Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect geomorfologie
Iași 2018-2019
1.Considerații generale
Fig1https://www.google.com/search?q=culoarul+rucar+bran&rlz=1C1GCEA_enRO820RO820
2.Condiții naturale
2.1Alcătuire și structură geologică
Culoarul este împărțit în trei sectoare :cel nordic între Bran și culmile din centru ,sectorul
central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul
gâlmelor.Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor ,avanelor
,cheilor,lapiezurilor,abrupturilor calcaroase și circulația carstică.
Fundamentul culoarului este alcătuit din formațiuni petrografice dure ,cristaline ,asemănătoare
cu cele din Munții Făgăraș și Leaota .Cam de mijlocul erei mezozoice ,teritoriul actual al
Culoarului Rucăr Bran a funcționat ca un bazin de sedimente încadrat de masivele cristaline ale
Leaotei ,Făgărașului și Iezerului.Aici s-au acumulat,din jurasic până în cretacic ,în mai multe
cicluri,mai întâi formațiuni predominant calcaroase (calcare compacte sau stratificate ,calcare
recifale ,marnocalcare cu intercalații de gresii și marne),apoi formațiuni detritice ,alcătuite
îndeosebi din conglomerate și gresii.După sedimentarea completă din cretacic culoarul devine
uscat,întărinâd astfel sub acțiunea factorilor erozionali.
2.2Relieful
Varietatea reliefului ,în care relativa uniformitate a Platformei Bran contrastează cu bazinetele
depresionare Peștera Dâmbovicioara ,Podu Dâmboviței ,Rucăr și Dragoslavele ,ori complexul
carstic deosebit de evoluat din zona centrală sunt consecințele unei intense activități de
modelare în roci cu durități diferite ,în care rolul apei a fost decisiv .De fapt ,apa ,de la
minuscula picătura până la râul zgomotos și învolburat , a sfredelit masivele calcaroase cu o
răbdare de bijutier ,dând la iveală un relief carstic pitoresc de de la cheii până la peșteri ,de la
micile doline cu pâlcuri până la poliile întinse ocupate cu gospodării .
Cele mai mari și mai cunoscute peșteri se află ,desigur,tot în compartimentul central al
culoarului : Peștera Dâmbovicioara ,situată pe valea omonimă ,în amonte de satul
Dâmbovicioara ,peștera de la colțul Suprat sau Plaiul Mare ,pe valea Dâmboviței , nu departe de
podul Dâmboviței ,peștera Uluce, aflată la confluența pârâului Urdita cu Rudarita
,PeșteraStanciului din Munții Piatra Craiului ,ori peșterile din arealul localității Peștera din
platforma brăneană.
Fig2.https://www.google.com/search?q=culoarul+rucar+bran&rlz=1C1GCEA_enRO820RO820
2.3Clima
Clima Culorului depresionar Rucăr-Bran se încadrează prin particularitățile sale în climatul montan
moderat ,fiind influențat de masivele înalte ale Carpaților Meridionali.
Desfășurarea elementelor climatice este generată de circulația generală a maselor de aer care se face pe
direcția predominantă nord-est ,sud-vest .Varietatea reliefului ,creșterea altitudinii în culoar ,în dublu
sens ,dinspre periferii spre cumpănă de ape Giuvala-Fundata și dinspre axul culoarului spre versanți
,până la circa 400- 500m ,generează gradienți verticali în scăderea temperaturii ,creșterea
cantității de preciptații,nebulozitate și presiune atmosferică .
Hidrologia
În Culoarul Rucăr Bran apele curgătoare alcătuiesc bazinete depresionare cu lunci și terase dar
și chei impunătoare .Apele curgătoare sunt reprezentate de râul Dâmbovița ,care drenează
partea centrală și sudică a culoarului și de Râul Turcului care se scurge într-o direcție opusă
,spre Depresiunea Brașov .Aceste râuri aparțin de sisteme hidrografice diferite ,Dâmbovița
sistemul Argeș ,iar Valea Turcului sistemului Olt .
Bazinul hidrografic al Dâmboviței ocupă circa două treimi din suprafața culoarului ,fiind cel mai
important afluent al Argeșului , cu o lungime de 266km și o suprafață a bazinului său aferent de
2759 km2 .Râul Dâmbovița se formează în Masivul Iezer Păpușa ,de sub Vârful Roșu ,de la o
înălțime de 2240m, prin unirea pârâielor Boarcasul și Valea Vladului.
Fig3. https://www.google.com/search?q=culoarul+rucar+bran&rlz=1C1GCEA_enRO820RO820
Deoare ce Culoarul Rucăr Bran se găsesc forme caracteritice cu valoare unicat la nivel național
(bazinetele depresionare ,peșteri ,cheii ,doline )pentru indicile F1 ama cordat 5
Zona avută în studiu se află de a lungul DN73 care leagă Brașovul de Pitești .Este unul
din cele mai pitorești drumuri din România .
3.3Estimarea potențialului de atactivitate absolută( Pa)
Pa=Pb+Pp=11+6=17
4.Concluzii
Valoarea 17 obținută pentru potențialul de atractivitate turistică a reliefului din Culoarul Rucăr Bran
plasează această zonă între cele mai importante regiuni turistice din România .
Cuprins
1.Considerații generale ................................................................................................................................. 2
1.1Poziția geografică a zonei. ................................................................................................................... 2
2.Condiții naturale ........................................................................................................................................ 2
2.1Alcătuire și structură geologică............................................................................................................ 2
2.2Relieful ................................................................................................................................................. 3
2.3Clima .................................................................................................................................................... 4
Hidrologia .................................................................................................................................................. 4
Vegetația și modul de utilizare a terenurilor ............................................................................................ 5
3.POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ............................................................................................................. 6
3.1Estimarea potențialului turistic brut (pb) ............................................................................................ 6
3.2 Estimarea potențialului turistic pozițional (Pp) ....................................................................................... 6
4.Concluzii ..................................................................................................................................................... 7
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarul_Ruc%C4%83r-Bran
http://www.scritub.com/geografie/turism/CULOARUL-RUCARBRAN71364.php
http://www.tion.ro/minunile-pasajului-rucar-bran/1641548