Sunteți pe pagina 1din 9

Potențialul turistic al Culoarului Rucăr Bran

Proiect geomorfologie

Iași 2018-2019
1.Considerații generale

1.1Poziția geografică a zonei.


Culoarul Rucăr Bran este situat în grupa Bucegi a Carpaților Meridionali ,ele separând Masivele
Bucegi și Leaota de Munții Piatra Craiului și Munții Iezer Păpușa.La origine este un culoar
tectonic în care eroziunea diferențială s-a grefat puternic scoțând la iveală multe particularități
morfologice.

Fig1https://www.google.com/search?q=culoarul+rucar+bran&rlz=1C1GCEA_enRO820RO820

2.Condiții naturale
2.1Alcătuire și structură geologică
Culoarul este împărțit în trei sectoare :cel nordic între Bran și culmile din centru ,sectorul
central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul
gâlmelor.Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor ,avanelor
,cheilor,lapiezurilor,abrupturilor calcaroase și circulația carstică.

Fundamentul culoarului este alcătuit din formațiuni petrografice dure ,cristaline ,asemănătoare
cu cele din Munții Făgăraș și Leaota .Cam de mijlocul erei mezozoice ,teritoriul actual al
Culoarului Rucăr Bran a funcționat ca un bazin de sedimente încadrat de masivele cristaline ale
Leaotei ,Făgărașului și Iezerului.Aici s-au acumulat,din jurasic până în cretacic ,în mai multe
cicluri,mai întâi formațiuni predominant calcaroase (calcare compacte sau stratificate ,calcare
recifale ,marnocalcare cu intercalații de gresii și marne),apoi formațiuni detritice ,alcătuite
îndeosebi din conglomerate și gresii.După sedimentarea completă din cretacic culoarul devine
uscat,întărinâd astfel sub acțiunea factorilor erozionali.

2.2Relieful
Varietatea reliefului ,în care relativa uniformitate a Platformei Bran contrastează cu bazinetele
depresionare Peștera Dâmbovicioara ,Podu Dâmboviței ,Rucăr și Dragoslavele ,ori complexul
carstic deosebit de evoluat din zona centrală sunt consecințele unei intense activități de
modelare în roci cu durități diferite ,în care rolul apei a fost decisiv .De fapt ,apa ,de la
minuscula picătura până la râul zgomotos și învolburat , a sfredelit masivele calcaroase cu o
răbdare de bijutier ,dând la iveală un relief carstic pitoresc de de la cheii până la peșteri ,de la
micile doline cu pâlcuri până la poliile întinse ocupate cu gospodării .

Depresiunea Rucăr ,despărțită de podul Dâmboviței prin horstul de la Pleasa Posadei


,reprezintă o depresiune tectonică de tip graben .Relieful variat este explicat prin marea
diversitate petrografică .Formele carstice ,bine reprezentate în Dealul Crucii ,stau alături de cele
dezvoltate pe gresii ,și conglomerate ,îndeosebi pe Valea lui Ecle.Înălțimea unor chei depășește
200-300m.

Cele mai mari și mai cunoscute peșteri se află ,desigur,tot în compartimentul central al
culoarului : Peștera Dâmbovicioara ,situată pe valea omonimă ,în amonte de satul
Dâmbovicioara ,peștera de la colțul Suprat sau Plaiul Mare ,pe valea Dâmboviței , nu departe de
podul Dâmboviței ,peștera Uluce, aflată la confluența pârâului Urdita cu Rudarita
,PeșteraStanciului din Munții Piatra Craiului ,ori peșterile din arealul localității Peștera din
platforma brăneană.

Fig2.https://www.google.com/search?q=culoarul+rucar+bran&rlz=1C1GCEA_enRO820RO820
2.3Clima
Clima Culorului depresionar Rucăr-Bran se încadrează prin particularitățile sale în climatul montan
moderat ,fiind influențat de masivele înalte ale Carpaților Meridionali.

Desfășurarea elementelor climatice este generată de circulația generală a maselor de aer care se face pe
direcția predominantă nord-est ,sud-vest .Varietatea reliefului ,creșterea altitudinii în culoar ,în dublu
sens ,dinspre periferii spre cumpănă de ape Giuvala-Fundata și dinspre axul culoarului spre versanți
,până la circa 400- 500m ,generează gradienți verticali în scăderea temperaturii ,creșterea
cantității de preciptații,nebulozitate și presiune atmosferică .

Regimul termic se caracterizează prin valori medii anuale de 4-80C,temperatura scăzând cu


înălțimea :7,20C la Rucăr (700m altitudine ),4,40C la Fundata (370m) și -2,80Cla vârful Omu
(2500m)din Munții Bucegi.

În unele depresiuni ,îndeosebi la Rucăr și Podul Dâmboviței ,se înregistrează frecvente


inversiuni termice care , pe lângă temperaturile minime coborâte ,mai determină cețuri de vale
,brume timpurii și târzii ,îngheț de sol.

Repartiția geografică a precipitațiilor atmosferice arată creșterea acestora odată cu altitudinea,


dinspre regiunile periferice ale culoarului spre pasul Giuvala. Precipitațiile medii anuale
înregistrate la Rucăr , de pildă , sânt de 810mm ,în timp ce la Fundata ,aceastea ajungla
1020mm .Maxima pluviometrică absolută s-a înregistrat la Fundata, la 19 iunnie 1924 ,când
timp de 24 de ore au căzut 306 mm,una dintre cele mai mari valori pluviometrice din țara
noastră.

Hidrologia
În Culoarul Rucăr Bran apele curgătoare alcătuiesc bazinete depresionare cu lunci și terase dar
și chei impunătoare .Apele curgătoare sunt reprezentate de râul Dâmbovița ,care drenează
partea centrală și sudică a culoarului și de Râul Turcului care se scurge într-o direcție opusă
,spre Depresiunea Brașov .Aceste râuri aparțin de sisteme hidrografice diferite ,Dâmbovița
sistemul Argeș ,iar Valea Turcului sistemului Olt .

Bazinul hidrografic al Dâmboviței ocupă circa două treimi din suprafața culoarului ,fiind cel mai
important afluent al Argeșului , cu o lungime de 266km și o suprafață a bazinului său aferent de
2759 km2 .Râul Dâmbovița se formează în Masivul Iezer Păpușa ,de sub Vârful Roșu ,de la o
înălțime de 2240m, prin unirea pârâielor Boarcasul și Valea Vladului.

Fig3. https://www.google.com/search?q=culoarul+rucar+bran&rlz=1C1GCEA_enRO820RO820

Vegetația și modul de utilizare a terenurilor

Varietatea reliefului ,desfășurarea acestuia pe înălțimi între 500 -1500 de m ,condițiile


climatice ,substratul calcaros ori conglomeratic imprimă vegetației dispunerea etajată și bogăția
speciilor.Vegetația forestieră ocupă primul loc între ecosistemele Culoarului Rucăr Bran
Răspândite în trupuri masive ,îndeosebi în zona înaltă de la Giuvala–Fundata și mai ales pe
versanții masivelor muntoase limitrofe sau izolate în petice ,înviorând plaiurile ,pădurile
constituie o bogăție naturală deosebită ,ce a avut un rol important în viața poplației locale .
Cele mai răspândite soluri din culoar sunt solurile brune montane de pădure ,care ocupă circa
65% din suprafețe .
3.POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

3.1Estimarea potențialului turistic brut (pb)

 F1 măsura în care obiectivul se constituie ca unicat local , zonal ,național sau


internațional. Valoarea indiceluieste de 1, 3,5,7.

Deoare ce Culoarul Rucăr Bran se găsesc forme caracteritice cu valoare unicat la nivel național
(bazinetele depresionare ,peșteri ,cheii ,doline )pentru indicile F1 ama cordat 5

 F2numărul elementelor geomorfologice de interes .


În Culoarul Rucăr Bran întâlnim relieful un relief carstic bine definitprin ptrezența
peșterilor ,avenelor ,cheilor , abrupturi calcaroase cu valoare de unicat ,
Principalele elemente de interes turistic sunt : Castelul Bran Munții, Munții Iezer Păpușa
trasee turistice spre Munții Bucegi și piatra Craiului,peștera Urșilor . F2 am acordat 3.
 F3 modul și timpul cât satisface cererea turistică .Valoarea lui poate fi 1,2 ,3.. n fiecare
cifră corespunzâd numărului de zile în care este satisfăcută cererea turistică .Ținând
cont de densitatea elementelor de relief cu atractivitate turistică și de posibilitățile de
cazare Hanul turistic Rucăr .,Hanul Piatra Craiului , Hanul Bran și Cabana Bran castel
.Astfel F3 primște 3 .
Pb=F1+F2+F3=5+3+3=11

3.2 Estimarea potențialului turistic pozițional (Pp)


Pp=F4

F4 favorabiitatea l sau defavorabilitatea punerii în valoare ( poziția în spațiul


economico-geografic ). În acest caz, indicii, cu trepte de apreciere de o unitate, au fost
stabiliţi pentru următoarele situaţii mai caracteristice: (a) favorabilitate (indice 6 –
amplasarea în apropierea arterelor de intensă circulaţie, în apropierea zonelor cu o
mare cerere turistică, într-un cadru geografic accesibil, care necesită investiţii reduse
pentru amenajare etc. SAU obiectivul se află la mai puţin de 20 km faţă de axele majore
de circulaţie; se află la aproximativ 50 km faţă de zonele cu o cerere turistică mare; este
situat într-un cadru morfologic care nu necesită amenajări premergătoare deosebite.);
(b) uşor realizabil (indice 4) (c) greu realizabil (indice 2); (d) defavorabilitate (indice 0).
Pentru indicile F4 Culoarul Rucăr Bran a primit 6

Zona avută în studiu se află de a lungul DN73 care leagă Brașovul de Pitești .Este unul
din cele mai pitorești drumuri din România .
3.3Estimarea potențialului de atactivitate absolută( Pa)

Pa=Pb+Pp=11+6=17

4.Concluzii
Valoarea 17 obținută pentru potențialul de atractivitate turistică a reliefului din Culoarul Rucăr Bran
plasează această zonă între cele mai importante regiuni turistice din România .
Cuprins
1.Considerații generale ................................................................................................................................. 2
1.1Poziția geografică a zonei. ................................................................................................................... 2
2.Condiții naturale ........................................................................................................................................ 2
2.1Alcătuire și structură geologică............................................................................................................ 2
2.2Relieful ................................................................................................................................................. 3
2.3Clima .................................................................................................................................................... 4
Hidrologia .................................................................................................................................................. 4
Vegetația și modul de utilizare a terenurilor ............................................................................................ 5
3.POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ............................................................................................................. 6
3.1Estimarea potențialului turistic brut (pb) ............................................................................................ 6
3.2 Estimarea potențialului turistic pozițional (Pp) ....................................................................................... 6
4.Concluzii ..................................................................................................................................................... 7
Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Culoarul_Ruc%C4%83r-Bran

http://www.scritub.com/geografie/turism/CULOARUL-RUCARBRAN71364.php

http://www.tion.ro/minunile-pasajului-rucar-bran/1641548