Diagnostic trematode

Diagnostic in infectia cu Fasciolsa

1. Parazitologic

De certitudine , este dificil, in 30% din cazuri aveam diagnostic +

Este tardiv, putem identifica ouale la cel putin 4 luni post-infectie

Consta in identificarea oualelor caracteristice in urmatoarele produse
biologice
i. Bila obtinuta prin tubaj duodenal, capsula enterotest,
endoscopic -> examen microscopic al produsului nativ
ii. Materii fecale prin examen coproparazitologic direct si metoda de
concentrare, trebuie repetat, exista si posibilitatea unui diagnostic fals
pozitiv de fascioloza( la un examen copro gasim oua de fasciola la un
pacient care nu are fascioloza = “oua de pasaj” = oua provenite din
ficatul de vita infectat cu fasciole consumat de catre pacient , dev
aceea atunci cand suspectam o fascioloza recomandam pacientilor sa
nu consume ficat sau produse de ficat inainte de examenul
coproparazitologic.
2. Imunologic
 Consta in identificarea in serul pacientului a ac-IgG anti-Fasciola prin diverse
metode
 Permite diagnosticul mai precoce , dar este un diagnostic indirect
 Nu pune cu precizie diagnosticul de specie
3. De circumstanta
 Hiperleucocitoza( parazitiin cu spinii irita canalul biliar care se poate infecta –
descrisa angiocolita) cu hipereozinofilie ( mai ales in faza de migrare )

Distome pulmonare
A. Paragonimus westermanii
B. Africanus
C. Mexicanus
- produc oua ovale operculate, neembrionate
- la MO, peretele oualui este mai gros in dreptul capacelului = oul are umar
- Rx pulmonar – leziuni care imita bulele de sapun
- localizari ectopice mai ales la copii ( in creier) – cea mai grava forma (convulsii pareze)
Diagnostic
1. Parazitologic
 De certitudine, este tardive ( la 3-4 luni postinf)
 Se identifica ouale operculate cu umpar in urmatoarele produse biologice
 i. Sputa cu aspect ruginiu – examen MO al produsului nativ , se poate
dilua si cu ser fiziologic
ii. Materii fecale mai ales la copii – examen coproparazitologic direct si
metoda de concentrare
 Identificare adulti cat si a oualelor prin biopsie pulmonara tintita
2. Immunologic indirect
 Consta in identificarea in serul pacientului a ac IgG- antiparagonimus spp. (
contraimunoelectroforeza, reactia de fixare a C, imuno-elisa, imuno-blot)
3. Elemente de circumstanta
 Eozinofilie marcata ( in faza de migrare) atat in sange cat si in sputa
 Aspect tipic radiologic
 Argument epidemiologic ( obicei consumare crustacee )

Schistosoma spp.
 Hematobium
 Mansoni => boala hepato-intestinala
 Japonicum => boala arterio-venoasa
- au dimorfism sexual
- Traiesc in venele porte
- masculul are prima parte a corpului cilindric, restul este plat si formeaza un canal unde se
adaposteste femela
- femela are cuticula neteda
- ouale de la fiecare specie sunt diferite morphologic
- hematodium – uval cu spin terminal
- mansoni – oval cu spin lateral
- japonicum – ou mai mic , mai rotund si are un mic spin lateral ( un primordiu)
- toate ouale sunt gata embrionate cand sunt introduse dar nu sunt infectioase deoarece
necesita evolutie in mediul acvatic
1. Diagnostic parazitologic
 Este tardiv ( trec > 2 luni jum de la infectie)
 Examen coproparazitologic identifica oua oua de schistozoma japonicum si
mansoni
 Examen microscopic urina dupa centrifugare( sediment urinar ) identifica
oua de schiztozoma hematodium
 Biopsie de mucoasa de intestine subtire ghidata endoscopic de la nivelul
polipilor sau a zonelor fibrozate aici gasim oua de S.J. blocate in peretele
intestinului subtire
  Biopsie rectala ghidata colonoscopic de la nivelul polipilor sau a zonelor
fibrozate identficam oua de S.M. blocate in peretele intestinal
 Biopsie de vezica urinara ghidata cistocopic de la nivelul polipilor sau a
zonelor fibrozate identificam oua de S.M. blocate la acest nivel
 Biopsie hepatica ghidata ecografic de la nivelul granuloamelor putem
identifica granulomul bilharzian
2. Imunologic
 Indirect ce identifica in serul pacientului prin diverse metode imunologice
prezenta ac. sint. in organismal uman impotriva ag. extrase din ouale de
schistozoma
 Reactia initiala imunologica prin care s-au dezv. Testele imunologice = reactia
de precipitare periovulara / pericercariana
3. De circumstanta
 Hipereozinofilie , hematuria, polipoza colonica, vezicala, calcificari vezicale,
hidronefroza in zone de epidemie

Ascaris Lumbricoides => ascaridioza

- specific umani
- ouale se caract prin : sunt cu perete extern valurit/ mamelonat
- este de doua feluri – oua care nu sunt fecundate cu continut neomogen = oua nefertile ( au
importanta in diagnostic) si oua fertile
- geohermit cu ciclu perienteric
1. Diagnosticul parazitologic
 De certitudine
i. In faza initiala de migrare a larvelor in ciclul perienteric atunci cand
exista Sd. Loeffler se poate face examen MO al sputei, se identifica o
larva mobila in sputa, pune un diagnostic de infectie de geohermit in
migrare perienterica
ii. In faza de localizare a adultilor in intestine se recomanda examen
coproparazitologic direct/ med de concentrare , identificam oua
fertile sau nefertile de ascaris . Se poate face accidental identificarea
adultilor
a. Eliminate spontan pe gura, nas , anus
b. In TD cu ocazia unui examen tranzit baritat ( in dreptul
viermelui nu se umple cu substanta de contrast )
2. De circumstanta
 Hipereozinofilie care este crescuta in faza de migrare in ciclul perienteric –
60% din formula leucocitara
 Faza de intestine 5-10%
 La examenul sputei in Sd. Loffler – eozinofile in sputa
 Putem avea leucozitoza care are aceleasi caracteristici cu eozinofilia
 3. Rx pulmonar
 In faza initiala putem vedea infiltrat inflamator tranzitoriu si fugace

Toxocaria cati/ canis => toxocaroza/ Sd. de larva migrans visceralis (LMV)
1. Diagnostic imunologic
 Identificarea in serul pacientului a ac. IgG anti-toxocara prin div. met.
Imunologice
 Prezenta ac. nu inseamna ca in acest moment pacientul are toxocaroza activa
 Trebuie interpretati ac. In context clinic ( alergii prezente, hepatopatii,
pneumopatii ) si context paraclinic ( eozinofilie sis a aiba +/- IgE crescute)
2. Parazitologic
 Daca identificam cu ocazia unei biopsii de organ ( hepatice, pulm, musc etc.)
granulomul eozinofilic centrat de o larva
 La om nu avem niciodata examen coproparazitologic pozitiv ( doar sub forma
de larve in tesuturi )
3. De circumstanta
 Eozinofilie marcata, leucocitoza
 Enzyme musculare crescte
 IgE totale crescute
4. Diagnosticul imagistic
 Nu este characteristic in toxocaroza
 Putem vedea tesutul respective cu aspect granulomatos
5. Examen oftalmologic
 Se poate surprinde larva in diverse locuri din ochi 2-3 mm

Trichuris trichiura / tricocefalul => trichocefaloza

- specific uman
- fara ciclu perienteric
- forma de bici – adultul
- localizat in cec si intestinul gros
- oua ovale cu perete dublu cu aspect de ‘lamaie’
1. Diagnostic parazitologic
 Examen coproparazitologic direct/ met. De concentrare => oua in forma de
lamaie
2. Circumstanta
 Anemie +/- hipereozinofilie