moartea
du'manului t&u s&-$i par& mai ericit& dec#t via$a ta. Bu, tu nu
vei mai vedea lumina 'i vei avea nevoie de o m#n& care s& te
conduc&. Carite nu va " a ta, tu nu te vei ucura de aceast&
c&s&torie, tu nu vei avea nici lini'tea mor$ii, nici ucuriile vie$iiJ
1
antom& nesigur&, vei r&t&ci ntre ntunericul lui Mrcus
soarelui, vei c&uta mult& vreme m#na care $i-a str&puns 'i lumina
lumina
ocilor, 'i, ca o culme a nenorocirii, nu vei 'ti de cine s& te
pl#ngi. <ar eu, cu s#ngele ocilor t&i, voi ace o lia$iune pe
morm#ntul dragului meu 8lepolemus 'i-i voi oeri manilor s&i
s"n$i ca *ert& de isp&'ire. <ar de ce mai dau un r&gaz de
am#nare cinurilor pe care le meri$i 'i te mai las s& visezi c& te
ucuri de mr&$i'&rile mele ce-$i vor " ataleG !&r&se'te
noaptea somnului 'i de'teapt&-te pentru o alt& noapte care va "
pedeapsa crimei tale. Pidic&-$i a$a lipsit& de vedere, recunoa'te
r&zunarea mea, n$elege ntinderea nenorocirii tale, num&r&
suerin$ele tale. /at& n ce stare plac ocii t&i unei so$ii cinstite,
iat& tor$ele nup$iale care vor lumina c&s&toria ta. Ca dru'te 2 vei
avea uriile r&zun&toare 'i ca p&rta'i la nunt&, orirea 'i
gimpele ve'nicelor remu'c&riID
Astel prorocindu-i acest viitor, ea scoate din p&rul s&u un ac
de cap 'i str&punge de mai multe ori ocii lui 8rasllus,
l&s#ndu-l cu des&v#r'ire or. !e c#nd o durere necunoscut& i
risipe'te somnul 'i e$ia n care era cuundat, Carite apuc& 'i
trage din teac& saia cu care 8lepolemus se ncingea de oicei,
1
;ivinitate din 6nfern sau 6nfernul însuşi.
2
În srcinal pronuba ? nu o fată, ci o matroană care punea mâna dreaptă a miresei în mâna dreaptă a
mirelui, conducând până la patul nupţial tânăra perec%e. !cest rol revine aici temutelor +urii )3umenide, în
elină*, pedepsitoarele nelegiuirilor.
150
se repede ntr-o goan& neun& prin mi*locul cet&$ii 'i, &r&
ndoial&, g#ndindu-se la nu 'tiu ce act necugetat, se duce drept
la morm#ntul so$ului ei. Boi 'i tot poporul  c&ci toat& lumea
p&r&sise locuin$ele  ne lu&m n gra& dup& ea, ndemn#ndu-ne
unii pe al$ii s&-i smulgem "erul din m#inile-i urioase.
<ar Carite, n picioare l#ng& sicriul lui 8lepolemus, ndep&rta
mul$imea cu saia ei sclipitoare 'i c#nd ne v&zu pe to$i v&rs#nd
'iroaie desup&r&toare
la aceste lacrimi 'i lament#ndu-ne
lacrimi, s#r'i$incutotaceast&
elul, zise Penun$a$i
ntristare care
nu-i potrivit& cura*ului meu. 4-am r&zunat pe cruntul uciga' al
so$ului meu, am pedepsit pe criminalul r&pitor al c&s&toriei
noastre. Acum e timpul s&-mi descid cu saia asta un drum pe
unde s& coor n lumea umrelor, la dragul meu 8lepolemusIN
>a povesti atunci am&nun$it tot ce so$ul ei o n'tiin$ase n vis 'i
prin ce viclenie 8rasllus usese am&git 'i prins n curs&. Apoi
'i n"pse saia su s#nul drept 'i, c&z#nd la p&m#nt 'i
zv#rcolindu-se
c#teva cuvinte n propriul ei
nen$elese s#nge,
'i 'i-a dataia a mai putut
&r&tescu-i ng&ima
suet. Atunci,
n gra&, prietenii amiliei sp&lar& cu cea mai mare gri*& corpul
neericitei Carite 'i, depun#nd-o n acela'i morm#nt, o unir& pe
veci cu so$ul ei.
8rasllus, n acest timp, aase totul. Beput#nd s&-'i dea o
moarte vrednic& de nenorocirea a c&rei pricin& usese 'i g&sind
c& saia nu era de a*uns pentru isp&'irea unei crime at#t de
mari, singur ceru s& "e dus la morm#ntul lor. 4ani m#nia$i,
iat&, victima vine de un&voie la voiIN strig& el de mai multe ori
'i, nciz#nd cu gri*& peste el u'ile morm#ntului, ot&r s&
s#r'easc& prin oame o via$& condamnat& de propria sa
con'tiin$&I
/at& ce povesti t#n&rul, sco$#nd lungi suspine 'i uneori
pl#ng#nd, p&storilor ad#nc mi'ca$i. Atunci ace'tia, tem#ndu-se
de st&p#nirea unui nou proprietar 'i pl#ng#nd din ad#ncul inimii
nenorocirea ce c&zuse pe casa st&p#nilor lor, se preg&tir& de
ug&. <ar 'eul ergeliei, cel care usese ns&rcinat cu
recomanda$ii at#t de st&ruitoare s& ai& gri*& de mine, a urat
tot ce era mai de pre$ din c&su$a lui, a nc&rcat toat& prada n
spinarea mea 'i a celorlalte animale de povar& 'i a p&r&sit
vecea-i locuin$&. Boi purtam n spinare copii mici 'i emei,
purtam pui, or&t&nii, iezi, c&$ei, ntr-un cuv#nt, tot ce umla
anevoie 'i ar " putut s& nt#rzie uga mergea cu picioarele
151
noastre. 9reutatea acestei poveri, de'i uria'&, mi se p&rea totu'i
u'oar&, c&ci eram nespus de ucuros s& ug de acel lestemat
$&ran care voia s&-mi reteze &r&$ia.
8rec#nd peste creasta unui munte r#pos 'i acoperit cu p&duri
'i str&&t#nd o c#mpie nes#r'it&, tocmai spre sear&, c#nd nu
mai vedeam drumul din cauza ntunericului, am a*uns ntr-un
t#rg ogat 'i oarte populat, ai c&rui locuitori nu ne-au s&tuit s&
mergem
c&ci, dup&mai departe n timpul
cum ziceau ei, nop$ii,
lupi 'i nici ciar
uria'i, de diminea$a
dimensiuni
e%traordinare 'i oarte de temut prin cumplita lor erocitate,
oi'nuiau s& pustiasc&, n lung 'i-n lat, tot acel $inut cu atacurile
lor, s& asedieze ciar drumurile 'i, ca t#larii, s& se arunce
asupra trec&torilorJ a uneori, mpin'i de o oame s&latic&, luau
cu asalt conacele vecine 'i, dup& e%terminarea animalelor lipsite
de ap&rare, puneau n prime*die ciar via$a oamenilor. >i mai
spuneau c& pe drumul pe care treuia s& mergem z&ceau
cadavre
de oase de oameni pec&*um&tate
desc&rnateJ m#ncate,
de aceea c& tot terenul
'i noi treuia era la
s& pornim alit
drum cu cea mai mare &gare de seam& 'i av#nd mai ales gri*&
s& plec&m numai c#nd se va lumina ine de tot, c#nd ziua va "
ciar mult naintat& 'i soarele str&lucitor, evit#nd astel cursele
ascunse la "ecare pas, dat "ind c& numai lumina zilei potole'te
atacurile acestor eroce animaleJ n s#r'it, s& nu mergem r&zle$i
unii de al$ii, ci ntr-un convoi compact n orm& de ungi, dac&
vrem s& trecem peste aceste greut&$i.
<ar ace'ti tic&lo'i ugari care ne conduceau, ori$i de o gra&
necizuit& 'i de teama unei eventuale urm&riri, &r& s& $in&
seama de aceste n$elepte saturi 'i &r& s& mai a'tepte ivirea
zorilor, cam pe la a treia vege de noapte, au pornit la drum cu
poverile noastre. Atunci eu, cunosc#nd prime*dia de care ni se
vorise mai nainte, m-am ascuns c#t mai n tain& posiil, n
mi*locul convoiului 'i printre animalele de povar& care mergeau
ngesuite, spre a-mi eri posteriorul de atacurile "arelor. 8o$i se
minunau de repeziciunea cu care alergam 'i ntreceam pe
ceilal$i cai, dar aceast& iu$eal& nu se datora sprintenelii mele, ci
spaimei. Atunci m& g#ndeam n sinea mea c& aceea'i ric&
d&duse aripi aimosului !egas 'i c& pe un& dreptate era
n&$i'at naripat, pentru c& s&rise 'i iar se aruncase n v&zdu
p#n& n cer, tem#ndu-se de mu'c&turile Cimerei 1 care v&rsa
1
Monstru răpus de >elerofon, graţie calului înaripat, 'egas.
152
&c&ri.
<e altel to$i acei p&stori, care ne m#nau naintea lor, 'i
narmaser& m#inile ca pentru lupt&. @nul purta o lance, altul o
$&poaie de v#n&tor, altul o suli$&, altul un ciomag 'i ciar pietre,
pe care drumul st#ncos le oerea din el'ug. >rau unii care
nv#rteau n aer $&ru'i ascu$i$i la un cap&t, dar cei mai mul$i
voiau s& pun& "arele pe ug& speriindu-le cu tor$e aprinse.
Bumai o trompet&
a ncepe maidup&
&t&lia. <ar, lipsea
ceca s& semene
trecur&m cu o armat&
n zadar printr-o gata de
spaim&
destul de nentemeiat&, c&zur&m ntr-o curs& cu mult mai de
temut. C&ci lupii, poate speria$i de zgomotul acestei mul$imi
narmate sau mai cur#nd de puternica lumin& a tor$elor, ori
poate pleca$i n alt& parte dud& prad&, nu venir& deloc s& ne
atace 'i niciunul nu ap&ru arem la mare dep&rtare.
+ocuitorii unui sat pe l#ng& care atunci treceam nt#mpl&tor,
v&z#ndu-ne a'a de numero'i, ne luar& drept o and& de t#lari.
8remur#nd pentru avutul
mpotriva noastr&, lor 'i oarte
cu e%presiile sp&im#nta$i,
oi'nuite 'i cu tot eielul
asmut
de
strig&te, ni'te dul&i enormi 'i urio'i, mai cruzi dec#t to$i lupii 'i
ur'ii din lume, pe care-i crescuser& cu gri*& pentru paza 'i
ap&rarea lor. nt&r#ta$i, de strig&tele st&p#nilor lor, ei ne
ncon*ur& din toate p&r$ile, se arunc& asupra noastr&, s#'ie &r&
alegere animalele 'i oameniiJ 'i, dup& repetate atacuri, culc& la
p&m#nt pe cei mai mul$i dintre noi. >ra un spectacol n adev&r
mai mult vrednic de pl#ns dec#t de pomenit s& vezi aceast&
mul$ime de c#ini nuria$i, unii n&$#nd pe ugari, al$ii st#nd
at#rna$i de cei care r&m#neau pe loc, unii arunc#ndu-se asupra
celor c&zu$i la p&m#nt 'i str&&t#nd convoiul nostru n toate
direc$iile cu mu'c&turile lor.
/at& c& acestei prime*dii i urmeaz& alta 'i mai mare, c&ci de
pe acoperi'urile caselor 'i de pe un deal nvecinat s&tenii aceia
ncep s& arunce asupra noastr& o grindin& de pietre, astel nc#t
ne era asolut cu neputin$& s& ot&r#m de ce nenorocire treuia
s& ne erim mai mult de c#inii care ne s#'iau de aproape, sau
de pietrele care ne loveau de departe. ntr-adev&r, deodat&, una
din ele izi n cap o emeie a'ezat& n spinarea mea. Cuprins&
de o mare durere, ea ncepe s& pl#ng&, s& strige 'i s& ceme n
a*utor pe &ratul s&u care era aciul-cioan al caravanei
noastre1. <ar el, lu#nd pe zei ca martori 'i 'terg#nd s#ngele care
1
+ostul şef al %erg%eliei.
153
curgea din rana so$iei, se *elea mai tare dec#t ea
 <e ce ataca$i, de ce zdroi$i 'i ucide$i cu at#ta cruzime
ni'te oameni nenoroci$i, ni'te c&l&tori trudi$iG Ce pr&zi r#vni$iG
Ce pagu& r&zuna$iG +ocui$i n vizuini de "are sau pe st#nci
arare ca s& v& plac& s& v&rsa$i s#nge omenescG
Aia rostise aceste cuvinte 'i ndat& ploaia de pietre ncet&,
c#inii nd#r*i$i ur& recema$i 'i urtuna se potoli. n s#r'it, unul
dintre
 Boilocuitori zise din
nu suntem v#rul'i unui
t#lari ciparos
nu dorim pr&zile voastreJ voiam
numai s& respingem un atac din partea voastr&. Acum pute$i s&
v& duce$i n lini'te 'i &r& nicio gri*&I
A'a vori elJ 'i, r&ni$i n dierite locuri, ne continuar&m
drumul, duc#nd cu noi unii urmele unor lovituri de pietre, al$ii
ale mu'c&turilor de c#ini, ntr-un cuv#nt, to$i etegi$i. <up& ce
am &cut o un& ucat& de drum, am a*uns ntr-o p&dure
plantat& cu copaci nal$i 'i acoperit& cu ntinse 'i ermec&toare
pa*i'ti
opreasc&de verdea$&,
pu$in, s& seunde conduc&torii
odineasc& no'tri
'i s&-'i g&sir& cu trupurile
ngri*easc& cale s& se
s#'iate. ntin'i ici 'i colo pe iar&, mai nt#i 'i mprosp&tar&
or$ele sleite 'i dup& aceea se gr&ir& s& aplice elurite leacuri
pe r&nile lor s#nger#nde. @nul se sp&la de s#nge n apa unui
izvor care curgea prin p&dure, altul 'i punea ure$i muia$i n
o$et peste um&turi, un altul 'i lega r&nile c&scate. =i n elul
acesta, "ecare se ngri*ea de vindecarea sa.
n acest timp, un &tr#n i privea din v#rul unui deal 'i
caprele care p&'teau n *urul lui ar&tau &r& nicio ndoial& c& era
un p&stor. @nul dintre ai no'tri l ntre& dac& avea de v#nzare
lapte dulce sau r#nz& proasp&t&. <ar el, cl&tin#nd mult& vreme
din cap, i r&spunse
 Cum, voi v& g#ndi$i acum la m#ncare, la &utur& 'i "re'te
la odin&G Mare niciunul din voi nu 'tie n ce loc v-a$i opritG
=i cu aceste cuvinte, adun#ndu-'i caprele, plec& 'i disp&ru n
dep&rtare. Korele 'i uga lui nrico'ar& mult pe p&storii no'tri.
nsp&im#nta$i, ei ardeau de dorin$a de a 'ti ce el de loc era
acela, dar nu era nimeni pe acolo care s&-i poat& dumeri.
<eodat&, un alt &tr#n de statur& nalt&, nc&rcat de ani, cu totul
ncovoiat pe un toiag 'i aia t#r#ndu-'i pa'ii oosi$i, s-a apropiat
de noi pe drum, v&rs#nd 'iroaie de lacrimi. C#nd ne-a z&rit, a
izucnit ntr-un 'i mai puternic oot de pl#ns 'i, ating#nd pe
r#nd genuncii "ec&ruia din noi, ne implor& astel
154
  !e ericirea voastr& 'i pe geniul vostru ocrotitor, ac& zeii s&
a*unge$i s&n&to'i 'i veseli p#n& la o v#rst& a'a de naintat& ca a
meaI A*uta$i pe un &tr#n n dezn&de*de, smulge$i din gearele
mor$ii pe micu$u-mi vl&star 'i reda$i-l p&rului meu al. >ra
nepotul 'i dragul meu tovar&' de drum, c#nd, adineauri, voind
s& prind& o vraie care ciripea pe un gard, a c&zut ntr-un 'an$ a
c&rui vedere era ascuns& de m&r&cini 'i acum se g&se'te n cea
mai mare cu
strig&tele prime*die de a-'i
care ceam& pierde
destul via$a.
de des <up& gemetele
pe unicul s&u, v&d 'i
ine c& tr&ie'te nc&, dar eu, din cauza sl&iciunii trupului meu
'i pr&p&dit de &tr#ne$e, dup& cum vede$i, nu pot s&-i vin n
a*utor. Kou& ns&, gra$ie tinere$ii 'i puterii voastre, v& este u'or
s& a*uta$i pe un prea nenorocit &tr#n 'i s& salva$i acest copil,
ultimul din amilia mea, unicul meu urma'I
8uturor li se &cu mil& de &tr#n, care-i implora cu at#ta
st&ruin$& 'i-'i smulgea p&rul s&u al. Atunci unul din ceata
noastr&,
care singurmaisc&pase
cura*os,tea&r
mai t#n&r 'i mai
din lupta roust dec#t
precedent&, se ceilal$i
scul& n'i
gra& 'i, ntre#nd n ce loc a c&zut copilul, se lu& &r& nicio
'ov&ire dup& &tr#n, care-i ar&t& cu degetul, nu prea departe de
acolo, ni'te m&r&cini de'i 'i gimpo'i.
ntre timp toat& lumea se ntremase, noi p&sc#nd, iar
c&l&uzele noastre ngri*indu-'i r&nile. iecare 'i luase micul s&u
aga*, dar, mai nainte de a pomi la drum, to$i strigar& cu putere
dup& t#n&rul acela, cem#ndu-l de mai multe ori pe nume. n
cur#nd, ngri*ora$i de marea lui nt#rziere, trimiser& pe unul
dintre ei ca s&-l caute 'i s&-l aduc& pe tovar&'ul lor, n'tiin$#ndu-
l c& era timpul de plecare. <ar dup& c#teva clipe, cel trimis s-a
ntors palid ca meri'orul 'i tremur#nd de spaim& 'i le-a istorisit
despre camaradul s&u lucruri uimitoare
 +-am v&zut, le spuse el, r&sturnat pe spate 'i mai mult
dec#t pe *um&tate m#ncat de un 'arpe uria' care st&tea peste el
'i-l s#'iaJ iar pe tic&losul &tr#n nu l-am z&rit nic&ieriI
A#nd de aceast& nenorocire 'i al&tur#nd-o de vorele
p&storului care, &r& nicio ndoial&, voise a le da s& n$eleag& c&
acest 'arpe era singurul locuitor al $inutului, ei p&r&sir& acest loc
prime*dios 'i, lu#nd-o c#t mai repede la ug&, ne gonir& naintea
lor cu nenum&rate ciomege. n s#r'it, dup& ce, n oarte scurt
timp, str&&tur&m un drum destul de lung, a*unser&m ntr-un sat
unde ne odinir&m toat& noaptea. iindc& acolo se petrecuse o
155
adev&rat& tragedie care merit& s& "e cunoscut&, $in s& v-o
povestesc.
@n sclav c&ruia st&p#nul i ncredin$ase administrarea tuturor
mo'iilor sale 'i care el nsu'i era vecilul celei mai mari dintre
ele, aceea unde noi veniser&m s& r&m#nem peste noapte, de'i
era c&s&torit cu o emeie care, ca 'i el, era din lumea sclavilor,
iuea totu'i cu patim& o persoan& de condi$ie lier& 'i dintr-o
amilie str&in&.
a dat oc ?o$ia
tuturor sa, indignat&
registrelor $inute de
deaceast&
&ratulleg&tur& vinovat&,
s&u 'i tuturor
gr#nelor p&strate n amare. Bemul$umit& c&, printr-o astel de
pagu&, a r&zunat ru'inea patului ei con*ugal, 'i-a ntors uria
mpotriva propriilor sale m&runtaie. >a 'i-a petrecut un la$ n
*urul g#tului, a legat de aceea'i soar& un copil mic, pe care l
avusese, cu mult nainte, de la acela'i &rat, 'i s-a aruncat ntr-
un pu$ oarte ad#nc, t#r#nd cu ea nevinovata odrasl&. ?t&p#nul,
ad#nc m#nit de aceast& ndoit& moarte, a prins sclavul care
prin
de a destr&&larea
&ptui o crim& lui adusese
at#t pel-a
de mare, nenorocita-i
dezr&cat so$ie n situa$ia
la piele, l-a uns
cu miere din cap p#n&-n picioare 'i l-a legat zdrav&n de un
smocin al c&rui trunci g&unos servea de locuin$& unui ntreg
popor de urnici, care &r& ncetare veneau 'i plecau gr&ite
dintr-un loc n altul. ndat& ce urnicile au sim$it dulcele miros de
miere r&sp#ndit de trupul sclavului, s-au n"pt ad#nc n el cu
mu'c&turi mici, e drept, dar nenum&rate 'i repetate de mii de
ori, 'i l-au &cut s&-'i dea suetul n cinurile unei ncete agonii,
m#nc#ndu-i carnea 'i ciar m&runtaiele, p#n& c#nd nenorocitul,
n ntregime desc&rnat 'i cu oasele ale 'i lucioase, n-a mai ost
dec#t un scelet at#rnat de acest arore unest.
!&r&sim acest loca' lestemat unde ne oprisem, l&s#nd pe
locuitori ntr-o ad#nc& *ale 'i din nou pornim la drum. <up& ce
am mers o zi ntreag& printr-un $inut de c#mpii, am a*uns r#n$i
de ooseal& ntr-un ora' oarte populat 'i oarte cunoscut. Acolo,
p&storii ot&r&sc s&-'i a'eze pentru totdeauna larii 'i s&la'ulJ pe
de o parte, pentru c& li se p&rea un ad&post sigur mpotriva
celor ce ar voi s&-i urm&reasc& a'a departe, iar pe de alta,
"indc&-i atr&gea marea aunden$& de alimente 'i de tot elul de
alte m&ruri. <up& ce nou&, animalelor de povar&, ni s-au l&sat
zile de odin& pentru a ne ntrema 'i a " mai u'or v#ndute, ne-
au dus la t#rg. !ristavul, anun$#nd cu glas tare pre$urile pentru
"ecare, caii 'i ceilal$i m&gari sunt ad*udeca$i unor cump&r&tori
156
oga$i. ?ingur eu r&m#n#nd de lep&dat, aproape toat& lumea
trecea pe l#ng& mine cu dispre$. n s#r'it, sc#rit de pip&irea
celor care voiau s&-mi recunoasc& v#rsta dup& din$i, deodat& am
n&$at m#na murdar& 'i inect& a unuia care-mi tot reca
gingiile cu degetele lui mpu$ite 'i i le-am s&r#mat cu totul,
ceea ce i-a &cut pe cei de a$& s& nu m& mai cumpere, de
vreme ce p&ream a'a de "oros.
Atuncincepu
r&gu'it, pristavul, strig#nd
s& ac& s&-'i
tot elul sparg&ridicole
de glume pieptulpecu glasul
seama
mea
 !#n& c#nd vom mai pune degeaa la v#nzare m#r$oaga
asta &tr#n&, etegit& din pricina copitelor prea tocite, ur#$it&
de dureri, lene'& 'i stupid&, dar eroce, cu o piele care e un&
doar pentru a ace din ea un ciur de cernut molozulG <e aceea
mai cur#nd s-o d&ruim oricui, dac& inen$eles voie'te s&-'i
iroseasc& #nul.
/at&<ar
a$&. n ce cipmea
cruda st#rnea pristavul
?oart&, ootele
de care de r#s
n-am putut s& ale
scapcelor de
ugind
prin at#tea $&ri 'i nici s-o potolesc cu precedentele mele
nenorociri, 'i ntoarse din nou asupra mea oara-i privire, 'i-mi
prezent& o minunat& descoperire a ei, un cump&r&tor oarte
potrivit pentru a ace s& dureze ve'nic grelele mele ncerc&ri.
:udeca$i omul un desr#nat, un &tr#n ple'uv, e adev&rat, dar
care tot mai avea c#teva 'uvi$e de p&r ce-i uturau n ucle pe
*um&tate c&runte, ie'it din gloata cea mai de *os 'i din dro*dia
r&sp#ntiilor, unul dintre acei tic&lo'i care cutreier& t#rgurile 'i
ora'ele c#nt#nd din cimal 'i din triungi 'i poart& pe zei$a
sirian&1, silind-o s& cer'easc& n olosul lor. Acest om, voind
neap&rat s& m& cumpere, ntre& pe pristav din ce $ar& eram.
 <in Cappadocia2, i r&spunse cel&lalt, 'i e un animal destul
de zdrav&nI Apoi se interes& de v#rsta mea, dar pristavul
continu& s& glumeasc&
 @n astrolog, care i-a calculat constela$ia, ne-a asigurat c&
are cinci ani, dar numai el cunoa'te mai ine dec#t oricine care
e data actului s&u de na'tere. <e altel, de'i 'tiu ine c& m&
e%pun la pedepsele prescrise de legea Cornelia F, dac&-$i v#nd
1
3ste vorba de !targatis, care avea un templu renumit la 0ierapolis, oraş din +rigia.
2
'rovincie din centrul !siei Mici. Sclavii aduşi de aici erau renumiţi pentru forţa lor fizică, la Coma fiind
aleşi să poarte pe umeri litiere.
F
5ege altfel necunoscută, cu un nume inventat de autor.
157
drept sclav un cet&$ean roman, cu toate acestea cump&r&-l, c&ci
e un sclav un 'i cinstit care-$i poate " de olos, at#t la $ar& c#t
'i la ora'I <ar nesueritul cump&r&tor, care nu mai nceta de a
pune ntre&ri dup& ntre&ri, se inorm& cu mult& ngri*orare
dac& eram l#nd. !ristavul ns& i spuse
 Ai un miel n a$a ta, nu un m&gar, la orice trea& l-ai pune,
e potolit, nu mu'c& 'i nici m&car nu arunc& din picioare. /ntr-
adev&r,
ascunde su aceast&
cel mai la*inpiele
om. de m&gar
+ucrul nu es-ar
greuputea crede c& v#r&-$i
de constatat se
capul ntre cele dou& coapse ale lui 'i vei vedea u'or de c#t&
r&dare poate s& dea dovad&I
A'a 'i &tea *oc pristavul de acest &tr#n desr#nat, dar el,
sim$ind at*ocura, i strig& amarnic de sup&rat
 ?t#rv &tr#n 'i smintit pristav, dar-ar atotputernica zei$&
sirian& 'i mam& a naturii 'i s#ntul ?aazios 1, 'i ellona 2, 'i
mama /deean&F, cu Attis al ei, 'i suverana Kenus cu al ei Adonis 3
s& a*ungitale
glumele surd,
demut 'i or, tu,
m&sc&riciI care de-at#ta
Berodule, crezi tutimp m&
c& eu a'n$epi
puteacu
s&
ncredin$ez zei$a unui animal nd&r&tnic ca ntr-un acces de urie
s& arunce ndat& la p&m#nt divina ei imagine 'i ca s& "u silit s&
alerg ca un nenorocit n toate p&r$ile, cu p&rul n dezordine,
c&ut#nd un medic pentru zei$a mea ntins& la p&m#ntG
Auzind aceste cuvinte, m& g#ndeam s& sar n sus, pe
nea'teptate, ca un neun, pentru ca, v&z#nd nclinarea mea
spre violen$&, s& renun$e la cump&rarea mea. <ar acest
ngri*orat cump&r&tor, gicindu-mi g#ndul, num&r& ndat&
'aptesprezece dinari pe care st&p#nul meu, at#t de sc#rit de
persoana mea, i primi oarte ucuros. Apoi, leg#ndu-m& cu un
c&p&$el de unie de papur&, m& ncredin$eaz& lui ileus 5, c&ci
acesta era numele noului meu st&p#n. +u#nd n primire pe noul
s&u servitor, l t#r&'te de unie acas& 'i ciar din prag ncepe s&
strige din toate puterile
 @ita$i-v&, etelor, v-am cump&rat un sclav dr&gu$, 'i vi l-am
adusI
1
=eu frigian care se pare că era cinstit tot în 0ierapolis. Sub Seleucizi, el a fost asimilat cu 6a%ve al
evreilor, şi de aici epitetul de "sfânt#. 5a Coma, această divinitate s-a contopit cu >ellona.
2
9u e vorba de >ellona, zeiţa romană a războiului, ci de o tainică divinitate a naturii cu un cult fanatic din
&appadocia.
F
!luzie la &ibele, zeiţa din muntele 6da din 7roada, îndrăgostită de c%ipeşul păstor frigian !ttis.
3
'aredrul zeiţei feniciene !starte, asimilată cu 2enus.
5
&el-care-iubeşte-tinerimea )de la filefebos).
158
 <ar etele acelea erau o ceat& de desr#na$i care ndat&
ncepur& s& sar& n sus de ucurie 'i s& scoat&, cu un glas spart,
r&gu'it 'i muieratic, cele mai discordante sunete, crez#nd c& el
'i procurase n adev&r vreun t#n&r sclav care s&-i nlocuiasc& pe
ei la ru'inoasele lor desr#uri. <ar c#nd v&zur& nu o ceroaic& n
locul unei ecioare, ci un m&gar n locul unui t#n&r, str#mar&
din nas 'i luar& n r#s pe c&petenia lor, n toate cipurile,
spun#ndu-i c& nu le adusese lor un servitor, ci un &rat pentru
uzul s&u personal.
 /a seama, ad&ugar& ei, s& nu-l p&strezi numai pentru tine
pe acest pui'or a'a de dr&gu$, ci s&-l mai mp&r$i uneori 'i cu
noi, care suntem micile tale porumi$eI
&t#ndu-'i *oc de el cu aceste cuvinte 'i cu altele la el, m&
priponesc l#ng& o iesle. !rintre ei se aa un t#n&r destul de
trupe' 'i nentrecut autist, acompaniator al corului, pe care-l
cump&raser& din t#rgul de sclavi, cu ani aduna$i cu talerul.
C#nd porneau
cei care purtaulazei$a,
drum, el acas&
dar mergea, c#nt#nd din
'i mp&r$ea aut,tuturor,
gra$iile al&turi &r&
de
deoseire, trec#nd dintr-un pat n altul. ndat& ce m& v&zu n
cas&, u nc#ntat 'i, d&ruindu-mi ran& din el'ug, mi spuse plin
de voio'ie
 n s#r'it, iat&-te venit ca s& m& nlocuie'ti n greaua mea
munc&I <ar, cel pu$in o, de-ai putea s& tr&ie'ti mai mult, s& "i
pe placul st&p#nilor no'tri 'i s& aduci o u'urare 'alelor mele
ruinateI Auzind aceste cuvinte, prevedeam noile suerin$e care
m& a'teptau.
A doua zi, mr&c#ndu-se n aine de dierite culori, "ecare
dintre ei 'i alc&tuie'te o "gur& nencipuit de idoas&,
m#n*indu-'i ora*ii cu un strat de noroi 'i vopsindu-'i ocii
artistic de *ur mpre*ur, apoi pornesc de acas& cu capul acoperit
cu mitre 'i mr&ca$i n ni'te mantii de culoarea 'oranului,
unele din p#nz& de n, altele de m&tase. @nii au tunici ale,
ncrustate cu dungi ro'ii curg#nd n toate p&r$ile, asemenea
unor suli$e, str#nse cu o cing&toare, iar n picioare to$i poart&
sandale galene. mi pun n spinare zei$a, acoperit& cu o
mantelu$& de m&tase, apoi, suec#ndu-'i m#necile p#n& la
um&r, ncep s&-nv#rteasc& n aer topoare 'i s&ii enorme, s&rind

!luzie la cele întâmplate în portul !ulis, când ;iana a pus o cerboaică în locul 6figeniei, fiica regelui
miceanian !gamemnon, pe care a%eii intenţionau s-o $ertfească pe altar la cererea zeiţei mâniate, spre a nu
mai aştepta zadarnic lângă coasta beoţiană vânturi prielnice care să ducă flota grecească până la 7roia.
159
'i url#nd ca acantele-n delir, c&ci sunetele autului nsue$eau
'i mai mult dansul lor smintit. <up& ce trecur& pe l#ng& multe
ordeie s&r&c&cioase, a*ung la casa de $ar& a unui proprietar
ogat 'i, ciar de la intrare, &c#nd un zgomot inernal 'i $ip#nd
cumplit, se reped d#nd capul pe spate ca ni'te neuni urio'i,
sucindu-'i g#tul n mi'c&ri periculoase 'i &c#nd s& li se
nv#rteasc& n cerc p&rul ciuulit. @neori 'i mu'cau din came 'i,
cu cu$itele
ei, to$i lor cu ra$ele.
'i crestau dou& t&i'uri, pe care le aveau ntotdeauna la
n acest timp, unul dintre ei se z&tea mai turat dec#t ceilal$i
'i, respir#nd greu 'i des din ad#ncul pieptului, ca un inspirat
prea plin de duul puternic al zeului, se pre&cea c& e n prada
celui mai violent delir, ca 'i cum prezenta zeilor avea oiceiul s&
ac& pe muritori nu mai uni, ci s& le aduc& sl&iciuni 'i oli.
<e altel, asculta$i ce r&splat& a primit, gra$ie providen$ei
cere'ti, pentru meritele sale. /ntr-o prorocire zgomotoas&, care
nu era dec#t
'i cum o minciun&
ar " comis n&scocit& de
ceva neng&duit de legile
el, ncepu s&'i,
divine semai
acuze ca
mult,
anun$& c& se va pedepsi cu propriile lui m#ini, cum se cuvine,
pentru p&c&toasa lui apt&. Apoi, pun#nd m#na pe un ici, cum
poart& ndeosei ace'ti eunuci  ici &cut din "re de l#n&
r&sucite 'i terminate cu ciucuri lungi, dar prev&zute cu ar'ice de
oi, n loc de noduri  ncepu s& se loveasc& &r& nicio mil&,
r&d#nd aceste dureroase lovituri cu un cura* n adev&r uimitor.
<in cauza t&ieturilor de s&ii 'i a loviturilor de ice, p&m#ntul
era nro'it de s#ngele spurcat al acestor inverti$i. +ucrul mi
inspira o mare ngri*orare, "indc& v&z#nd s#ngele curg#nd n
valuri din at#tea r&ni, m& temeam ca nu cumva, prin vreo
atalitate, stomacului zei$ei str&ine s&-i vie pot& 'i de s#nge de
m&gar, dup& cum unii oameni au pot& de lapte de m&g&ri$&.
n s#r'it, ndat& ce se sim$ir& oosi$i sau cel pu$in s&tura$i de
a se " s#'iat astel, ntrerupser& aceast& v&rsare de s#nge
pentru a primi n largile cute ale ainelor lor monede de aram&,
a ciar 'i de argint, ce li se aruncau pe ntrecute. ?uetele
milostive oerindu-le un urcior de vin, lapte, r#nz&, gr#u, &in&
de cea mai un& calitate, 'i unii orz, pentru cel care purta pe
zei$&, ace'ti oameni str#ngeau totul cu l&comie 'i, umpl#nd saci
dinainte preg&ti$i cu gri*& pentru aceast& poman&, i ngesuiau
pe spinarea mea, astel nc#t, door#t de greutatea dulei mele
poveri, devenisem n acela'i timp un amar 'i un templu
160
amulant.
A'a vagaondau ei, din loc n loc, 'i pr&dau toat& regiunea
aceea. A*ung#nd ntr-un sat coco$at pe o n&l$ime, cum erau
nc#nta$i datorit& darurilor mai ogate dec#t de oicei, ei
organizar& un mare osp&$. @nui s&tean, pe care-l am&gir& cu o
prorocire mincinoas&, i cerur& cel mai gras erec din turm&,
prin *ert"rea c&ruia, ziceau ei, treuiau s& potoleasc& oamea
zei$ei
duser&siriene.
la aie.Apoi, preg&tindaduser&
+a ntoarcere, tot ce treuia
cu ci, capentru osp&$,
tovar&' se
de mas&,
un $&ran voinic cu 'ale puternice 'i ine nzestrat n partea de
*os a p#ntecelui, ca s& reziste asalturilor lor. Aia gustar& din
c#teva legume, 'i, cuprin'i de-o "erin$eal& violent&, ace'ti
nemernici destr&&la$i se dedau ciar naintea mesei la cel mai
*osnic 'i mai ru'inos act al unei patimi mpotriva naturii.
ngr&m&dindu-se n *urul $&ranului l dezrac&, l r&stoarn& pe
spate 'i cu spurcata lor gur& *induiesc la pudoarea lui. Mcii mei
nu mai putur&
puterile ndura o astel
M, cet&$eniID, de inamie
dar n-am 'i vrui
reu'it s& scots&dec#t
strig un
dinMD,
toate
lipsit de celelalte silae 'i litere, sonor &r& ndoial&, puternic 'i
aidoma cu al unui m&gar, dar ntr-un timp cu totul nepotrivit.
C&ci mai mul$i tineri din t#rgul vecin care c&utau un m&g&ru'
urat lor peste noapte 'i cercetau toate anurile cu cea mai
mare gri*&, auzindu-m& zier#nd n cas&, au crezut c& animalul
lor e acolo 'i, voind s&-'i ia napoi unul, au intrat &r& veste, n
r#nduri str#nse, 'i i-au surprins asupra aptului, n mi*locul
acestor dezgust&toare turpitudini. Cem#nd ndat& pe vecini, ei
le-au ar&tat aceast& scen& ru'inoas&, pe deasupra pre&c#ndu-
se c& laud& n &taie de *oc nr#narea 'i nepri&nirea acestor
preo$i.
ngrozi$i de aceast& ru'ine care, trec#nd din gur& n gur&, s-a
r&sp#ndit repede n mul$ime, 'i i-a &cut pe drept cuv#nt
nesueri$i 'i odio'i tuturor, ei 'i-au str#ns aga*ele 'i cam pe la
miezul nop$ii au 'ters-o din sat pe uri'. &c#nd o un& parte din
drum nainte de r&s&ritul soarelui, c#nd se lumin& ine de ziu&,
au a*uns n ni'te pustiet&$i ndep&rtate. <up& ce mai nt#i se
s&tuiesc ndelung ntre ei, se preg&tesc s&-mi ac& de
petrecanie nent#rziat. /au pe zei$a pe care o purtam n spinarea
mea, o pun *os pe p&m#nt, mi scot 'aua, amurile 'i tot ce mai
aveam pe mine, m& leag& de un ste*ar 'i, ncep#nd s& m& at&
cu icele acelea mpletite cu ar'ice de oi, m-au l&sat aproape
161
mort. @nul din ei m-a amenin$at s&-mi taie picioarele de la
genunci cu un topor enorm, su cuv#nt c&-i insultasem n mod
scandalos pudoarea, oarte nepri&nit& ntr-adev&rI <ar ceilal$i,
nu at#t n vederea salv&rii mele, c#t din respect pentru idolul
ntins la p&m#nt, au ost de p&rere s& m& $in& n via$&. <in nou
deci mi pun n spinare tot aga*ul 'i, amenin$#ndu-m& cu latul
s&iilor, a*unser&m ntr-un ora' renumit. Acolo, un cet&$ean de
seam&, om ascu$it
de sunetul evlaviosalde altel 'i plin
cimalelor, de de respect pentru
z&ng&nitul zei, atras
tamurinelor 'i
de dulcile acorduri ale modului rigian, se gr&i s& ias& n
nt#mpinarea noastr&. !entru a-'i ndeplini o &g&duial& &cut&
zeilor, el a cerut cinstea de a g&zdui pe zei$&, ne-a instalat pe
to$i n casa lui spa$ioas& 'i cu cel mai mare respect 'i cu *erte
de animale grase s-a silit s& do#ndeasc& ocrotirea divinit&$ii.
Aici, mi-aduc aminte c-am ost n prime*die de a-mi pierde
via$a. @n arenda' adusese n dar gazdei noastre, proprietarul
s&u,
enorm.o parte din v#natul
<eoarece useseluiat#rnat&
o pulp& oarte gras&gri*&
&r& nicio a unui c&prior
dup& u'a
uc&t&riei, nu destul de sus, un c#ine v#n&toresc o n&$ase pe
uri' 'i, ucuros de prada lui, disp&ruse n gra& din ocii
paznicilor. uc&tarul, a#nd aceast& pierdere 'i nvinuindu-se de
negli*en$a sa, se ocea &r& ncetare 'i v&rsa 'iroaie de lacrimi
care nu-i oloseau la nimic. !u$in dup& aceea, st&p#nul a cerut
cina. Atunci uc&tarul, oarte m#nit 'i nc& 'i mai nsp&im#ntat,
'i-a luat r&mas-un de la copila'ul s&u 'i, pun#nd m#na pe o
r#ngie, s-a preg&tit s& nnoade un la$ 'i s& se sp#nzure. <ar
disperata lui ot&r#re n-a sc&pat credincioasei sale so$ii care s-a
repezit urioas& cu am#ndou& m#inile asupra nodului unest.
 CumI i zise ea, p#n& ntr-at#t te-a ngrozit nenorocirea de
a$&, nc#t $i-ai pierdut minteaG Bu vezi ce mi*loc de sc&pare ne
oer& nt#mplarea, sau mai degra& providen$a divin&G >i ine,
dac& mai e'ti n stare s& g#nde'ti c#t de pu$in, de'teapt&-te 'i
ascult&-m& cu toat& luarea-aminteI <u m&garul &sta ntr-un col$
retras, taie-i capul 'i ia-i o pulp& care va sem&na cu aceea pe
care am pierdut-o. 8oac-o m&runt cu toat& gri*a, prepar-o cu un
sos ceva mai picant 'i serve'te-o st&p#nului n locul pulpei de
c&priorI
Acest lestemat tic&los g&si un& ideea de a se salva cu
pre$ul vie$ii mele 'i, l&ud#nd mult mintea istea$& a so$iei sale,
tovar&'a lui de sclavie, 'i 'i ascu$ea cu$itele pentru ot&r#ta
162
mea c&s&pire.

163
 CARTEA A NOUA
Astel 'i narma m#inile-i nelegiuite mpotriva mea acest
nemilos c&l&u. <ar amenin$area unei prime*dii at#t de mari gr&i
planul pe care mi-l &cusem 'i, &r& s& mai stau mult la g#nduri,
m& ot&r#i s& scap prin ug& de ciop#r$irea care m& amenin$a.
/ntr-o clip& rup unia cu care usesem legat, o iau la s&n&toasa,
n goana mare 'i, ca s&-mi asigur o un& ap&rare, zv#rleam des
cu copitele de dinapoi. Pepede ca ulgerul, str&&t#nd colonada
nvecinat&, intru ntr-o suragerie n care st&p#nul casei
mpreun& cu preo$ii zei$ei se osp&tau cu carnea animalelor
*ert"te 'i, n n&vala-mi urioas&, sparg 'i r&storn o un& parte
din vesela osp&$ului, mesele, ciar 'i &cliile aprinse. Capul
amiliei, revoltat de aceast& pagu& at#t de nsemnat&, m-a dat,
ca pe un animal n&r&va' 'i reel, pe m#na unuia dintre sclavii
s&i, poruncindu-i s& m& ncid& cu gri*& ntr-un loc sigur, ca s&
nu-i mai tulur din nou lini'tea osp&$ului printr-o astel de
zurd&lnicie. !rin aceast& isprav& pe care o n&scocisem cu
destul& di&cie, sc&pasem din m#inile c&l&ului 'i m& ucuram
de ad&postul salvator pe care mi-l oerea ncisoarea.
<ar, ot&r#t lucru c#nd ?oarta se mpotrive'te, nimic nu-i
reu'e'te omului aici, pe p&m#nt, c&ci nu e%ist& sat n$elept, nici
mi*loc aiscusit
atal& care s&
!roviden$ei poat&
divineI n r&sturna sau scima
ce m& prive'te, r#nduiala
ciar vicle'ugul
n&scocit de mine, care, pentru un moment, p&rea c& mi-a
asigurat salvarea, a atras asupra mea o mare prime*die, a mai
mult, o moarte care m& amenin$a de aproape. C&ci deodat&, un
t#n&r sclav, scimat la a$& 'i speriat, se repezi ca un neun n
sala ancetului, unde oaspe$ii 'u'oteau ntre ei prietene'te 'i
anun$& st&p#nului s&u c& un c#ine turat din ulicioara vecin& a
intrat mai adineauri pe u'a din dos cu o repeziciune uimitoareJ
c& n cele
c& n uriadin
lui urm&
turat&
s-as-a aruncatspre
ndreptat asupra c#inilor
cel mai de v#n&toareJ
apropiat gra*d 'i s-
a n&pustit asupra vitelor de povar& cu o urie nemaipomenit&,
c& n s#r'it n-a cru$at nici ciar oameni.
 !e 4rtilus, cat#rgiul, pe Haaestion, uc&tarul, pe

164
Hpnopilus1, camerierul, pe Apolonius, medicul, 'i nc& pe
multe alte persoane din cas&, care ncercau s&-l goneasc&, i-a
&rt&nit n tot cipul cu mu'c&turile lui 'i e sigur c& unele
animale n care 'i-a n"pt col$ii otr&vi$i s-au molipsit de turareI
Aceast& veste v#r spaima n mintea tuturor 'i, crez#nd c& 'i
eu m& molipsisem de aceast& oal& 'i tocmai din aceast& cauz&
eram urios, puser& m#na pe tot ce g&seau nimerit 'i,
ndemn#ndu-se
deveniser& multunii
mai pe al$ii ca
tura$i s& nl&ture
dec#t o moarte
mine 'i pornir& o'teasc&,
n urm&rirea
mea. &r& ndoial&, mi-ar " &cut m&dularele uc&$i cu suli$ele,
cu $&poaiele de v#n&tor 'i mai ales cu topoarele cu dou& t&i'uri,
pe care li le procurau u'or servitorii, daca la vederea acestei
urtuni neprev&zute 'i periculoase n-a' " intrat numaidec#t n
camera unde erau g&zdui$i st&p#nii mei. Atunci, nciz#nd
repede u'a dup& mine 'i tr&g#nd z&vorul, ei m-au erecat acolo,
a'tept#nd, &r& nicio prime*die pentru ei, ca mortala otrav& a
acestei
s& m& oli de nevindecat
ucid&. <ar n acest s& m&cipconsume
mi-am ncetul cu ncetul'i,
aat liertatea 'i
pro"t#nd de ericita nt#mplare de a " singur, m-am aruncat pe
un pat gata &cut 'i, ntr-adev&r, dup& at#ta trecere de timp, am
dormit 'i eu ca oamenii.
>ra de-acum ziu& demult c#nd, cu ooseala nl&turat& de
moliciunea patului, m& trezii ine dispus 'i plin de vigoare. !e
cei care &cuser& de gard& toat& noaptea ca s& m& p&zeasc&, i
auzii discut#nd astel despre mine
 !utem noi, oare, s& "m siguri c& acest mizerail m&gar o
mai " nc& olnav de turareG !roail c& veninul olii, a*ung#nd
la cel mai nalt grad de dezvoltare, 'i-a pierdut orice putereI
!&rerile "ind mp&r$ite, ei se ot&r&sc s& veri"ce aptul 'i
privind printr-o cr&p&tur& v&d c& eram s&n&tos 'i c& st&team pe
picioare, lini'tit 'i &r& gri*&, n cur#nd, desciz#nd mai larg u'a,
voir& s& se asigure mai de aproape, dac&, n s#r'it, m&
lini'tisem.
<ar unul dintre ei, un adev&rat salvator, pe care de un&
seam& cerul mi-l trimitea, ar&t& celorlal$i urm&torul mi*loc de a
veri"ca dac& sunt s&n&tos s& mi se pun& nainte o c&ldare plin&
oci cu ap& proasp&t& ca s& eau.
 <ac& nu ncepe s& tremure, dac& ea ap& ca de oicei 'i
1
În greceşte, prietenul somnului. 0efaestion vine probabil de la 0efaistos, zeul focului, !polonius de la
!polo vindecătorul etc.
165
apa i ace pl&cere, s& 'ti$i, le zise el, c& e s&n&tos 'i cu
des&v#r'ire sc&pat de oal&J dac& dimpotriv& uge 'i e cuprins
de groaz& la vederea 'i la atingerea apei, e sigur c& o turare
ngrozitoare continu& s&-l st&p#neasc& cu nd&r&tnicie. >ste o
e%perien$& transmis& p#n& 'i de veci autori 'i o oserva$ie
oi'nuit&.
9&sind un& p&rerea lui, ei, tremur#nd nc&, mi-au pus
dinainte
apropiat oizvor.
enorm& g&leat& cu
>u naintam &r&ap& limpede,
'ov&ire, luat& ciar
alergam din cel
cu mai
gra&
naintea lor, c&ci eram mort de sete 'i, aund#ndu-mi n
ntregime capul n g&leat&, soream cu l&comie din aceast& ap&
cu adev&rat d&t&toare de via$&. Atunci am r&dat lini'tit s& "u
lovit u'or cu palma, tras de ureci, dus de c&p&stru 'i ncercat n
toate cipurile, p#n& c#nd, mpotriva neroadei lor presupuneri,
am dovedit l&murit tuturor c& sunt un animal l#nd 'i supus.
Astel sc&pat de un ndoit pericol, a doua zi mi-au pus din nou
n spinare m-au
cimalelor, s"ntele podoae
pornit la drum'i,ca n
s& sunetul castanietelor
cer'esc din sat n sat. 'i
<up& ce am trecut pe l#ng& multe ordeie 'i case ar&toase, am
sosit ntr-un t#rg, zidit, dup& cum spuneau locuitorii, pe ruinele
unui ora', alt&dat& ogat. 8r&g#nd la cel mai apropiat an,
auzir&m azlia poveste a unui s&rman om n'elat de nevasta lui,
poveste pe care vreau s-o cunoa'te$i 'i voi.
>ra un s&rman muncitor, un "erar care tr&ia de azi pe m#ine
din micul lui c#'tig. Avea o so$ioar&, ca 'i el destul de s&rac&,
dar renumit& prin stric&ciunea ei &r& perece. ntr-o zi, omul
plec#nd de acas& la o lucrare la care se anga*ase, ndat& un
iovnic ndr&zne$ se strecur& pe uri' n cas& 'i am#ndoi aman$ii
ncepur& s& dea luptele Kenerei n deplin& siguran$&. &ratul,
care nu 'tia 'i nu &nuia nimic de elul acesta, se ntoarse acas&
pe nea'teptate. 9&sind u'a ncuiat& cu z&vorul, ridic& n sl&vi
cinstea so$iei sale. &tu 'i ciar uier& ca s&-'i anun$e prezen$a.
<ar vicleana cum&tr&, oarte deprins& cu astel de destr&&l&ri,
se smulse din ra$ele amantului care nu se-ndura s&-i dea
drumul 'i-l ascunse pe uri' ntr-un utoi gol, pe *um&tate
ngropat ntr-un col$. Apoi, desciz#nd u'a, ciar din prag, 'i
primi &ratul cu cele mai aspre cuvinte
 A'a va s& zic&, mi oin&re'ti cu m#inile n s#nul togii, &r&
s& aci nimic 'i &r& s& aduci un an 'i l&s#nd alt& munca ta
oi'nuit&, pu$in $i pas& c& nu avem cu ce tr&i 'i ce m#ncaI =i
166
eu, nenorocita, toat& noaptea 'i toat& ziua mi cinuiesc
degetele, torc#nd l#n& pentru a avea cel pu$in lumina unei l&mpi
n c&m&ru$a noastr&I Cu c#t mai ericit& dec#t mine e vecina
mea, <apne, care ncep#nd de diminea$& ea 'i m&n#nc& de
se sparge 'i se t&v&le'te cu aman$ii eiI
 Ce vrei s& spuiG i r&spunse &ratul a'a de r&u primit. <e'i
patronul, av#nd un proces, a ncis atelierul, totu'i, eu m-am
ngri*it de umila at#ta
mod neolositor noastr&
loccin&. Kezintr-adev&r
'i care utoiul &sta
nugol, care ocup&
serve'te n
la nimic
dec#t s& ne ncurce gospod&riaG +-am v#ndut cu 'ase dinari 'i
omul va veni ndat& s&-l ia, dup& ce va " acitat pre$ul. >i, ai,
d&-mi repede o m#n& de a*utor ca s&-l dezgrop&m 'i s&-l pred&m
numaidec#t cump&r&torului.
!rinz#nd repede ideea, vicleana emeie a izucnit ntr-un r#s
neru'inat
 Adev&rat, zise ea, str&lucit 'i priceput om de aaceri am
mai g&sit
oiect n &ratul
pe care &sta alemeie
eu, o simpl& meu, 'i
care
&r&a s&
v#ndut a'a din
m& mi'c ietin un l-
cas&,
am v#ndut demult cu 'apte dinariI
 Cine l-a cump&rat cu o sum& a'a de mareG ntre& &ratul
nc#ntat de acest adaos de pre$.
 @ite, nerodul acela, care mi s-a ur#t de c#nd tot st& n utoi
s& se ncredin$eze de t&ria luiI
Cel&lalt nu sc&p& prile*ul de a se olosi de vorele emeii 'i,
ie'ind numaidec#t, zise
 un& emeie, vrei s&-$i spun adev&rulG utoiul &sta al
dumitale e prea veci 'i n multe locuri e spart de se vede prin
elI
Apoi, ntorc#ndu-se spre &ratul ei 'i pre&c#ndu-se c& nu-l
cunoa'te, continu&
 =i tu, omule, oricine ai ", d&-mi repede o lamp& ca s& pot
vedea, dup& ce-i voi " r&zuit cu gri*& murd&riile din&untru, dac&
m& pot servi de el. 8u crezi c& eu ur aniiG
&r& nt#rziere 'i &r& s& &nuiasc& nimic, &ratul, model de
p&trundere 'i de "ne$e, aprinse o lamp&.
 <&-te la o parte, rate, zise el, 'i stai lini'tit p#n& ce-$i voi
da eu poloocul cur&$at cum se cuvineI
Lis 'i &cut 'i scoase aina, intr& n utoi cu lampa 'i ncepu
s& r&zuiasc& grosul strat de murd&rie, care de mult& vreme
rodea lemnul. +a r#ndul s&u amantul, un oarte rumos
167
adolescent, pe c#nd so$ia "erarului se apleca nainte pe utoi, o
str#ngea n ra$e 'i o lucra 'i el dup& placul s&u. <ar ea, cu
capul aplecat n utoi, 'i &tea *oc de &ratul ei ca o
adev&rat& viclean& curtezan&, ar&t#ndu-i cu degetul locurile ici,
colo, apoi dincolo, 'i mai ncolo unde treuia s& r&zuiasc&.
ndoita trea& "ind terminat& 'i cei 'apte dinari num&ra$i,
nenorocitul "erar, ridic#nd utoiul, u oligat s&-l duc& n spinare
p#n& la locuin$a
Mprindu-se nlocuitorului
pentru s&u.
c#teva zile n locul acela, prea pio'ii no'tri
preo$i, ngr&'a$i din d&rnicia pulic& 'i nc&rca$i de numeroasele
venituri aduse de prezicerile lor, au n&scocit un nou mi*loc de
c#'tig. Alc&tuind un singur oracol tras la sor$i 1 pentru cele mai
multe nt#mpl&ri, ei 'i &teau *oc n cipul urm&tor de marea
mul$ime a celor care veneau s&-i consulte despre cele mai
elurite lucruri. /at& cum era ntocmit oracolul

1oi boi u!i la 2ug brăzdează ăm&ntul"

Pentru ca mai t&rziu să aducă recolte bogate.

<ac& cineva i ntrea cu privire la o c&s&torie, ei spuneau c&

oracolul era ot&r#tor c& treuia s& se pun& su *ugul c&s&toriei
'i c& rumoasele recolte erau copiii care se vor na'te. <ac&-i
consulta unul care voia s& cumpere o proprietate, oracolul, cu
drept cuv#nt, i vorea de oi, de *ug 'i de c#mpii sem&nate 'i
ertile. <ac& altul cerea p&rerea zei$ei despre o c&l&torie care-l
ngri*ora, i se r&spundea c& cele mai l#nde dintre toate
patrupedele sunt 'i n*ugate, 'i gata de plecare, 'i c& recoltele
ogate i prevestesc c#'tig. <ac& cineva, ot&r#t s& dea o lupt&
sau s& urm&reasc& o and& de o$i, voia s& 'tie de va iz#ndi
sau nu, ei sus$ineau c& dup& acest lini'titor oracol victoria i era
asigurat&, c&ci avea s& treac& pe su *ug capetele du'manilor, 'i
din *euirea lor s& aduc& o prad& ogat& 'i produc&toare de
c#'tig.
Astel, gicitorii no'tri adunar& mul$i ani prin 'iretlicul
acestor n'el&toare proe$ii.
<ar, nemaiput#nd r&spunde mul$umitor la nencetatele
ntre&ri ce li se puneau, treuir& s& porneasc& din nou la drum,
un drum, vaiI cu mult mai r&u dec#t toate celelalte, str&&tute
1
În srcinal sors, oracol redactat în scris, care era tras la sorţi, fiind interpretat fie de solicitant, fie de
preoţi.
168
n timp de noapte erau numai gropi 'i #rtoape ad#nci, ici era o
alt& st&tut& n care te aundai, colo un sm#rc noroios n care
alunecai. n s#r'it, cu picioarele zdroite de multe poticneli 'i
necontenite alunec&ri, am reu'it, cu greu 'i rupt de ooseal&, s&
a*ung la o potec& neted& n c#mpie. <ar iat& c&, deodat&, din
spate, o ceat& de c&l&re$i narma$i se reped asupra noastr& 'i,
aia st&p#nind cursa urioas& a cailor, se arunc& n gra& asupra
lui ileus
sacrilegi 'i 'i a nso$itorilor
nemernici, lui, i apuc&
i urdu'esc de g#t 'i, 'i
cu numeroase numindu-i
zdravene
lovituri de pumn. Apoi, pun#ndu-i pe to$i n lan$uri, i someaz&
insistent, cu tot elul de amenin$&ri, s& scoat&, c#t mai repede,
din sacii lor, vasul 1 de aur care &cea dovada crimei.
 <a, ziceau ei, n timpul unei pretinse slu*e s"nte pe care
a$i &cut-o n secret, l-a$i 'terpelit ciar de pe pernele mamei
zeilor2 'i, ca 'i cum a$i " putut sc&pa de pedeapsa unei crime
at#t de mari, c#nd ziua se ng#na nc& cu noaptea, v-a$i luat
t&lp&'i$a
ora'uluiI pe t&cute 'i a$i l&sat cu mult n urma voastr& zidurile
Atunci unul dintre c&l&re$i mi-a pus m#na n spinare 'i,
scotocind p#n& 'i n s#nul zei$ei pe care o purtam, a aat acolo
vasul de aur 'i l-a ar&tat tuturor celor de a$&.
>i, ineI nici cel pu$in aceast& nencipuit& &r&delege n-a
avut darul s& nunde sau s& sperie <e ace'ti indivizi at#t de
tic&lo'i 'i, cu un r#s pre&cut, ei au nceput s& ia lucrurile n
glum&.
 /at&  spuser& ei  ce ru'ineI Ce neomenieI Ca aproape
ntotdeauna, nevinova$ii sunt acuza$i pe nedreptI !entru o
s&rman& cup& pe care mama zeilor a d&ruit-o ca semn de
ospitalitate surorii sale, zei$a sirian&, slu*itorii cultului s&u sunt
nvinui$i 'i adu'i la dou& degete de moarteI
<ar n zadar n'irar& ei aceste nerozii 'i altele la el, c& $&ranii
i-au ntors din drum 'i, pun#ndu-i numaidec#t n lan$uri, i-au
aruncat n a'a-zisul 8ullianum F, iar vasul 'i statuia pe care o
purtam n spinare au ost depuse ca oiecte s"nte n tezaurul
templului unde se p&strau orandele. C#t despre mine, a doua zi
"ind dus la t#rg 'i scos din nou la v#nzare prin glasul pristavului,
1
!şa-numitul cantarus ? vas de băut având două toarte. &reştinii îl vor folosi pentru păstrarea ag%easmei.
2
9ume sub care romanii au adoptat-o pe &ibele, frigiana zeiţă a fecundităţii, cu un cult orgiastic eercitat
de preoţi castraţi care se c%emau (alii.
F
&arceră subterană, care constituia partea cea mai de $os a înc%isorii publice. 3ista la Coma prototipul.
!puleius dă însă o denumire romană unei banale înc%isori locale dintr-un oraş grecesc provincial.
169
am ost cump&rat de un morar din satul vecin cu 'apte dinari
mai mult dec#t d&duse ileus pe mine, mai nainte.
Bumaidec#t, noul meu st&p#n m-a nc&rcat peste m&sur& cu
ni'te gr#u pe care tocmai atunci l cump&rase 'i, pe un drum
anevoios, plin de pietre ascu$ite 'i de r&d&cini n$ep&toare, m-a
condus la moara lui. Acolo, un mare num&r de animale de
povar&, n&mate la ni'te ma'ini, nv#rteau mai multe pietre de
moart&
noaptea,de&r&
dierite m&rimi
odin&, 'i asta nu
produc#nd prinnumai ziua,grea
aceast& ci ciar
munc&toat&
o
&in& datorat& nesomnului lor. <ar pentru ca ucenicia acestui
serviciu s& nu m& nsp&im#nte prea mult, noul meu st&p#n,
"re'te, m-a tratat ca pe un oaspete de onoare. n aceast& prim&
zi, el m-a l&sat s& m& odinesc 'i mi-a umplut ieslea cu ran&
din plin. <ar ericirea de a nu ace nimic 'i de a m& ngr&'a a
ost de scurt& durat&, c&ci a doua zi, dis-de-diminea$&, am ost
pus la piatra de moar& care p&rea cea mai mare. ntr-o clip& mi
1
se acoper& capul
unde c&lc#nd 'i iar , 'ic&lc#nd
sunt mpins ntr-un mele
pe propriile 'an$ ngust 'i circular,
urme, treuia s&
ac la nes#r'it acela'i ocol, &r& s& naintez deloc.
Cu toate acestea, cum eu nu uitasem de iste$imea 'i de
pruden$a mea oi'nuit&, avui gri*& s& nu m& ar&t prea destoinic
n ucenicia noii mele meserii, 'i de'i, c#nd &ceam parte din
specia uman&, v&zusem adesea uml#nd astel de r#'ni$e,
totu'i, ca 'i cum n-a' " avut nici cea mai mic& deprindere sau
nici cea mai mic& idee cu privire la aceast& munc&, r&m#neam
pironit locului 'i m& pre&ceam oarte mirat. 4& g#ndeam c&,
v&z#ndu-m& a'a de nepriceput 'i nea*utorat pentru o astel de
trea&, m& vor pune la orice alt& munc&, n tot cazul mai u'oar&,
sau c& poate m& vor r&ni &r& s& ac nimic. <ar n zadar am
olosit eu aceast& p&guitoare viclenie. C&ci numaidec#t o
mul$ime de ra$e narmate cu reteveie se ridic& n *urul meu 'i,
n clipa c#nd nu &nuiam nimic, "indc& eram cu ocii acoperi$i,
deodat&, la un semnal dat, ei scot un ciot puternic 'i loviturile
ncep s& curg& ca ploaia pe spinarea mea. Acest zgomotos atac
p#n& ntr-at#t m& z&p&ci, nc#t, &r& s& m& mai g#ndesc la toate
socotelile mele, am ntins ndat& 'leaul de papur& cu o perect&
siguran$& 'i, la repezeal&, am &cut mai multe ocoluri. !rin
scimarea asta a'a de nea'teptat& a elului meu de a umla
provocasem r#sul tuturor celor de a$&.
1
&a să nu ameţească, învârtindu-se în cerc.
170
 <up& ce trecu cea mai mare parte a zilei  eram de altel r#nt
de ooseal& , mi-au scos unia de papur& cu care tr&geam la
r#'ni$& 'i m-au dus n gra*d. <e'i c&deam de ooseal&, de'i
aveam nespus de mare nevoie s&-mi reac puterile 'i eram cum
nu se poate mai linit de oame, cu toate acestea, mpins de
curiozitatea mea "reasc& 'i destul de tulurat, am l&sat la o
parte rana care era din el'ug 'i cu un el de interes am
nceput s& e%aminez
dezgust&toare. 4ari zeiIcum
Ce-mierav&zur&
condus&
ociiIaceast& moar&
Bi'te oameni
pipernici$i, a c&ror piele era n ntregime mpestri$at& de
v#n&t&ile loviturilor de iceJ plin& de r&ni, spinarea le era mai
cur#nd umrit& dec#t acoperit& cu o zdrean$& peticit& 'i
s#'iat&J unii n-aveau pe ei dec#t o eandur& de 'or$, care s& le
ascund& se%ul, ntr-un cuv#nt, to$i erau mr&ca$i n a'a el,
nc#t prin aceste zdren$e li se vedea trupul. >rau nsemna$i cu
litere n runte, aveau p&rul pe *um&tate ras 'i c&tu'e la picioare.
!e l#ng& c& 'ierau
cuptoarelor des"gura$i
aurii "erin$i 2 de o paloare
le ro'eau cadaveric&,
pleoapele umul le
'i aproape
luaser& vederea. =i, la el ca pugili'tii care se acoper& cu pra
oarte "n nainte de lupt&, ace'ti sclavi erau ali din cap p#n& n
picioare de o &in& ncis& 'i murdar& aidoma cenu'ii.
Acum, n ce prive'te pe conra$ii mei, animalele de povar&, ce
s& spun sau cum s&-i descriuG Ce cat#ri &tr#niI Ce m#r$oage de
cai de'ela$iI A'eza$i n *urul ieslei n care 'i aundau capul,
rodeau mald&re de paie. 9#tul le era m#ncat de r&ni pline de
puroi, o tuse continu& i zguduia 'i la "ecare respira$ie n&rile
olnave li se umau 'i dezumau ca ni'te oaie. !ieptul le era
numai o ran& din cauza necontenitei rec&ri a uniei 'i li se
vedeau coastele *upuite p#n& la os de ve'nicele lovituri de
ciomag. Copitele, din cauza at#tor nv#rtituri ale ma'inii, li se
l&$iser& enorm 'i, n s#r'it, toat& pielea le era aspr& 'i numai
gloduri din cauza murd&riei nvecite 'i a r#iei.
:alnicul talou al unei astel de societ&$i m& &cu s&-mi "e
ric&. 4i-am adus aminte de starea mea de mai nainte, c#nd
eram +ucius 'i, compar#nd-o cu aceast& mizerie e%trem& 'i &r&
mi*loc de sc&pare, mi-am plecat capul cu o ad#nc& m#nire.
Cinuitei mele e%isten$e nu-i g&seam consolare dec#t n
nn&scuta-mi curiozitate, care singur& m& mai lega de via$& 'i,
de altel, cum nu se d&dea nicio importan$& prezen$ei mele, to$i
2
În această epocă morarii frământau şi coceau pâinea.
171
se purtau 'i voreau de a$& cu mine n toat& liertatea. Bu &r&
dreptate, divinul creator al poeziei antice la greci 1, voind s&
arate un om de o rar& n$elepciune, a spus c& acesta do#ndise
cele mai mari virtu$i c&l&torind prin multe ora'e 'i cercet#nd
elurite popoare. ntr-adev&r, eu nsumi mi-aduc aminte cu
recuno'tin$& de e%isten$a mea de m&gar, pentru c&, ascuns su
acest nveli' 'i ncercat de multe 'i elurite nenorociri, dac& nu
m-am
lucruri.&cut mai n$elept, cel pu$in am nv&$at o mul$ime de
n s#r'it, iat& o un& poveste, mai nostim& 'i mai picant&
dec#t celelalte, pe care m-am ot&r#t s-o aduc la urecile
voastre. ncep
4orarul acela care m& cump&rase era, de altel, un om
cumsecade 'i tare a'ezat, dar soarta i d&duse ca so$ie o emeie
rea, o "in$& cum nu se aa alta mai dezgust&toare, 'i el ndura
tot elul de sup&r&ri n c&snicia 'i gospod&ria lui, astel nc#t eu
nsumi, pe drept
Biciun viciu cuv#nt,
nu lipsea de multe
acestei emeiori i c&inam soarta
desr#nateJ n t&cere.
n suetul ei, ca
ntr-o cloac& mocirloas&, se str#nseser& asolut toate tic&lo'iile.
>ra r&ut&cioas&, crud&, stricat&, e$iv&, ar$&goas&,
nc&p&$#nat&, pe c#t de lacom& n o$iile ei murdare, pe at#t de
risipitoare n celtuieli neru'inate, lipsit& de un&-credin$&,
du'man& declarat& a ru'inii. >a dispre$uia 'i c&lca n picioare
s"ntele divinit&$i 'i, n locul adev&ratei religii, pretindea c& are
cultul mincinos al unui zeu pe care-l numea unic 2 pre&c&torie
goal& prin care ea am&gea pe toat& lumea 'i n'ela pe
nenorocitu-i so$J se m&ta de diminea$& p#n& sear& 'i se d&dea
primului venit c#t era ziua de lung&.
Aceast& emeie m& urm&rea cu o ur& nemaipomenit&. nainte
de a se lumina de ziu& 'i nc& din patul ei, striga s& se name la
piatra de moar& m&garul nou-venit 'i, aia ie'it& din camer&,
cerea s& mi se dea, n prezen$a sa, c#t mai multe lovituri de
ciomag, iar c#nd sosea ora mesei 'i celelalte animale erau
des&mate, ea poruncea s& "u dus la iesle cu mult mai t#rziu.
1
0omer, în primele versuri ale #diseii, face portretul lui Elise în termenii pe care îi reproduce aici autorul
nostru.
2
'entru a lovi în creştini, !puleius, care era păgân, lasă să se înţeleagă că această femeie vicioasă şi rea era
creştină. &eremoniile superstiţioase şi desfrâul pe care i le reproşează sunt obişnuitele minciuni cu care
păgânismul osândea adunările bisericii primitive, unde se cântau imnuri şi se dădeau în comun acele
cunoscute ospeţe, numite agape. ;in referirile lui !puleius se poate deduce că literaţii aveau o idee vagă
despre creştinism.
172
Aceste persecu$ii au &cut s&-mi creasc& 'i mai mult nn&scuta-
mi curiozitate de a cunoa'te moravurile 'i purtarea ei. =tiam c&
introducea zilnic n camera sa un anumit t#n&r, a c&rui a$&
doream nespus de mult s-o v&d. <ac& p#nza care-mi acoperea
capul ar " l&sat un moment de liertate ocilor mei, nu mi-ar "
lipsit di&cia de a descoperi, ntr-un cip sau altul, corup$ia
acestei lestemate emei.
M anumit&
purt&toare &tr#n&
de ve'ti era aman$i.
pe l#ng& mi*locitoarea desr#urilor
8oat& ziua, ei 'i
de diminea$&
p#n& seara, erau nedesp&r$ite, mpreun& ncepeau gustarea de
diminea$& #nd pe ntrecute vin neamestecat cu ap& pe care 'i-l
turnau una alteia n paare 'i s#r'eau pun#nd la cale, cu un
me'te'ug dr&cesc, scandaloase leg&turi amoroase spre pieirea
nenorocitului ei so$. n ce m& prive'te, de'i oarte sup&rat pe
otis care, voind s& m& ac& pas&re, din gre'eal& m& &cuse
m&gar, totu'i, n p&c&toasa mea slu$enie, aveam aceast& unic&
m#ng#iere
ine tot ceeac&,cemul$umit&
se spunealungilor mele de
ciar destul ureci, auzeam
departe oarte
de mine. ntr-
o zi, n s#r'it, urm&toarele vore ale acelei &tr#ne cu glasul
ascu$it a*unser& la urecile mele
 8e prive'te, st&p#na mea, amantul ce $i-ai ales &r& s& m&
ntrei pe mineI > moale 'i ricos 'i numai la o u'oar& ncruntare
din spr#ncene a plictisitorului 'i nesueritului t&u &rat ncepe
s& tremureJ prin urmare, iuirea lui lipsit& de vlag& 'i statornicie
va " un adev&rat cin pentru mr&$i'&rile tale pline de oc. Cu
mult mai un ar " pentru tine ilesiterus 1I > t#n&r 'i rumos,
darnic, cura*os 'i oarte ot&r#t s&-'i at& *oc de inutilele
precau$iuni ale &ra$ilor. <a, numai el merit& s& se ucure de
iuirea tuturor emeilor noastre, numai el e vrednic s& poarte pe
cap o coroan& de aur, ciar numai pentru singura est& pe care
a *ucat-o de cur#nd, cu o rar& di&cie, unui &rat gelos. n
s#r'it, ascult& 'i compar& cu c#t sunt mai iscusi$i unii aman$i
dec#t al$iiI
Cuno'ti pe un oarecare ararus, decurionul 2 ora'ului nostru,
pe care poporul, din cauza asprei lui "ri, l-a numit ?corpion. >l
are o so$ie dintr-o amilie distins&, de o rar& rumuse$e, pe care,
lu#nd cele mai uimitoare m&suri de paz&, o $inea ncis& cu cea
mai mare gri*& cu putin$&.
1
În greceşte înseamnă8 prieten al curtezanelor.
2
Membru al unui senat local, cu regim de municipiu.
173
  Cum nuI r&spunse la aceste ultime cuvinte so$ia morarului.
M cunosc oarte ine e vora de Areta, colega mea de 'coal&.
 n acest caz, relu& &tr#na, cuno'ti 'i ntreaga poveste a lui
ilesiterusG
 Bicidecum, zise cealalt&, dar a' vrea oarte mult s-o cunosc
'i, te rog, mam&, poveste'te-mi totul de la nceput p#n& la
s#r'itI
&r& s& mai nt#rzie, neoosita 'i guraliva &tr#n& ncepu
astel
 Acest ararus, treuind s& ac& o c&l&torie granic& 'i
voind a p&zi cu cea mai mare gri*& castitatea scumpei sale
*um&t&$i, n'tiin$eaz& n secret pe t#n&rul sclav, 4rme%, a c&rui
rar& credin$& o cuno'tea, 'i-i ncredin$eaz& ntreaga paz& a
st&p#nei sale, amenin$#ndu-l cu ncisoarea pe via$&, n s#r'it,
cu groaznica moarte prin oame, dac& un singur om, ciar n
trecere, ar atinge-o numai cu v#rul degetului. =i, ca s& dea mai
mult& t&riecerului.
divinit&$ile amenin$&rilor sale, el so$ia
A'adar, l&s#ndu-'i *ur& nsolemn pe paz&
stra'nica toate
a
lui 4rme%, &ratul porne'te la drum cu toat& siguran$a.
ntr-adev&r, ot&r#t s& "e nencetat cu cea mai mare &gare
de seam&, 4rme% nu permitea st&p#nei sale s& ias& nic&ieri.
<ac& era ocupat& n cas& cu torsul l#nii, el, ca un credincios
paznic, se a'eza l#ng& ea. ?eara, c#nd ea treuia neap&rat s&
se duc& la aie, se prindea 'i se lipea de ea, $in#nd-o cu m#na
de poala rocieiJ ntr-un cuv#nt, 'i ndeplinea cu o gri*& vrednic&
de admira$ie misiunea de ncredere cu care usese ns&rcinat.
<ar uimitoarea rumuse$e a noilei emei nu putu s& scape
n&c&ratului ilesiterus. ns&'i aima castit&$ii ei 'i aceste
e%cesive 'i neoi'nuite m&suri de paz& l a$#$au 'i-l aprindeau
mai multJ ot&r#t s& ac& totul, s& suere orice ca s& nr#ng&
nd&r&tnica supravegere a acestei case, 'i puse n mi'care
toat& iscusin$a. =tiind c#t e de ragil& credin$a omeneasc&, c& nu
se a& piedic& pe care anul s& n-o iruie, c& de oicei cu aur se
sparg ciar por$i de diamant, prinde un moment c#nd 4rme%
este singur, i dezv&luie iuirea sa 'i-l roag& st&ruitor s&-i
u'ureze cinurile, c&ci a ot&r#t 'i a *urat s& le s#r'easc& printr-
o moarte apropiat&, dac& nu va poseda n cur#nd oiectul
dorin$elor sale. <e altel tu n-ai s& te temi de nimic, c&ci lucrul
e oarte u'or. ?pre sear&, mul$umit& ntunericului, care m& va
nv&lui 'i ascunde, eu voi putea s& m& strecor n cas& 'i s& ies
174
dup& o clip&.D
+a aceste conving&toare argumente 'i la altele de acela'i el,
el a ad&ugat pe cel din urm& era pana viguroas& care treuia s&
despice cu putere inima at#t de nenduplecat& a sclavului.
<esciz#nd m#na, i-a ar&tat ni'te monede de aur nou-nou$e,
oritor de sclipitoare. <ou&zeci sunt pentru st&p#na ta, i zise
el, iar zece ucuros $i le dau $ieID
n a$a
groaz& 'i, acestei crimeurecile,
astup#ndu-'i nemaiauzite, 4rme%
a luat-o s-a n"orat
numaidec#t la ug&.de
<ar cu toate acestea, str&lucirea de oc a aurului nu mai putea
s& dispar& din ocii lui. n zadar ugise departe 'i se ntorsese
acas& n goana mare, el continua s& vad& acea rumoas&
str&lucire a monedelor 'i se 'i socotea, n g#ndul s&u, st&p#n al
acestei ogate pr&zi. 4intea i era agitat& ca o mare n urtun& 'i
nenorocitul era &r$uit 'i cinuit &r& r&gaz de cele mai
contradictorii g#nduri care-l &ceau s& pluteasc& ntr-o groaznic&
neot&r#re
cinurile, dede o parte
alta datoria,
pl&cerea. de alt&
n cele parte aurul
din urm&, c#'tigulJ derica
irui o parte
de
moarte. Best&p#nita-i dorin$& de a avea aceste rumoase
monede nu-i l&sa o clip& de lini'te 'i ciar noaptea era #ntuit
de molima l&comieiJ 'i de'i amenin$&rile st&p#nului l re$ineau
acas&, aurul l cema totu'i aar&. Atunci, pierz#nd ru'inea 'i
l&s#nd la o parte orice 'ov&ial&, mp&rt&'e'te st&p#nei sale tot
ce i-a spus ndr&gostitul. rumoasa n-a dezmin$it u'urin$a
"reasc& a se%ului s&u 'i 'i-a *ert"t numaidec#t cinstea pentru
lestematul metal. 4rme%, neun de ucurie, ardea de dorin$&
nu numai de a primi, dar cel pu$in de a atinge aurul pe care-l
v&zuse, spre nenorocirea lui. oarte voios, alearg& s&-l anun$e
pe ilesiterus c& dorin$a i-a ost mplinit&J apoi, i cere ndat&
r&splata promis& 'i monedele de aur trec n m#na lui 4rme%,
care nu v&zuse niciodat& nici m&car ani de aram&.
C#nd noaptea era destul de naintat&, el conduse n cas& pe
ndr&zne$ul amant, singur 'i cu capul ine acoperit, p#n& n
camera de culcare a st&p#nei sale. 8ocmai c#nd aduceau
prinosul lor /uirii prin nemaincercate 'i rennoite mr&$i'&ri,
e%act c#nd, ca ni'te solda$i goi d&deau prima &t&lie amoroas&,
mpotriva oric&rei a'tept&ri, &ratul, g&sind mai potrivit&
vremea nop$ii, se ntoarse acas& &r& veste. >l ate la intrare, d&
cu o piatr& n u'& 'i, nt#rzierea m&rindu-i din ce n ce mai mult
&nuiala, l amenin$& pe 4rme% cu pedepse ngrozitoare.
175
Acesta, z&p&cit de nea'teptata prime*die 'i ne'tiind, n e%cesiva
lui tulurare, ce ot&r#re s& ia, invoc& motivul mincinos, n lipsa
altuia mai un, c& ntunericul nop$ii l mpiedic& de a g&si ceia
pe care o ascunsese cu cea mai mare gri*&. n acest timp
ilesiterus, care auzise zgomotul, se mrac& la iu$eal& 'i n
gra& uge din camer&, uit#nd s&-'i ia sandalele. Bumai atunci,
4rme% pune ceia n roasc&, descide u'a 'i-'i prime'te
st&p#nul care,denc&
spre camera $ip#nd?clavul,
culcare. 'i invoc#nd pe to$i
pro"t#nd dezeii, se lduce
prile*, a*ut&glon$
pe
ilesiterus s& ug& printr-o ie'ire tainic& 'i, o dat& ce amantul a
ost aar&, 4rme% se simte mai lini'tit 'i, ncuie casa 'i se duce
din nou s& se culce.
<ar, ndat& ce se lumin& de ziu&, ararus sare din a'ternut
'i, plim#ndu-se prin camer&, z&re'te su pat ni'te sandale
necunoscute acelea cu care usese nc&l$at ilesiterus c#nd se
strecurase n cas&. <up& aceast& descoperire, &nuind ce s-a
petrecut, &r&
prietenii s&i s& mp&rt&'easc&
ad#nca lui m#nire, anici so$iei
luat 'i nici le-a
sandalele, unuia dintrepe
ascuns
uri' su mantaua sa 'i celorlal$i sclavi le-a poruncit doar at#t
s&-l lege pe 4rme% 'i s&-l t#rasc& n pia$a pulic&. Apoi,
n&u'indu-'i uria 'i urletele, porne'te ntr-acolo, n pas gr&it,
ncredin$at c& dup& sandale va putea g&si oarte u'or urma
amantului. /at&-l deci pe ararus plim#ndu-se n lung 'i-n lat
n pia$a pulic&, aprins de m#nie 'i cu spr#ncenele ncruntate. n
spatele lui, legat de m#ini 'i de picioare, 4rme% care, de'i nu
usese prins asupra aptului, sim$indu-se totu'i condamnat de
con'tiin$a lui vinovat&, v&rsa 'iroaie de lacrimi 'i prin ru'inoase
t#nguiri voia s& st#rneasc& o mil& neolositoare.
8ocmai atunci, printr-o nt#mplare, ilesiterus trecea pe acolo
'i, de'i era preocupat de cine 'tie ce aacere cu totul dierit&,
acest neprev&zut spectacol l mi'c& ad#nc. &r& s&-'i piard&
cump&tul, el 'i aduse aminte de gre'eala ce o &cuse n graa
ugii sale 'i 'i ncipui ce se petrecuse dup& aceea. &c#nd
numaidec#t apel la s#ngele lui rece oi'nuit, d& la o parte pe
tinerii sclavi 'i, cu strig&te puternice, se arunc& asupra lui
4rme% 'i ncepe s&-i care n ora*i o ploaie de pumni, av#nd
totu'i gri*& s& nu-l loveasc& prea tare. AI tic&losule, aI
sper*urule, strig& el, "e ca st&p#nul &sta al t&u 'i toate
divinit&$ile cere'ti pe care le invoci n mod a'a de neru'inat n
*ur&mintele tale s& te piard& ca pe un netrenic ce e'ti. 8u mi-ai
176
urat ieri, la aie, sandalele. 4eri$i, da, meri$i s& toce'ti aceste
lan$uri 'i pe deasupra s& "i aruncat n ntunericul unei ncisoriID
n'elat de vicle'ugul at#t de oportun al ndr&zne$ului t#n&r,
ararus, n ericirea lui, deveni omul cel mai lesne crez&tor.
ntors acas&, el l ceam& pe 4rme%, l iart& ucuros 'i-i d&
sandalele, s&tuindu-l s& le napoieze proprietarului c&ruia i le
urase.
&tr#na nu terminase nc& ec&reala ei, c#nd mor&reasa lu&
cuv#ntul
 erice de aceea care are un prieten at#t de cura*os 'i de
st&p#n pe elI <in neericire, eu am dat peste unul care se sperie
'i de zgomotul morii, a ciar 'i de mutra acestui m&gar r#ios
pe care-l vezi acoloI
 >i ine, zise &tr#na, l voi ndemna eu, l voi ncura*a eu pe
cel&lalt amant care e a'a de ntreprinz&tor 'i-i voi da nt#lnire
aiciI
Apoi, Bumaidec#t
odaia. dup& ce a &g&duit c& se vaso$ie
credincioasa rentoarce seara, aop&r&sit
a preparat mas&
str&lucit& vrednic& de preo$ii ?alieni. A limpezit vinuri scumpe, a
g&tit cele mai gustoase m#nc&ruri din came proasp&t&, a pus pe
mas& din el'ug tot ce se cuveneaJ n s#r'it, 'i-a a'teptat
amantul, de parc& treuia s& soseasc& o divinitate. Asta "indc&
tocmai n seara aceea &r&$elul lua masa n alt& parte, la
vecinul s&u piuarul 1. Apropiindu-se ora nceierii zilei, mi se
scoate unia cu care eram n&mat 'i mi se d& n s#r'it r&gazul
s&-mi m&n#nc tainulJ dar eu nu eram mai pu$in ucuros c&
sc&pasem de munca mea dec#t de aptul c& mi se luase v&lul de
pe oci 'i c& puteam vedea n tin& toate manevrele nelegiuitei
emei.
ndat& ce soarele se aund& n ad#ncurile Mceanului pentru a
lumina t&r#murile din ad#ncurile p&m#ntului 2, iat& c&, al&turi de
tic&loasa &tr#n&, sosi 'i amantul cel ndr&zne$. >ra aproape un
copilandru, cu ora*ii netezi 'i str&lucitori ca doi u*ori proaspe$i,
ermec#nd 'i ispitind el nsu'i pe aman$i. <up& ce-l primi cu
nenum&rate 'i dulci s&rut&ri, emeia l poti s& se a'eze la masa
preg&tit& de ea.
1
'iuarii )în srcinal, nacca) se ocupau de îngri$irea %ainelor de lână, alcătuind o corporaţie importantă atât
la Coma cât şi în oraşele unde se purta toga.
2
;upă o credinţă larg răspândită în antic%itate, 1ceanul se afla la marginea pământului şi, în timpul nopţii,
soarele lumina lumea subterană.
177
 <ar, ndat& ce t#n&rul atinse n treac&t cupa de un venit 'i
apropie de uzele sale primele aperitive, iat& c& sose'te
&ratul, care se ntorcea cu mult mai cur#nd dec#t era
a'teptat. Atunci, virtuoasa so$ie se n&puste'te asupra lui cu un
potop de lesteme ngrozitoare, ur#ndu-i s&-l vad& cu picioarele
rupteJ iar pe amantul nge$at de spaim& 'i &r& pic de s#nge n
venele lui, l piti su o alie de lemn, care nt#mpl&tor se g&sea
acolo 'i neicare
nn&scuta de oicei
viclenie, se cur&$a
ascunz#nd gr#ul at#t
o ru'ine pisatJdeapoi,
marecu'i
ar&t#nd pe cipul ei o lini'te n'el&toare, l ntre& pe &ratul
s&u de ce a p&r&sit masa vecinului cu care e a'a de un prieten
'i de ce s-a ntors a'a devreme acas&.
>l, ad#nc ndurerat 'i ot#nd de mai multe ori, i r&spunse
 Bemaiput#nd s& suport purtarea *osnic& 'i criminal& a
nemernicei lui so$ii, am ugit pe uri' de acolo c#t am putut de
repede. Kai, uni zei, o mam& de amilie at#t de credincioas& 'i
de n$eleapt&
ru'inoas&I :ur pes&divina
se necinsteasc&
Ceres 1 c& nici printr-o apt&
ciar acum, at#t
dup& de
ce am
v&zut cu ocii mei, nu pot crede a'a ceva despre o asemenea
emeieI A$#$at& de aceste vore ale &ratului s&u, neru'inata
so$ie ardea de ner&dare s& cunoasc& nt#mplarea ea nu nceta
s&-l plictiseasc& la culme ca s& i-o povesteasc&, n ntregime, de
la nceput, 'i nu-i d&du pace p#n& ce so$ul nu se supuse voin$ei
ei. &r& s& &nuiasc& ru'inea din propria lui cas&, iat& cum i
povesti el nenorocita nt#mplare dintr-o gospod&rie str&in&.
 !rietenul meu, c&lc&torul de postavuri 2, are o so$ie care de
altel p&rea o emeie de o cinste &r& pat&. >a se ucura de o
reputa$ie cu care se &lea 'i conducea cu cinste gospod&ria
&ratului ei, c#nd deodat& o patim& ascuns& o arunc& n
ra$ele unui amant, cu care avea dese 'i tainice nt#lniriJ 'i ciar
n clipa c#nd, dup& aie, ne duceam s& ne a'ez&m la mas&, ea
&cea dragoste cu t#n&rul. Atunci, tulurat& de venirea noastr&
nea'teptat&, a luat repede ot&r#rea impus& de moment 'i l-a
ascuns su o colivie de r&cit&, care gra$ie e%iilit&$ii nuielelor
dispuse n cerc,  se s#r'ea n orm& de tum ascu$it 'i servea
c&lc&torilor s&-'i ntind& pe ea postavurile c#nd voiau s& le
aleasc& cu auri de pucioas&. Apoi, ncipuindu-'i c& amantul e
ascuns n cea mai mare siguran$&, ea se a'ez& la mas&
1
Ourământ bine plasat în gura unui morar, fiindcă &eres era zeiţa grânelor.
2
2ullo se numea cel care spăla şi călca %ainele, albindu-le cu cretă, aburi de pucioasă ş.a.
178
mpreun& cu noi, ar& nicio gri*&.
n acest timp, mirosul acru 'i greu de pucioas& care-l neca pe
t#n&r, ca 'i aurii care se r&sp#ndeau n *urul lui ca ni'te
noura'i, l as"%iau iar p&trunz&torul mineral, cu nsu'irea proprie
lui, l &cea pe t#n&r s& str&nute oarte des. +a primul str&nut,
deoarece zgomotul venea din direc$ia emeii 'i din spatele ei,
&ratul 'i-a ncipuit c& str&nut& ea 'i i-a adresat pe loc
oi'nuita urare
'i se repet& ?&-$i
astel "e multe
de mai de ineID
ori, <ar
p#n&zgomotul ncepec&
c#nd, surprins dinnunou
se
mai s#r'ea, &ratul a nceput s& &nuiasc&, n s#r'it, ceea ce
'i era. mping#nd masa 'i d#nd colivia la o parte, scoase de
acolo un om care respira des 'i anevoie 'i aia 'i mai putea
trage suetul. Aprins de m#nie n a$a unei astel de insulte, cu
lacrimile n oci, a cerut o saie 'i ardea de ner&dare s& ucid&
pe acest muriund. Bumai cu greu l-am oprit de la un atac,
ar&t#ndu-i prime*dia n care ne-ar arunca pe to$i 1 'i asigur#ndu-l
c&
sine&r& violen$a
prin eectulnoastr& du'manul
pucioasei. !otolit s&u va pieri
nu at#t n cur#nd
de darul meu de
dela
convingere c#t de or$a mpre*ur&rilor, c&ci cel&lalt era pe
*um&tate mort, l transport& la primul col$ de strad&. Atunci, cu
glasul sc&zut, eu am ndemnat-o pe so$ia lui 'i, n s#r'it, am
convins-o s& p&r&seasc& vremelnic pr&v&lia 'i s& se duc& la
vreuna din prietenele sale, p#n& ce timpul va " potolit aprinsa
m#nie a so$ului, care, ntr-adev&r, era a'a de nuriat, nc#t eram
sigur c& n mintea lui r&m#nta cine 'tie ce lovitur& tragic&
mpotriva so$iei 'i ciar a lui nsu'i. ?c#rit de aceast&
nt#mplare, am p&r&sit masa tovar&'ului meu 'i m-am ntors
acas&I
!e c#nd morarul povestea aceasta, emeia sa, care nc& de
mult d&duse dovad& de or&znicie 'i neru'inare, o lestema cu
vore ur#te pe so$ia c&lc&torului de postavuri
 > o tic&loas&, zicea ea, o stricat&, o mare ru'ine a ntregului
nostru se%. AuziI ?&-'i piard& cinsteaI ?& calce n picioare
ndatoririle s"nte ale c&s&torieiI ?& p#ng&reasc& locuin$a so$ului
prin desr#urile celor mai de&imate 'i dezgust&toare lupanareI
?&-'i piard& rangul de so$ie legitim& spre a lua numele de
prostituat&I <a, ad&ug& ea, astel de emei merit& s& "e arse de
1
Musafirii puteau fi învinuiţi de complicitate la o crimă, c%iar dacă era vorba de un flagrant delict de
adulter. În asemenea cazuri, $ustiţia romană trata cu oarecare îngăduinţă soţii lezaţi, în detrimentul celor
inculpaţi.
179
viiI
8otu'i, ngri*orat& de tainicele cinuri ale unei con'tiin$e
necurate 'i spre a-l sc&pa mai repede pe amantul s&u din acea
crud& ncisoare, ea 'i ndemna ncet &ratul s& se duc& la
culcare, spun#ndu-i c& era t#rziu. <ar el, dimpotriv&, dat "ind c&
cina usese ntrerupt& 'i ugise acas& &m#nd, cerea inevoitor
s&-i dea mai cur#nd s& m&n#nce. >a se gr&i, n sil&, s&-l
serveasc&. <e ce,
altuia. <ar mie mi ve$i ntreaG
se rupea !entru
inima c#ndc&
m&totul usese la
g#ndeam destinat
apta
nelegiuit& pe care aceast& lestemat& emeie o s&v#r'ise mai
nainte 'i la neru'inarea ei prezent&. Cizuiam cu gri*& n mine
nsumi, spre a vedea dac& nu cumva prin descoperirea unor
astel de viclenii, a' putea da vreun a*utor st&p#nului meu 'i
dac& pe cel&lalt, care era gemuit su o alie, ca o roasc&
$estoas&, nu l-a' putea ace s& ndep&rteze carapacea 'i s&
apar& su ocii tuturor.
!e c#nd eram
!roviden$a astel
cereasc& 'i-acinuit
aruncatdenocara adus&
s#r'it ociist&p#nului meu,
asupra mea. >ra
ora c#nd un &tr#n 'ciop, c&ruia i se ncredin$ase paza noastr&,
ne m#na cu turma, pe noi, toate animalele de povar&, la lacul
vecin, ca s& ne ad&p&m. Aceast& nt#mplare mi-a dat prile*ul
at#t de dorit de a m& r&zuna, c&ci trec#nd prin partea unde era
t#n&rul 'i z&rindu-i v#rul degetelor care ie'eau de su alie, mi-
am ap&sat pe ele copita de-a curmezi'ul 'i i le-am zdroit &r&
mil& n mii de &r#me, p#n& c#nd, r&pus de o durere
insuportail& 'i sco$#nd un strig&t *alnic, a r&sturnat 'i aruncat
alia c#t colo 'i, e%pus astel privirilor str&ine, el a dat pe a$&
vicle'ugurile unei emei &r& ru'ine.
Cu toate acestea, morarul nu prea p&rea mi'cat de pierderea
cinstei sale. n timp ce t#n&rul tremura de spaim& 'i nu mai
avea n venele lui o pic&tur& de s#nge, el l m#ng#ia cu aerul cel
mai lini'tit 'i cu a$a cea mai inevoitoare.
 iul meu, ncepu el s&-i spun&, s& nu te temi de nimic
sup&r&tor din partea mea, c&ci eu nu sunt un arar, niciun
necioplit &r& educa$ie. >u n-am s& te as"%iez, ca rutalul piuar,
cu aurul ucig&tor de pucioas&. B-am s& m& olosesc, cum a'
avea dreptul, nici de asprimea legii privitoare la adulter 1, pentru
a ace pe un &iat a'a de pl&cut 'i de dr&gu$ s& suere pedeapsa
1
Le3 Iulia de adulreriis prevedea surg%iunirea femeii adultere şi a complicelui ei în două insule fireşte
îndepărtate, pedepsirea cu moartea a seducătorului fiind introdusă abia de împăratul &onstantin.
180
capital&, ci vreau s& mpart cu so$ia mea avorurile tale. Bu cer o
desp&r$ire, ci dimpotriv& o comunitate de unuri, pentru ca, &r&
discu$ie 'i &r& vra*&, s& nu "e aici dec#t un singur pat pentru
tustrei. >u am tr&it ntotdeauna cu so$ia mea n a'a un&
n$elegere nc#t, dup& preceptul n$elep$ilor, acelea'i lucruri ne-
au pl&cut ntotdeauna la am#ndoi. <e altel, nu e ng&duit ca
so$ia s& ai& mai multe drepturi dec#t &ratulI
Cu aceste
tr&gea vore,
n camera sanpeacela'i
t#n&rultimp
carel#nd 'i at*ocoritoare,
se mpotrivea, dar carel
totu'i l urma. =i dup& ce-o ncise pe casta lui so$ie ntr-o alt&
camer&, culcat singur cu adolescentul, se r&zun& n cel mai
pl&cut cip pentru necinstea adus& c&sniciei sale.
ndat& ce carul str&lucitor al ?oarelui aduse din nou ziua,
morarul cem& pe doi dintre arga$ii s&i cei mai puternici 'i,
poruncindu-le s& ridice pe t#n&r c#t mai sus, mi $i-l &tu zdrav&n
la p&r$ile moi cu o *ordie
 CumI
copil, i spunea
lipsind el, a'a
pe amorezi de de raged
oarea 'i de delicat
tinere$ii 'i aproapes&
tale, ndr&zne'ti un
alergi dup& emei, 'i nc& dup& emei de condi$ie lier&, s& strici
c&sniciile nt&rite de lege 'i s& aspiri nainte de vreme la titlul de
amantG
<up& ce-l mustr& cu aceste vore 'i cu altele de acela'i el 'i
dup& ce pe deasupra i mai c&r& la spate 'i o ploaie de lovituri, l
zv#rli pe u'& aar&. =i st model de amant cura*os, sc&pat de
prime*die, mpotriva oric&rei a'tept&ri, dar cu amele lui ese
v&t&mate din cauza dulei opera$ii pe care o suerise noaptea 'i
ziua, se ntoarse acas& tare m#nit 'i ru'inat. Cu toate astea
morarul trimise so$iei sale o n'tiin$are de desp&r$ire 'i o alung&
numaidec#t din casa sa.
<ar emeia, a c&rei nn&scut& r&utate e 'i mai nt&r#tat& 'i
e%asperat& de asemenea insult&  cu toate acestea a'a de
ndrept&$it&  se ntoarse la vecile ei n&ravuri 'i recurse la
armecele oi'nuite ale emeilor. C&ut#nd cu toat& gri*a o
anumit& &tr#n& 'ireat& despre care se credea c&, prin
armecele 'i vr&*ile sale, ar putea s& ac& tot ce voia, cu
rug&ciuni 'i numeroase daruri, o rug& ca din toate dorin$ele s&-i
ndeplineasc& una "e s&-i potoleasc& &ratul 'i s&-l ac& s& se
mpace cu ea, "e, dac& acest lucru n-ar " cu putin$&, m&car s&-i
trimit& vreo sta"e sau vreo divinitate ngrozitoare, care s&-l
cinuiasc& 'i s&-i smulg& via$a. Atunci vr&*itoarea, care avea
181
mare putere asupra zeilor, ncearc& armele cele mai la
ndem#n& ale ngrozitoarei sale 'tiin$e, se sile'te s&
ml#nzeasc& inima ad#nc r&nit& a &ratului 'i s& rede'tepte n
el iuireaJ dar ncercarea sa n-a dat rezultatul a'teptat. Atunci,
nuriat& pe divinit&$ile sale 'i  indierent de plata ce treuia s&
primeasc& pentru osteneala sa  a$#$at& de at#ta dispre$, ea
ncepu s& amenin$e capul nenorocitului so$ 'i s& nt&r#te n
contra
<ar, lui umra
poate tu, unei
lectoremei care critic#nd
pricina', pierise depovestirea
o moarte violent&.
mea, vei
ace aceast& oiec$ie cum ai putut tu, m&gar viclean, ncis n
mi*locul unei mori, s& 'tii ce &ceau aceste emei, dup& cum
sus$ii, n cea mai mare tain&G >i ine, a& n ce cip, mul$umit&
curiozit&$ii mele de om metamorozat n m&gar, am putut s&
cunosc tot ce s-a &cut pentru pierderea morarului meu.
Cam pe la amiaz&, deodat&, a ap&rut n moar& o emeie cu o
*alnic& n&$i'are de acuzat& 'i des"gurat& de o triste$e cu
picioarele goale, pe
n neor#nduial&, palid& ca meri'orul
*um&tate 'i sla&
al 'i plin de o ca o umr&.
cenu'& @n p&ri
murdar&,
acoperea aproape toat& partea de sus a "gurii. Aceast& emeie,
n alul pomenit, a pus u'or m#na pe um&rul morarului 'i, ca 'i
cum ar " vrut s&-i vesteasc& ceva, l-a atras mai la o parte, ntr-
una din camerele casei. A ncis u'a 'i a r&mas oarte mult timp
cu el. <ar cum n acest timp tot gr#ul pe care lucr&torii l
primiser& usese m&cinat 'i cum treuia neap&rat s& se o$in&
altul, mai mul$i sclavi venir& la camera st&p#nului, ncepur& s&-l
ceme 'i s&-i cear& un supliment de lucru. <e'i-l strigar& de mai
multe ori 'i din toate puterile, nimeni nu le r&spunse. Atunci ei
&tur& mai tare n u'&, 'i "indc& usese ncis& cu cea mai mare
gri*& cu z&vorul pe din&untru, presupun#nd c& s-a nt#mplat
ceva grav 'i unest, cu o puternic& opintire, o sparg ori o scot
din alamale, 'i n s#r'it p&trund n camer&. >i nu g&sesc
nic&ieri pe emeia aceea, dar l v&d pe st&p#nul lor at#rnat de o
grind&, sugrumat 'i &r& suare. <up& ce i-au deznodat unia de
la g#t, l-au desprins de pe grind& 'i cu tot elul de vaiete 'i
ocete l sp&lar& cu gri*& pentru ultima oar& 'i, dup& ndeplinirea
ultimelor datorii unere, l nso$ir& n num&r mare la ultima lui
locuin$&, ncredin$#ndu-l morm#ntului.
A doua zi, "ica decedatului a venit n gra& dintr-un t#rg
vecin, unde se m&ritase de cur#nd 'i, n marea ei durere, 'i
smulgea p&rul care-i c&dea pe oci 'i se lovea din c#nd n c#nd
182
cu pumnii n piept. >a aase totul, &r& ca cineva s&-i " anun$at
groaznica nenorocire a amiliei. ntr-adev&r, *alnica imagine a
tat&lui ei, av#nd nc& unia la g#t, i se ar&tase n vis 'i-i
dezv&luise toat& purtarea criminal& a mamei sale vitrege,
adulterele sale, vr&*ile sale 'i cum, a*uns el nsu'i su st&p#nirea
unei sta"i, se coor#se n /nern. <up& ce r&mase mult& vreme
prad& unei cinuitoare m#niri, dragostea prietenilor izuti s-o
lini'teasc& n cele din urm&,
noua1, ndeplinindu-se pun#ndu-iceremoniile
la morm#nt cap&t durerii.
dup& n ziua a
datin&,
scoase n v#nzare mo'tenirea r&mas& de la tat&l ei sclavi,
moilier 'i toate animalele de povar&, 'i astel ntreaga
gospod&rie se risipi n dreapta 'i n st#nga dup& 'ansele
capricioase ale unei licita$ii a'a cum se-nt#mpl& ndeo'te. n
s#r'it, eu am ost cump&rat de un s&rman gr&dinar cu cincizeci
de sester$i 2, sum& enorm&, spunea el, dar n&d&*duia c& prin
munca noastr& comun& va putea s&-'i c#'tige rana.

meaAcum mi se
slu*&. pare necesar
<iminea$a, s& ar&t
st&p#nul meu'i ce
mioliga$ii
punea n aveam n noua
spinare mari
cantit&$i de legume 'i m& ducea n ora'ul vecin. Acolo, dup& ce
preda mara rev#nz&torilor 'i ncasa anii, se urca n spinarea
mea 'i se ntorcea astel la gr&dina sa. C#t timp s&pa, c#t timp
uda 'i ncovoiat pe razdele lui se ocupa de celelalte munci ale
meseriei sale, eu aveam pu$in& tin& 'i m& ucuram de o
odin& care-mi pl&cea. <ar c#nd revolu$ia ordonat& a astrelor,
care dup& un anumit num&r de zile 'i de luni aduse un an nou,
l&s& n urm& toamna cu pl&cerile culesului de vii 'i a*unse n
zodia CapricornuluiF, c#nd veni iama cu z&pezile ei, cu ploi &r&
s#r'it 'i nop$i umede 'i reci, n-a mai ost acela'i lucru. +&sat
su cerul lier 'i ncis ntr-un staul &r& acoperi', sueream
grozav din cauza rigului care nu mai contenea, c&ci st&p#nul
meu, din pricina e%cesivei lui s&r&cii, nu putea s&-'i procure nici
pentru el, necum pentru mine, un a'ternut de paie sau vreo
p&tur& oric#t de p&c&toas& 'i tr&ia ntr-un ordei, acoperit cu
ramuri 'i runze de copaci. n aar& de asta, diminea$a treuia s&
merg cu picioarele goale 'i cu sor$&ri de nedescris printr-un
noroi nge$at 'i pe uc&$i de gea$& oarte ascu$ite. Bu aveam
1
Morţii erau arşi în ziua a opta şi în a noua cenuşa lor, înc%isă într-o urnă, era depusă în mormânt cu
ceremonii şi uneori cu întreceri atletice în cinstea lor.
2
Monedă romană de argint care valora doi aşi şi $umătate, adică un sfert de dinar.
F
Soarele intră în zodia &apricornului la solstiţiul de iarnă.
183
nici m&car rana mea oi'nuit& ca s&-mi umplu stomacul, c&ci,
de'i m#ncarea mea era una 'i aceea'i cu a st&p#nului, era
totu'i oarte pu$in& 'i proast& c#teva l&ptuci &tr#ne 'i amare,
care, ncet#nd de a mai cre'te 'i nzestrate cu semin$e,
sem&nau cu ni'te m&turi mari, deveneau un putregai acru 'i
sloozeau o zeam& noroioas&.
ntr-o noapte, un proprietar din satul vecin, pe care
ntunecimea
care o ploaie unui cer &r&
toren$ial& lun& p#n&
l udase l &cuse s& z&oveasc&
la piele, r&t&cindu-se'idin
pe
drumul cel un, se opri la gr&dini$a noastr& cu calul s&u, care nu
mai putea de ooseal&. <at& "ind mpre*urarea, el u primit cu
drag& inim& 'i g&si /a noi, dac& nu o g&zduire aleas&, cel pu$in o
odin& de care avea mare nevoie. Koind s& r&spl&teasc&
un&voin$a gazdei sale, i promise o anumit& cantitate de gr#u
'i de untdelemn de la mo'ia sa 'i, pe deasupra, dou& ciupuri
de vin. &r& mult& nt#rziere st&p#nul meu ia cu el un sac 'i
ni'te urduuri lagoale
mea, porne'te drum'i, urc#ndu-se
pentru pe de
o c&l&torie de'elate
'aizecindespinarea
stadii 1.
?tr&&t#nd aceast& distan$&, a*ungem la mo'ia sus-numit&,
unde generosul 'i primitorul am"trion poti ndat& pe st&p#nul
meu la o mas& copioas&.
n timp ce am#ndoi comesenii no'tri se luau la ntrecere cu
paarul n m#n&, se nt#mpl& o minune dintre cele mai ciudate.
M g&in&, alerg#nd ncoace 'i ncolo prin ograda casei, ncepu s&
cotcod&ceasc& zgomotos ca 'i cum ar " voit s& ou&. ?t&p#nul ei,
privind-o, i zise
 un& 'i oarte pr&sitoare slug&, e at#ta timp de c#t ne
ngra'i zilnic cu ou&le taleI =i ciar acum, dup& cum v&d, te
g#nde'ti s& ne prepari o gustareI
Apoi strig&
 >i, &iete, ia repede co'ul &r&zit pentru cuiarul g&inilor 'i
pune-l n col$ul oi'nuitI
?ervitorul a &cut ceea ce-i poruncise st&p#nul, dar g&ina,
dispre$uind a'ternutul oi'nuit al cuiarului, a depus un rod
prematur ciar la picioarele st&p#nului ei, pe care avea s&-l
arunce ntr-o mare ngri*orare. C&ci, ntr-adev&r, nu era un ou
cum l 'tim cu to$ii, ci un pui'or perect ormat, cu aripi, cu
pinteni, cu oci 'i ciar cu piuit, care ndat& ncepu s& se $in&
1
Măsură de distanţă antică, stadiul avea la greci BB,N m, iar la romani :A m. !şadar drumul parcurs de
5ucius şi stăpânul său nu depăşea  Dm.
184
dup& mama lui.
n aar& de aceast& minune, s-a produs o alta cu mult mai
mare, care cu drept cuv#nt i ngrozi pe to$i. Ciar su masa pe
care se aau nc& resturile osp&$ului, p&m#ntul s-a despicat
ad#nc 'i din el a $#'nit un oarte ogat izvor de s#nge ale c&rui
mari 'i mel'ugate pic&turi c&deau pe mas& 'i o inundau. =i
ciar n clipa c#nd to$i, ncremeni$i de spaim&, contemplau cu
groaz&
servitoraceste divinepentru
din pivni$& prevestiri, iat& c&
a-i anun$a c&ntot
mare
vinulgra& vine
p&strat un
acolo
de mult& vreme "ere cu clocote n utoaie, ca 'i cum s-ar "
pus su ele un oc uria'. 8ot atunci s-a v&zut o nev&stuic&
tr&g#nd cu din$ii din gaura lui un 'arpe mort. <in gura unui
c#ine cio&nesc a $#'nit o roscu$& verde 'i nsu'i c#inele,
atacat de un erec, care se aa l#ng& el, a ost g#tuit de
acesta dintr-o singur& mu'c&tur&.
At#tea minuni a'a de ngrozitoare au aruncat o spaim& de
nespus
descura*aren suetul
vecin& cust&p#nului 'i au Cu
ncremenirea. umplut toat& s&
ce treuiau casa de o
nceap&G
Cu ce s& s#r'easc&G Ce isp&'ire putea s& "e mai mult sau mi
pu$in iz&vitoare pentru a potoli amenin$&rile divinit&$ilor
cere'tiG C#te victime 'i ce el de victime treuiau *ert"teG
n timp ce to$i, n a'teptarea unei groaznice nenorociri, erau
nm&rmuri$i de spaim&, sose'te un t#n&r sclav care anun$&
st&p#nului s&u cea mai mare, ultima nenorocire ce se a&tuse
asupra amiliei sale.
>l avea trei "i mari, oarte nv&$a$i 'i oarte ine crescu$i, care
&ceau ala vie$ii sale. M vece prietenie i lega pe ace'ti tineri
de un s&rman posesor al unei c&su$e modeste. Bensemnata lui
c&scioar& se nvecina cu ntinsele 'i mel'ugatele ogoare ale
unui t#n&r mo'ier, ogat 'i inuent, dar care auza de gloria
numero'ilor s&i str&mo'i. >l era tare 'i mare n dierite partide 'i
&r& nicio mpotrivire &cea, n ora', tot ce-i pl&cea. Cu s&rmanul
'i umilul s&u vecin se purta ca un adev&rat du'manJ i omora
oile, i lua oii, i c&lca n picioare gr#nele nc& necoapte. =i
nemul$umit c& l-a despuiat de toat& recolta, voi s&-l alunge ciar
de pe micul lui ogorJ pornind mpotriva lui un nensemnat proces
de otare, pretindea c& tot terenul era al lui. Atunci plugarul, om
respectuos de altel, *euit de l&comia ogatului, ca s& salveze
din mo'tenirea p&rinteasc& cel pu$in un petic de p&m#nt pentru
morm#ntul s&u, oarte sp&im#ntat, a rugat pe mai mul$i prieteni
185
s& vin& s& dea m&rturie pentru otarele sale. !rintre ace'tia se
g&seau 'i cei trei ra$i, care voiau s& dea tot a*utorul lor, oric#t
ar " ost de nensemnat, prietenului n prime*die.
Cu toate acestea uriosul t#n&r, &r& s& se sperie c#tu'i de
pu$in sau m&car s& se ru'ineze de prezen$a at#tor cet&$eni, nu
voi s& renun$e la t#l&re'tile lui preten$ii sau cel pu$in s&-'i
st&p#neasc& neor&zatele-i cuvinte. n timp ce ei se *eluiau cu
l#nde$e 'i, cunvore
care clocotea rumoase,
el, deodat&, c&utau
*ur#nd s& potoleasc&
pe capul m#nia
s&u 'i pe al celor
ce-i erau mai dragi, a"rm& c& pu$in i p&sa de prezen$a at#tor
mediatori 'i c& va porunci servitorilor s&i s& ia de ureci pe
vecinul s&u 'i s&-l azv#rle ndat& c#t mai departe de colia lui.
+a aceste cuvinte, un val de indignare cuprinse pe to$i aceia
care-l auzir& 'i unul dintre cei trei ra$i, &r& 'ov&ire 'i cu mult&
ndr&zneal&, i r&spunse c& n zadar se izuie el pe og&$iile lui
ca s& amenin$e ntr-un mod a'a de tiranic 'i de trua', "indc&,
de altel,
a*utor s&racii au
'i ap&rare g&sit ntotdeauna,
n contra n nep&rtinirea
or&zniciei oga$ilor. Acestelegilor,
cuvinte,
pentru un om aprins de m#nie, au ost untdelemn peste oc,
pucioas& ntr-un incendiu, un ici n m#inile uriei, 'i nu &ceau
dec#t s&-i alimenteze rutala violen$&. =i cu-adev&rat neunia
lui sporise n a'a grad, nc#t striga n gura mare c& puteau s& se
sp#nzure to$i, cu legile lor cu tot.
=i cum el avea ni'te c#ini cio&ne'ti, c#ini de erm&, s&latici
'i uria'i, oi'nui$i s& m&n#nce oiturile aruncate pe c#mp 'i, n
aar& de asta, dresa$i s& se arunce asupra trec&torilor 'i s&-i
mu'te, &r& deoseire, porunci s& li se dea drumul 'i s& "e
asmu$i$i mpotriva acestei mul$imi. ndat& ce auzir& oi'nuitul
semnal al cioanilor, aceste animale nt&r#tate 'i nr&ite,
umpl#nd c#mpia cu un l&trat conuz 'i r&gu'it care le &cea 'i
mai n"or&toare, se repezir& cu o urie neun& asupra
oamenilor, 'i, cu nenum&rate mu'c&turi, i s#'iar& 'i-i &cur&
uc&$iJ n-au cru$at nici ciar pe ugarii pe care-i urm&reau cu 'i
mai mult& nver'unare.
Atunci, n mi*locul n"or&torului m&cel al acestei mul$imi
nsp&im#ntate, cel mai t#n&r dintre cei trei ra$i, lovindu-se de o
piatr& 'i zdroindu-'i degetele picioarelor, se pr&u'i la p&m#nt
'i c&zu prad& acestor s&latici 'i "oro'i dul&i care, v&z#nd pe
nenorocitul t#n&r ntins la p&m#nt, numaidec#t se n&pustir&
asupra lui 'i-l s#'iar& n uc&$i.
186
 Auzind urletele lui de moarte, ra$ii, ad#nc ndurera$i, alergar&
n a*utorul lui. n&'ur#ndu-'i m#inile st#ngi n pulpanele
mantalelor1, ei ncercar& s&-'i apere ratele, arunc#nd o ploaie
de pietre ca s& alunge c#inii, dar nu reu'ir& nici s& zdroeasc&,
nici s& pun& pe ug& aceast& ait& s&latic&, iar prea neericitul
t#n&r aia rostind ultimele cuvinte prin care cerea ra$ilor s&i s&
pedepseasc& pe acest ogat p#ng&rit de crime pentru moartea
ratelui
nu at#t lor
dinmai t#n&r,
pricin& c& muri ndat&
nu mai s#'iat.
aveau nicioAtunci ceilal$i
speran$& doi ra$i,
de salvare,
c#t mai ales din cauz& c& de un&voie renun$aser& la ea, se
ndreptar& spre cel ogat 'i, cu un cura* neun 'i o urie oar&, l
atacar& cu o grindin& de pietre. <ar acest uciga', setos de
s#nge, oi'nuit de mult& vreme cu numeroase asemenea crime,
arunc& o suli$& 'i str&punse pe unul din cei doi n co'ul pieptului.
<e'i usese lovit de moarte 'i era cu totul nensue$it, el nu se
pr&u'i, c&ci suli$a cu care usese str&puns, ie'indu-i aproape
toat& prin spate, trupul
$inea suspendat se n"pse n p&m#nt
$eap&n care se prin violen$a
leg&na ntr-oloviturii
parte 'i'i-i
n
alta.
Apoi unul dintre servitori, grozav de ndr&zne$ 'i de tic&los,
veni n a*utorul uciga'ului 'i, cump&nind n m#n& o piatr&, oci
de oarte departe ra$ul drept al celui de-al treilea t#n&rJ
lovitura nu-'i atinse $inta, c&ci piatra i atinse numai v#rul
degetelor 'i, mpotriva a'tept&rii tuturor, c&zu mai departe &r&
s&-l " r&nit. 8otu'i, aceast& ericit& mpre*urare d&du iscusitului
t#n&r o speran$& de r&zunare. !re&c#ndu-se c& are m#na
zdroit&, iat& cum se adres& el acestui om arar
 ucur&-te de distrugerea ntregii noastre amilii, r&ne'te-$i
cu s#ngele a trei tineri nes&turata cruzime 'i m#ndre'te-te cu
glorioasa-$i iruin$& asupra concet&$enilor t&i door#$i, dar cel
pu$in s& 'tii c&, dac& ai *euit de p&m#ntul s&u pe un nenorocit
ca s&-$i ntinzi nencetat otarele mo'iei, vei avea totu'i
ntotdeauna un vecin. <ar vaiI dreapta mea, cu care desigur $i-
a' " t&iat capul, a c&zut s&r#mat& de un destin nedreptI
nt&r#tat la culme de aceste cuvinte, uriosul t#lar puse
m#na pe saie 'i, voind s& ucid& cu propria lui m#n& pe
nenorocitul t#n&r, se repezi cu sete la el. <ar el nu provocase la
lupt& pe unul mai sla dec#t el 'i nt#mpin& o rezisten$& la care
nu se a'teptase deloc. 8#n&rul i apuc& cu putere m#na dreapt&
1
5a romani acesta era un gest de apărare şi protecţie, la care tetele antice fac adesea aluzie.
187
'i nv#rtind saia cu energie, o n"pse de mai multe ori n
odiosul ogat 'i-l &cu s&-'i dea suetul murdarE Apoi, ca s&
scape din m#inile servitorilor care alergau n uga mare,
deodat&, cu saia nc& m#n*it& de s#ngele du'manului s&u, 'i
t&ie ad#nc grumazul.
Acestea erau nenorocirile prevestite de at#tea minuni
nemaiauzite, acestea erau nenorocirile anun$ate neericitului
p&rinte. <oor#t
putu s& scoat& de at#tea
nicio vor& 'ilovituri n acela'i
nici m&car timp,n&tr#nul
s& pl#ng& nu
t&cere. <ar
pun#nd m#na pe cu$itul de care tocmai se servise la mas& ca s&
mpart& oamenilor r#nz& 'i alte m#nc&ri, dup& e%emplul
neericitului s&u "u, 'i t&ie g#tul cu mai multe lovituri 'i, c&z#nd
peste mas&, cu capul n *os, sp&l& cu un nou val de s#nge petele
s#ngelui miraculos. Astel pieri, ntr-un timp a'a de scurt, o
ntreag& amilie. :elind aceast& nenorocit& nt#mplare 'i
pl#ng#nd mai amarnic atalitatea care-l urm&rea, gr&dinarul 'i
pl&ti
alta, masa
m#inilecupe
lacrimi
care 'i
le lovindu-'i n maisemulte
aducea goale, urc& r#nduri, una n
numaidec#t de
spinarea mea 'i o pornir&m napoi pe drumul pe care venisem.
<ar nici ntoarcerea nu i-a ost scutit& de o nenorocit& 'i
prime*dioas& nt#mplare.
C&ci, ie'indu-ne n cale un individ de o statur& nalt&, soldat
dintr-o legiune, dup& cum l ar&tau n&$i'area 'i purtarea sa, l
ntre& pe st&p#nul meu pe un ton oraznic 'i trua' unde se
ducea cu acest m&gar &r& povar&. ?t&p#nul, tulurat nc& de
durere 'i ne'tiind latine'te, trecu nainte &r& s&-i r&spund&.
?oldatul n-a putut s&-'i nr#neze oi'nuita-i or&znicie 'i,
nuriindu-se de aceast& t&cere ca de o insult&, l-a lovit cu un
arac de vi$&-de-vie, pe care-l $inea n m#n&, 'i l-a aruncat din
spinarea mea. Atunci gr&dinarul i-a r&spuns cu umilin$& c&,
ne'tiind lima sa, nu putea s& n$eleag& ce i se spunea. ?oldatul
l ntre& deci n grece'te unde se ducea cu m&garul, iar
gr&dinarul i r&spunse c& se ducea n ora'ul vecin.
 <ar eu, zise cel&lalt, am nevoie de serviciile lui, c&ci
mpreun& cu alte animale de povar& treuie s& transport, din
cet&$uia vecin&, aga*ele comandantului nostruI
Apoi, pun#nd m#na pe mine, m& ia de c&p&stru 'i ncepe s&
m& trag& dup& el. Atunci gr&dinarul, 'terg#ndu-se de s#ngele
care curgea din rana pe care i-o &cuse mai nainte la cap, l
roag& din nou s& se poarte mai politicos 'i mai omenos cu un
188
camarad de arme.
 8e rog "erinte, n numele celor mai ericite speran$e ale
tale, i spunea el, acest m&g&ru' n-are nicio putere  apt care
nu-l mpiedic& s& mu'te  cade pe drum din pricina unei oli
ur#te 'i aia poate s& transporte din gr&dina mea, la o oarte
mic& distan$&, c#teva leg&turi de legumeJ oose'te repede 'i-'i
pierde r&suarea 'i e departe de a " n stare s& poarte poveri
mai mariI
<ar c#nd v&zu c& nicio rug&ciune nu ml#nze'te pe militar 'i
c& acesta e 'i mai nuriat 'i gata s&-i crape $easta cu cel mai
gros nod al aracului s&u ntors, recurse la cea din urm&
posiilitate de salvare. !re&c#ndu-se c& vrea s&-i ating&
genuncii pentru a-i st#rni mila, se apleac&, se ncovoaie 'i,
apuc#ndu-l de am#ndou& picioarele, l ridic& n sus 'i-l tr#nte'te
cu putere la p&m#ntJ apoi, &r& s& piard& o clip&, cu pumnii, cu
coatele, cu din$ii 'i ciar cu pietrele pe care le culegea de pe
drum, i zdroe'te
clipa c#nd toat& pe
usese tr#ntit a$a, m#inile
spate 'i coatele.
la p&m#nt, nu maiCel&lalt, din
era n stare
s& se mpotriveasc& sau s& se apere n niciun el, dar nu nceta
s&-l amenin$e pe gr&dinar, c& dac& va reu'i s& se ridice, l va
t&ia n mii de uc&$i cu saia. Oin#nd seama de aceste vore,
gr&dinarul i ia numaidec#t saia, o arunc& c#t mai departe cu
putin$& 'i din nou ncepe s&-l at& cu 'i mai mult& urie. ?nopit
n &taie, ciuruit de r&ni 'i nemaiput#nd g&si alt cip de
sc&pare, soldatul a recurs la singurul mi*loc ce-i mai r&m#nea de
&cut a &cut pe mortul.
Atunci gr&dinarul, lu#nd saia cu el, s-a urcat n spinarea mea
'i n goana mare s-a ndreptat spre ora'J &r& s& se mai
g#ndeasc& s&-'i revad& mica gr&din&, se duce la unul din
prietenii s&i, i poveste'te totul, l roag& s&-l a*ute n aceast&
prime*die 'i s&-l ascund& c#tva timp, pe el 'i pe m&garul s&u,
p#n& c#nd o dispari$ie de dou& sau de trei zile l va sc&pa de o
urm&rire capital&. Amicul, neuit#nd vecea lor prietenie, l
prime'te &r& 'ov&ire. !e mine, cu a*utorul unei sc&ri, m& urc&
cu picioarele ndoite, sus, n podul casei, iar gr&dinarul, r&mas
*os ciar n pr&v&lie, se ascunde ntr-un co', al c&rui capac a ost
tras peste el.
n timpul acesta, soldatul  a'a cum am aat mai t#rziu J
asemenea unui om care s-a trezit dintr-o lung& e$ie, n cele din
urm& s-a pus pe picioare 'i, de'i zdroit de durerea at#tor
189
lovituri, cl&tin#ndu-se 'i aia spri*inindu-se n toiag, a a*uns n
ora'. Pu'inat de sl&iciunea 'i de nevrednicia sa, nu su& o
vor& nici unuia dintre cet&$eni despre &taia 'i despre
nr#ngerea suerit& 'i 'i ngi$i n secret ocara, dar c#nd nt#lni
c#$iva camarazi le povesti numai lor nenorocita nt#mplare. ?e
n$eleser& ca el s& stea c#tva timp ascuns n cortul lor, c&ci, n
aar& de insulta lui personal&, se temea, din cauz& c& pierduse
1
saia, de urm&rile
pe ei, dup& ce vor c&lc&rii *ur&m#ntului
" cercetat cu aten$iemilitar
urmeleJ iar n ce-i'i
noastre, privea
vor
da toat& silin$a s& ne descopere 'i s&-l r&zune. <ar e%act la
timp se g&si un vecin per"d care-i n'tiin$& numaidec#t unde
eram ascun'i. Atunci solda$ii cemar& autorit&$ile 'i min$ind c&
pierduser& pe drum un mic vas de argint de oarte mare pre$,
apar$in#nd comandantului lor, sus$ineau c&-l g&sise un gr&dinar
'i c&, nevoind s&-l dea napoi, sta ascuns n casa unui prieten al
s&u.
4agistra$ii,
numele constat#nd se
comandantului, valoarea oiectului
prezint& la u'apierdut
casei 'iunde
a#ndne
reugiasem 'i cu glas tare someaz& pe gazda noastr& s& predea
&r& nt#rziere pe acela pe care-l ascundea, dac& nu voia s&-'i
piard& via$a el nsu'i. <ar el, &r& s& se sperie c#tu'i de pu$in 'i
neav#nd alt g#nd dec#t s& salveze pe prietenul pe care-l luase
su ocrotirea sa, nu m&rturise'te nimic despre noi 'i sus$ine c&
nu l-a v&zut pe gr&dinar de mai multe zile. +a r#ndul lor, solda$ii,
*ur#nd pe capul mp&ratului, pretind c& e ascuns acolo 'i nu n
alt& parte. n cele din urm&, magistra$ii, spre a se convinge dac&
cel care t&g&duia cu at#ta nc&p&$#nare spune adev&rul,
ot&r&sc o percezi$ie. ?e d& ordin lictorilor 'i celorlal$i slu*a'i
s& intre n cas& 'i s& cerceteze cu de-am&nuntul p#n& n cele
mai mici col$uri. >i raporteaz& c& n&untru nu e%ist& nici om, nici
m&gar. Atunci lupta rencepe cu 'i mai mult& violen$&, dintr-o
parte 'i din alta militarii sus$in c& ei 'tiu ce spun 'i implor&
dreptatea mp&ratului, iar gazda noastr& t&g&duie'te nencetat
lu#nd ca martori pe zei.
Auzind aceast& disput& 'i toat& aceast& zarv&, eu care, dup&
cum se 'tie, eram un m&gar indiscret 'i tot at#t de curios,
arz#nd de ner&dare, mi lungesc g#tul piezi' printr-o
erestruic&, silindu-m& s& v&d cum arat& t&r&oiul acela. <ar,
printr-o nt#mplare neprev&zut&, unul dintre solda$i ndrept#ndu-
1
'ierderea sabiei, a scutului sau a căştii se considera şi se pedepsea ca o dezertare.
190
'i tocmai atunci privirile spre umra mea, ia ca martori pe to$i
cei de a$& 'i un puternic strig&t se ridic& ndat& din piepturile
lor. Pepede, ei se urc& pe o scar&, pun m#na pe mine 'i m&
cooar& de acolo ca pe un captiv. Atunci, nemaie%ist#nd nicio
ndoial&, se cerceteaz& cu mai mult& aten$ie "ecare oiect n
parte 'i, n cele din urm&, ridic#nd capacul co'ului, ei l g&sesc
acolo pe gr&dinar. <up& ce u scos din ascunz&toare 'i t#r#t
naintea magistra$ilor,
capul aceast& nenorocitul,
nt#mplare, a ost dus care avea s& pl&teasc&
la ncisoarea cu
ora'ului, iar
nesocotita mea apari$ie la ereastr& st#rnea tot elul de glume 'i
oote de r#s ce nu se mai s#r'eau. <e atunci a r&mas
proverul des repetat Cine vede umra m&garului, vede
m&garulD1.

CARTEA A ZECEA
Ce s-a ales, a doua zi, de st&p#nul meu, gr&dinarul, nu 'tiu.
<ar n ce m& prive'te, soldatul acela, care din cauza uriei 'i
insolen$ei sale usese snopit n &taie, m-a desprins de iesle 'i
m-a luat cu el, &r& nicio mpotrivire din partea cuiva. Apoi,
str#ng#ndu-'i din cort  cel pu$in a'a l-am socotit eu  eectele
personale, mi le puse n spinare 'i astel, complet ecipat 'i
narmat milit&re'te, iat&-m& la drum. !urta un coi sc#nteietor
de-$i lua ocii,
lungimea cozii un scut
ei de 'i mai
lemn, oritor
arm& care'iatunci
o lance
deremarcail&
un&-seam&prin
nu
era cerut& de r#nduiala ost&'easc&, dar pe care el o a'ezase
artistic n v#rul acelei poveri, a'a cum se ace la r&zoi pentru a
speria pe nenoroci$ii trec&tori. <up& ce am mers pe un drum de
c#mp destul de u'or, am a*uns ntr-un or&'el unde n-am tras la
an ci la casa unui anumit decurion. ncredin$#ndu-m& ndat&
1
Enii autori identifică aici două proverbe pe care !puleius le-ar fi reunit într-unul singur. En măgar, spun
ei, privind pe o fereastră în atelierul unui olar, îi sparse mai multe oale. 1larul dădu în $udecată pe stăpânul
măgarului. +iind întrebat de $udecători de ce era acuzat8 ";e privirea măgarului meu#, le spuse el, răspuns
care făcu asistenţa să râdă şi trecu de atunci în proverb.
În ce priveşte umbra măgarului, ;emostene, pledând pentru un acuzat de o crimă capitală şi văzând că
$udecătorii nu dau nicio atenţie discursului său, le spune8 "En tânăr înc%iriase un măgar pentru a se duce
undevaH pe drum, voind să se odi%nească puţin în timpul ecesivei călduri a zilei, se culcă la umbra
măgarului. &onducătorul măgarului se opuse, spunând că el i-a înc%iriat măgarul, iar nu umbra măgarului,
şi-l dădu în $udecată pe tânăr#. !tunci ;emostene se opri şi, observând că toţi $udecătorii erau atenţi la
această povestire, strigă8 "&um, onoraţi $udecători, ascultaţi nişte fleacuri, şi o cuvântare în care e vorba de
viaţa unui om nu o ascultaţiI#
191
unui t#n&r servitor, plec& n gra& la 'eul s&u, care avea su
comanda sa o mie de oameni. <up& c#teva zile, mi-aduc ine
aminte, ciar n aceast& cas& s-a comis o crim& de o cruzime
n"or&toare 'i, ca s-o pute$i citi 'i voi, o voi povesti n cartea
mea.
?t&p#nul casei avea un "u t#n&r, oarte instruit, 'i prin urmare
de o un&tate 'i de o modestie pilduitoare, un "u cum $i-ai dori
s& ai moart&
"ind 'i tu sau
dearem unultat&l
mul$i ani, care se
s&-i semene. 4ama
rec&s&torise 'i de t#n&rului
la a doua
so$ie avusese un alt "u, care 'i el trecuse de v#rsta de
doisprezece ani. <ar mama sa vitreg&, care se ucura de o mare
autoritate n casa &ratului, mai mult gra$ie rumuse$ii dec#t
moralit&$ii, "e c& era stricat& din "re, "e c& atalitatea o
mpingea la cea mai ru'inoas& apt&, puse ocii pe "ul ei vitreg.
Acum, deci, scumpe lector, s& 'tii c& vei citi o tragedie 'i nu o
simpl& poveste 'i c& de la conduri, ne ridic&m la coturni1.
Aceast&cre'terii
nceputul emeie, sale,
at#ta avreme c#tnmicul
rezistat Cupidon
t&cere, s-a aat
ascunz#nd la o
u'or
sla& ro'ea$& din ora*ii ei. <ar c#nd inima i-a ost cu totul
cuprins& de un oc neun, a c&rui violen$& Amor, n delirul lui, o
a$#$a ore'te, ea ced&, n s#r'it, crudului zeuJ 'i simul#nd o
stare de sl&iciune, 'i-a ascuns rana suetului su o pretins&
oal& a trupului. Bu e nimeni care s& nu 'tie c& toate
simptomele de ruinare a s&n&t&$ii 'i a e$ei sunt acelea'i la
amoreza$i ca 'i la olnavi o paloare ngrozitoare, oci &r& via$&,
genunci istovi$i, somn agitat, suspine cu at#t mai ad#nci cu c#t
cinul este mai lung. Ai " putut crede c& era scuturat& numai de
o er& arz&toare, dac& n-ar " ost lacrimile ce le v&rsa. Kai,
doctori ignoran$i, ce s& nsemne acest puls accelerat, acea
mu*orare e%cesiv&, acea respira$ie grea, acele palpita$ii dese
care zg#l$#iau r#nd pe r#nd 'oldurileG uni zeiI C#t ar " ost de
u'or, nu pentru un medic iscusit, ci pentru primul venit, oric#t
de sla cunosc&tor n suerin$ele iuirii, c#t de u'or i-ar " ost s&
priceap&, v&z#nd o emeie care arde, &r& ca trupul s& simt&
vreo c&ldur&I
A'adar, incapail& s& st&p#neasc& violenta pasiune
r&v&'indu-i "in$a p#n& n ad#ncurile ei, ea rupse o t&cere ce
1
Încălţăminte înaltă, cu talpă groasă şi şireturi de piele, purtată de obicei de actorii de tragedie. În loc de
coturnus, actorii de comedie purtau aşa numitul soccus, pantof de casă femeiesc. &omedia şi 7ragedia sunt,
aşadar, sugerate prin încălţămintea slu$itorilor 7%aliei şi ai Melpomenei.
192
dura de-at#ta timp 'i porunci s& "e cemat la d#nsa "ul ei
vitreg, nume pe care ar " voit s&-l ac& s& dispar&, ca s& nu mai
"e silit& s& ro'easc&I 8#n&rul nu nt#rzie o clip& de-a da
ascultare poruncii mamei sale vitrege olnave. Cu runtea
r&zdat& de o triste$e care-i d&dea un aer de &tr#n, se ndrept&
spre camera de culcare a so$iei tat&lui s&u 'i a mamei ratelui
s&u, ca s&-i arate respectul pe care n tot cazul i-l datora. <ar
ea, oosit&
zic a'a, preaocean
ntr-un mult de
desuerin$a unei
neot&r#ri. lungi
<in nout&ceri, plutea,
dezapro& ca s&
toate
cuvintele pe care le socotea ca cele mai potrivite pentru
ntrevederea de a$&J pudoarea sa &c#nd-o s& 'ov&iasc& 'i, mai
ales, ne'tiind cum s& nceap&, cuvintele i mureau pe uze. <ar
t#n&rul care nici atunci nu &nuia nimic, cu un aer supus, o
ntre& el cel dint#i care e cauza olii ei. Atunci emeia,
pro"t#nd de atalul prile* c& se g&sea singur& cu el, izucni cu
ndr&zneal&, 'i v&rs#nd 'iroaie de lacrimi 'i acoperindu-'i a$a cu
poala
cuvinterociei, i adres& cu o voce tremur&toare aceste pu$ine
 !ricina 'i nceputul suerin$ei mele de azi 'i n acela'i timp
leacul 'i unica mea salvare tu e'ti, c&ci ocii t&i p&trunz#nd prin
ai mei p#n& n undul inimii mele, au aprins n ea un oc
mistuitor. ie-$i dar mil& de o emeie care piere din cauza ta. ?&
nu te opreasc& deloc teama 'i respectul ce-l datorezi tat&lui t&u,
c&ci altel a' muri &r& ndoial&, 'i tu i vei p&stra so$ia n via$&.
>u te iuesc, pentru c&-i reg&sesc cipul n tr&s&turile e$ei tale
'i iuirea mea e legitim&. ?ingur&tatea noastr& s&-$i dea deplin&
ncredere ai tot timpul s& s&v#r'e'ti un act ndr&zne$, dar
devenit necesar. C&ci ceea ce nu e 'tiut de nimeni e aproape
ceva ne&cutI
Aceast& nea'teptat& declara$ie l arunc& pe t#n&r ntr-o oarte
mare tulurare 'i, cuprins de groaz& la ideea unei astel de
crime, el se g#ndi totu'i c& nu treuie s-o nt&r#te printr-un reuz
aspru sau nepotrivit, ci mai degra& s-o lini'teasc& prin am#n&ri
'i promisiuni n'el&toare. A'adar, i promite ucuros, o ndeamn&
nespus de mult s& ai& n&de*de, s& se ngri*easc& 'i s& se
ntremeze, p#n& c#nd vreo c&l&torie a. 8at&lui s&u le va l&sa un
moment lier pentru pl&cerile lor. Apoi ugi ndat& din a$a
vinovatei sale mame vitrege. ?ocotind c& marea nenorocire ce-i
amenin$a amilia are nevoie de saturile unui om mai n$elept,
numaidec#t a spus totul ostului s&u nv&$&tor, un &tr#n de o
193
n$elepciune cunoscut&. <up& o ndelungat& cizuire, am#ndoi
au g&sit c& cea mai un& ot&r#re era s& ug& c#t mai repede
de loviturile soartei vr&*ma'e. <ar nemaiput#nd s& suporte nici
cea mai mic& am#nare, emeia, su un prete%t oarecare, a reu'it
s&-'i conving& so$ul, prin nemaipomenitele ei viclenii, s& plece
n gra& la ni'te propriet&$i ce le aveau oarte departe de acolo.
Atunci, m#nat& de o criminal& speran$&, pe care o mai 'i zorise,
a cerut
c#nd sust&ruitor satisac$ia
un prete%t, promis&
c#nd su altul,vinovatei
ugea deeiaceast&
patimi. odioas&
8#n&rul,
nt#lnire, dar elurimea r&spunsurilor &c#nd-o n s#r'it s& vad&
l&murit c& el reuza s&-'i $in& cuv#ntul, cu o repeziciune
nea'teptat&, ea trecu de la o nelegiuit& iuire la o ur& cu mult
mai ngrozitoare.
Asociindu-se &r& nt#rziere cu unul dintre sclavii da$i ei ca
zestre1, un tic&los &r& perece, gata la orice crim&, ea i
ncredin$eaz& per"dele sale planuri, 'i nimic nu le p&ru mai
nimerit dec#t pe
trimite ndat& s& criminal
lipseasc&s&-'i
de via$& peonenorocitul
procure t#n&r.
otrav& oarte >a
puternic&
'i, dizolv#nd-o cu gri*& n vin, o pune deoparte pentru uciderea
nevinovatului s&u "u vitreg.
!e c#nd ace'ti doi criminali cizuiau asupra celui mai potrivit
moment de a-i oeri &utura, nt#mplarea l-a adus acas& pe
ratele cel mai mic, pe propriul "u al acestei tic&loase emei,
care se ntorcea oosit 'i &m#nd dup& lec$iile de diminea$&.
<up& ce a m#ncat, i s-a &cut sete 'i, g&sind paarul de vin n
care otrava usese amestecat& pe uri', &r& s& &nuiasc& ce
curs& ascundea, dintr-o ngi$itur& l-a golit p#n&-n und. ndat&
ce a &ut otrava preg&tit& pentru ratele s&u, s-a pr&u'it lipsit
de via$& pe lespezile pardoselii.
ngrozit de n&prasnica moarte a copilului, preceptorul s&u, cu
$ipete 'i urlete, ceam& pe mam& 'i pune n mi'care toat& casa.
n cur#nd se a& trista nt#mplare a &uturii mortale 'i to$i cei
de a$& ncepur& s& acuze dierite persoane de aceast& crim&
*osnic&. <ar ngrozitoarea emeie, e%emplu de cruzime a unei
mame vitrege, r&m#n#nd nesim$itoare la tragicul s#r'it al "ului
ei, la remu'c&rile acestui omor a c&rui pricin& era ea, la
nenorocirea amiliei sale, la durerea so$ului, la *alea unei astel
de ngrop&ciuni, nu voi s& vad& n acest dezastru domestic dec#t
1
Sclavii pe care femeile îi aduceau ca zestre soţilor treceau sub stăpânirea bărbaţilor, ca şi toate celelalte
lucruri aduse ca zestre. Eneori însă femeile aveau şi alţi sclavi care le aparţineau numai lor.
194
prile*ul de a se r&zuna c#t mai cur#nd. >a trimise granic o
'taet& care s&-l n'tiin$eze pe so$ul s&u, aat pe drum, de
nenorocirea ce c&zuse peste casa lui. Acesta ntorc#ndu-se n
gra& din c&l&torie, ea 'i *uc& rolul cu o cutezan$& uimitoare 'i
acuz& pe ratele vitreg c& i-a otr&vit "ul. /ntr-un el, nu min$ea
dec#t pe *um&tate, "indc& &iatul, prin moartea sa, prevenise
moartea destinat& t#n&rului, dar era o minciun& pe de-a-ntregul
n&scocit&
nelegiuitul c#nd a"rma
s&u rate c& pentru
vitreg ratele c&
maieamic useses&otr&vit
nu voise cedezede
ru'inoaselor lui apte lurice 'i ncerc&rilor de a o necinsti.
Bemul$umit& cu aceste minciuni at#t de ngrozitoare, ad&ug& c&
el o amenin$a 'i pe ea cu saia pentru c&-i demascase toat&
stric&ciunea. Atunci neericitul tat&, lovit de ndoita moarte a
"ilor s&i, se zuciuma ntr-o durere &r& margini. !e cel mai mic
l vedea ngropat su ocii s&i, iar despre cel&lalt 'tia ine c&,
acuzat de incest 'i ratricid, va " &r& ndoial& condamnat la
moarte.
multiuite=il pe deasupra,
mpingeau la o ipocritele lament&ri
ur& nem&rginit& ale unei
mpotriva so$ii
copilului
s&u.
<e-aia se terminase pompa uner& 'i nmorm#ntarea "ului
mezin, c& ndat&, ciar de l#ng& morm#nt, nenorocitul &tr#n,
cu a$a sc&ldat& n lacrimi proaspete 'i smulg#ndu-'i p&rul al
murd&rit de cenu'&, o lu& la ug& n goana mare spre pia$a unde
se mparte dreptatea. Acolo, prin lacrimile sale, prin rug&ciunile
sale, ating#nd ciar genuncii decurionilor, &r& s& cunoasc&,
vaiI per"dia acestei emei rele 'i necredincioase, a cerut cu
toat& puterea voin$ei lui moartea celuilalt "u, strig#nd c& e un
nelegiuit care voise s& p#ng&reasc& patul p&rintesc, un asasin
care-'i omor#se ratele 'i un criminal care amenin$ase pe mama
lui vitreg& c-o n*ungie cu saia. !e scurt, prin aceste cuvinte
at#t de mi'c&toare 'i prin ad#nca-i indignare, n&c&r& at#t de
puternic n disperarea sa 'i triunalul, 'i poporul, nc#t to$i,
renun$#nd la plictisitoarea procedur& *udec&toreasc&, la
e%punerea dovezilor evidente ale acuz&rii 'i la me'te'ugitele
pledoarii ale ap&r&rii, au cerut ntr-un glas c& acest agel pulic
treuia lapidat n interesul o'tesc.
8otu'i magistra$ii, de teama unei prime*dii personale 'i ca nu
cumva din pricina acestei indign&ri de pu$in& importan$& s& se
nasc& vreo r&scoal& care putea pune n prime*die ordinea 'i
siguran$a ora'ului, pe de o parte intervenir& pe l#ng& decurioni,
195
iar pe de alta r#nar& pe concet&$enii lor 'i cerur& ca *udecata s&
se ac& cu ormele legale 'i dup& oiceiul str&mo'esc 'i ca
sentin$a s& se dea *uridice'te, numai dup& ce se vor " cercetat
'i c#nt&rit ine dovezile aduse de o parte 'i de alta. C&ci n
acest cip nu se va da un e%emplu de s&l&ticie arar& sau de
tiranie asupritoare, condamn#nd pe cineva &r& s&-l " ascultat,
'i nu s-ar mai oeri veacului o pild& at#t de prime*dioas& ntr-o
vreme de ad#nc&
8o$i aproar& pace.
acest apt n$elept 'i numaidec#t pristavul pulic
primi porunca s& anun$e pe senatori c& erau convoca$i n
adunare, la senat. ndat& ce ei 'i ocupar& locurile oi'nuite,
"ecare dup& drepturile 'i cinstea cuvenite rangului s&u, la a
doua strigare a pristavului, cel dint#i se prezent& acuzatorul 'i
numai dup& aceea u cemat 'i introdus acuzatul. <up&
e%emplul legii ateniene 'i dup& procedura triunalului lui 4arte 1,
aprodul aduse la cuno'tin$a avoca$ilor p&r$ilor s& nu pledeze cu
introduceri
acestea s-aulungi 'i s& astel,
petrecut nu cauteam s& st#rneasc&
aat-o mila.
de la mai C& in'i
mul$i toate
care
voreau ntre ei. <ar ce dovezi a adus acuzatorul, cu ce motive
l-a com&tut acuzatul, care au ost n s#r'it discursurile 'i
replicile, nu 'tiu, deoarece eram departe, la iesle, 'i n-a' putea
s& v& spun lucruri de care n-am nicio cuno'tin$&. <ar ceea ce
am aat sigur, am s& v& povestesc acum.
ndat& ce pledoariile acuz&rii 'i ap&r&rii se s#r'ir&, senatul
socoti c& realitatea 'i certitudinea acuza$iilor treuiau spri*inite
cu dovezi sigure, c& o ot&r#re at#t de important& nu treuia s&
se ia pe temeiul unor simple &nuieli 'i c& mai ales era necesar
ca sclavul acela, care singur 'tia cum s-au petrecut lucrurile, s&
"e adus prin orice mi*loace naintea *udec&$ii. &r& s& se sperie
c#tu'i de pu$in de sentin$a unui proces at#t de serios, de
impozantul aspect al senatului sau cel pu$in de mustr&rile
vinovatei lui con'tiin$e, acest tic&los ncepu s& n'ire o ntreag&
poveste pe care o d&dea drept purul adev&r c& t#n&rul, sup&rat
de dispre$ul mamei sale vitrege, l cemase la el 'i, ca s& se
r&zune de ru'inea suerit&, i ceruse s& ucid& pe "ul ei, c& i
&g&duise o mare recompens& dac& nu va sua o vor& 'i-l
amenin$ase cu moartea dac& va reuza, c&, dup& ce a preparat
1
!dică !reopagul, care era un loc din !lena unde s-a $udecat primul proces criminal în favoarea zeului
!res, acuzat că l-a ucis pe fiul lui 9eptun. ;e aici numele de areopagi&i, pe care Solon l-a dat $udecătorilor
şi senatorilor din !tena.
196
cu m#na sa otrava, i-o d&duse ca s-o oere copilului, c&, &nuind
c& sclavul nu-i va da &utura 'i c& va p&stra cupa ca pe o
nendoielnic& dovad& a crimei, n cele din urm& i-o oerise el
nsu'i ratelui s&u.
Aceast& depozi$ie, oarte verosimil&, pe care nemernicul o
recita cu o pre&cut& tulurare, se dovedi ot&r#toare pentru
*udecat&. Crima t#n&rului p&r#ndu-le dovedit& cu prisosin$&,
niciunul
nc#t, n dintre senatori s&
a$a eviden$ei, n-anur&mas at#t
admit& c& de avorail
merita s& "et#n&rului
cusut ntr-
1
un sac . Kenise momentul c#nd uletinele de vot, toate la el,
c&ci to$i scriseser& acelea'i cuvinte, treuiau, dup& un str&veci
oicei, s& "e aruncate n urna de aram& 'i odat& depuse acolo,
nemaiput#ndu-se scima nimic, soarta acuzatului era
pecetluit& 'i capul lui era dat pe m#na c&l&ului. Ciar n acest
moment, unul dintre senatori, un &tr#n, care se ucura mai
mult dec#t ceilal$i de o ncredere deoseit& 'i de o mare vaz& 'i
care
s& nuera medic,
arunce cuacoperind cu m#na gura
u'urin$& uletinele, urnei, n
se adres& pentru
ace'ticatermeni
nimeni
adun&rii
 ?unt ericit c& n lunga mea via$& m-am nvrednicit de
cinstea voastr& 'i nu voi sueri un v&dit asasinat, nici ca, am&gi$i
de minciunile unui mizerail sclav, s& v& c&lca$i *ur&m#ntul prin
care v-a$i legat de a ace dreptate. >u nsumi n-a' putea,
c&lc#nd n picioare respectul datorat zeilor, s&-mi mint con'tiin$a
'i s& pronun$ o sentin$& nedreapt&. Aa$i, deci, de la mine cum
s-au petrecut lucrurile.
Acest criminal, "ind trimis s&-'i procure o otrav& cu eect
imediat, a venit acum c#teva zile la mine 'i mi-a oerit n acest
scop o sut& de monede de aur masiv. i era asolut necesar&,
zicea el, pentru o persoan& olnav&, c&zut& ntr-o letargie
declarat& incurail&, care dorea s& pun& cap&t unei vie$i de
suerin$&. @rm&rind cu aten$ie ec&reala acestui lestemat
tic&los 'i nendem#naticile lui motive 'i "ind sigur c& punea la
cale vreo crim&, i-am dat ntr-adev&r &utura, dar, prev&z#nd c&
aacerea va a*unge n a$a *usti$iei, n-am primit numaidec#t
anii pe care mi-i oerea. Ca nu cumva, i-am spus eu, vreuna din
monedele astea de aur pe care mi le oeri s& "e als& sau
stricat&, pune-le ciar n sacul &sta 'i pecetluie'te-le cu inelul
1
!ceasta era pedeapsa dată paricizilor. >ătuţi cu vergi până la sânge, erau cusuţi într-un sac de piele,
împreună cu un câine, cu o maimuţă şi cu un şarpe, şi aruncaţi în mare sau într-un fluviu.
197
t&u 'i m#ine le vom veri"ca n a$a unui zara. Astel l-am
determinat s& sigileze anii 'i adineauri, ndat& ce l-am v&zut
ap&r#nd n a$a voastr&, am poruncit unuia din oamenii mei s&
dea uga n laoratorul meu 'i s&-mi aduc& sacul. !otim, l ave$i
aci su ocii vo'tri. ?&-l vad& 'i s&-'i recunoasc& pecetea. >i
ine, cum poate " acuzat acest t#n&r c& a dat ratelui s&u o
otrav& pe care a cump&rat-o sclavul &staG
ndat&vie$ii
culorile criminalul a loc
au &cut ostpe
surprins de ounei
cipul s&u ric& nemaipomenit&
palori de mort 'i din
tot corpul i curgea o sudoare rece. ?e scima c#nd pe un
picior, c#nd pe altul, &r& s& 'tie pe care s& stea, se sc&rpina n
cap c#nd ntr-o parte, c#nd n alta 'i, #l#indu-se, morm&ia
printre din$i nu mai 'tiu ce nerozii, astel nc#t nimeni, pe drept
cuv#nt, nu-l mai putea crede nevinovat. <ar vicleanul, relu#ndu-
'i treptat ndr&zneala, ncepu s& nege totul cu cea mai mare
nc&p&$#nare 'i s& acuze pe medic c& spune minciuni. &tr#nul,
n aar& ede
credin$& con'tiin$a
atacat& lui de
n pulic, 'i *udec&tor, v&z#nd
ndoi sor$&rile c& auna
pentru ar&tasa
toat& vinov&$ia acestui tic&los. n s#r'it, din ordinul
magistra$ilor, slu*a'ii pulici apuc#nd de m#ini pe acest sclav
criminal, 'i g&sindu-i n deget un inel de "er 1, l compar& cu
pecetea pus& pe sac. Aceast& veri"care nt&ri primele &nuieli 'i
roata 'i scaunul de tortur&, dup& oiceiul grecesc, gata
preg&tite, au ost aduse numaidec#t. <ar n a$a cinurilor el a
ar&tat un cura* de necrezut, 'i nici loviturile de ici, nici ciar
ocul nu l-au putut ace s& se dea nvins.
 !e Hercule, zise atunci medicul, eu nu voi sueri, nu, nu voi
ng&dui ca mpotriva oric&rei drept&$i s& trimite$i la moarte un
t#n&r nevinovat 'i ca acest mizerail, &t#ndu-'i *oc de
triunalul nostru, s& scape de pedeapsa ngrozitoarei lui crime.
Am s& v& dau o pro& evident& de vinov&$ia acuzatului pe care l
ave$i n a$&. iindc& acest tic&los ardea de dorin$a de a-'i
procura o otrav& ucig&toare, am socotit c& nu se cuvenea s&
dau nim&nui &uturi mortale, c&ci eu 'tiu c& medicina a ost
r#nduit& nu pentru uciderea oamenilor, ci pentru salvarea lorJ
pe de alt& parte, tem#ndu-m& ca nu cumva, printr-un reuz
inoportun, s&-l ac s& ia drumul crimei, mping#ndu-l "e s&-'i
procure de aiurea vreo &utur& ucig&toare, "e n s#r'it s& se
serveasc& de pumnalul s&u sau de orice alt& arm& pentru
1
Sclavii n-aveau dreptul să poarte decât un inel de fier.
198
&ptuirea nelegiuirii pl&nuite, i-am dat o doctorie energic& 'i care
nu e dec#t sucul sopori"c al mandragorei 1 renumit prin
cunoscuta lui putere adormitoare, care produce un somn e%act
ca somnul mor$ii. =i s& nu v& mira$i c& acest incsrciil criminal,
care 'tie ine ce pedeaps& l a'teapt& dup& legile str&mo'ilor,
suport& u'or aceste cinuri, ca unele ce sunt mai pu$in grele.
<ac& e adev&rat c& &iatul a luat &utura preparat& de m#inile
mele, atuncisetr&ie'te,
lui letargic se odine'te,
va " risipit, doarme
el va vedea 'i, lumina
din nou ndat& ce somnul
zilei. <ar
dac& a pierit, dac& este cu adev&rat mort, pute$i c&uta aiurea
cauzele mor$ii luiI
Astel vori &tr#nul 'i to$i l aproar&. ntr-o clip& pornesc n
gra& la morm#ntul unde se odinea trupul copilului. ?enatorii,
cet&$enii de runte, to$i p#n& la unul, ciar ntreg poporul,
alearg& acolo cu gr&mada, oarte curio'i. /at&-l 'i pe tat&l care el
nsu'i, cu propriile-i m#ini, ridic& capacul raclei. 8ocmai atunci,
risipindu-se
scul#ndu-se adormitoarea putere
din somnul mor$ii. a sopori"cului,
l str#nge cu putereel la
'ipiept
vede'i,
"uln
negr&ita-i ucurie, &r& s& poat& scoate o vor&, l arat&
poporului. Apoi, a'a cum era n&'urat 'i acoperit cu giulgiul de
ngrop&ciune, copilul e dus la triunal. Atunci, d#ndu-se pe a$&
crimele sclavului 'i ale acestei so$ii criminale, adev&rul ie'i la
lumin& n toat& goliciunea lui. 4ama vitreg& a ost condamnat&
la e%il pe via$&, sclavul r&stignit 2 'i, cu ng&duin$a tuturor,
monedele de aur au revenit unului medic ca r&splat& pentru
sopori"cul administrat la timpul potrivit. Astel aceast& aimoas&
'i dramatic& nt#mplare a &tr#nului tat& a aat o dezlegare
ntru totul vrednic& de n$elepciunea zeilor, "indc& ntr-un scurt
r&stimp, sau mai degra& ntr-o clip&, el, care usese n
prime*die de a nu mai avea "i, deodat& a redevenit tat&l celor
doi tineri.
C#t despre mine, iat& ce valuri ale soartei m& aruncar& atunci
ncoace 'i ncolo. ?oldatul acela care m& cump&rase &r& ca
nimeni s& m& " v#ndut 'i care pusese st&p#nire pe mine &r& s&
" dat vreun an, "ind nevoit s& plece la Poma, din ordinul
triunului s&u, ca s& duc& urgent mp&ratului un raport o"cial,
1
Mătrăguna.
2
'rin patibulum autorul înţelege crucea, %ărăzită mai ales supliciu lui şi eecuţiei sclavilor şi nu furca
patibulară ? bară transversală de lemn, găurită la mi$loc, pe unde se vâra gâtul condamnatului, ale cărui
mâini se legau sau se pironeau de etremităţile barei, fiată apoi de un stâlp gros. În limba$ul curent, furca
se confunda cu crucea, când venea vorba de patibulum.
199
m& v#ndu cu unsprezece dinari unor ra$i care erau sclavi la un
st&p#n oarte ogat din vecin&tate. @nul dintre ei era coetar,
specialist n pl&cinte 'i turte cu miere, iar cel&lalt uc&tar, un
uc&tar me'ter n m#nc&ruri gustoase, pe care le "erea
n&u'it 'i le dregea cu tot elul de sosuri 'i mirodenii. >i locuiau
mpreun&, duceau o via$& n comun 'i m& cump&raser& ca s& le
transport numeroasele vase de uc&t&rie necesare eluritelor
nevoi ale st&p#nului
altul. /at&-m& lor care
deci primit c&l&toarea
ca asociat desdoi
al celor dintr-un $inut n
ra$i. Biciodat&
n-am cunoscut o soart& at#t de inevoitoare. n "ecare sear&,
dup& cin&, care era mel'ugat& 'i str&lucit prezentat&, st&p#nii
mei aveau oiceiul s& aduc& n mica lor c&mar& numeroase
eluri de m#ncare r&mase din el'ug de la mas& unul aducea
resturi ntregi de porc, de pas&re, de pe'te 'i de alte m#nc&ruri
de acest elJ cel&lalt p#ini, pr&*ituri, minciunele, cornule$e,
pi'coturi 'i o mul$ime de lucruri oarte gustoase preparate cu
miere. <up& ce
s& se reac&, euncideau
m& ndopamu'a od&i$ei
p#n& lalor 'i secuduceau
reuz acestelalucruri
aie ca
une pe care cerul mi le trimitea, c&ci nu eram nici at#t de
prost, nici at#t de v&dit m&gar, nc#t s& nu m& ating de ni'te
m#nc&ruri a'a de gustoase 'i s&-mi *upoi cerul gurii cu ra$ia mea
de #n.
4ult& vreme, ce-i drept, acest diaci urt mi-a reu'it de
minune, pentru c& procedam tot cu ric& 'i cu destul&
cump&tare, 'terpelind numai c#te pu$in din at#t de multele
un&t&$i 'i pentru c& st&p#nilor mei nici prin minte nu le trecea
s& arunce &nuieli asupra unui m&gar. <ar c#nd, do#ndind o
mai mare siguran$& c& nu sunt descoperit, am nceput s& ngit
cele mai une uc&$i 'i s& m&n#nc tot ce era mai ales, l&s#nd la
o parte ce era c#t de pu$in r#nced, o mare &nuial& 'i-a &cut
loc n suetele celor doi ra$i. <e'i nici ciar atunci nu m&
credeau n stare de a'a ceva, totu'i au nceput s& urm&reasc&
cu toat& aten$ia pe autorul acestor pague zilnice. n cele din
urm& s-au acuzat reciproc de aceste urturi neru'inate. =i-au
ndoit aten$ia, se supravegeau mai de aproape 'i au a*uns ciar
s& numere "ecare ucat& pe care o aduceau, n s#r'it, unul din
ei, l&s#nd la o parte orice ru'ine, spuse celuilalt
 ntr-adev&r, nu e nici drept, nici cinstit s& m& n'eli n
"ecare zi, ur#nd cele mai une uc&$i spre a le vinde n dreapta
'i-n st#nga 'i a-$i spori pe ascuns economiile personale, ca dup&
200
aceea s& ceri s& mp&r$im restul n mod egal. <ac&, n s#r'it,
asocia$ia noastr& nu-$i mai convine, putem s-o desacem 'i s&
r&m#nem uni ra$i, c&ci v&d ine c& acuza$iile mele, sporind la
nes#r'it din cauza paguei ce-mi produci, vor ace s&
ncol$easc& n noi o ur& ad#nc&.
 !e Hercule, r&spunse cel&lalt, 'i eu sunt oarte nc#ntat c&,
dup& ce ai urat proviziile pe ascuns, ai avut ndr&zneala s-o iei
naintea pl#ngerilor
gem n t&cere, ca s&mele.
nu se>par&
at#ta
c&timp des&c#nd
vreau le $in pe
nvinuiesc pe uze 'i
ratele
meu de o o$ie a'a de ru'inoas&. <ar "indc& 'i unul 'i altul am
a*uns s& ne pl#ngem de acela'i lucru, s& c&ut&m deci mi*locul
de a pune cap&t acestei pague, pentru ca du'm&nia noastr&,
sporind n t&cere, s& nu ac& din noi doi >teocle1I
Aduc#ndu-'i reciproc astel de nvinuiri 'i altele la el,
am#ndoi se *urar& c& n-au comis asolut nicio n'el&ciune,
niciun urt 'i se n$eleser& ca prin toate mi*loacele posiile s&-l
caute pe autorul
 C&ci, ziceaupaguei comunenostru, singurul r&mas zilnic
ei, nu m&garul
acas&, ar putea " ispitit de aceste provizii. Cu toate astea, n
"ecare zi dispar cele mai une uc&$i 'i pe c#t se pare, n
c&m&ru$a noastr& nu intr& mu'te a'a de mari, cum erau
alt&dat& acele Harpii 2, care pr&dau m#nc&rurile servite lui
ineusFI
n acest timp, ndopat cu m#nc&ruri delicioase 'i ngr&'at cu
aceast& ran& din el'ug, m& mplinisem ini'or la trup 'i
prinsesem un strat gros de os#nz&, care-mi &cuse pielea mai
moale 'i p&rul mai lucios. <ar aceast& nrumuse$are a corpului
mi-a adus o mare ru'ine demnit&$ii mele. ?urprin'i de cre'terea
neoi'nuit& a trupului meu 'i oserv#nd c& ra$ia de #n
r&m#nea n "ecare zi neatins&, cei doi ra$i 'i-au ndreptat atunci
toat& aten$ia asupra mea. +a ora oi'nuit&, pre&c#ndu-se c& se
duc n aie, ncid u'a ca de oicei 'i printr-o g&uric& m& v&d
osp&t#ndu-m& de zor cu proviziile lor r#nduite ici 'i colo. Atunci,
1
3teocleera
duşmani şi 'olinice erau
legendară. fiii lui 1edip
În războiul numitşialaicelor
6ocastei,
şaptefraţii !nligonei
contra 7ebei, eişis-au
0imenei. Era pe
ucis unul acestor
altul.doi fraţi
Mitologia
spune că nici moartea n-a putut stinge ura dintre ei şi că flacăra rugului lor a fost văzută depărtându-se în
două părţi.
2
0arpiile erau făpturi mitologice, înc%ipuite ca fiinţe înaripate, cu c%ip de femeie, cu trup de pasăre
acoperit cu pene şi cu două perec%i de aripi, cu g%eare lungi cu care în%ăţau prada.
F
En rege legendar din Salm<dessos, în 7racia, despre care se spune că primise de la !polo darul de a g%ici
viitorul. 'entru că s-a purtai rău cu fiii săi, zeii l-au lipsit de vedere, l-au condamnat să trăiască veşnic şi l-au
lăsat pradă 0arpiilor ca să-şi bată $oc de el şi să-i răpească sau să-i spurce mâncărurile.
201
&r& s& se g#ndeasc& la marea pagu& ce le &ceam 'i
minun#ndu-se de ciudatele pl&ceri ale m&garului lor, izucnesc
n oote de r#s. Cem#nd un prieten, cem#nd doi, 'i n
cur#nd pe to$i servitorii casei, le-au ar&tat ne"reasca 'i
nemaipomenita l&comie a acestui stupid doitoc. Atunci pe to$i
i cuprinse un r#s a'a de zgomotos 'i de puternic nc#t a*unse
p#n& la urecile st&p#nului care trecea pe acolo. >l ntre& ce
p&$anie azlie
pricina, se uit& st#rnise
'i el prinr#sul oamenilor.
aceea'i g&uric&.C#nd
Ceeai ce
sev&zu
spuse care-i
l amuz&
nespus de mult 'i ncepu s& r#d& cu at#ta pot& c& se $inea cu
m#inile de urt&. Kenind l#ng& mine, cercet& totul de aproape.
>u ns&, v&z#nd c& soarta, cel pu$in ntr-o privin$&, mi ar&ta o
a$& mai sur#z&toare, 'i ncura*at de ucuria ntip&rit& pe e$ele
tuturor, mi vedeam de m#ncare, &r& s& m& tulur c#tu'i de
pu$in.
n s#r'it, nveselit de noutatea acestui spectacol, st&p#nul
casei porunce'te
cu propriile m#ini,s&n"u condus,
sala a mai mult,
de m#ncareJ el nsu'i
porunce'te s& m& duce,
se pun&
masa 'i s& mi se aduc& elurite &lci de carne, nencepute, 'i tot
elul de m#nc&ruri de care nu se atinsese nimeni. >u eram plin
p#n& la g#t, dar cu toate acestea, dorind s&-mi atrag un&voin$a
'i simpatia st&p#nului, m& repezeam ca un &m#nd la ucatele
puse pe mas&. >i 'i &teau capul s& n&scoceasc& tot ceea ce e
mai ales 'i care de oicei nu place unui m&gar 'i pentru a pune
la ncercare docilitatea mea, mi oereau c&rnuri cu sil"um 1,
p&s&ri piperate, pe'ti marina$i ntr-o zeam& e%otic&, 'i sala
r&suna de puternice oote de r#s. n cele din urm&, un glume$
din cei de a$& strig&
 <a$i-i acestui tovar&' 'i un paar cu vin curatI
!ropunerea pl&cu st&p#nului
 9luma ta nu e a'a de rea, tic&losuleI i r&spunse el. ire'te,
e posiil ca oaspetele nostru s& ea 'i un paar de vin un
ndulcit cu miere. >i, &iete, ncepu el s& strige, spal& ine vasul
acela de aur pe care-l vezi colo, umple-l cu vin amestecat cu
miere 'i oer&-l parazitului meu, spun#ndu-i totodat& c& eu am
&ut primul n s&n&tatea luiI
Curiozitatea celor de a$& a*unse la culme, dar eu, &r& s& m&
#st#cesc 'i cu aerul cel mai calm, mi rotun*ii cu gra$ie uza
inerioar& n cip de lim& 'i dintr-o ngi$itur& am golit vasul
1
Substanţă răşinoasă, aromatică.
202
oerit care era oarte mare. ndat& s-a ridicat un strig&t 'i to$i
ntr-un glas au nceput s& m& elicite. ?t&p#nul nu mai putea de
ucurie. Cem#nd pe cei doi servitori care m& cump&raser&, a
poruncit s& li se dea o sum& de patru ori mai mare dec#t cea
pl&tit& de ei. Apoi m-a ncredin$at unuia din lier$ii s&i care era
destul de nst&rit 'i i-a recomandat s& ai& cea mai mare gri*&
de mine. Acesta m& trata cu destul& omenie 'i l#nde$e 'i, ca s&
se ac& mai
distreze pl&cutmele
cu micile st&p#nului s&u,4ai
comic&rii. se silea n tot
nt#i m& cipul
nv&$& s& s&-l
stau la
mas& rezemat ntr-un cot, apoi s& lupt 'i ciar s& dansez,
ridic#nd n sus picioarele dinainte 'i, ceea ce p&ru cu totul
e%traordinar, s& r&spund cuvintelor prin semne. C#nd nu voiam
un lucru, mi aruncam capul napoi, c#nd voiam ceva, d&deam
din cap de sus n *osJ c#nd mi-era sete, m& ntorceam spre
paarnic 'i-i ceream de &ut, clipind pe r#nd din "ecare oci,
separat. 4i-era oarte u'or s& deprind toate aceste mi'c&ri pe
care,
dar m& "re'te, a' "c&
temeam putut s& lemul$i,
cei mai e%ecutn &r& s&nm&
cazul nve$e
care le-a'cineva,
"
e%ecutat &r& proesor, ntocmai ca o "in$& omeneasc&, s& nu
vad& n acest apt o prevestire unest& 'i, lu#ndu-m& drept un
enomen ciudat, un adev&rat monstru, s& nu-mi taie capul 'i s&
m& arunce prad& ogat& vulturilor.
n cur#nd zvonul uimitoarelor mele talente se r&sp#ndise
pretutindeni 'i st&p#nul meu a*unse celeru. /at&-l, zicea
lumea, pe cel care are ca oaspete 'i prieten un m&gar care 'tie
s& lupte, un m&gar care 'tie s& danseze, care n$elege vora
omeneasc& 'i se e%prim& prin semneID
<ar mai nt#i treuie s& v& spun m&car acum lucrul pe care ar
" treuit s&-l ac de la nceput cine era 'i de unde venea
st&p#nul meu. >l se numea 8iasus 1 'i era de el din Corint,
capitala ntregii provincii Aaia. <up& ce trecuse succesiv prin
toate demnit&$ile la care-l cemau na'terea 'i meritele sale,
usese numit n magistratura cincinal& 2J 'i pentru a sera cu
str&lucirea cuvenit& luarea ascelor, &g&duise s& dea, timp de
trei zile, spectacole de gladiatori. <ar marea lui d&rnicie nu se
oprise aici. Oin#nd oarte mult s& c#'tige dragostea poporului,
venise atunci n 8esalia ca s& cumpere cele mai de soi animale
s&latice 'i cei mai vesti$i gladiatori. <up& ce cump&r& ce-i
1
În greceşte înseamnă voie bună, veselie, bucurie.
2
3ra duumvir 4uin4uennalis.
203
conveni 'i or#ndui totul dup& plac, se preg&ti de ntoarcere
acas&. <ar el nu voi s& se serveasc& nici de rumoasele lui
c&le'ti, nici de elegantele-i tr&suri cu perdele trase, care-l urmau
goale n coada alaiului 'i dispre$ui ciar iepele sale tesaliene 'i
pe ceilal$i cai gali, de o ras& a'a de vestit& 'i v#ndu$i a'a de
scump. !un#ndu-mi alere de aur, o 'a rumos lustruit&, o p&tur&
de purpur& su 'a, o z&al& de argint, pieptar rodat, clopo$ei
cu sunetulnespus&
dragoste cel mai 'i
pl&cut, el c&l&rea
din c#nd numai
n c#nd mi pe mine,cele
adresa cu omai
prietenoase cuvinte, spun#ndu-mi ntre altele c& era nespus de
nc#ntat c& a g&sit n mine un tovar&' de mas& 'i n acela'i timp
de drume$ie.
C#nd a*unser&m n Corint, dup& o lung& c&l&torie n parte pe
uscat, n parte pe mare, cet&$enii alergar& cu gr&mada naintea
noastr&, nu at#t ca s&-l cinsteasc& pe 8iasus, dup& cum mi s-a
p&rut mie, c#t din curiozitatea de a m& vedea pe mine, c&ci
aima
nsemnatemea c#'tiguri
a*unsese liertului
at#t de ns&rcinat
mare n ora',
cu pazanc#t mea.
am adus
C#nd
vedea c& sunt mul$i amatori care ardeau de ner&dare s& asiste
la *ocurile mele, el ncuia u'a 'i-i primea separat, unul dup&
altul, ncas#nd ta%e mari, care n mod oi'nuit i aduceau zilnic
rumoase venituri.
n num&rul curio'ilor se aa o doamn& distins&, cu mare
trecere 'i oarte ogat&. >a a pl&tit ca 'i ceilal$i ca s& m& vad& 'i
a ost a'a de nc#ntat& de eluritele 'i amuzantele mele *ocuri
nc#t de la o nencetat& admira$ie, ncetul cu ncetul, a trecut la
o iuire neun&.
Bevoind s& se vindece de o patim& a'a de e%travagant&,
amorezat& ca a doua !asiae 1, de ast& dat& de un m&gar, dorea
cu nocare mr&$i'&rile mele. n s#r'it, pl&tind o mare sum&,
cump&r& de la paznicul 'i ngri*itorul meu permisiunea de a se
culca singur& o noapte cu mine 'i netrenicul, ca s& poat& trage
olos de pe urma mea, g#ndindu-se numai la c#'tig, se nvoi.
n s#r'it, dup& ce terminar&m masa 'i ne retraser&m din
surageria st&p#nului, g&sir&m n camera mea pe aceast&
doamn&, care m& a'tepta nc& de mult. 4ari zeiI Ce preg&tiriI =i
c#t erau de str&luciteI ntr-o clip&, patru eunuci, cu mai multe
perne ine umplute cu pu moale, preg&tesc pentru noi un pat
1
'asifae era soţia lui Minos, regele &retei şi mama Minotaurului, născut din legătura ei amoroasă cu un
taur. Civala ei romană are alte preferinţe patrupede.
204
pe *os, l acoper& n ntregime cu o cuvertur& de purpur& tirian&
rodat& cu aur 'i arunc& peste ea o mul$ime de perni$e, unele
nguste 'i altele potrivite, de care se slu*esc de oicei emeile
galante spre a-'i rezema ora*ii 'i g#tul. =i, ca s& nu nt#rzie
printr-o mai ndelungat& prezen$& pl&cerile st&p#nei, ei ncid
u'a camerei 'i se retrag. n&untru, pl&cuta ac&r& a lum#n&rilor
nlocuise ntunericul nop$ii printr-o lumin& al&.
Atunci
ciar doamna,
'i p#nza care-ilep&d#nd asolut
prote*a orma toate ainele
rumosului ei s#n 'idest#nd
pe ea,
n
picioare l#ng& lumin&, toarn& dintr-un acon de cositor o mare
cantitate de ulei parumat cu care se reac& pe tot corpul 'i
dup& aceea m& reac& 'i pe mine cu o deoseit& gri*&, mai ales
la n&ri. Apoi, str#ng#ndu-m& la piept 'i acoperindu-m& cu dulci
s&rut&ri, nu ca acele curtezane ale c&ror avoruri sunt interesate
'i care se dau primului venit, ci cu toat& ardoarea unei sincere
pasiuni, ea mi adreseaz& cele mai dr&g&stoase cuvinte 8e
iuesc,
tr&iD, 'i te
totador, numai
ce spun pe tine
emeile te iuesc,
&ra$ilor &r& nc#nte
ca s&-i tine nu 'imai
s& pot
le
dovedeasc& dragostea lor. Apoi, lu#ndu-m& de c&p&stru, ea m&
culc& u'or l#ng& ea, ceea ce nu mi se p&rea nici nou, nici greu,
mai ales c&, dup& o astinen$& prelungit&, aveam s& m& ucur
de mr&$i'&rile pasionale ale unei emei a'a de rumoase. n
aar& de asta, un vin e%celent 'i din el'ug mi nt&rise puterile
'i oarte pl&cutul miros al parumului m& moldea la pl&cerile
sim$urilor.
<ar ceea ce m& cinuia 'i m& nelini'tea cel mai mult era s&
'tiu cum a' putea, cu picioarele mele at#t de groase 'i de lungi,
s& m& sui pe o emeie a'a de delicat&, sau s& str#ng cu ni'te
copite a'a de tari, memre at#t de diaane 'i de moi nc#t le-ai "
crezut pl&m&dite din lapte 'i din miereJ cum, cu o gur& a'a de
larg& 'i enorm&, ai c&rei din$i ngrozitori erau adev&rate pietre,
a' putea s& s&rut aceste uze su$iri 'i purpurii, umede de o
rou& cereasc&J n s#r'it, cum, cu toat& e%citarea pe care o
sim$ea p#n& n v#rul ungiilor, amanta mea ar putea s& suporte
organul meu genital a'a de colosal. Kai mie, nenorocitul, mi
ziceam, dac& voi despica pe aceast& noil& doamn& voi "
aruncat "arelor s&latice 'i voi a*unge un num&r n spectacolul
preg&tit de st&p#nul meuI Cu toate acestea, ea nu m& sl&ea
deloc cu vorele ei de dragoste, cu s&rut&rile-i &r& s#r'it, cu
dulcele ei ciripit 'i oceadele-i provocatoare.
205
  n s#r'it l am, mi repeta ea mereu, l am pe porumelul
meu drag, pe dulcea mea vr&iu$&I
=i spun#nd aceste cuvinte, mi dovedi c& p&rerile mele
useser& gre'ite 'i teama mea neroad&. C&ci, str#ng#ndu-m& n
ra$e cu cea mai mare putere, ea m& primi n ntregime, dar
asolut n ntregime. <e c#te ori, ca s-o cru$, mi tr&geam ucile
napoi, tot de at#tea ori ea s&lta cu o urie neun& 'i, apuc#ndu-
m& de 'ira
venea s& spin&rii, se lipea
cred c&-mi mai str#ns
lipse'te totu'i de mine,
ceva nc#t, az&u,
pentru mi
potoli
nenr#nata ei pasiune, 'i c& pl&cerile, pe care mama
4inotaurului le gustase cu amantul ei mugitor, nu useser& o
simpl& n&scocire.
<up& o noapte grea, n care nu ncisesem ocii o clip&,
doamna, ca s& evite lumina indiscret& a zilei, se retrase
devreme, dup& ce mai nt#i avusese gri*& s& nceie acela'i t#rg
'i pentru noaptea viitoare. <e altel, paznicul meu i procura
u'or aceste apoi
importante, pl&ceri, mai c&
pentru nt#i pentru
dorea c& primea
s& rezerve mereu
un nou sume
spectacol
st&p#nului s&u. n cele din urm&, i dezv&lui &r& 'ov&ire ntreaga
scen& a pl&cerilor noastre amoroase. Atunci 8iasus, dup& ce
r&spl&ti magni"c pe liertul s&u, m& &r&zi spectacolului pulic.
<ar "indc& nu putea " vora de rumoasa mea prieten&, din
cauza naltului s&u rang, nici de vreo alt& emeie, oric#t de
scump ar " ost pl&tit&, se g&si o *osnic& criminal&, condamnat&
la "are prin sentin$a guverna tom lui. >a u persoana care
treuia s& apar& cu mine n am"teatru sacri"c#ndu-'i pudoarea
n v&zul spectatorilor aduna$i n mare num&r. /at& povestea
acestei emei a'a cum am auzit-o
>a se c&s&torise cu un t#n&r al c&rui tat&, plec#nd n c&l&torie
'i l&s#nd-o ns&rcinat& pe so$ia sa, mama t#n&rului n cestiune,
i porunci s& omoare numaidec#t rodul, n cazul c& s-ar na'te un
&iat1. n lipsa so$ului venise pe lume o at&, dar iuirea matern&
"ind mai puternic& dec#t supunerea con*ugal&, mama o
ncredin$& unor vecini s& o creasc&. C#nd so$ul se ntoarse, ea l
anun$& c& n&scuse o at& 'i c& a omor#t-o. C#nd ata a a*uns n
oarea tinere$ii 'i a ost un& de m&ritat, mama sa, neav#nd
posiilitatea s-o nzestreze potrivit cu rangul amiliei sale, &r&
1
&ei vec%i aveau obiceiul de a ucide imediat după naştere, pe copiii lor, dacă socoteau că aceştia ar fi prea
numeroşi faţă de mi$loacele ce le aveau pentru a-i creşte. Mai des ucideau fetele decât băieţii, pentru că
zestrea ce trebuia dată fetelor, la căsătorie, cădea în sarcina lor.
206
'tirea so$ului, n-a putut dec#t s&-i dezv&luie "ului s&u secretul,
c&ci se temea nespus de mult ca ratele, t#r#t de ocul tinere$ii,
s& nu o necinsteasc& pe sora sa, am#ndoi "ind necunoscu$i unul
altuia. <ar t#n&rul, de o rar& un&tate, a 'tiut s& mpace, dup&
toat& cuviin$a, supunerea a$& de mam& cu datoria pentru sor&.
Arunc#nd v&lul unei t&ceri respectuoase asupra acestui secret
de amilie, el a ar&tat tinerei ete un interes n aparen$&
oi'nuit,
s#ngelui, adar ot&r#nd
primit, ca un s& e%ecutenporunca
protector, casa lui pede ata
nenl&turat
p&r&sit& a
printre vecini 'i lipsit& de spri*inul p&rin$ilor s&i 'i n cur#nd,
c&s&torind-o cu un prieten intim, oarte drag lui, i-a dat din
propria avere o zestre oarte mare.
8otu'i, aceast& noil& purtare, aceast& ericit& r#nduial&,
&cut& cu des&v#r'it& un&-credin$&, n-au putut r&m#ne ascunse
atalei voin$e a ?oartei. <in imoldul ei, c&snicia t#n&rului
a*unse teatrul unei crude gelozii. ?o$ia sa, aceea'i care acum
era destinat&
aceast& t#n&r&"arelor
c& e pentru crim&,
rivala sa ncepu s-o
'i amanta &nuiasc&
&ratului ei, pe
apoi
a*unse s-o urasc& 'i p#n& la urm& s&-i ntind& cea mai crud&
curs& pentru a o duce la pieire. n s#r'it, iat& ce crim& n&scoci
+u#nd pe ascuns inelul so$ului, pleac& la $ar&. <e acolo trimite
un t#n&r sclav, credincios ei, dar deloc n slu*a unei-credin$e,
ca s-o vesteasc& pe t#n&ra emeie c& protectorul ei a plecat la
casa lui de la $ar& 'i c& o ceam& la el, ad&ug#nd c& treuia s&-i
spun& s& vin& singur&, &r& niciun nso$itor, 'i c#t mai degra&
cu putin$&. =i ca emeia s& nu 'ov&iasc& nainte de plecare, ea
d&du sclavului inelul sustras so$ului, inel a c&rui prezentare
treuia s& con"rme adev&rul acelor cuvinte. ?ora, ascult#nd de
porunca aceluia pe care numai ea l 'tia c& e ratele s&u, 'i
$in#nd seama 'i de pecetea ce-i usese ar&tat&, plec& n gra& 'i
nenso$it&, dup& cum i se recomandase. <ar c#nd, victim& a
celei mai per"de viclenii, s&rmana at& c&zu n cursa ce i se
ntinsese, virtuoasa so$ie, nneunit& de o eroce gelozie, mai
nt#i dezr&c& la piele pe sora &ratului ei 'i o iciui &r& pic de
mil&. <e'i neericita striga, cum de altel era adev&rat c& t#n&rul
era ratele ei, aceast& urie, acuz#nd-o ntruna de minciun& 'i
de n'el&torie, i v#r un t&ciune aprins ntre coapse 'i o ucise n
cele mai cumplite cinuri.
Atunci, alarma$i de vestea unei mor$i at#t de ngrozitoare,
ratele 'i so$ul alergar& n toat& graa 'i, dup& ce o *elir& pe
207
neericita at&, v&rs#nd lacrimi amare, o ngropar& cu toat&
cinstea cuvenit&. <ar t#n&rul n-a putut s& ndure cu su"cient&
t&rie moartea at#t de tragic& 'i de nemeritat& a surorii sale.
P&zit de o ad#nc& m#nire 'i c&z#nd prad& unui unest delir
r&sp#ndit n trupul lui de o alterare a "erii, era mistuit de o er&
arz&toare, nc#t s-a v&zut limpede c& avea neap&rat& nevoie de
ngri*iri medicale. ?o$ia sa, care de mult& vreme 'i pierduse
sentimentele, se duse
cunoscut&, pe atunci s& prin
aimos cauteispr&vile
un doctor de o per"die
sale uciga'e. >a i
promise &r& nt#rziere cincizeci de mii de sester$i pentru care el
treuia s&-i v#nd& o otrav& n stare s& lucreze ntr-o clip& pentru
ca s& o$in& moartea so$ului s&u. 8#rgul, odat& nceiat, se
simuleaz& c&, pentru calmarea m&runtaielor 'i cur&$irea ilei,
are nevoie de aceast& po$iune vestit&, pe care speciali'tii o
numesc s#nt&1, dar aceasta e nlocuit& cu alta care e
consacrat& !roserpinei ?alvatoarea2.
n cur#nd,
rude, medicul n prezen$a
ntinse elntregii
nsu'icase 'i a c#torva
olnavului prieteni
&utura 'i
perect
preparat& de m#na sa. <ar aceast& ndr&znea$& emeie, voind
s& scape de complicele crimei sale 'i n acela'i timp s& rec#'tige
anii promi'i, puse m#na pe cup& n a$a tuturor, zic#nd
 Bu, ilustre doctor, nu vei da aceast& &utur& iuitului meu
so$ mai nainte de a " &ut tu nsu$i o un& parte din ea. C&ci de
unde s& 'tiu eu dac& n ea nu se ascunde vreo otrav&
ucig&toareG =i de altel, aceast& precau$ie n-ar putea s&
oenseze o persoan& a'a de prudent& 'i de luminat& ca
dumneata nu e oarte natural ca, n calitate de so$ie devotat& 'i
alarmat& de s&n&tatea &ratului meu, s&-l ncon*ur cu toat&
dragostea ce-i datorezG
ncremenit de e%traordinara ndr&zneal& a acestei groaznice
emei, medicul se z&p&ci 'i, nemaiav#nd timpul necesar g#ndirii,
pentru a nu da de &nuit prin teama sau prin 'ov&irea sa c& e
vinovat, ngi$i o mare cantitate de &utur&. +ini'tit de acest
act, t#n&rul lu& 'i el cupa 'i &u ceea ce i se oerea.
Astel petrec#ndu-se lucrurile, doctorul voia s& a*ung& acas&
c#t mai repede, gr&indu-se s& mpiedice prin vreun antidot
1
'e cât se pare, era o doctorie făcută din elebor sau spânz şi se pretindea că are puterea de a vindeca
melancolia, nebunia, ulcerele şi multe alte boli.
2
!cest supranume dat 'roserpinei o înfăţişează pe regina 6nfernului ca fiind divinitatea care scapă şi
vindecă de toate relele.
208
urm&rile nimicitoare ale otr&vii. <ar urm&rind cu toat&
nd&r&tnicia s& duc& p#n& la cap&t crima al c&rui nceput l 'i
&cuse, aceast& ngrozitoare emeie nu-i ng&dui s& se dep&rteze
de ea nici c#t latul unei ungii, mai nainte, zicea ea, ca &utura
s& " ost asorit& 'i s& se " produs eectul salvator al doctoriei.
Cu mare greutate, plictisit& de multele lui rug&ciuni 'i de
ndelungatele lui cereri, l l&s& n s#r'it s& plece. <ar n acest
timp
atacasemisterioasa
cu urie otrav& p&trunsese
izvoarele vie$ii. n n toate oarte
s#r'it, m&runtaiele
olnav 'i-i
'i
ad#ncit ntr-o toropeal& de moarte, se t#r p#n& acas& cu mare
greutate. Aia avu timp s&-i povesteasc& totul so$iei sale 'i s&-i
recomande s& cear& cel pu$in r&splata &g&duit& pentru aceast&
dul& moarte. Apoi, door#t ndat& de violen$a otr&vii,
preadistinsul medic 'i d&du ultima suare.
+a r#ndul s&u, nici t#n&rul nu rezistase mai mult, 'i se stinse
ntr-un cip tot a'a de tragic su potopul lacrimilor ipocrite 'i
mincinoase
trecur& c#tevaalezile
so$iei
 n sale. <up&
care se ce u ngropat
ac sacri"ciile 'i dup&
'i slu*ele ce
unere
datorate celor mor$i  so$ia doctorului veni s& cear& plata
ndoitei mor$i. K&duva, ntotdeauna aceea'i, ntotdeauna lipsit&
de un&-credin$&, i r&spunse cu vore rumoase, i &cu
promisiuni peste promisiuni 'i se leg& s&-i dea &r& nt#rziere
suma ot&r#t&, dac& voia s&-i mai aduc& din aceea'i &utur&,
pentru a s#r'i, zicea ea, ceea ce ncepuse. ntr-un cuv#nt,
c&z#nd n aceast& curs& inernal&, so$ia medicului se nvoi u'or
'i, ca s& se ac& mai pl&cut& acestei emei oarte ogat&, se
ntoarse repede de-acas& 'i-i aduse toat& cutia cu otrav&.
Aceast& nelegiuit&, av#nd astel o mare posiilitate de a-'i
nmul$i crimele, 'i ndrept& p#n& departe n *urul ei m#inile
lacome de s#nge.
Avea de la &ratul pe care de cur#nd l otr&vise o eti$& n
cea mai raged& v#rst& 'i era oarte nemul$umit& c&, dup& lege,
copilul treuia s& mo'teneasc& o un& parte din averea tat&lui.
Cum voia s& ai& ntreaga mo'tenire, ea puse la cale uciderea
eti$ei. =tiind deci c& mamele, condamnate 1 de soart& s&
supravie$uiasc& odraslelor lor, 'i mo'tenesc copiii r&posa$i, se
ar&t& o mam& crud&, dup& cum se ar&tase o nedemn& so$ie.
!reg&tind un pr#nz n acest scop, ea ucise cu aceea'i otrav&
1
7ermenul de sceleratus, luat în sens pasiv, era aplicat părinţilor ai căror copii muriseră prematur, ei fiind
socotiţi victimele unor încălcări ale legilor naturii.
209
at#t pe so$ia medicului c#t 'i pe propria-i "ic&. Cumplita &utur&
distrug#ndu-i de ndat& ginga'ul suu precum 'i delicatele 'i
ragedele m&runtaie, pl&p#nda copili$& se stinse ntr-o clip&. <ar
so$ia medicului, n timp ce groaznica otrav& n 'erpuituri
ucig&toare 'i croia drum prin pl&m#nii ei, ncepu s& &nuiasc&
adev&rul 'i n cur#nd respira$ia ei din ce n ce mai grea i risipi
orice ndoial&. >a alerg& atunci la palatul guvernatorului,
strig#nd din toate
ngr&m&dindu-se puterile s&
n dezordine i seacestei
n *urul ac& dreptate.
emei care!oporul
spunea
c& vrea s& dezv&luie cele mai n"or&toare crime, ace s& i se
descid& ndat& casa 'i urecile guvernatorului.
Aia ncepuse s& povesteasc& punct cu punct toate groz&viile
acestei emei lacome de s#nge, c#nd deodat& un nor gros se
a'ternu peste mintea ei 'i o apuc& ame$eala uzele, care-i erau
nc& pe *um&tate descise, i se str#ng, din$ii i se ncle'teaz& 'i,
cu un scr#'net zgomotos 'i prelungit, se pr&u'e'te &r& via$&,
ciar
mult&lae%perien$&,
picioarele deloc
guvernatorului. Acesta, tergivers#nd
dornic s& am#ne, magistrat de 'ialtel cu
l&s#nd
prad& l#ncezelii, nenum&ratele &r&delegi ale nevinovatei
'erpoaice, a poruncit s& "e aduse numaidec#t cameristele care
o serveau 'i, prin groaznice torturi, le-a smuls adev&rul. Atunci,
"indc& nu se putea n&scoci alt& pedeaps& vrednic& de crimele
sale, el o condamn& s& "e aruncat& la "are, pedeaps& desigur
cu mult mai mic& dec#t ceea ce merita.
Aceasta era emeia cu care treuia s& m& c&s&toresc n pulic
'i a'teptam ziua ceremoniei cu o nelini'te 'i o triste$e de
nespus. <e o sut& de ori, n groaza mea, a' " vrut s& m& omor,
nainte de a m& m#n*i prin contactul cu aceast& netrenic&
emeie sau de a sueri ru'inea unui spectacol pulic. <ar, lipsit
de m#n& omeneasc&, lipsit de degete, cu copit& rotund& 'i
ciuntit&, n niciun cip n-a' " putut s& trag o saie din teac&.
ire'te, n marea mea nenorocire, m& m#ng#iam cu slaa
speran$& c& prim&vara, care tocmai revenise, va acoperi
c#mpiile cu o mul$ime de muguri de ori 'i va mr&ca pa*i'tile
n ain& purpurie, c&, n cur#nd, sp&rg#nd ncisoarea lor de
gimpi 'i r&sp#ndind un parum delicios, aveau s& noreasc&
tranda"rii, care ar putea s&-mi redea cipul lui +ucius de
alt&dat&.
?osind ziua destinat& *ocurilor, am ost condus cu un alai
impresionant, prin mi*locul mul$imii, p#n& la incinta
210
am"teatrului. n timpul aletelor 'i pantomimelor cu care
ncepuse spectacolul, eu, l&sat n a$a por$ii, p&'team ucuros
iara deas& 'i raged& care mr&ca intrarea, 'i din c#nd n
c#nd, prin poarta r&mas& descis&, aruncam priviri curioase n
direc$ia spectacolului. >ra ceva ermec&tor. ntr-adev&r, &ie$i 'i
ete n toat& str&lucirea 'i r&gezimea v#rstei, pe c#t de rumo'i
la cip, pe at#t de elegant mr&ca$i, cu un pas 'i gesturi
1
ml&dioase
des&v#r'it&e%ecutau prriculgra$ioase
aliniere descriau , dup& moda
"guri greceasc&, 'i ntr-o
scim&toare c#nd
ormau un cerc ca roata unui car, c#nd se nnodau ntr-un lan$
olic, uneori se adunau ca un atalion n orma$ie p&trat&, apoi
se desp&r$eau n dou& grupe. <up& e%ecutarea acestor mi'c&ri
'i "guri complicate, sunetul trompetei anun$& c& aletul se
terminase. ndat& se str#ng covoarele 'i draperiile, cortina se
ridic& 'i apare decorul unei scene.
?e vedea un munte de lemn, n&l$#ndu-se asemenea
aimosului munte n
de /da. Construit pepropor$ii
care poetul Homer
uria'e, /-a c#ntatcusu
era acoperit numele
cr#nguri
nverzite 'i copaci ce p&reau aievea. <in v#rul lui, arta
ma'inistului &cuse s& $#'neasc& un izvor care curgea la vale, ca
un r#u. C#teva capre p&'teau o iar& raged& 'i un t#n&r
super, mr&cat cu un rumos ve'm#nt emeiesc, cu o manta
oriental& care-i c&dea de pe umeri 'i cu o tiar& de aur n cap,
*uca rolul lui !aris, cioanul rigian, 'i se pre&cea a conduce
turma.
ndat& a ap&rut un copil rumos, cu des&v#r'ire gol, n aar&
de um&rul st#ng, pe care-l avea acoperit cu o pelerin& de
adolescent. !&rul lui lond atr&gea toate privirile 'i din uclele
lui se vedeau ie'ind dou& aripioare de aur perect
asem&n&toare. Caduceul s&u 2 mpodoit cu r&murele l ar&ta
ndea*uns a " 4ercur. >l naint& dans#nd 'i, $in#nd n m#na
dreapt& un m&r acoperit cu oi$& de aur, l d&du aceluia care-l
n&$i'a pe !aris, apoi, ar&t#ndu-i prin gesturi care e porunca lui
/upiter, se retrase ndat& c-un mers gra$ios 'i disp&ru.
<up& el, vei o t#n&r& cu un aer maiestuos, care sem&na
perect cu /unona, la trup 'i la n&$i'are. Capu-i era ncins cu o
1
;ans războinic inventat de '<rr%us, care-l eecută, primul, în $urul mormântului lui 'atrocle, amicul intim
al tatălui său, !%ile. 7inerii erau învăţaţi să eecute acest dans încărcaţi cu toate armele, pentru a-i deprinde
cu disciplina militară şi a-i obişnui cu diferitele mişcări ale corpului.
2
2argă cu doi şerpi încolăciţi, purtată de mesagerul zeilor.
211
diadem& al& 'i n m#n& avea sceptru. Pepede intr& alta pe
care. <up& coiul sc#nteietor ce-i acoperea capul, coi el nsu'i
ncins cu o coroan& de m&slin, dup& scutul pe care-l ridica n
sus, dup& lancea pe care o nv#rtea n m#n& 'i dup& atitudinea
ei de lupt&toare, u'or puteai s& recuno'ti c& e 4inerva. Apoi
ap&ru o a treia, de o rumuse$e r&pitoare. 9ra$ia-i &r& perece
'i via str&lucire a divinilor ei ora*i o ar&ta a " Kenus, a'a cum
treuie
permiteas& s&
" ost
i sec#nd
vad&erades&v#r'ita
ecioar&. Corpul gol 'i &r&
rumuse$e niciun voal
a ormelor, cu
e%cep$ia ermec&torului ei se%, pe care-l umrea un v&l diaan
de m&tase. Le"rul, din cale-aar& de curios, su#nd cu dragoste,
n neuna lui zurd&lnicie, c#nd uma 'i ndep&rta v&lul, l&s#nd
s& se vad& oarea castit&$ii, c#nd cu o suare mai puternic& l
l&sa n *os 'i-l lipea str#ns pe trupul zei$ei, &c#nd s&-i ias&
perect n relie ermec&toarele rotun*imi ale memrelor. <ou&
culori izeau mai nt#i ocii la vederea zei$ei alimea
str&lucitoare a corpului,
cerului, 'i azurul pentrupentru
ve'mintelor, c& ea se
c& coora dinad#ncurile
ie'ea din n&l$imile
m&rii.
iecare din aceste tinere ete, care erau privite ca zei$e, avea
cortegiul s&u. /unona era urmat& de Castor 'i de !ollu%, purt#nd
pe cap coiuri n orm& oval& 1 'i la v#r mpodoite cu stele 2J dar
cei doi ra$i erau ni'te actori tineri. Aceast& /unon&, n ritmul
variat 'i melodios al autului ionian, naint& cu gesturi lini'tite 'i
oarte naturale, iar printr-o pantomim& plin& de nole$e promise
cioanului c&, dac&-i va oeri premiul rumuse$ii, i va d&rui, la
r#ndul ei, imperiul ntregii Asii. Aceea pe care $inuta sa mar$ial&
o ar&tase a " 4inerva era nso$it& de doi tineri n&$i'#nd 9roaza
'i ?paimaF, care purtau armele r&zoinicei zei$e 'i s&reau n sus
cu s&iile scoase. n spatele ei, un c#nt&re$ din aut c#nta o
melodie pe modul dorian, ale c&rei tonuri ascu$ite amestecate
cu tonuri grave imitau tr#mi$a 'i nsue$eau dansul viguros 'i
sprinten al zei$ei. Agit#ndu-'i mereu capul, arunc#nd priviri
amenin$&toare, ea nainta sprinten& cu un aer de s"dare 'i prin
gesturi repezi ar&ta lui !aris c&, dac&-i va da iruin$a rumuse$ii,
va deveni, mul$umit& spri*inului ei, un erou nemuritor, prin
1
5a fel ca oul 5edei, din care s-a ivit pe lume &astor şi 'ollu.
2
&astor şi 'ollu, supranumiţi şi ;ioscurii )fiii lui =eus-;ios*, erau protectorii navigatorilor, fiind
transformaţi de cerescul lor părinte în constelaţia gemenilor.
F
error et etus )în latină*, 5eimos şi 2obos )în elină* erau %omerice personificări ale angoaselor
războiului sângeros.
212
troeele lui de r&zoi.
Apoi n aplauzele zgomotoase ale spectatorilor, Kenus,
ncon*urat& de un popor de copii rumo'i, avans& la r#ndul ei 'i,
cu cel mai ermec&tor sur#s, se opri n mi*locul scenei. Ai " *urat
c& ace'ti copii cu trupurile lor rotun*oare 'i ale ca laptele sunt
adev&ra$i Cupidoni, coor#$i din cer sau ie'i$i din mare. Cu
aripioarele lor, cu micile lor s&ge$i 'i cu restul costumului lor,
sem&nau
st&p#na lordearminune cus&
" treuit aceia pe care-i
se duc& n&$i'au
la un osp&$ 'i, cai 'i
nup$ial, cum
luminau
calea cu tor$e str&lucitoare. Apoi, n urma ei, se r&sp#ndi ca
valurile un gra$ios stol de tinere ecioare ici 9ra$iile a'a de
ermec&toare, acolo Horele at#t de rumoase. =i unele 'i altele,
arunc#nd naintea ei cununi de ori 'i petale de tranda"ri
scutura$i, c&utau s& ac& pl&cere zei$ei lor 'i ncingeau ore
rumoase, cinstind 'i dezmierd#nd pe regina volupt&$ilor cu
ginga'ele podoae ale prim&verii. <up& aceea, autele cu mai
multe
pl&cereg&uri ncepur&
inimile s& c#ntedar
spectatorilor, duios arii lidiene,
nc#ntarea lor care umplur&
deveni 'i maide
intens& c#nd Kenus ncepu s& danseze. !a'ii s&i erau la nceput
u'ori 'i 'ov&ielnici, dar leg&narea de luntre a spatelui se
comunic& pe nesim$ite capului 'i delicatele ei gesturi se mi'cau
dup& dulcile 'i armonioasele sunete ale autelor. Mcii ei, pe
*um&tate nci'i, c#nd sunt neca$i de o dulce ucurie, c#nd sunt
plini de oc, amenin$&tori, 'i uneori ea dansa numai din oci.
ndat& ce a*unse n a$a *udec&torului ei, prin elul cum 'i
arunca ra$ele, p&rea a-i promite lui !aris c&, dac& va "
preerat& celorlalte zei$e, i va da o so$ie de o rumuse$e rar&,
ntru totul asemenea ei. Atunci t#n&rul rigian d&du ucuros
tinerei ete m&rul de aur pe care-l $inea n m#n& adic& i atriui
dovada victoriei.
<e ce v& mira$i deci, *osnice creaturi, sau mai degra& turme
venale care v& petrece$i toat& via$a n or, sau 'i mai ine,
vulturi mr&ca$i n tog&, dac& n ziua de azi to$i *udec&torii 'i
v#nd sentin$ele pe ani, c#nd, de la nceputul lumii, interesul a
corupt o ot&r#re *udec&toreasc& dat& de un muritor n pricina
de *udecat& a unor zei$eG C#nd *udec&torul ales dup& satul
marelui /upiter, un om de la $ar&, un cioan 'i-a v#ndut
con'tiin$a pentru satisacerea unui capriciu amoros 'i, mai mult
nc&, pentru pieirea ntregului s&u neamG 8ot a'a, pe Hercule,
ilu'trii 'e" ai aeilor n-au pronun$at ei o ot&r#re cu mult mai
213
nenorocit&, "e c#nd, pe temeiul unor alse acuza$ii, prea
iscusitul 'i nv&$atul !alamede 1 a ost condamnat ca vinovat de
tr&dare, "e c#nd mediocrul @lise a ost socotit superior n
vrednicie r&zoinic& puternicului 'i marelui Aias 2G =i ce s& mai
spunem despre *udecata pe care-au &cut-o atenienii, ace'ti
n$elep$i legislatori, ace'ti dasc&li ai tuturor 'tiin$elorG Mare
&tr#nul acela de o n$elepciune 'i de o prevedere divin&, pe
care
dintreMracolul de la <el"
to$i muritorii, l-a proclamat
n-a ost acuzat de drept cel'imai
per"dia de n$elept
ura unei
tic&loase clici politice c& e corup&tor al tinerimii, pe care
dimpotriv& o nr#na, 'i condamnat s& ea sucul ucig&tor al unei
uruieni otr&vitoareFG <e altel, el a l&sat o ve'nic& pat& de
ru'ine pe runtea concet&$enilor s&i, deoarece ciar n ziua de
azi cei mai distin'i "loso" preer& 'coala lui "loso"c& ca "ind
cea mai vrednic& de cinste 'i, n arz&toarea lor dorin$& de a
a*unge la adev&rata ericire, se olosesc de nv&$&tura lui.
<ar pentru
acestei ca indign&ri
violente nimeni s&'inus&mi-o ia n nume
nu spun& de r&us&u
n g#ndul din >i,
pricina
potimI acum treuie s& mai suport&m 'i "loso"a unui m&garD,
mi reiau "rul povestirii de acolo de unde l-am ntrerupt.
<up& ce se termin& vestita *udecat& a lui !aris, lunona 'i
4inerva p&r&sir& scena, posomor#te 'i oarte m#niate, ar&t#nd
prin gesturile lor indignarea pricinuit& de aceast& nr#ngere.
Kenus, dimpotriv&, mul$umit& 'i voioas&, 'i e%prima ucuria,
dans#nd mpreun& cu toat& suita sa. <eodat&, din v#rul
muntelui, printr-o $eav& ascuns&, $#'ni n sus o *er& licid& de
vin amestecat cu 'oran, care, c&z#nd u'or su orm& de ploaie
rumos mirositoare peste caprele care p&'teau ici 'i colo, le
stropi ncetul cu ncetul p#n& c#nd, din al& cum era, l#na lor se
scim& ntr-o pl&cut& culoare galen-portocalie, care le d&dea
o n&$i'are mai rumoas&. n s#r'it, c#nd ntregul teatru a ost
pl&cut parumat, muntele de lemn s-a scuundat su p&m#nt,
ntr-o pr&pastie aproape &r& und.
1
+iul lui 9auplius, regele 3ubeei, a descoperit vicleşugul lui Elise, care se prefăcea nebun ca să nu ia parte
la războiul 7roiei. Spre a se răzbuna, Elise a plăsmuit o scrisoare ca din partea lui 'riam, prin care acesta
promitea lui 'alamede o anumită cantitate de aur dacă va trăda pe greci8 apoi i-a condus pe greci la cortul
lui 'alamede, unde s-a găsit aurul pe care el însuşi îl îngropase acolo şi 'alamede a fost lapidat.
2
"Oudecata armelor# ? în urma căreia armura lui !%ile, căzut eroic sub zidurile 7roiei, a fost atribuită de
căpeteniile oştirii a%eene nu furtunosului luptător !ias, fiul lui 7elamon, ci cumpătatului Elise ? a fost pe
larg înfăţişată de 1vidiu în &artea a @666-a a etamorfo6elor sale.
F
&ucută. !luzie la Socrate )vezi 'laton, %părarea lui 1ocrate).
214
 Atunci un soldat a ie'it din mi*locul orului 'i, dup& dorin$a
poporului, a cerut s& se scoat& din ncisoarea pulic& emeia
care, dup& cum am mai spus, usese condamnat& s& "e dat&
"arelor din cauza numeroaselor ei crime 'i cu care eu treuia s&
m& mpreunez n pulic. ndat&, cu cea mai mare gri*&, se a'ez&
un pat, desigur viitorul nostru pat nup$ial, mpodoit cu
transparent& ag& indian& 'i care era umat cu o gr&mad& de
perne
<ar, nmoi dedepu,
aar& acoperite
ru'inea cu nvelitori
de a s&v#r'i de m&tase
n pulic un astelnorat&.
de act, n
aar& de sc#ra de a m& atinge de o emeie m#n*it& de crime,
eram mai ales cinuit de teama de a nu-mi pierde via$a 'i
&ceam urm&toarele ree%iuni <esigur, n timpul mr&$i'&rilor
'i str#ngerilor noastre amoroase, oricare ar " ost animalul
aruncat asupra emeii, e cu neputin$& ca el s& se dovedeasc&
at#t de n$elept 'i de inteligent, at#t de iscusit n meseria lui,
at#t de cump&tat 'i de moderat, nc#t s-o s#'ie numai pe
emeia
care nuculcat&
usesem l#ng& mine,'iiar
vinovat pe mine
os#ndit. s& m&
Astel, cru$e,
cum nu ca
m&pemai
unul
nelini'tea ru'inea, ci gri*a de propria mea salvare, 'i n timp ce
paznicul meu 'i d&dea silin$a s& aran*eze patul c#t mai ine, n
timp ce to$i servitorii erau ocupa$i, unii s& organizeze serviciul
v#n&torii, al$ii asori$i de pl&cerea spectacolului, am putut da
curs lier g#ndurilor mele. <e altel, nimeni nu se g#ndea s&
supravegeze prea mult un m&gar a'a de l#nd ca mine. !u$in
c#te pu$in, am naintat &r& s& "u oservat 'i, c#nd am a*uns la
poarta cea mai apropiat&, am rupt-o la ug&. <up& ce am &cut
'ase mii de pa'i n galop, am a*uns la Cencreae, ora' care
trece drept cea mai str&lucit& colonie a Corintului 'i pe care-l
scald& n acela'i timp 4area >gee 'i 9olul ?aronic. > un
ad&post oarte sigur pentru cor&ii 'i un port e%trem de
recventat. <ar eu am avut gri*& s& evit mul$imea 'i, aleg#nd pe
$&rm un col$ ndep&rtat, aproape de locul unde se sp&rgeau
valurile, m-am ntins pe un pat moale de nisip unde mi-am
odinit trupul oosit. C&ci soarele 'i coor#se carul p#n& la
ultimul otar al zilei 'i, n lini'tea nser&rii, numaidec#t m-a
cuprins un somn dulce 'i ad#nc.

215
 CARTEA A UNSPREZECEA
Cam pe la prima vege a nop$ii, de'teptat de o spaim&
nea'teptat&, disting o lumin& oritoare era luna plin&, al c&rei
glo se ridica tocmai atunci din valurile m&rii. Boaptea cu
tainele ei, t&cerea, singur&tatea, totul m& mia la medita$ie. >u
'tiam c& luna, divinitate de prim-rang, are o putere suveran& 'i
c& prin puterea ei conduce toate lucrurile din lumea astaJ c& nu
numai animalele domestice 'i di&niile s&latice, ci ciar 'i
lucrurile nensue$ite suer& divina inuen$& a luminii 'i puterii
ei, c& pe p&m#nt, n aer, n ad#ncul apelor, corpurile nse'i, "e
se m&resc potrivit cu cre'terile ei, "e se mic'oreaz& din respect
pentru descre'terile ei. =i "indc& destinul, evident, acum s&turat
de numeroasele 'i cumplitele mele nenorociri, mi oerea, de'i
t#rziu, o speran$& de salvare, am vrut s& implor augusta imagine
a zei$ei pe care o aveam naintea ocilor. Alung#nd ndat&
toropeala somnului, m-am ridicat plin de voio'ie. Ca s& m&
puri"c, am intrat numaidec#t n mare s& m& scald 1 'i mi-am
aundat capul n valuri de 'apte ori pentru c& acest num&r, dup&
divinul !itagora, este oarte potrivit pentru ceremoniile
religioase.
Apoi vesel 'i voios am invocat a*utorul puternicei zei$e 'i cu
lacrimi n oci
Pegin& i-am adresat
a cerului, urm&toarea
"e c& e'ti rug&ciune
ine&c&toarea Ceres, mama 'i
n&scocitoarea gr#nelor, care, ucuroas& c& $i-ai reg&sit "ica, ai
nv&$at pe oameni s& nlocuiasc& vecea gind&, ran&
s&latic&, prin alimente mai pl&cute, 'i care locuie'ti pe
ogoarele de la >leusisJ "e c& e'ti cereasca Kenus, care din
primele zile ale lumii ai unit, printr-o iuire nn&scut&, se%ele
opuse, 'i ai nmul$it printr-o etern& ecunditate neamul
omenesc, adorat& acum n sanctuarul de la !aosJ sau sora lui
eus
adus pecare,
lumeprin a*utorul
at#tea dat emeilor
popoare, cinstit&ns&rcinate 'i rodului
azi n m&re$ul templulor,din
ai
>es2J sau temuta !roserpina, care cu urletele tale nocturne 'i cu

1
&ei vec%i, înainte de a se apuca de lucruri privitoare la religie, se scăldau în mare sau în râuri. Comanii
aveau c%iar în temple apă lustrală cu care se purificau.
2
7emplul ;ianei din 3fes era una din cele şapte minuni ale lumii antice.
216
ntreita-$i n&$i'areF, $ii n r#u umrele nuriate, le ncizi n
temni$ele suterane 'i r&t&ce'ti prin dep&rtatele p&duri s"nte,
nduplecat& prin elurite *erte 'i ncin&ciuniJ o, tu, care cu
palida-$i str&lucire luminezi toate zidurile, care cu umedele tale
raze r&ne'ti roditoarele semin$e 'i care, n singuraticele tale
drume$ii, dai o sla& lumin&, su orice nume, su oricare
n&$i'are, cu orice slu*e s"nte mi-ar " ng&duit s& te invoc,
a*ut&-m& n cumplita
care se clatin&, mea nenorocire,
&r&ze'te-mi un moment nt&re'te
de pace 'inorocul meu
odin& dup&
at#tea crude ncerc&ri, ndurate p#n& la s#r'it. 4i-a*ung at#tea
suerin$e, mi-a*ung at#tea prime*dii. ?cap&-m& de aceast&
dezgust&toare n&$i'are de patruped, napoiaz&-m& privirilor
alor mei, red&-mi cipul lui +ucius. ?au dac& vreo divinitate
sup&rat& m& urm&re'te cu nenduplecata ei m#nie, cel pu$in s&
pot muri, dac& nu mi-e ng&duit s& tr&iescID
<up& aceast& rug&ciune 'i dup& aceste lament&ri vrednice de
mil&,
pun#ndamst&p#nire
sim$it c& pe
mintea
minemi
n se ngreuiaz&,
acela'i culcu',dar
m-asomnul, dinAia
door#t. nou
ncisesem ocii 'i iat& c& din mi*locul valurilor v&d ridic#ndu-se
o a$& divin&, vrednic& de a impune respect ciar zeilor, apoi,
ncetul cu ncetul a ap&rut un corp ntreg, n toat& str&lucirea lui
'i, scutur#nd dup& ea apa m&rii, aceast& oritoare divinitate s-a
oprit n a$a mea. 4& voi sili s& v& descriu admiraila ei
rumuse$e, dac& totu'i, n s&r&cia graiului omenesc, voi g&si
e%presii ndestul&toare sau dac& divinitatea ns&'i mi va da
puterea de a vori u'or 'i curg&tor.
4ai nt#i avea un p&r des 'i lung, care, pu$in inelat 'i
mpr&'tiat de o parte 'i de alta a divinului ei g#t, i utura ntr-o
u'oar& 'i gra$ioas& neor#nduial&, n v#rul capului avea o
coroan& ormat& din tot elul de ori, iar deasupra run$ii o
t&li$& rotund& n orma unei oglinzi, care, arunc#nd o lumin&
al&, ar&ta c& era +una. +a dreapta 'i la st#nga, aceast&
podoa& era re$inut& de dou& vipere ncol&cite, cu capul ridicat
n sus, 'i de spice de gr#u ce se cl&tinau deasupra run$ii. Pocia
ei, din cea mai "n& p#nz& de n, era de dierite culori care se
scimau, trec#nd r#nd pe r#nd de la alul oritor al crinului la
galenul 'oranului 'i la ro'ul aprins al tranda"rului. <ar ceea
F
'roserpina era reprezentată sub forma unui cal pentru a simboliza mersul lunii pe cer, sub aceea a unui
cerb pentru a arăta pe ;iana, zeiţa vânătorii pe pământ, şi a unui câine pentru a arăta pe 'roserpina,
divinitatea 6nfernului unde veg%ează &erberul.
217
ce-mi izi cel mai mult privirile era o mantie at#t de neagr& 'i de
lucitoare nc#t te orea cu ntunecata-i str&lucire. Aruncat& n
*urul ei, trecea pe su ra$ul drept, pentru a se urca p#n& la
um&rul st#ng, de unde marginea ei, orm#nd un nod, i at#rna n
*os cu mii de cute artistic aran*ate 'i se termina printr-un 'ir de
ciucuri, care se mi'cau n cipul cel mai gra$ios. !e tot cenarul,
ca 'i pe ondul acestei mantii, sc#nteiau nenum&rate stele, iar n
mi*locul
asemenea,lor,pe
o lun& plin&cenar
ntregul aruncaaloacestei
vie 'i str&lucitoare lumin&. se
mantii &r& perece <e
vedea rodat& 'i o girland& care reprezenta tot elul de ructe
'i de ori. !e l#ng& aceasta, zei$a $inea n m#inile sale mai
multe simoluri oarte deoseite unele de altele n dreapta
avea un sistru de aram& a c&rui lam& su$ire 'i ncovoiat&, n
orma unui centiron, era str&puns& de trei mici vergi de o$el
care, scuturate de ra$ul s&u de trei ori n 'ir, d&deau un sunet
ascu$it. <in m#na st#ng& i at#rna un mic vas n orm& de
cor&ioar&, pe toarta
ridica un 'arpe c&ruia,
cu capul n partea
n sus cea mai
'i cu g#tul din de
e%trem aar& a ei, se
umat.
<ivinele sale picioare era nc&l$ate cu sandale mpletite din
runze de palmier, arorele iruin$ei.
Ar&t#ndu-mi-se ntr-o astel de splendoare 'i r&sp#ndind cele
mai alese parumuri ale Araiei, ea inevoi s&-mi spun&
urm&toarele cuvinte
 /at&, +ucius, mi'cat& de rug&ciunile tale, am venit eu,
Batura, mama tuturor lucrurilor, st&p#na elementelor, izvorul 'i
nceputul veacurilor, divinitatea cea mai mare, regina manilor,
cea dint#i ntre locuitorii cerului. >u sunt aceea care c#rmuiesc
dup& voia mea luminoasele n&l$imi ale cerului, v#nturile
s&n&toase ale m&rii, *alnica t&cere a /nernului. !utere unic&,
sunt sl&vit& de ntregul univers su mai multe orme, cu variate
ceremonii religioase, cu mii de elurite nume. rigienii, primii
n&scu$i pe p&m#nt, m& numesc zei$a din !esinunt 1 'i mama
zeilorJ atenienii de a'tin& m& numesc 4inerva Cecropiana 2J
ciprienii, care plutesc pe valuri, Kenus din !aosJ cretanii iscusi$i
n aruncarea s&ge$ilor, <iana <ictnnaFJ sicilienii, care voresc
trei limi3, !roserpina ?tigianaJ locuitorii din >leusis m& numesc

1
1raş situat în (alatia, aproape de muntele ;ind<mus, devenit celebru datorită cultului zeiţei &ibele.
2
&ecrops a fost cel mai vec%i rege al !ticii, sosit din 3gipt pentru a funda citadela !tenei.
F
!cest epitet al zeiţei vânătorii provenea de la un munte din &reta.
218
Ceres Actaeana1J unii m& numesc /unona, al$ii ellonaJ unii
Hecate, al$ii Bemesis Pamnusia 2. <ar aceia care sunt primii
lumina$i de razele divine ale ?oarelui, c#nd ncepe s& r&sar&, 'i
ultimii c#nd ele se apleac& spre orizont, locuitorii celor dou&
>tiopii 'i egiptenii cei puternici prin str&vecea lor 'tiin$&, numai
ei m& cinstesc cu slu*ele s"nte 'i ncin&ciunile ce mi se cuvin,
numai ei m& numesc cu adev&ratul meu nume de regina /sis. >u
vin la tine,
prielnic&. mi'cat&
=terge-$i de lacrimile,
acum nenorocirile tale, vin
nceteaz& inevoitoare
a te mai t#ngui,'i
alung& triste$ea, c&ci n cur#nd, prin voin$a mea, va str&luci
pentru tine ziua m#ntuirii. ii deci oarte atent la ceea ce-$i voi
porunci
Liua care se va na'te din aceast& noapte, de c#nd e%ist&
lumea a ost ncinat& cultului meu. n aceast& zi, c#nd urtunile
iernii se potolesc, c#nd valurile zuciumatei m&ri se lini'tesc,
c#nd n s#r'it marea devine navigail&, preo$ii mei mi ncin& o
nav&
c& pun care n-a spintecat
comer$ul maritimnc&
su valurile m&rii,
ocrotirea mea.voind s& arate
Aceast& astel
s&r&toare
va treui s-o a'tep$i &r& nicio ngri*orare, lipsit de orice g#nduri
proane. C&ci, dup& ndemnul meu, marele preot va purta n
m#na dreapt&, n timpul m&re$ului alai, o coroan& de tranda"ri
legat& de sistrul s&u. A'adar, &r& 'ov&ire, descide-$i drum prin
mul$ime 'i urmeaz& voios 'i cu deplin& ncredere n mine
procesiunea mea. 8e vei apropia ncet de preot, apoi, ca 'i cum
ai voi s&-i s&ru$i m#na, vei smulge tranda"rii cu uzele, 'i ciar
n clipa aceea te vei vedea sc&pat de pielea acestui dezgust&tor
animal pe care-l ur&sc de at#ta timp. ?& nu-$i "e team& c&
vreuna din poruncile mele e greu de ndeplinitJ ciar n aceast&
clip&, c#nd vin la tine 'i m& au n a$a ta, eu, ar&t n vis
preotului meu ce mai r&m#ne de &cut 'i-i dau ndrum&rile de
cuviin$&. <in porunca mea, str#nsele r#nduri ale mul$imii se vor
da la o parte din calea ta, 'i n mi*locul acestui s&r&toresc
spectacol, nimeni nu se va uita cu sc#r& la idoasa ta "gur&,
nimeni n a$a nea'teptatei tale metamoroze nu-'i va ng&dui
ree%iuni r&ut&cioase 'i nu se va g#ndi s& te acuze.
<ar mai nainte de toate, adu-$i aminte  'i acest g#nd s& "e
3
!lături de limba lor naţională, localnicii foloseau limba elină, introdusă de aşezările greceşti în Sicilia şi
deopotrivă limba latină, după ce insula a trecut sub dominaţie romană.
1
;e la !ctae ? străvec%e denumire a !ticii8 atenienii erau actaeeni.
2
;in C%amnunt, târg din nordul !ticii care îşi datora celebritatea unui templu înc%inat zeiţei dreptăţii şi
răzbunării, unde 9emesis avea o statuie.
219
pe veci ntip&rit n ad#ncul inimii tale  c& mi-ai r&mas oligat
pentru tot restul vie$ii, p#n& la ultima-$i suare. C&ci nu e
nedrept s& r&m#i dator pentru toat& via$a ce-o mai ai de tr&it
aceleia prin a c&rei un&tate $i-ai luat locul printre oameni. <e
altel, tu vei tr&i ericit, vei tr&i plin de glorie su ocrotirea meaJ
'i c#nd, mplinind anii destinului t&u, te vei coor n /nern, ciar
'i acolo, n aceast& emiser& suteran&, m& vei vedea str&lucind
n mi*locul
retrase nop$iialeAceronului,
col$uri ?ti%ului 'i st&p#n& asolut&
tu nsu$i, locuitorpeste cele mai
al C#mpiilor
>lisee1, vei continua s& adori &r& ncetare pe protectoarea ta.
<ar dac&, printr-o credin$& "erinte, prin p&zirea cu s"n$enie a
cultului meu 'i printr-o nep#ng&rit& castitate $i vei " c#'tigat
un&voin$a mea, vei 'ti c& numai eu am puterea s&-$i
prelungesc via$a peste limita ot&r#t& de destinI
Astel se termin& venerailul oracol 'i zei$a atotputernic& pieri
din ocii mei. 8rezindu-m& imediat din somn, m-am sculat
z&p&cit
mi'cat dede spaim&
apari$ia'iat#t
de ucurie,
de clar&'i atotputernicei
numai o ap&. Ad#ncm&
divinit&$i,
stropesc cu ap& de mare 'i, preocupat numai de supremele ei
porunci 'i saturi, mi le trec pe r#nd prin minte. n cur#nd,
alung#nd ad#ncul ntuneric al nop$ii, soarele se ridic& 'i
poleie'te tot orizontul. =i iat& c& din toate p&r$ile, cu o gra&
religioas& 'i cu adev&rat triumal&, o imens& mul$ime umple
toate pie$ele pulice2. n aar& de ucuria de care eram p&truns,
mi se p&rea c& ntreaga "re e cuprins& de o voio'ie at#t de
mare, nc#t sim$eam cum ericirea se r&sp#nde'te p#n& 'i
asupra animalelor, n *urul caselor 'i ciar n aer. nge$ului din
noaptea trecut&, mpotriva oric&ror a'tept&ri, i urmase o zi
pl&cut&J p&s&rile c#nt&toare, nveselite de calda suare a
prim&verii, d&deau concerte pl&cute 'i cu suavele lor melodii o
ermecau pe mama astrelor 'i str&una veacurilor, pe st&p#na
ntregului univers. Arorii ciar, 'i cei care se vor ngreuia de rod
mel'ugat, 'i cei care se mul$umesc s& dea numai umr& 'i
sunt neroditori, ren&'teau la suarea Austrului F 'i, mr&c#ndu-
se cu mugurii runzelor noi, la cea mai u'oar& mi'care,
produceau un 'uierat pl&cut. Kuietul asurzitor al urtunilor se
1
Subpământeană regiune unde a$ungeau după moarte umbrele virtuoşilor, legendar locaş al sufletelor care
au cunoscut fericirea postumă.
2
Sărbătoarea 6sidei se celebra la A martie.
F
2ânt călduţ de sud.
220
potolise, clocotirea urioas& a m&rii ncetase 'i valurile sp&lau
domol $&rmul. n s#r'it cerul, cur&$at de v&lul s&u de cea$&,
devenise at#t de pur 'i de luminos, nc#t te orea cu propria lui
str&lucire.
!e nesim$ite, premerg&torii impun&torului cortegiu ncepur&
s& se pun& n mi'care, cete oarte rumos 'i elurit costumate
dup& gustul 'i dorin$ele "ec&ruia. @nul ncins cu un centiron
ncipuia un soldat,'ialtul,
o saie ncovoiat& mr&cat
cu $&poaie, cu o tog&
n&$i'a scurt&, @n
un v#n&tor. narmat
altul, cu
n
conduri polei$i, cu o rocie de m&tase 'i cu tot elul de
giuvaericale pre$ioase, cu un p&r als pe cap, cu mersul
t&r&g&nat, maimu$&rea o emeie. 4ai ncolo, altul, cu gamele
n&'urate n *amiere, stra'nic narmat cu scut, coi 'i saie, ai
" crezut c& iese dintr-o aren& de gladiatori. !recedat de asce 'i
mr&cat n purpur&, unul parodia un magistrat, altul cu manta,
aston, sandale 'i o lung& ar& de $ap n&$i'a un "loso. @nul
cu elurite
undi$a, trestii unse
un pescar. cu ulei
Am v&zut 'i ncipuia
o ursoaic&un p&s&rar, plimat&
ml#nzit& altul cu
ntr-un *e$, g&tit& ca o doamn& de neam mare, 'i o maimu$& cu o
scu"e rodat& pe cap, ntr-o ust& rigian& de culoarea
'oranului, care, $in#nd n m#n& o cup& de aur, n&$i'a pe
p&storul 9animedeJ n s#r'it, un m&gar cu o perece de aripi
lipite n spinare, al&turi de care mergea un &tr#n neputincios 'i
n &taie de *oc pe am#ndoi i-ai " putut numi oarte ine !egas
'i eleroon, at#t erau de caragio'i unul l#ng& altul1.
n mi*locul acestor vesele procesiuni ale poporului care
umpleau pretutindeni str&zile, alaiul special al zei$ei ocrotitoare
se pusese n mi'care. emei mr&cate n rocii ale, ncununate
cu ori de prim&var& 'i purt#nd cu ucurie dieritele atriute ale
zei$ei, pres&rau cu petale, pe care le scoteau din s#n, drumul pe
unde nainta alaiul s#nt. Altele aveau at#rnate n spinare oglinzi
str&lucitoare, ntoarse spre zei$&, pentru ca ea s& poat& vedea
supunerea 'i respectul mul$imii ce venea n urma ei 2. @nele
$ineau n m#n& piepteni de "lde' 'i, prin mi'carea ra$elor, prin
ndoirea degetelor, se pre&ceau c& piapt&n& 'i aran*eaz& p&rul
zei$ei lorF. n s#r'it, altele, v&rs#nd pic&tur& cu pic&tur& dintr-un
1
!ceastă mascaradă, apărută în legătură cu vreun vec%i obicei religios, avea loc cu ocazia sărbătorii 6sidei,
dar nu făcea parte integrantă din ea.
2
5ocul zeiţei era în mi$locul procesiunii. 3a vedea direct prima parte a cortegiului, care o preceda, iar în
oglinzile purtate în spate de credincioşii săi, partea care venea în urmă.
F
Sigur că această mişcare o făceau deasupra propriului lor păr.
221
alsam pre$ios 'i pl&cut 'i din mii de alte parumuri, stropeau
str&zile cu ele. n aar& de acestea, o numeroas& mul$ime de
amele se%e purta elinare, tor$e, lum#n&ri 'i alte eluri de
lumini, pentru a-'i ace astel avorail& pe zei$a astrelor cere'ti.
Apoi, orcestre delicioase, uiere 'i aute, &ceau s& r&sune cele
mai dulci melodii. n urm&, venea un admirail cor, ormat din
cei mai distin'i tineri, mr&ca$i n aine de s&r&toare, ale ca
z&pada, care, r&spunz#ndu-'i
compus mpreun& unii
cu muzica de unaltora, c#ntau un
poet talentat, supl&cut imn
inspira$ia
inevoitoare a Camenelor1, n care din c#nd n c#nd, se repetau
preludiile ce se c#ntau nainte de sacri"ciile mai solemne.
Keneau apoi auti'ti consacra$i marelui ?erapis 2, care, din
autul lor $inut orizontal pe uze 'i apropiat de urecea dreapt&,
c#ntau dierite melodii oi'nuite n cultul 'i templul acestui zeu,
&r& s& mai num&r slu*a'ii care strigau mul$imii s& lase drum
lier s"ntelor icoane.
n urm&,
mistere se rev&rsau
&ra$i ca de
'i emei, un puoi mul$imilede
orice condi$ie, ini$iate
orice nv#rst&,
divinele
mr&ca$i n alate lungi de n de o alime oritoare. emeile
purtau un voal str&veziu peste p&rul lor parumat, &ra$ii
aveau capul complet ras, oarte lucios n cre'tet. >i erau astrele
terestre ale sulimei religii 'i din sistrele lor de aram&, de argint
sau ciar de aur, scoteau un sunet clar, melodios.
!reo$ii cultului, acei mari ponti", mr&ca$i n ve'minte ale
de n, care le acopereau pieptul, str#nse n talie 'i coor#nd
p#n& la c&lc#ie, Fpurtau semnele distinctive 3 ale celor mai
puternice divinit&$i . !rimul din ei $inea o lamp& care r&sp#ndea
o lumin& oarte vie ce nu sem&na deloc cu acelea care
lumineaz& seara ospe$ele noastre era o arc& de aur, care, din
mi*locul ei, unde era mai larg&, arunca o ac&r& e%trem de
puternic&. Al doilea era mr&cat la el, dar $inea n m#inile sale
unul din cele dou& altare numite n mod ciudat a*utoareleD, din
cauza providen$ei a*ut&toare a marii 'i noilei zei$e. @n al treilea
mergea ridic#nd n aer o ramur& de palmier cu runzele din aur
artistic lucrat, precum 'i caduceul lui 4ercur. Al patrulea ar&ta
1
9imfe ale izvoarelor, înzestrate cu darul profeţiei şi identificate cu Muzele.
2
5a egipteni, Serapis, !pis şi 1siris erau una şi aceeaşi persoană care însuma toţi zeii, după cum 6sis
însuma toate zeiţele. Serapis, pe care perşii îl adorau sub numele de Mit%ra, Soarele, era fiinţa supremă.
F
Serapis şi 6sis, stăpânii mării şi ai luminii cereşti. ;e aceea lampa avea forma unei bărci.
3
5a egipteni, lampa sau lumânarea era un simbol religios. 1 purtau în semn de doliu din clipa când 1siris
se rătăcise.
222
simolul drept&$ii1 n&$i'at printr-o m#n& st#ng& cu palma
descis&, care de la natur& "ind mai nceat&, mai pu$in
ndem#natic& 'i mai pu$in energic&, pare mai potrivit& dec#t
dreapta s& reprezinte dreptatea. >l purta un mic vas de aur
rotun*it n orm& de mamel&2 cu care &cea lia$iuni de lapte. Al
cincilea $inea n m#n& o v#ntur&toare de aur, plin& de r&murele
din acela'i metalJ n s#r'it, al 'aselea ducea o amor&.

pendat& dup&omene'ti.
picioare ace'tia au!rimul,
ap&rut oriil
zeii care
la inevoiau s& mearg&
vedere, era curierul
Cerului 'i al /nernului, cu, a$a c#nd ntunecat&, c#nd
str&lucitoareF. >l 'i n&l$a trua' capu-i de c#ine, n m#na st#ng&
$inea un caduceu 'i cu dreapta agita o ramur& verde de palmier.
/mediat dup& el venea o vac& ridicat& pe picioarele dinapoi,
emlem& a ertilit&$ii n&$i'#nd-o pe zei$a atotproduc&toare. >a
se spri*inea de umerii unuia din erici$ii preo$i care nainta cu un
mers plin de demnitate. @n altul ducea un co' n care erau
ncise
sulimei misterele,
religii. Altulcare
purtaascundeau tuturor
pe s#nul s&u privirilor
preaericit tainele
imaginea
vrednic& de respect a atotputernicei divinit&$i, imagine care n-
avea orma vreunui patruped domestic, nici a unei p&s&ri, nici a
unui animal s&latic, nici ciar a unui om. <ar printr-o
ingenioas& n&scocire, a c&rei noutate ciar o &cea venerail&,
simol ine%primail al misterului deplin care treuia s& nv&luie
aceast& noil& religie, ea se prezenta su orma unei mici urne 3
de aur sc#nteietor, sculptat& cu cea mai mare art&, cu undul
oarte ine rotun*it 'i pe dinaar& nc&rcat& cu minunate
ieroglie egiptene. Mri"ciul ei, pu$in nalt, se prelungea ntr-o
parte printr-un cioc lung sau '&n$ule$, iar de cealalt& parte era
"%at& o toart& mult arcuit&, deasupra c&reia se ridica,
ncol&cindu-se, un 'arpe cu g#tul solzos, umat 'i v&rgat.
<ar iat& c& ora a*utorului &g&duit de puternica 'i
inevoitoarea zei$& se apropie, destinul avea deci s& se
mplineasc&. ntr-adev&r, marele preot care $inea n m#na sa
m#ntuirea mea, nainta mr&cat ciar a'a cum mi-l descrisese
1
6sis era adesea asimilată cu 5reptatea, personificată şi divinizată.
2
&a simbol al fecundităţii naturii.
F
;upă cum îşi îndeplinea funcţiile în 6nfern, sau în 1limp. 3 vorba de !nubis, divinitatea egipteană adorată
sub forma unui câine. !nubis fusese asimilat cu Mercur şi-i păstrase caduceul, insigna pristavilor.
3
Se pare că prin această urnă, încărcată cu figuri %ieroglifice, egiptenii au voit să arate revărsările sau
creşterile 9ilului, pe care-l socoteau binefăcătorul lor. În tot cazul, această urnă e o foarte ciudată imagine a
unei divinităţi.
223
oracolul divin, purt#nd n m#na dreapt& un sistru pentru zei$& 'i
o coroan& pentru mine, o coroan& pe deplin cuvenit&, *ur pe
Hercule, c&ci dup& at#tea 'i at#t de mari ncerc&ri suerite, dup&
at#tea prime*dii nruntate, puteam, n s#r'it, gra$ie celei mai
mari dintre zei$e, s& ies iruitor din lupta mea cu nemilosul
<estin. <e'i eram p&truns de o nea'teptat& ucurie, totu'i nu
m-am repezit ca un neun, tem#ndu-m& inen$eles ca n&vala
neprev&zut& a unui patruped
procesiunii religioase. s& nu
Am naintat tulure
deci cu unlini'tita
pas grav ordine a
'i lini'tit,
strecur#ndu-m& pu$in c#te pu$in prin mul$imea care de altel se
d&dea la o parte din drumul meu, desigur su inspira$ia zei$ei.
<ar pontiul, prevenit de oracolul din noaptea trecut&, dup&
cum mi-a ost u'or s-o recunosc, se opri deodat&, admir#nd cu
ce repeziciune totul se potrivea cu poruncile ce le primise 'i,
ntinz#nd m#na cel dint#i, mi duse la gur& coroana pe care o
$inea. Atunci, tremur#nd de emo$ie 'i cu inima &t#ndu-mi
puternic,
str&luceauam apucat
minuna$i cu l&comie
tranda"ri aceast& coroan&
'i am ngi$it-o n mare
cu cea mai care
l&comie, ner&d&tor s& v&d mplinindu-se promisiunea.
<ivina promisiune nu m& n'elase. ntr-o clip& m& v&d sc&pat
de idoasa mea n&$i'are de animal de r#nd. 4ai nt#i mi cade
p&rul acela aspru, apoi pielea cea groas& mi se su$iaz&,
p#ntecele umat mi se mic'oreaz&, copitele iau orma
picioarelor care se termin& cu degete, m#inile nu-mi mai sunt
picioare 'i se ridic& n sus spre a-'i relua unc$iunile lor
superioare, g#tul cel lung mi se scurteaz&, a$a 'i capul mi se
rotun*esc, lungile-mi ureci 'i reiau micimea lor de mai-nainte,
din$ii enormi ca ni'te olovani se mic'oreaz& ca acei ai omului,
'i mai ales coada, coada care mai nainte m& &cea s& su&r at#t
de mult, disp&ru &r& s& lase nicio urm&. 4ul$imea r&m#ne
uimit&, credincio'ii prosl&vesc puterea at#t de evident& a
divinit&$iT aceast& minune at#t de str&lucit&, cum se nt#mpl&
numai noaptea n vis, 'i u'urin$a cu care s-a s&v#r'it
metamoroza, 'i to$i ntr-un singur glas, cu m#inile ridicate spre
cer, adeveresc str&lucita ineacere a zei$ei.
>u, ns&, ncremenit de spaim&, ca 'i cum suetul meu n-a
putut cuprinde o ucurie at#t de nea'teptat& 'i de mare, am
r&mas pironit locului &r& s& pot scoate o vor&. Bu 'tiam ce
treuia s& spun mai nt#i, cum s&-mi ncep mai ine cuv#ntarea,
nu 'tiam ce vore ar " de un mai ericit augur, acum c#nd mi
224
revenise graiul, n s#r'it cu ce rugi treuia s& ar&t unei zei$e
a'a de mari ntreaga mea recuno'tin$&. !reotul nsu'i, de'i era
n'tiin$at de zei$& de toate nenorocirile mele, de la nceputul lor,
r&mase totu'i zguduit de aceast& mare minune 'i n cur#nd,
printr-un gest e%presiv, &cu un semn din cap s& mi se dea un
ve'm#nt din p#nz& de n, ca s& m& acop&r, c&ci din clipa c#nd
p&r&sisem lestemata piele de m&gar, str#ng#ndu-mi mereu
coapsele
acopeream,'iat#t
ncruci'#ndu-mi mereu
c#t i era cu putin$& unuiru'inat m#inile,
om despuiat, m&
cu acel
v&l natural. Atunci, unul din cortegiul credincio'ilor 'i scoase
repede prima ain& de pe el 'i mi-o arunc& cu ndem#nare pe
umeri. +ucrul acesta odat& &cut, marele preot, privindu-m&
ad#nc impresionat, dar cu o a$& vesel& 'i o e%presie
supraomeneasc&, mi vori n cipul urm&tor
 <up& at#t de multe 'i elurite ncerc&ri, dup& at#tea lovituri
grele ale ?oartei, dup& toate ngrozitoarele urtuni care te-au
aruncat
Mdinei ncoace 'i ncolo,
'i la altarul n s#r'it,
ndur&rii 1
I Bici+ucius, ai a*uns
na'terea n portul
ta, nici nalta-$i
pozi$ie social&, nici ciar aceast& nv&$&tur& prin care te distingi
nu $i-au ost de niciun olos, c&ci pornind pe drumul alunecos al
unei tinere$i n&c&rate 'i arunc#ndu-te n pl&ceri nedemne de
un om lier, ai pl&tit scump o curiozitate atal&. <ar n s#r'it,
oara ?oart&, urm&rindu-te cu cele mai groaznice prime*dii, te-a
condus, &r& s& vrea 'i prin ciar impreviziila ei r&utate, la
aceast& s#nt& ericire. <uc&-se acum aiurea, s&-'i dezl&n$uie
uria 'i s& caute o alt& victim& pentru nemiloasa ei cruzime, c&ci
aceia a c&ror via$& o ap&r& puternica zei$&, lu#ndu-i n serviciul
s&u, nu mai sunt e%pu'i du'm&noaselor lovituri ale ?oartei. Mare
acei t#lari, acele "are s&latice, acea sclavie, acele drumuri
grele, ntortoceate 'i ve'nic &tute, acea zilnic& team& de
moarte, n s#r'it toate aceste necazuri, dus-au ele la $inta
urm&rit& de o ?oart& nemiloas&G BuI iindc& acum tu e'ti luat
su ocrotirea unei ?oarte care vede totul limpede n viitor 2 'i
lumineaz& ciar pe ceilal$i zei cu str&lucirea luminii sale. /a, deci,
de aci nainte o a$& mai vesel&, mai potrivit& cu alimea
ve'm#ntului t&u, 'i nso$e'te cu pas triumal alaiul zei$ei care te-
a salvat. ?& vad& nelegiui$ii, s& vad& 'i s& recunoasc& r&t&cirea
1
'reotul încearcă să dea un sens simbolic metamorfozării lui 5ucius, ca începutul unei vieţi noi. Miracolul
putea spori credinţa în 6sis a mulţimii.
2
Enul din numele 6sidei este 6sis e – soarta.
225
lor. !riveasc&-l pe +ucius, care a sc&pat de suerin$ele lui de mai
nainte 'i care, ucur#ndu-se de ocrotirea mamei /sis, 'i iruie
propria lui ?oart&. 8otu'i, ca s& "i mai n siguran$& 'i mai ine
ap&rat, nroleaz&-te n s#nta noastr& armat& a'a cum noaptea
trecut& ai ost cemat s& depui *ur&m#nt. Consacr&-te de acum
nainte cultului religiei noastre 'i suer& de un&voie *ugul
acestui sacerdo$iu, c&ci numai c#nd vei " nceput s& slu*e'ti
zei$ei, veivori
Astel sim$icucernicul
mai mult armecul liert&$ii'italeI
ponti 'i, g##ind oosit de inspira$ie,
t&cu. ndat&, amestec#ndu-m& n mul$imea credincio'ilor, urmai
cortegiul s#nt. <ar eram oservat 'i recunoscut de tot ora'ul.
iecare m& ar&ta cu degetul 'i cu semne &cute din cap, toat&
lumea vorea de mine /at&-l pe acela, se spunea, c&ruia
augusta 'i atotputernica zei$& i-a redat ast&zi n&$i'area de om.
ericit desigur, de trei ori ericit muritor, care prin inocen$a 'i
cur&$ia vie$ii lui de mai nainte a meritat de la cer o ocrotire a'a
de str&lucit&,
consacrat nc#t ren&scut,
ca slu*itor ca s& zic a'a, a ost numaidec#t
al s"ntei religiiID
n mi*locul acestor convoriri 'i al voioaselor 'i zgomotoaselor
ceremonii, ne apropiam pe nesim$ite de $&rmul m&rii 'i n s#r'it
am a*uns ciar n locul unde petrecusem noaptea precedent&
su n&$i'area de m&gar. Acolo, ndat& ce imaginile zeilor au
ost a'ezate dup& datin&, marele preot s-a apropiat de o nav&
oarte artistic construit& 'i de *ur-mpre*ur mpestri$at& cu
minunate picturi egiptene, a puri"cat-o dup& r#nduiala s#nt& cu
o tor$& aprins&, cu un ou 'i cu pucioas& 'i, rostind cu nepri&nita
lui gur& cele mai solemne rug&ciuni, i-a dat un nume 'i a
ncinat-o zei$ei. !e p#nza al& a acestei ericite cor&ii se
ar&ta, n cuvinte rodate, c& era un dar oerit pentru prielnica
naviga$ie a noilor transporturi. Bumaidec#t se n&l$& catargul,
care era un pin ntreg, ine rotun*it, nalt 'i str&lucitor, cu o
platorm& deoseit de rumoas& n *urul lui la pup& se ncovoia
un g#t de le&d& 1, mr&cat n oi su$iri de aur care sc#nteia,
iar talpa cor&iei, n ntregime lucrat& din lemn de tuia, perect
lustruit, era de o rumuse$e sclipitoare. n cur#nd, to$i cei de
a$&, at#t proani c#t 'i ini$ia$i, aduser& pe ntrecute v#ntur&tori
nc&rcate cu aromate 'i cu alte orande de tot elul 'i un el de
"ertur&, din lapte 'i &in&, &cur& lia$iuni pe valuri, p#n& n
1
Marinarii antici denumeau ceniscus etremitatea pupei în formă de gât de gâscă, epresie folosit nu
numai de !puleius, ci şi de contemporanul său 5ucian din Samosata ) Istorie adevărată., 66, *.
226
momentul c#nd vasul nc&rcat cu nenum&rate daruri 'i ericite
prinoase u desprins din odgoanele care-l $ineau legat de ancor&
'i, mul$umit& unui v#nt lini'tit 'i prielnic, a*unse n largul m&rii.
=i c#nd aia se mai vedea n zare ca un punct nedeslu'it,
purt&torii oiectelor s"nte, nc&rc#ndu-se din nou cu emlemele
pe care le aduseser&, &cur& voio'i calea ntoars& spre templu
cu acela'i str&lucit ceremonial ca 'i la sosire.
ndat& ce
imaginile am 'i
s"nte a*uns la ini$ia$i
vecii templu,nmarele preot, mistere,
venerailele cei care au
purtau
intrat
n sanctuarul zei$ei 'i au depus, dup& r#nduial&, aceste cipuri
care p&reau c& respir&. Apoi, unul din ei, pe care to$i l numeau
?criul, st#nd n picioare n a$a u'ii, cem&, ca la o adunare,
tagma pastoorilor 1, c&ci a'a se nume'te acest s#nt colegiu,
apoi, urc#ndu-se ntr-un amvon nalt, a citit dintr-o carte cu glas
tare, rug&ciuni pentru m&ritul mp&rat, pentru senat, pentru
cavaleri, pentru ntreg poporul roman, pentru navigatori 'i
pentru
celor cecor&iile care
alc&tuiesc r&t&cesc
imperiul pe mare,
nostru pentru
'i s#r'i, ericirea
rostind tuturor
n grece'te
ormula oi'nuit& ?& se slooad& cor&iile 2D. Aceste cuvinte
nsemnau c& sacri"ciul era primit, dup& cum a dovedit-o
mul$imea credincio'ilor, care imediat a izucnit n strig&te de
ucurie. <up& aceea, cet&$enii, nespus de erici$i, aduc#nd
ramuri verzi de m&slin, crengi de rozmarin 'i coroni$e de ori, le-
au depus naintea statuii de argint a zei$ei, care era a'ezat& pe
o estrad& 'i, dup& ce i-au s&rutat picioarele, s-au retras la casele
lor. Cu toate acestea, pe mine nu m& l&sa inima s& m&
ndep&rtez de locul acela nici c#t latul unei ungii 'i, cu privirile
a$intite pe cipul zei$ei, m& g#ndeam la nenorocirile mele
trecute.
<ar naripata aim&, &r& s&-'i " ncetinit o clip& u'orul ei
zor, tr#mi$ase pretutindeni, n patria mea, at#t ineacerea
vrednic& de slav& a zei$ei c#t 'i nemaipomenitul meu noroc. n
cur#nd, prietenii mei, servitorii 'i rudele cele mai apropiate,
p&r&sir& doliul pe care-l luaser& din cauza alsului zvon al mor$ii
mele 'i, plini de o nea'teptat& ucurie, venir& n gra&, nc&rca$i
cu dierite daruri, ca s& se ncredin$eze de miraculoasa-mi
1
!şa erau numiţi preoţii egipteni care purtau c%ipurile zeiţei 6sis şi ale altor zei, în nişte racle sau temple
portative, conţinând statui de divinităţi )în elenă pastos).
2
7ermenul elen ploiafesia, introdus de !puleius în tetul latin, este alcătuit din ploios7corabie şi
afesis7eliberare, permisiune de plecare, consfinţind solemna desc%idere a noului sezon de navigaţie.
227
nviere 'i de ntoarcerea mea din /nern. >u nsumi, nc#ntat de
sosirea lor, pe care n-o mai n&d&*duiam, am ost nespus de
impresionat de dragostea cu care-mi oereau at#tea lucruri, c&ci
ei avuseser& gri*& s&-mi aduc& din el'ug tot ce-mi treuia
pentru a ace a$& traiului 'i celtuielilor mele.
<up& ce am vorit cu ei potrivit cu situa$ia ce "ecare o avea
pe l#ng& mine 'i le-am povestit trecutele-mi nenorociri 'i
ucuria
nciriat prezent&,
o camer&m-am ntors templului
n incinta din nou n'i a$a zei$ei.
mi-am 4i-am
statornicit
vremelnic acolo pena$ii. Asistam la slu*ele s"nte care nu se
o"ciau n pulic, tr&iam n nedesp&r$ita tov&r&'ie a preo$ilor 'i
eram un ervent adorator al marii zei$e, de care nu m&
dezlipeam. Bu era o singur& noapte, o singur& clip& de odin& n
care s& nu "u lipsit de apari$ia 'i de ndemnurile sale. >a 'i
ar&tase voin$a de mai multe ori 'i, cum eram de mult& vreme
destinat cultului ei, mi poruncea ca cel pu$in acum s& m&
ini$iez. <ar eu,
totu'i eram de'i odedoream
re$inut din toat&
o team& puterea
religioas&, c&civoin$ei mele,
mi d&deam
seama, dup& o ad#nc& cizuire, c#t de grea e disciplina
preo$iei 'i p&strarea castit&$ii, 'i 'tiam cu c#t& pruden$& 'i
&gare de seam& treuie s& "i n mi*locul nes#r'itelor prime*dii
la care e'ti e%pus n via$&. 9#ndindu-m& nencetat n sinea mea
la aceste lucruri, nu 'tiam cum se &cea c&, cu toat& r#vna mea
"erinte, am#nam mereu.
ntr-o noapte, l-am v&zut n vis pe marele preot oerindu-mi
dierite lucruri pe care le purta n s#n. ntre#ndu-l ce avea
acolo, mi-a r&spuns c& totul mi-a ost trimis din 8esalia, 'i mai
mult, c& tot de acolo a sosit un servitor al meu, numit Alul. +a
de'teptare, mi-am r&m#ntat mintea oarte mult& vreme ca s&
gicesc ce putea s&-mi prevesteasc& aceast& ar&tare, cu at#t
mai mult cu c#t eram sigur c& n-am avut niciodat& un servitor
cu acest nume. 8otu'i, oricare ar " ost n$elesul proetic al
visului meu, eram convins c& lucrurile oerite nsemnau un
c#'tig sigur. Astel, oarte nelini'tit, dar totodat& st&p#nit de
ucuria pe care $i-o d& speran$a unui ericit ene"ciu, a'teptam
desciderea templului, ca n "ecare diminea$&. n s#r'it,
tr&g#ndu-se la dreapta 'i la st#nga alele perdele care
acopereau augustul cip al zei$ei, am ngenunceat n a$a ei cu
umile rug&ciuni. 4arele preot umla din altar n altar, o"ciind
serviciul divin cu oi'nuitele rug&ciuni 'i dintr-un anumit vas de
228
lia$iuni v&rsa apa pe care-o luase dintr-un izvor aat n undul
sanctuarului. n s#r'it, dup& ndeplinirea acestui ceremonial, cu
toate ormele cuvenite, credincio'ii se puser& n mi'care 'i,
anun$#nd prima or& a zilei, o salutar& cu matinale ncin&ciuni.
=i iat& c& n acest moment, pe nea'teptate, sosir& din Hpata
servitorii pe care-i l&sasem acolo c#nd nenorocita gre'eal& a
otidei m& os#ndise s& port c&p&stru. >i auziser&, inen$eles, de
p&$aniile mele
ndat& at#t pe 'i-mi aduceau
ei c#t calul meu
'i pe calul pe care-l 'ti$i. mi-l
pe care i recunoscui
aduceau.
Animalul trecuse din m#n& n m#n&, dar, recunosc#ndu-l dup&
semnul pe care-l avea n spinare, ei putuser& s&-l r&scumpere.
>u eram cum nu se poate mai uluit de precizia cu care se
adeverea visul meu, c&ci, n aar& de ndeplinirea unei &g&duieli
aduc&toare de c#'tig, mi prezisese 'i napoierea calului meu
care era al.
Ad#nc impresionat de toate acestea, din nou am nceput s&
recventez cu zel
deplin convins slu*ele ce se
c& ineacerile o"ciau sunt
prezente ntru oslava zei$ei,
cez&'ie pe
pentru
viitoarele mele speran$e 'i din acest moment dorin$a mea de a
primi arul s#nt spori din zi n zi mai mult. 4& duceam oarte
des la marele preot 'i, cu cele mai st&ruitoare rug&ciuni, i
ceream s& m& ini$ieze, n s#r'it, n tainele nop$ii s"nte. <ar el,
persona* soru de altel, 'i renumit prin aleasa gri*& cu care
p&stra r#nduielile unei religii at#t de curate 1, m& primea cu
l#nde$ea 'i un&tatea unui tat& care nr#neaz& la copiii s&i
dorin$ele aprinse 'i prea timpurii 'i, opun#nd st&ruin$elor mele
am#n&rile sale, mi potolea nelini'tea din suet prin vorele lui
pline de u'urare 'i d&t&toare de speran$&. C&ci mi spunea c&
zei$a, printr-un semn de ncuviin$are, ar&ta ziua c#nd "ecare
treuia s& "e ini$iat, c&, n nalta-i n$elepciune, ea se ngri*ea de
alegerea preotului ce treuia s& s&v#r'easc& slu*ele religioase,
c&, n s#r'it, tot ea "%a p#n& 'i celtuielile necesare
ceremoniei.
>l era de p&rere s& a'tept&m poruncile zei$ei cu o cucernic&
r&dare, c&ci eu treuia mai ales s& m& eresc de gra& 'i de
nesupunere, adic& s& nu p&c&tuiesc printr-un prea mare zel,
c#nd nu sunt cemat, 'i prin nep&sare, c#nd voi " cemat. <e
altel, spunea el, nu era niciunul din preo$ii s&i care s&-'i "
pierdut mintea sau, mai mult, care s& "e at#t de ot&r#t s&
1
&astitatea avea o foarte mare importanţă, cel puţin în aparenţă, în toate rânduielile cultului 6sidei.
229
moar&, nc#t, &r& un ordin special al st&p#nei, s& ndr&zneasc&
s& ac& o ini$iere necizuit& 'i nelegiuit&, care i-ar atrage
pedeapsa cu moartea. Ceile /nernului ca 'i acelea ale m#ntuirii
sunt n m#inile zei$ei 'i ns&'i ini$ierea n misterele ei
ecivaleaz& cu o moarte de un&voie 'i cu o via$& care nu mai
at#rn& dec#t de un&voin$a ei. <e oicei, ea alege ca slu*itori ai
s&i pe cei a*un'i la cap&tul vie$ii 'i a'eza$i la otarul dintre cele
dou&
marilelumi, pentru
secrete ale c& numai'i,lorprin
cultului le poate ncredin$a
providen$a sa, i&r& team&
receam&
oarecum la via$& 'i le d& un nou prile* de m#ntuire 1. !rin urmare,
'i eu treuia s& a'tept porunca cereasc&, de'i printr-o clar& 'i
evident& avoare a marii zei$e, nc& de mult& vreme usesem
cemat 'i desemnat pentru preaericitul sacerdo$iuJ 'i din
aceast& zi, treuia s& m& a$in, ca 'i ceilal$i ini$ia$i, de la orice
ran& proan& 'i neng&duit&, pentru a m& apropia cu mai mult&
evlavie de misterele acestei preacurate 'i nalte religii.

de!ontiul voriseJ 'i plin

a-i da ascultare ner&darea mea nu-mi
de zel, supus putea irui
'i p&str#nd voin$a
o t&cere
des&v#r'it&, asistam regulat, n "ecare zi, la o"cierea serviciului
divin. un&tatea puternicei zei$e nu-mi n'el& speran$a 'i ea m&
scuti de cinurile unei ndelungate nt#rzieri. !rintr-o porunc& tot
at#t de clar& pe c#t era de ntunecoas& noaptea n care o primii,
ea m& anun$& l&murit c& a sosit, n s#r'it, ziua at#t de r#vnit& n
care dorin$a mea cea mai arz&toare avea s& se n&ptuiasc&. <e
asemenea, ea "%& ce celtuieli treuia s& ac pentru ini$iere, iar
pentru s&v#r'irea ceremoniei alese pe nsu'i 4itras, marele ei
preot, deoarece, dup& cum spunea ea, el era legat de mine prin
simpatia reciproc& a celor dou& stele ale noastre.
Pensue$it de aceste inevoitoare porunci 'i r#nduieli ale
noilei zei$e, m-am trezit din somn nainte de a se " luminat
ine de ziu& 'i am pornit n toat& graa spre locuin$a preotului.
+-am g&sit tocmai n momentul c#nd ie'ea din camer& 'i,
salut#ndu-l, m& preg&team cu mai mult cura* ca niciodat& s&-i
cer s& m& ini$ieze, ca 'i cum a' " avut un drept c#'tigat. <ar,
ndat& ce el m-a z&rit, mi-a luat-o nainte 'i mi-a spus
 M, dragul meu +ucius, ce ericire, ce mare noroc ai tuI
Koin$a augustei noastre zei$e $i este avorail&, ea te-a socotit
vrednic de o at#t de nalt& cemare. >i ine, zise el, de ce
tocmai acum stai lini'tit, de ce-ai r&mas pironit loculuiG /at& ziua
1
!ceastă reînviere cu totul spirituală este o dogmă care se regăseşte şi în creştinism.
230
mult dorit&, necontenit cemat& n rug&ciunile tale, aceste
m#ini ale mele te vor ini$ia n cele mai s"nte 'i mai ad#nci taine
ale cultului nostruI
Apoi, pun#ndu-mi pe um&r m#na dreapt&, preainevoitorul
&tr#n m& conduse ndat& la por$ile impozantului templu. <up&
ce, potrivit oi'nuitei datini, o"cie slu*a desciderii templului 'i
s&v#r'i sacri"ciul dimine$ii, scoase dintr-o taini$& a sanctuarului
1
ni'te c&r$i scrise
reprezentau cu litere
ormule necunoscute
s"nte. care n mod
@nele erau "gurate prescurtat
prin tot elul de
animale, altele prin desene ngesuite 'i nc#lcite, unele n
orm& de nod, altele n orm& de roat& 'i altele cu v#ruri
ndesate asemenea c#rceilor de vi$&, al c&ror n$eles r&m#nea
ascuns curiozit&$ii proanilor. >l mi-a citit din aceste c&r$i ce
preg&tiri treuia s& ac neap&rat pentru ini$ierea mea.
Bumaidec#t, at#t eu personal, c#t 'i prin amicii mei, am
cump&rat cu zel 'i &r& s& ne zg#rcim tot ce ne treuia. ?osind
momentul, dup&
sacrul colegiu, la cum
aia spunea
care se preotul, el m& conduse,
aa nu departe nso$it
de templu. de
ndat&
intrat la ap&, dup& datin&, marele preot, invoc#nd un&voin$a
divin&, m& puri"c&, stropindu-m& cu o ap& s"n$it&. 8recuser&
primele dou& p&r$i ale zilei, c#nd el m& aduse din nou n templu
'i m& a'ez& ciar la picioarele zei$ei. mi d&du n secret unele
ndrum&ri pe care graiul omenesc nu le poate dest&inui 'i mi
porunci cu glas tare naintea ntregii asisten$e s& m& a$in zece
zile n 'ir de la orice pl&cere a mesei, s& nu m&n#nc nimic din ce
a avut via$& 'i s& nu eau vin. !&zind aceste porunci, potrivit
datinei, cu o e%actitate vrednic& de tot respectul, n s#r'it sosi
ziua ot&r#t& pentru mplinirea &g&duielilor divine. ?oarele
tocmai coora la orizont 'i din nou aducea seara, c#nd din toate
p&r$ile se rev&rsa o numeroas& mul$ime care, dup& uzul antic al
misterelor, mi aducea dierite daruri. Atunci, marele preot,
ndep&rt#nd pe to$i proanii, m& lu& de m#n& 'i, mr&cat cum
eram ntr-o c&ma'& din p#nz& de n nepurtat&, m& conduse n
sanctuarul templului.
!oate tu, cititor curios, m& vei ntrea, cu oarecare ngri*orare,
ce s-a spus, ce s-a &cut dup& aceea. A' spune, dac& mi-ar "

1
3rau %ieroglife de care se serveau egiptenii pentru a păstra principalele dogme ale religiei, ale sfintei
morale şi ale politicii. 3le serveau nu numai pentru cărţile sfinte, ci erau săpate pe pietre, pe obeliscuri sau
pe piramide. +iecare semn arăta un cuvânt şi uneori avea un întreg înţeles. En bun rege era reprezentat
printr-o albină, cursul anului şi sc%imbările sale, printr-un şarpe care mişca din coadă, iuţeala printr-un uliu.
231
permis s-o spun, ai aa dac& $i-ar ti ng&duit s& ascul$i. <ar ar "
o crim& deopotriv& de mare 'i pentru urecile 'i pentru lima
care s-ar ace vinovate de o indiscre$ie 'i de o curiozitate at#t
de sacrilege. 8otu'i, v&z#ndu-te cinuit de o pioas& dorin$&, nu
te voi l&sa ntr-o prea lung& a'teptare. Ascult& deci 'i crede, c&ci
tot ceea ce voi spune e adev&rat. 4-am apropiat de otarele
mor$ii, am c&lcat pragul !roserpinei 'i de acolo m-am ntors,
trec#nd prin toatecuelementele.
soarele str&lucind n mi*locul
o lumin& oritoare, m-amnop$ii, amdev&zut
apropiat zeii
/nernului 'i de zeii cerului, i-am v&zut la a$& 'i i-am adorat de
aproape. /at&, $i-am spus lucruri pe care, de'i le-ai auzit, e'ti
totu'i os#ndit s& nu le n$elegiI
Acum s&-$i povestesc numai ceea ce, &r& sacrilegiu, poate "
relevat min$ilor proane. =i iar&'i s-a &cut diminea$&. <up& ce s-
au terminat ceremoniile, am naintat mr&cat n dou&sprezece 1
stole2 sacerdotale, ve'm#nt destul de mistic, e adev&rat, dar
despre care nicio
acel moment amlege
ostnuv&zut
m& mpiedic& de a vori,
astel mr&cat de dat "indmul$i
oarte c& n
dintre cei de a$&. C&ci primisem porunca s& stau n mi*locul
templului, urcat pe o estrad& de lemn, a'ezat& naintea statuii
zei$ei. >ram mr&cat ntr-un splendid ve'm#nt din cea mai "n&
p#nz& de n, mpodoit cu ori pictate 'i, de pe umeri, mi at#rna
pe spate, p#n& la c&lc#ie, o pre$ioas& lamid&. <in orice parte
m-ai " privit, eram mpodoit cu "guri de animale zugr&vite n
tot elul de culori. /ci erau alauri de /ndia, acolo grioni F
iperoreeni, animale dintr-o alt& lume, nzestrate cu aripi ca
zur&toarele. /ni$ia$ii dau acestui ultim ve'm#nt numele de stol&
olimpic&3. n m#na dreapt& $ineam o tor$& aprins&, pe cap
aveam o rumoas& coroan& de palmier, ale c&rei runze se
n&l$au ca ni'te raze n *urul capului meu. 8r&g#ndu-se perdeaua
care m& ascundea privirilor, deodat& astel mpodoit asemenea
soarelui, am ap&rut ca o adev&rat& statuie, asupra c&reia
mul$imea 'i-a a$intit privirile ei uimite. <up& aceea, am serat
ericita zi a rena'terii mele printr-un str&lucit 'i vesel ancet.
Acelea'i ceremonii s-au repetat timp de trei zile, urmate de
1
!luzie la cele douăsprezece semne ale zodiacului prin care, în fiecare lună, trecea 6sis sau 5arsa.
2
2eşmânt al preoţilor 6sidei.
F
+ăpturi înaripate, cu trup de leu şi cap de vultur, care locuiau împreună cu un legendar popor situat în
etremitatea nordică a lumii.
3
'entru că era întrebuinţată la ceremoniile lui Oupiter 1limpicul.
232
pr#nzul religios, adaosuri indispensaile ale ini$ierii.
Am mai r&mas acolo c#teva zile pentru a m& ucura de
nespusa pl&cere de a contempla statuia zei$ei, c&reia i eram
oligat pentru ineacerea sa mai presus de orice r&splat&. n
s#r'it, ascult#nd de poruncile ei, dup& ce i-am pl&tit umilul meu
triut de recuno'tin$&, desigur nu ntreg, ci dup& puterile mele,
m-am preg&tit de ntoarcere acas&, dup& o lips& at#t de
ndelungat&. <ar mi-a venit
Atunci, arunc#ndu-m& oarte greu
la picioarele ei, is&le-am
m& despart
'ters cudea$a
ea.
vreme ndelungat& 'i, cu lacrimi n oci 'i cu suspine, care, n
"ecare clip& mi ntrerupeau cuvintele, i-am adresat aceast&
smerit& rug&ciune
?#nt& zei$&, ve'nic neoosit& pentru m#ntuirea neamului
omenesc, ntotdeauna negr&it de generoas& pentru ocrotirea
muritorilor, tu ai pentru cei nenoroci$i 'i ntrista$i o dulce iuire
de mam&. Bu trece o zi, o noapte, nici ciar o singur& clip& care
s& r&m#n&
tu s& aperi nesemnalat& prin vreuna
oamenii pe p&m#nt 'i pe din ineacerile
mare, tale, &r& ca
&r& s& ndep&rtezi
de ei urtunile vie$ii, ntinz#ndu-le o m#n& salvatoare. Cu m#na
ta desaci ciar urzeala cu neputin$& de descurcat a <estinului,
potole'ti urtunile ?oartei, ndep&rtezi inuen$ele v&t&m&toare
ale constela$iilor. Leii din Mlimp te cinstesc, iar cei din /nern te
respect&, tu dai universului mi'carea sa de rota$ie, soarelui
lumina sa, tu c#rmuie'ti lumea 'i calci n picioare 8artarul.
Armonia corpurilor cere'ti, revenirea anotimpurilor, veselia
zeilor, docilitatea elementelor, totul e opera ta. +a un semn al
t&u, su& v#nturile, norii se adun&, semin$ele ncol$esc, mugurii
apar. 4aiestatea ta umple de o s#nt& n"orare 'i p&s&rile care
zoar& n aer, 'i "arele care r&t&cesc n mun$i, 'i 'erpii care se
ascund su p&m#nt, 'i mon'trii care noat& n ocean. <ar, vaiI
!entru sl&virea laudelor tale e prea sla talentul meu 'i pentru
a-$i oeri sacri"cii demne, averea mea e prea nensemnat&. Bici
slaul meu glas, nicio mie de guri 'i tot at#tea limi, niciun
etern 'i nesecat izvor de cuvinte n-ar putea s& e%prime
sentimentele pe care mi le inspir& m&re$ia ta. 4& voi mul$umi
deci s& ac singurul lucru cu putin$& unui om credincios, dar
s&rac voi p&stra ad#nc ntip&rit n inima mea cerescul t&u cip,
'i-l voi avea ve'nic prezent n g#ndul meuID
Astel m-am rugat atotputernicei zei$e, apoi, mr&$i'#nd cu
dragoste pe marele preot 4itras, de-aici nainte tat&l meu, am
233
r&mas mult& vreme at#rnat de g#tul lui 'i, acoperindu-l cu
s&rut&ri, i ceream iertare c& nu puteam s&-l r&spl&tesc cum se
cuvine pentru nes#r'itele lui ineaceri. n s#r'it, dup& ce i-am
mul$umit de mii de ori, mi-am luat r&mas un 'i am pornit &r&
ocol spre larii p&rin$ilor mei 1, dup& o lips& at#t de ndelungat&.
<ar dup& c#teva zile petrecute acas&, su inspira$ia puternicei
zei$e, mi-am str#ns repede aga*ele 'i, marc#ndu-m&, am luat
drumul spre Poma.
a*uns oarte repedeAv#nd norocul
la portul s& sue2,un
lui Augustus 'i v#nt avorail,
de acolo, am
zur#nd
ntr-un car u'or, am sosit n cetatea s#nt&F, seara, n a*unul
/delor3 lui <ecemrie. <in acea clip& principala mea gri*& a ost
s& m& rog zilnic puternicei /sis, care la Poma e cunoscut& su
numele de zei$a din C#mpul lui 4arte, din cauza locului unde e
ridicat templul ei. Am devenit unul din zelo'ii ei adoratori 'i, cu
toate c& nou venit n acest templu, nu mai eram un str&in n
s#nta religie.
?oarelec#nd
anual&, str&&t#nd cercul
somnul zodiacului,
mi-a 'i nceiase
ost ntrerupt derevolu$ia lui
apari$ia
ine&c&toarei zei$e care vegea asupra meaJ ea mi-a vorit de
o nou& ini$iere, de noi ceremonii religioase. >ram oarte mirat s&
v&d ce preg&tea, ce prorociri avea s&-mi mai anun$e, 'i cum nu
era s& nu "u, c#nd mi ncipuiam c& ini$ierea mea era de mult
terminat&I <ar, c&ut#nd s&-mi e%plic, pioasa nedumerire 'i
nelini'te care m& cuprinsese, am descoperit lucrul ntr-adev&r
nou 'i cu totul surprinz&tor c& n realitate eram ini$iat numai n
misterele zei$ei 'i c& mai r&m#nea s& "u introdus 'i n acelea ale
marelui zeu, atotputernicul tat& al zeilor, invinciilul MsirisJ c&,
cu toate leg&turile str#nse, cu toat& unitatea celor dou&
divinit&$i 'i a celor dou& culte, era o oarte mare deoseire ntre
"ecare din ini$ieri, c&, n s#r'it, treuia s& m& recunosc cemat
a slu*i 'i pe acest mare zeu.
<e altel, n cur#nd am avut certitudinea acestui lucru, "indc&
n noaptea urm&toare am v&zut n vis pe unul dintre preo$i
mr&cat ntr-un ve'm#nt de n, care, purt#nd tirsuri, runze de
ieder& 'i unele oiecte ce nu treuiau pomenite, le-a depus
ciar n camera meaJ apoi, ocup#nd scaunul unde 'edeam eu de
1
Spre Madaura. 1raşul unde se născuse şi unde locuia 5ucius !puleius.
2
1stia, port maritim al Comei la vărsarea 7ibrului.
F
9umită astfel şi pentru că la Coma erau acceptate şi prote$ate toate religiile.
3
=iua în care calendarul roman împărţea luna în două8 A sau F )în cazul lunii decembrie*.
234
oicei, mi-a comunicat ordinul de a preg&ti osp&$ul, care treuia
s& ai& loc nainte de admiterea mea n aceast& mare credin$&.
=i, evident, ca s&-mi dea posiilitatea de a-l recunoa'te dup&
vreun semn, mi-a ar&tat c& 'ciop&ta u'or de piciorul st#ng, al
c&rui c&lc#i era pu$in sucit n&untru.
M astel de maniestare a voin$ei divine mi-a risipit orice
umr& de ndoial& 'i numaidec#t, dup& ce am adresat zei$ei
rug&ciunile
s& v&d caremele deto$i
dintre diminea$&, cu cea mai
preo$ii mergea la elmare gri*&, din
cu acela am visul
c&utat
meu. =i nu mi-a treuit mult timp ca s&-l g&sesc, c&ci printre
pastoori am z&rit ndat& pe unul care, n aar& de indiciul
piciorului, sem&na e%act la statur& 'i n&$i'are cu apari$ia mea
nocturn&, despre care am aat mai t#rziu c& se numea Asinius
4arcellus, nume care nu era deloc str&in cu revenirea mea la
cipul omenesc. 4-am dus la el &r& nt#rziere, 'i era n aar& de
orice ndoial& c& 'tia mai dinainte ce aveam s&-i spun, c&ci nc&
de mult, s&v#r'irea
pentru printr-o n'tiin$are
ini$ieriila mele.
el cu antr-adev&r,
mea, usese ales de zei$&
n noaptea
precedent& el visase c&, n momentul c#nd mpletea coroane
pentru marele Msiris, auzise ciar din gura cu care acesta
dicteaz& "ec&ruia destinul s&u, c&-i va trimite un locuitor din
4adaura, dar asolut s&rac, pe care treuia s&-l ini$ieze ndat&
n misterele sale, 'i, c&, prin providen$a sa, se rezerv& neo"tului
o mare glorie literar& 'i o"ciantului un nsemnat c#'tig.
<estinat astel ini$ierii cu toat& dorin$a mea, o am#nam
mereu numai din cauza lipsei de ani, c&ci celtuielile &cute cu
c&l&toria mea aproape mi ruinaser& micul patrimoniu, iar la
Poma, celtuielile ini$ierii erau cu mult mai numeroase 'i mai
mari dec#t n provincia de unde veneam. Aceast& s&r&cie m&
punea n situa$ia cea mai grea 'i, dup& cum spune un veci
prover, eram ntre ciocan 'i nicoval& 1. Cu toate acestea, zeul
nu nceta a m& zori 'i, tot ndemn#ndu-m& 'i ciar poruncindu-
mi, m& puse ntr-o mare ncurc&tur&. n s#r'it, mi-am v#ndut
ainele 'i, oric#t de pu$ine 'i de s&r&c&cioase erau, am scos
suma ce-mi treuia, c&ci mi se trimisese n cip special
urm&toarea porunc&
 CumI, mi spunea zeul, pentru a-$i procura vreo pl&cere tu
n-ai 'ov&it o clip& s&-$i vinzi ainele 'i acum, c#nd e vora s& "i
1
În tet8 între piatră şi altar. 'roverbul a rămas de la sacrificiile zeilor, când preotul ucidea victima, la
picioarele altarului, lovind-o cu o piatră.
235
ini$iat n mistere at#t de mari, nu te e%pui la o s&r&cie de care
niciodat& nu vei avea s& te c&ie'tiG
<up& ce am procurat totul din el'ug, m-am mul$umit nc&
zece zile cu alimente care n-avuseser& via$&J n aar& de asta
am cerut s& mi se rad& complet capul 'i, iluminat de misterele
nocturne ale marelui ?erapis, oservam acum cu o deplin&
ncredere pioasele practici ale unei religii surori. Asistam adesea
la serviciul
str&in&, mi divin,
aducea ceea ce, nmare
o oarte aceast& c&l&torie
m#ng#iere a mea
'i-mi n $ar&
procura ciar
un trai mai mel'ugat, c&ci, mul$umit& unui avorail destin,
am avut unele mici c#'tiguri pled#nd n or, de mai multe ori, n
latine'te.
<up& oarte pu$in timp, printr-un ordin neprev&zut 'i cu totul
surprinz&tor, divinitatea m& invit& din nou 'i m& sili s& m& supun
unei a treia ini$ieri. Cuprins de o mare ngri*orare 'i e%trem de
tulurat, mi r&m#ntam mintea cu tot elul de presupuneri,
ne'tiind
st&ruin$& unde putea
a zeilor, 'i nu s& duc& pricepe
puteam aceast&denou&
ce nu 'i
eranemaiauzit&
des&v#r'it&
o ini$iere care usese de dou& ori repetat&. <e un& seam&, mi
ziceam eu, c& 4itras 'i Asinius nu 'i-au ndeplinit cum treuie
'i pe deplin sarcina ce li se d&duse, 'i ntr-adev&r, am nceput s&
pun la ndoial& una lor credin$&. Ca un neun, eram agitat de
aceste g#nduri, c#nd, ntr-o noapte mi-a ap&rut n vis
inevoitoarea divinitate Bu te speria de aceste numeroase
ini$ieri, mi zise ea, 'i s& nu-$i ncipui c& mai nainte s-a omis
ceva. <impotriv&, ucur&-te de interesul pe care zeii inevoiesc
necontenit s& $i-l arate, 'i mai degra& "i m#ndru c& o$ii de trei
ori ceea ce altuia i se acord& o singur& dat&, c&ci acest num&r $i
va asigura o etern& ericire. =i de altel aceast& a treia ini$iere $i
este oarte necesar&. 9#nde'te-te, cel pu$in acum, c& aina pe
care ai mr&cat-o n provincia ta treuie s& r&m#n& acolo n
templul unde ai depus-o, 'i c& la Poma, n zilele de s&r&toare,
tu n-ai putea s&-$i aci rug&ciunile mr&cat cu ea, nici s& te ar&$i
n splendoarea acestui preaericit ve'm#nt, dac& $i se va "
ordonat s-o aci. <eci, preg&te'te-te cu suet ucuros pentru
aceast& nou& ini$iere care, su auspiciile zeilor, $i va aduce
ericire 'i prosperitateID
<up& aceste conving&toare cuvinte, augusta divinitate
inevoi s&-mi arate n vis lucrurile de care a' mai avea nevoie
pentru a " ini$iat. Atunci, &r& nicio nt#rziere, &r& s& mai am#n
236
lucrul pe a doua zi, ndat& m-am dus s& dest&inuiesc marelui
preot ceea ce mi se ar&tase n vis. <in nou mi-am impus
nr#narea de la orice carne de animal 'i, printr-o cump&tare
acceptat& de un&voie, dep&'ind acele zece zile prescrise de un
veci oicei, mi-am procurat oiectele necesare ini$ierii, &c#nd
numeroase daruri mai mult din r#vna piet&$ii dec#t pe m&sura
mi*loacelor mele. <ar, mul$umit& cerului, nu mi-a p&rut r&u nici
de aceste osteneli,
providen$& niciprocurase,
a zeilor mi de acesten celtuieli, c&ci generoasa
or, numeroase procese
care mi-au adus rumoase c#'tiguri.
n s#r'it, dup& c#teva zile, primul dintre marii zei, cel mai
str&lucit dintre cei puternici, cel mai puternic dintre cei str&luci$i,
regele nemuritorilor 'i domnitorul suprem, Msiris, mi se ar&t& n
vis nu ascuns su o n&$i'are str&in&, ci inevoind a m& ace s&-
l v&d aievea 'i s& aud cuv#ntul s&u vrednic de respect. >l m-a
ncura*at s&-mi reiau c#t mai nent#rziat, n or, glorioasa carier&
de ap&r&tor al drept&$ii
le r&sp#ndeau invidio'ii'int&r#ta$i
s& nu m&de
sperii de mea,
'tiin$a calomniile
rodul pe care
at#tor
laorioase vegeri. =i ca s& nu practic cultul s&u mpreun& cu
ceilal$i adoratori ai s&i, el m-a primit n colegiul pastoorilor 'i
ciar n num&rul decurionilor cvinevenali1. <in acest moment, cu
capul ras, am nceput s&-mi ndeplinesc serviciul n aceast&
vece corpora$ie, n"in$at& pe vremea lui ?ulla, 'i &r& s&-mi
acop&r sau s&-mi ascund vreodat& goliciunea $estei, m&
e%puneam tuturor privirilor cu un soi de ucurie.

1
;ecurion înseamnă cel care are sub comanda sa zece oameni. !ici trebuie să înţelegem nişte demnitari
care, printre pastofori, aveau sub ordinele lor un anumit număr de preoţi, şi a căror putere dura cinci ani.
237