Metoda cubului

- Aria curriculară Matematică și științe ale naturii -

1. Prezentarea teoretică a metodei

Cubul este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei
situaţii etc. din mai multe perspective. Se oferă astfel elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta
competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare.

Etapele metodei:

1. Se confecţionează un cub pe ale cărui feţe s-au notat cuvintele: descrie, compară,

analizează, asociază, aplică, argumentează.

2. Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie.

3. Se împarte grupul în 6 subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din

perspectiva cerinţei de pe una din „feţele” cubului, astfel:

Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

Compară: ce este asemănător şi ce este diferit?

Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?

Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune etc

Aplică: ce poţi face cu el? Cum poate fi el folosit?

Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei date.

1
 2. Aplicarea metodei în cadrul ariei Matematică și știnnțe ale naturii

Exemplul 1

Științe, clasa a III-a

Unitatea de învăţare: „Plante”

Subiectul: „Cereale”

Obiective operaţionale:

1.Să compare grâul cu un altă plantă;

2. Să încadreze grâul în familia cerealelor;

3. Să enumere pãrţile componente ale grâului;

4. Sã argumenteze de ce sunt folositoare sau dãunãtoare unele plante.

Desfăşurarea activitãţii:

Elevii au la dispoziţie imagini cu grâu, porumb, secară şi ovăz. Membrii celor 6 grupe
au de examinat tema „Grâul” din perspectiva cerinţei de pe faţa cubului care le-a fost
desemnatã. De exemplu: grupa nr.1 descrie grâul; grupa nr.2 comparã grâul cu alte plante,
prezentând asemãnãri şi deosebiri; grupa nr.3 prezintã pãrţile componente ale grâului; grupa
nr.4 asociază cuvântul „cereale” cu tema datã (grâul); grupa nr.5 anlizeazã pãrţile componente
ale grâului; grupa nr.6 argumenteazã de ce unele plante sunt folositoare şi altele sunt
dãunãtoare.

Întrebãrile fiecãrei grupe:

1. Descrie! Cum arată grâul?

2. Compară! Cu cine se aseamănă şi de cine se deosebeşte?

3. Aplică! Încercuieşte părţile din care este alcătuit grâul!

4. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul „cereale”?

5. Analizează! Rădăcina, tulpina şi frunzele acestei plante.

6. Argumentează! Pro şi contra. Sunt dăunătoare/ folositoare plantele. De ce?

2
Notă: Prin utilizarea eficientă a metodelor activ-participative, prin diversificarea exerciţiilor
(pentru a fi evitat formalismul şi pentru a fi stimulată învãţarea), se asigură îmbogãţirea
bagajului de cunoştinţe despre mediu..

Exemplul 2

Matematică, clasa a III-a

Unitatea de învăţare: „Elemente intuitive de geometrie”

Subiectul: „Pătratul și dreptunghiul”

Obiective operaţionale:

1. Să compare pătratul cu dreptunghiul;

2. Să descrie pătratul și dreptunghiul;

3. Să identifice corpuri din mediul înconjurător care au formă de pătrat, dreptunghi;

4. Sã argumenteze o afirmație dată.

Desfăşurarea activitãţii: în mod asemănător ceea ce am descris la exemplul 1 cu

mențiunea că sarcinile de pe fețele cubului vor corespunde lecției de matematică, după cum
urmează:

1. Descrie! Descrie pătratul și dreptunghiul puse la dispoziție (dimensiuni, unghiuri etc)

2. Compară! Compară cele două figuri geometrice.

3. Aplică! Folosește pătrate și deptunghiuri pentru a construi o casă.

4. Asociază! Identifică în mediul înconjurător corpuri are au formă de dreptunghi, pătrat.

5. Analizează! spune din ce se compun dreptunghiul, pătratul? (vor stabili numărul de

laturi, unghiuri etc ale figurilor geometrice)

6. Argumentează! Pro şi contra – afirmațiile

Dintr-un dreptunghi cu lungimea de 9 cm și lățimea de 3 cm pot obține 3 pătrate

egale.

Dintr-un dreptunghi cu lungimea de 9 cm și lățimea de 4 cm pot obține 3 pătrate

egale.