Beneficiari eligibili

 Autoritate publică locală

 ONG
 Universitate
 Autoritatea publică centrală
 Instituție publică

Obiectiv specific
OS 4.9 Creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii
orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru
principalele patologii

Condiții beneficiari eligibili

Solicitanții și partenerii eligibili în cadrul acestor apeluri sunt:

 Ministerul Sănătății / autorități publice / Universități publice de Medicină și Farmacie / Ordinul

Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali (inclusiv cei din autorităţile
de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale) în parteneriat cu actori relevanți (alte
autorități publice centrale și locale, universităţi, ONG-uri etc.).

! Este obligatorie derularea proiectului în parteneriat (element de eligibilitate al proiectului).

Activități eligibile/Cheltuieli eligibile

Tipurile de activități eligibile care vor fi finanțate în contextul acestui apel de proiecte sunt cele care
vizează derularea screeningului prin testare HPV/ Babes Papanicolau în vederea depistării leziunilor
precanceroase și ale stadiilor incipiente ale cancerului de col uterin. Astfel, în funcție de nevoile
persoanelor din grupul țintă, propunerile de proiecte vor include următoarele tipuri de activități
eligibile:

 Activitatea 1: Furnizarea serviciilor de sănătate din programele regionale de prevenție,

depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor precanceroase ale colului uterin:
o Sub-activitatea 1.1. Desfășurarea acțiunilor aferente achiziționării echipamentelor și
aparaturii medicale necesare derulării activităților/ sub-activităților de screening
(Babeş Papanicolau/HPV) al cancerului de col uterin, precum şi a celor necesare
înființării şi funcționării centrelor de prevenție a cancerului;
o Sub-activitatea 1.2. Activități de identificare grup țintă și de acordare de sprijin;
o Sub-activitatea 1.3. Derularea screeningului primar prin testare Babeş-Papanicolau
şi testare HPV în regim pilot în vederea depistării leziunilor precursorii ale cancerului
de col uterin;
o Sub-activitatea 1.4. Realizarea triajului citologic la femeile identificate cu teste HPV
pozitive la screening-ul primar şi depistarea precoce a infecției cu HPV la femeile
identificate cu teste Babeș –Papanicolau pozitive la screening-ul primar;
o Sub-activitatea 1.5. Diagnosticul și tratamentul precoce al leziunilor displazice ale
colului uterin și reevaluarea periodică (follow-up) a pacientelor tratate pentru leziuni
 depistate în programe de prevenție, depistare precoce, diagnostic și tratament
precoce al cancerului de col uterin;
o Sub-activitatea 1.6. Tratamentul precoce al leziunilor displazice ale colului uterin a
pacientelor tratate pentru leziuni depistate în programe de prevenție, depistare
precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de col uterin (Chiuretaj cu
biopsia de col uterin);
o Sub-activitatea 1.7. Sprijinirea grupului țintă, în special a pacienților diagnosticați în
programul de screening în vederea determinării eficacității măsurilor întreprinse și
ajustării acestora, după nevoi;
o Sub-activitatea 1.8. Sprijin pentru înființarea şi funcționarea centrelor de prevenție,
depistare precoce, diagnostic și tratament precoce al cancerului de col uterin
 Activitatea 2: Activități de informare, educare, conștientizare a grupului țintă al serviciilor de
screening al cancerului de col;
 Activitatea 3: Activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Pentru detalii suplimentare consultați Ghidul Solicitantului și anexele acestuia.

Valoarea proiectului și a finanțării nerambursabile

Alocarea financiară este dedicată exclusiv regiunilor mai puțin dezvoltate (Nord-Vest, Centru, Sud-
Muntenia, Nord-Est) și este de 20.000.000 euro (contribuția UE + contribuția națională), din care:

 contribuția UE este de 17.000.000,00 euro (corespunzând unei contribuții UE de 85%), iar

contribuția națională este de 3.000.000,00 euro (corespunzând unei contribuții naționale de
15%).

La nivelul fiecăreia dintre regiunile vizate prin apel (Nord-Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est)
alocarea este de maximum 10.500.000 euro (contribuția UE + contribuția națională), din care:

 contribuția UE este de 8.925.000,00 euro (corespunzând unei contribuții UE de 85%), iar

contribuția națională este de 1.575.000,00 euro (corespunzând unei contribuții naționale de
15%).

Valoarea maximă eligibilă a unui proiect este de 10.500.000 euro.

Procentul minim de cofinanțare proprie (C.pr.) obligatoriu pentru fiecare tip de entitate juridică
este prezentat în secțiunea 4.3.1. Cofinanțarea proprie minimă a beneficiarului din cadrul
documentului Orientări privind accesarea finanțărilor în cadrul Programului Operațional Capital
Uman 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare.
Cursul de schimb valutar folosit este cursul Inforeuro aferent lunii decembrie 2019, respectiv 1 EUR
= 4,785 RON.

Depunerea proiectului
Depunerea proiectelor se ve efectua prin intermediul sistemului electronic MySMIS2014.

Ghidul finanțării
Corpul uman este alcatuit din mii de miliarde de celule vii. Celulele normale
ale corpului cresc, se divid in noi celule si mor intr-un mod ordonat. In primii
ani de viata, celulele normale se divid mai rapid pentru a permite persoanei sa
creasca. Dupa ce persoana devine adult, majoritatea celulelor se divid doar
pentru a inlocui celulele uzate, deteriorate sau moarte.
Intelege ce este cancerul
Cancerul apare atunci cand celulele dintr-o anumita parte a corpului
incep sa creasca si sa se inmulteasca fara control. Exista mai multe tipuri
de cancer, dar toate apar din cauza acestei cresteri fara control a celulelor
anormale.
Inmultirea celulelor canceroase
Cresterea celulelor canceroase este diferita de cresterea celulelor normale. In
loc sa moara, celulele canceroase continua sa creasca si sa formeze celule
canceroase noi. Aceste celule canceroase pot invada sau pot creste in alte
tesuturi, lucru pe care celulele normale nu il pot face. Capacitatea de a
creste fara control si de a invada alte tesuturi este ceea ce defineste celula
canceroasa.
Ce sunt metastazele
In cele mai multe cazuri, celulele canceroase formeaza o tumora, dar exista
unele tipuri de cancer, cum ar fi leucemia, unde doar rareori se formeaza
tumori. In schimb, aceste celule canceroase circula in sange si in maduva
osoasa. Cand celulele canceroase ajung in vasele de sange sau limfatice, ele
pot calatori in alte parti ale corpului unde incep sa creasca si sa formeze noi
tumori care inlocuiesc tesutul normal. Acest proces este
denumit metastazare.
Indiferent de locul unde se dezvolta un cancer, acesta este intotdeauna
denumit dupa locul de unde a inceput. De exemplu, cancerul de san care s-a
raspandit la ficat este denumit cancer de san cu metastaze in ficat, nu cancer
de ficat. De asemenea, cancerul de prostata care s-a raspandit la nivelul
osului este denumit cancer de prostata metastazat, nu cancer osos.
Diferitele tipuri de cancer se pot manifesta foarte variat
De exemplu, cancerul pulmonar si cancerul de san sunt boli foarte diferite.
Ele cresc in ritmuri diferite si raspund in diferite moduri la tratament. Acesta
este motivul pentru care pacientii cu cancer au nevoie de tratament specific
tipului de cancer de care sufera.
Benign versus malign
Nu toate tumorile sunt canceroase. Tumorile care nu sunt cancer sunt
denumite benigne. Tumorile benigne pot cauza si ele probleme –pot creste
foarte mult si pot apasa pe alte organe si tesuturi sanatoase. Dar tumorile
benigne nu pot invada alte tesuturi. Din acest motiv, nu se pot raspandi si in
alte parti ale corpului (nu pot metastaza). Aceste tumori nu pun in pericol
viata aproape niciodata.
Ce este cancerul de san
Cancerul de san este cel mai frecvent cancer la femei si a doua cauza a
deceselor provocate de cancer in randul femeilor, dupa cancerul de
plaman. Afecteaza 1 din 8 femei.
Centrul de Control al Bolilor (Center for Disease Control) din SUA estimeaza
ca mai mult de 192,370 de femei sunt diagnosticate cu cancer de san in
fiecare an, insa numarul de cazuri noi a scazut in ultimul deceniu. Anual, mai
mult de 40.000 de femei isi pierd viata din cauza acestei boli.
Barbatii pot dezvolta si ei cancer de san, dar se intampla mult mai rar decat la
femei, cu aproape 2.000 de noi cazuri in fiecare an.
Depistarea precoce prin screening a cancerului de san
Screening – neologism care in medicina se refera la testarea unei persoane
sau a unui grup de persoane pentru depistarea prezentei unei boli sau a unei
conditii particulare de sanatate.
Depistarea precoce a unei leziuni de glanda mamara (cancerul de san) poate
permite vindecarea completa sau imbunatatirea categorica a prognosticului.
Acest lucru este posibil atunci cand cancerul este depistat in stadii timpurii,
cand este prea mic pentru a fi vazut sau simtit la palpare. Screening-ul nu
previne aparitia cancerului, ci ajuta la depistarea lui in stadii in care poate fi
tratat cu sanse de vindecare.
Ce sunt si cui se adreseaza programele de screening pentru
cancerul de san?
Testele de screening pentru cancerul de san sunt investigatii medicale facute
pacientelor care au risc crescut de cancer de san, dar care nu au inca
simptome. Ajuta la gasirea unui cancer intr-o etapa timpurie, moment in care
sansele de a trata eficient sunt cele mai bune. Programul de screening se
adreseaza tuturor femeilor peste 50 de ani care nu au factori de risc pentru
cancerul de san si femeilor cu factori de risc pentru cancerul de san,
indiferent de varsta.
 In cazul femeilor fara factori de risc este recomandat ca la fiecare 3 ani sa se
prezinte la medic pentru a-si investiga sanii. Un astfel de program poate fi
constituit dintr-un:
 Consult chirurgical
 Recoltare de markeri tumorali specifici cancerului de san
 Teste imagistice (ecografie mamara si/sau mamografie)
In cazul femeilor cu risc crescut pentru cancer de san se recomanda
urmatoarele teste de screening:
La 20-30 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic al sanilor o data la 3 ani
La 30-40 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic anual al sanilor
 Examen ecografic anual mamar
La 40-50 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic anual al sanilor
 Mamografie bilaterala anuala (completata de ecografie mamara, daca este
necesar)
Dupa 50 ani:
 Autoexaminare lunara a sanilor
 Examen clinic anual al sanilor
 Mamografie bilaterala anuala (completata de ecografie mamara, daca este
necesar)

„Numărul cazurilor oncologice din România ar putea fi diminuat cu până la 50% prin evitarea
factorilor de risc, printr-un stil de viață sănătos, dar pentru o asemenea schimbare de mentalitate
colectivă este necesar efortul conjugat al mai multor instituții publice și organizații, atât locale,
cât și naționale și internaționale” - a declarat Președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, în cadrul
unui simpozionului dedicat combaterii și controlului cancerelor.
Sub deviza „Leaving no one out” („Nimeni nu trebuie lasat in urma”), lucrările simpozionului s-
au concentrat în jurul elementelor esențiale ale Planului Național de Control al Cancerului:
înregistrarea și monitorizarea, prevenția primară și screeningul.
Manifestarea organizată de Președinția Română a Consiliului Uniunii Europene, alaturi de
Comisia Europeană, a avut ca scop dezbaterea, la nivel de experți, a soluțiilor de mobilizare a
potențialului și a oportunităților încă neutilizate pentru dezvoltarea de abordări inovatoare și
eficiente în accelerarea implementării în practică a progreselor înregistrate până în prezent în
domeniul oncologic.
Conturarea acestor soluții trebuie să pornească de la utilizarea datelor informatice acumulate
până în prezent la instituțiile publice din România, printr-un proces de analizare a acestora care
să furnizeze rapoarte-suport cu grad ridicat de acuratețe (data-mining) pentru fundamentarea
politicilor de sănătate în domeniul oncologic, pentru evaluarea tehnologiilor medicale și pentru
optimizarea utilizării fondurilor disponibile.
În anul 2018 numărul beneficiarilor Programului Naţional de Oncologie a fost de circa 130.000,
iar fondurile totale utilizate au fost de aproximativ 1,8 miliarde lei - adică peste o treime din
fondurile totale alocate de CNAS celor 14 programe naționale curative pe care le derulează. În
acest an, doar pentru primul semestru este prevăzută o finanțare de aproape un miliard lei pentru
același program.
Distinct de Programul Național de Oncologie, instituția mai are în derulare și 19 contracte cost-
volum pentru medicamente inovative cu indicații terapeutice oncologice, valoarea totală a
acestor contracte fiind de 1,3 miliarde lei.
„Având în vedere ritmul de creștere a incidenței afecțiunilor oncologice și ponderea mare a
cazurilor depistate în stadii avansate de boală, este evident că oricât am mări fondurile alocate,
acestea vor fi mereu insuficiente. Soluția nu este doar să investim cât mai mulți bani și să
asigurăm cele mai noi și mai performante tratamente. Trebuie să trecem de la medicina omului
bolnav la medicina omului sănătos, să convingem populația să investească în prevenție și în
depistarea precoce a bolilor oncologice” - a mai declarat Președintele CNAS, Răzvan
Vulcănescu, în cadrul manifestării.