2020

RAPORT
de evaluare privind perioada de supervizare

Studiu de caz

PĂUN ADRIANA

2020
 I. Starea prezentă a pacientului
A. Adaptarea la situaţiile existenţiale
Ionuț C. În vârstă de 9 ani și 9 luni vine la cabinet însoțit de părinți, Bogdan C. (39 ani) și Elena
C.(37 ani)aceștia dorind să cunoască nivelul abilităților copilului . Băiatul a fost diagnosticat cu
„Tulburare mixtă de abilități școlare, Tulburare ale funcției sociale în copilărie, nespecifică”într-o
clinică de specialitate din București cu un an în urmă. În prezent, băiatul urmează programe de
recuperare iar părinții afirmă că s- au înregistrat progrese.Tratamentul medicamentos administrat
este Concerta.
Ionuț este copil unic al familiei legal constituită și este elev în clasa a III-a .În ceea ce privește
traseul educațional, mama afirmă că Ionuț are nevoie de ajutor în realizarea temelor iar unele
activități sun realizate cu dificultate de către băiat. Părinții l-au înscris și la activități
extracurriculare (dans , canto) pe care le-a frecventat câte un an.

B. Problematica comportamentelor simptomatice

În urma evaluării care s-a realizat cu instrumentele:Bateria pentru evaluarea neuropsihologică a
dezvoltării Nepsy; Matricile progresive Raven color;Testul proiectiv „Desenul familiei”;Testul proiectiv
„Arbore”;ABAS-II,s-a evidențiat faptul că funcțiile cognitiv-intelective prezintă un nivel de funcționare
corespunzător unei inteligențe medii(I.Q.96), cu deficite în menținerea atenției(Turn=5,Statuia=3-10%)
în capacitatea lingvistică(Procesare fonologică=5,Înțelegerea instrucțiunilor =4)și în procesare
vizuomotorie.Datorită acestor deficite funcționarea cognitivă este îngreunată.
Performanțele obținute demonstrează un nivel scăzu al abilității de a inhiba stimuli externi însă
reușește să-și mentină atenția pentru a finaliza o sarcina scurtă.Este prezentă și capacitatea de a adopta
,menține și schimba setul cognitiv, precum și abilitatea de a inhiba impulsurile pentru a produce un
răspuns corespunzător. Dificultățile înregistrate la setul „Atenție/ Funcții executive ”au fost prezente în
sarcinile lungi și repetitive pentru care a fost necesar un efort suplimentar din partea lui Ionuț.
Băiatul nu poate să decodeze și să encodeze fonologic paternuri de sunete la un nivel optim
precum și o capacitate slabă de denumire și discriminare fonologică. Capacitatea de a procesa informații
tactile și kinestezice,integrarea vizuomotorie și folosirea relațiilor direcționale sunt conforme cu
vârsta.Capacitatea de a învăța și reactualizarea imediată a etichetelor verbale într-o sarcină de învățare
vizuo-verbală este prezentă la un nivel scăzut,raportat la vârstă, apar probleme în cazul reactualizării
materialului învățat în ciuda interferențelor, precum și în capacitatea de a repeta acurat ce a auzit. Aceste
aspecte indică o abilitate scăzută a memoriei verbale și a celei de scurtă durată.

2
 Coroborând datele de la subtestul„ Atenție/ funcții executive ”,subtestul „Limbaj ”și datele de la
subtestul „Memorie și învățare”, se poate afirma că problemele de memorie apărute sunt deficite
secundare datorate distractibilității, lipsei de planificare și monitorizare.
C. Motivaţia pentru tratament clinic şi concepţia despre sănătate şi boală
Părinții doresc ca Ionuț să aibă rezultate școlare mai bune, să solicite mai puțin ajutor la teme, să
fie mai autonom și să se integreze mai ușor în grupul congenerilor, băiatul preferând compania copiilor
mult mai mici ca vârstă.Ei speră că programele de stimulare cognitivă și terapia comportamentală îl vor
ajuta pe copil să recupereze deficitele prezente precum și să dezvolte mecanisme adaptative pentru a
face față situațiilor stresante cu care se confruntă .

D. Modul în care pacientul apare în faţa noastră (setting-ul clinic)

Băiatul este compliant, relaxat ,privește cu interes și atitudine pozitivă activitățile prezentate,
reușind să discute despre toate aspectele propuse.
II. Personalitatea manifestă
A. Particularităţile biologice
Dezvoltare somatică ,staturală și toracală în limitele normalului; aspect atrăgător, corp
proporționat, expresie inteligentă.

B. Temperamentul
Introvert ,ușor influențabil, naiv,caracter inovativ dar impulsiv.

C. Trăsături manifeste
Timid,lipsit de inițiativă, puțin sociabil( se teme de a nu fi respins), introvert, caracter inovativ
dar impulsiv.

D. Comportament interpersonal
În privinţa relaţiilor interpersonale, Ionuț nu are prieteni cu care să se joace, în mediul
academic relațiile cu congenerii sunt slabe și inconsecvente. Interacționează mai bine cu fetele care
sunt mai liniștite și în prezența cărora se simte protejat. Nu are timp liber în timpul săptămânii, temele
pentru acasă îi consumă o mare parte din timp. În week end merge la țară , la bunici, unde nu sunt
copii de vârsta lui cu care să relaționeze.
III. Structura si dinamica personalităţii
A. Afecte, emoţii, motivaţii
Rezultatele evaluării personalității relevă faptul căIonuț nu prezintă un comportament

3
 funcțional,comparativ cu a altor persoane din aceeași categorie de vârstă.Lipsa deprinderilor
adaptative în arii și domenii ca:conceptual,practic și social,susțin o capacitate deficitară de
adaptare la stimuli sociali precum și absența unor abilități de relaționare interindividuală. Băiatul
are dificultăți în a folosi comportamente funcționale atunci când este singur și poate să realizeze
acest gen de atitudine atunci când este un adult în preajmă și-i oferă ghidaj verbal.
Personalitatea se află în plin proces de formare. Se configurează o combativitate în fața
realității fizice și sociale, mai exact,este prezentă o dizarmonie între dorințele băiatului de a
acționa și capacitățile acestuia de-ași atinge scopurile, ducând la o lipsă a perseverenței în
realizarea sarcinilor.
Ionuț percepe și își reprezintă evenimentele din mediu printr-un nivel scăzut de
raționalitate, datorită acestor cogniții disfuncționale( nu sunt destul de bun , nu merit să fiu iubit,o
supăr pe mami)prezintă tulburări de anxietate( își roade unghiile, cere mereu dovezi de acceptate
și confirmare)
Uneori adoptă atitudini cu caracter opoziționist(doar în prezența părinților) în încercarea de
a atrage atenția,de-ași exprima nevoia afectivă, de-ași elibera frustrările. Astfel,încălcarea
interdicțiilor, implică un sentiment de vină și teama de pedeapsă, teama de a nu pierde dragostea
părinților și protecția celor dragi.

.
B. Principiile morale, valori, atitudini sociale
In privinţa valorilor şi atitudinilor sociale, se remarcă dorinţa de avea familia unită și de a fi iubit
și acceptat.

C. Funcţiile si identitatea Eu-ului

Slaba capacitate de a integra și de a organiza experiențele pentru a se adapta la realitate, fac ca
Ionuț să se perceapă ca fiind neadecvat,fără valoare, neputincios. Este într-o relație de dependență cu
părinții și adulții semnificativi din viața lui, cărora le cere constant aprobare și acceptare( nu-i așa că am
fost cuminte?) ( m- am descurcat, nu-i așa? Să-i spui lui mami asta)

IV. Determinanţii sociali si situatii actuale de viată

A. Calitatea de membru al diferitelor grupuri şi rolurile jucate
Deși a frecventat cursuri de canto și dansuri , Ionuț nu s-a integrat în acestea, teama de respingere
și etichetare l-au făcut să fie rezervat, fără dorința de a lega prietenii. În grupul clasei, interacționează
puțin, doar cu fetele. La locul de joacă preferă compania copiilor mai mici ca vârstă

4
 B. Familia
În mediul familial,mama este cea care se implică mai mult în activitățile academice și
extracurriculare și este persoana în care copilul are cea mai mare încredere. Tatăl adoptă o atitudine mai
calmă și se implică mai mult în activitățile recreative.
C. Educaţie si munca
Băiatul frecventează clasa a III-a la o școală de top din oraș unde este un elev cu rezultate
modeste la învățătură .

D. Etiologie socială
Ionuț face parte dintr-o familie compusă din : mama ,tata și băiat. Părinții au studii superioare și
un standard de viață înalt, copilul beneficiind de educatie bună și de experiențe plăcute în sânul familiei.

III Stresurile majore şi potenţialul de coping al pacientului

Teama de a nu dezamăgi, de a nu pierde dragostea persoanelor importante din viața sa , teama de
rejecția socială, sentimentul de neapartenență,discrepanța dintre dorințele și expentanțe devin factori de
stres pentru copil care nu dispune de abilități în rezolvarea conflictelor intrapsihice și resurse interioare
pentru a combate stresul. Familia îl susține întrutotul.
IV Dezvoltarea personalităţii

Personalitatea lui Ionuț este în plină formare, structurile creeate până în prezent dezvăluie un
caracter inovativ dar impulsiv,introvert și cu un nivel crescut de influențabilitate. Deși bine intenționați
părinții sunt supraprotectivi, bunica este în schimb foarte critică,favorizând o relație de supradependentă
din partea copilului care nu are încredere că se poate descurca singur.

5
6