Desen Tehnic 3 – Cursul 6

REPREZENTAREA SI COTAREA
ELEMENTELOR DE ETANSARE

Etanşarea utilizată în tehnică (construcţia de maşini, instalaţii etc.) este foarte

importantă având în vedere un dublu scop:
 asigurarea (prin etanşare) împotriva pierderilor de lubrifiant dintr-un spaţiu conţinând
fluidul respectiv.
 împiedicarea pătrunderii unor corpuri străine în interiorul unui spaţiu (conţinând, de
exemplu, lubrifianţi);

Execuţia, utilizarea şi montarea corespunzătoarea a dispozitivelor de etanşare

influenţează fiabilitatea mecanismelor şi maşinilor în care sunt montate.

Proprietăţile pe care trebuie să le îndeplinească etanşările sunt:

 etanşeitate;  pierderi minime de putere;

 fiabilitate;  compatibilitatea cu mediul etanşat;
 durabilitate;  rezistenţă;
 posibilităţi de acces;  impermeabilitate la gaze.
 rezistenţă mecanică faţă de eforturi;

Clasificarea etanşărilor este reglementată de STAS 6984 – 85 după următoarele criterii:

 După structură:
 Etanşări cu contact direct
 Etanşări cu contact, cu
element intermediar
 Între două suprafeţe plane; (figura 14.3)
 Între două suprafeţe conice; (figura 14.8)
 Etanşare tip cep – corp robinet; (figura 14.1)
 Între două suprafeţe cilindrice; (figura 14.2)
 Cu garnitură inelară plată; (figura 14.9)
 Cu garnitură rotundă (inel ”O”); (figura 14.10)

1
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

 Etanşări fără contact  Etanşare simplă cu fantă;

(utilizate când viteza
periferică şi temperatura
 Etanşare cu canale circulare; (figura 14.4)
din timpul funcţionării nu  Etanşare cu canale elicoidale; (figura 14.5)
permit folosirea etanşărilor  Etanşare cu labirint radial; (figura 14.7)
cu contact
 Etanşare cu labirint axial; (figura 14.6)
 După cinematica îmbinării de etanşare
 Etanşări fixe (cu contact direct, cu contact cu element intermediar)
 Etanşări mobile  Pentru mişcări de translaţie (se utilizează inelul ”O” şi
garnituri manşetă de translaţie de diferite profile); (figura
14.10)
 Cu contact, pentru mişcarea de rotaţie (se utilizează inele
de pâslă şi garnituri manşetă de rotaţie – siemmering);
(figura 14.13)

 După forma suprafeţei de etanşare

 Etanşări cu suprafeţe de etanşare plane;
 Etanşări cu suprafeţe de etanşare cilindrice, exterioare şi interioare;
 Etanşări cu suprafeţe de etanşare conice;
 Etanşări cu suprafeţe de etanşare sferice.
 După direcţia deformării elementului de etanşare
 Etanşare radială;
 Etanşare axială;

 După forma elementului de etanşare

 Etanşări cu elemente de etanşare plate;
 Etanşări cu elemente de etanşare inelare;
 Etanşări cu diafragme;

 După materialul utilizat pentru realizarea elementului de etanşare

 Etanşări cu elemente de etanşare metalice;
 Etanşări cu elemente de etanşare nemetalice;
 Etanşări cu elemente de etanşare compuse (cu material impregnat
sau compuse din materiale diferite);

2
 Desen Tehnic 3 – Cursul 6

Fig. 14.1
Fig. 14.2

Fig. 14.4 Fig. 14.5

Fig. 14.3

Fig. 14.6 Fig. 14.7 Fig. 14.8

a) garnitură în b) exemple de montaj

stare liberă Fig. 14.9

3
 GRAFICĂ
INGINEREASCĂ

a) inel ”O” în b) exemple de montaj Fig. 14.10

stare liberă

a) inel de pâslă b) canal pentru inel de pâslă c) inel montat în canal

în stare liberă
Fig. 14.11

4
 Desen Tehnic 3 – Cursul 6

Manşeta de rotaţie (sau siemmering) este cel mai utilizat

element de etanşare în construcţia de maşini.
2 Ea este formată dintr-un corp (1), o armătură (2) şi un arc
(3). (figura 14.12)
În figura 14.13 este reprezentat modul corect de montare
1 a manşetei de rotaţie: presiunea p este presiunea din spaţiul
de etanşat, iar presiunea p0 este presiunea atmosferică;
porţiunea cavă a manşetei de rotaţie se poziţionează înspre
spaţiul de etanşat, formând o cameră de presiune care ajută
sistemul de etanşare (apăsând pe buza de etanşare); buza de
etanşare realizează un contact liniar (nu punctiform) cu
3 arborele; alezajul capacului are diametrul mai mare decât
diametrul arborelui (pentru a egaliza presiunea din stânga
buzei de etanşare cu p0 (dacă p0>p, gazele din exterior pot
pătrunde în camera de etanşat)

Fig. 14.12

Fig. 14.13 (CORECT) Fig. 14.14 (GREŞIT)

În figura 14.14 sunt prezentate greşelile frecvente în reprezentare:

1 – manşeta de rotaţie a fost poziţionată cu zona cavă înspre peretele capacului;
2 – nu a fost prevăzut un alezaj cu diametrul mai mare decât cel al arborelui;
3 – buza de etanşare se întinde pe toată grosimea ei (deteriorare rapidă);
4 – nu au fost prevăzute în capac găuri pentru extracţie.