TEMA 6

Pasul 1- Logarea pe platforma Khan Academy

Pasul 2- Selectarea materialului

Pentru conceperea materialului aferent lecției am ales ca domeniu cel pe

care îl studiez, iar din acest domeniu am ales ca și temă inflația.

Inflația este un fenomen des întalnit în România și de interes național

astfel că am decis să preiau ideeile esențiale oferite de platforma Khan
Academy și să le folosesc în conceperea unui material prin care elevii vor
înțelege mai bine acest fenomen prin aplicabilitatea lui și felul în care ne
afectează pe fiecare dintre noi la nivel atât microeconomic cât și
macroeconomic.

Cursul de pe platforma Khan Academy a cuprins 5 teme importante

legate de inflație:

TEMA 1. Bazele Inflației

 În cadrul primei teme am deprins lucrurile de bază în ceea ce privește
acest fenomen, în cadrul a patru filmulețe explicate în mod interactiv am
deprins noțiunile elementare ce țin de subiectul abordat și altfel am putut trece
la următorul nivel.

TEMA 2. Momentele inflației

Tema numărul doi a avut la bază diferite momente prezentate în diferite

scenarii despre ceea ce înseamnă de fapt inflația.

TEMA 3. Rezultatul nominal si real

Urmatoarea temă folosește scenariul de la prima temă și îl aplică pe o

valută straină astfel încât să îi poată observa fluctuațiile prin modificări
calculate

TEMA 4. Utilitatea inflatiei

Prezinta perspective fostului presedinte al Statelor Unite în ultima parte a

temei cu privire la inflație și deflație dar și felul în care se poate menține un
punct de echilibru în ceea ce le privește pe acestea.

TEMA 5. Deflația

Iar în ultima temă este prezentat fenomenul invers inflaționist, cum este
acest fenomen perceput ca un vector ce influențează puterea de cumpărare.
Cu toate aceste notiuni definite sumar in cadrul temelor mai sus prezentate si cu
tot acest cumul de informatii dobandite prin urmarirea seriei de 20 de filmulete
prezentate in mod omogen si continuu in cadrul a 5 teme putem trece la
conceperea materialului pentru prezentare .

INFLAȚIA
Termenul de „inflaţie” a fost însă pentru prima oară folosit în perioada
Războiului de Secesiune de către un raport al unei bănci din New Orleans.

Ştiinţa economică modernă defineşte inflaţia ca fiind un fenomen

de creştere continuă şi durabilă a nivelului general al preţurilor.

Din acest motiv, ştiinţa economică atestă starea de inflaţie numai atunci
când sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
- creşterea preţurilor este generalizată asupra întregului ansamblu de preţuri.
O creştere a preţurilor la câteva produse, chiar dacă sunt foarte importante
pentru întreaga activitate economică, nu se consideră a fi inflaţie;
- creşterea preţurilor este continuă. O creştere, chiar importantă, a tuturor
preţurilor pe o perioadă limitată de timp (un trimestru, un semestru etc.) nu se
consideră a fi inflaţie.
Inflaţia este un fenomen economic complex, analizat în termeni de
dezechilibru, care trebuie pus în relaţie şi cu alte variabile economice: creşterea
economică, investiţiile, repartiţia, şomajul, comerţul exterior etc.

În funcţie de ritmul creşterii preţurilor, ştiinţa economică

identifică mai multe tipuri de inflaţie:
- inflaţie activă - o creştere de preţuri permanentă dar lentă şi
moderată, la un nivel de o cifră procentuală;
- inflaţie galopantă - o creştere de preţuri rapidă, la un nivel de
două cifre procentuale;
- hiperinflaţie = o creştere rapidă, la un nivel de trei cifre
procentuale sau chiar mai mult.

Cauzele inflaţiei – indiferent de ritmul în care cresc preţurile –

sunt diverse.
Manualele moderne de economie prezintă ca fiind cele
mai importante:
1. caracteristicile circulaţiei monetare,
2. dezechilibrele ce pot apare pe piaţă
3. natura structurilor economice şi sociale.
Circulaţia monetară

Inflaţia poate fi o consecinţă a existenţei

a unui exces de cantitate de monedă aflată în circulaţie în raport cu
cantitatea de bunuri şi servicii disponibile.
Conform teoriei cantitative a monedei elaborată de către Irving
Fisher şi preluată de către Milton Friedman, putem deduce următoarea
ecuaţie:

M x V = P x Vp

în care:
M = masa monetară;
V = viteza de circulaţie a monedei;
P = nivelul general al preţurilor;
Vp = volumul producţiei.
Rezultă că orice creştere a masei
monetare, când viteza de circulaţie este
constantă, determină o creştere a nivelului preţurilor şi nu a volumului
producţiei. Pe termen scurt, capacitatea de producţie a întreprinderilor (Vp) nu
poate fi la nivelul cererii determinate de creşterea masei monetare (M).
Această explicaţie monetaristă fundamentează teoria conform căreia
nivelul general al preţurilor este determinat de către masa monetară aflată în
circulaţie, ceea ce înseamnă că dinamica masei monetare trebuie să fie
corelată cu dinamica volumului producţiei.
Astfel, apar trei posibilităţi de orientare a politicii monetare:
Masa monetară conformă creşterii producţiei  preţuri stabile;
Masă monetară superioară creşterii producţiei (laxism monetar)  inflaţie;
Masă monetară inferioară creşterii producţiei (rigoare monetară)  deflaţie;

Efecte negative.
Inflaţia are ca principal efect negativ erodarea puterii de cumpărare.
În condiţiile unui venit stabil, inflaţia reduce puterea de cumpărare la
nivelul gospodăriei, ceea ce înseamnă că afectează nivelul de trai al unor mase
importante de cetăţeni.
Cei mai afectaţi sunt cei care nu dispun de un patrimoniu imobiliar sau
de alte valori cu titlu de tezaur şi sunt obligaţi să-şi acopere consumul de bunuri
curente din venituri salariale.
Efecte pozitive

Inflaţia determină o creştere nominală a unor categorii de venituri

(redistribuite) ceea ce poate contribui la stimularea cererii globale, care, la
rândul ei poate stimula creşterea economică. Relaţia între inflaţie şi creştere
economică este demonstrată în literatura economică prin existenţa a două
fenomene:
- Inflaţia reduce costul real al împrumuturilor ca urmare a
diferenţei dintre rata dobânzii nominale şi rata inflaţiei.
- În perioada de inflaţie, întreprinderile sunt stimulate să recurgă la finanţare
externă deoarece rata profitului intern este superioară ratei dobânzii capitalurilor
din exterior. O astfel de situaţie conduce la ridicarea ratei rentabilităţii propriilor
fonduri (“Efect de levier“).
În concluzie:
Inflaţia poate crea întreprinzătorilor perspectiva unei rentabilităţi mai înalte,
ceea ce îi stimulează să investească. Astfel, inflaţia poate fi considerată “un
motor” al investiţiilor, favorizând creşterea economică şi crearea de locuri de
muncă.
Ideea de utilizare

Prin intermediul acestui sistem de predare învățare, profesorul poate să

prezinte mai ușor informațiile cu privire la Inflație și la efectele acesteia prin
simpla expunere a materialului video referitor la acestea, prezentat mai sus.