EVALUAREA CLINICA A RESTAURARILOR VECHI

102.Criterii de evaluare corecta a unei restaurari.

Aceste criterii includ-risc asupra integrit dentare si a tesut orale
-refacerea formei naturale
-refacerea f-tiilor si prop dintelui
-satisfactia in timp a pacient
La examen ob se urmareste aparitia unor defecte care scad calit restaurarilor
estetice:-se urmaresc:-modif de culoare ale obturatiei
-modif ale coloratiei marginale
-modif ale morfologiei functionale
-adaptarea marginala
-carii secund marginale
Avind in vedere toate aceste criterii,restaurarile au fost clasif in:
-restaurari corecte ce corespund tuturor exigentelor
-restaurari acceptabile ce prezinta 1 sau > defecte minore- care pot fi mentinute
,dar monitorizate in curs vizitelor de dispensarizare,pot fi reparate
-resuarari inacceptabile care necesita o inlocuire imediata pentru ca risca sa
produca leziuni ale dintilor restaurati sau alte tesuturilor din jur
103.Factori de care depinde longevitatea restaurarilor dentare.
Exista o serie de factori de care depinde longevitatea restaurarilor coronare.
In functie de import lor, ei pot fi grupati in 3 categorii:
1) Pacient:
 Factori generali:
o Starea lui de sanatate generala
o Obiceiurile alimentare
o Nivelul socio-profesional
o Colaborarea cu medicul
 Factori locali:
o Igiena orala
o Riscul de carie
o Dintele afectat
o Localizarea si intinderea restaurarii
o Starea de sanatate a pulpei dentare
o Tipul de ocluzie

2) Medic
 Diagnosticul corect al leziunii
 Planificarea corecta a tratamentului
o Respectarea corecta a indicatiilor
 o Respectarea timpilor de lucru
o Alegerea unui material de restaurare corespunzator
o Manipularea corecta a acestuia
 Experienta, manualitate, motivatia individuala
3) Material de restaurare–prop(fizice,chimice, biologice)
104.Ce este si ce urmareste monitorizarea pacientului (controlul periodic).
Pacientii au cariosusceptibilit diferita si in f-tie de aceasta si de risc de carie
pacient este chemat la controlul periodic care urmareste sa verifice:
Daca masurile de prevenire de care a beneficiat pacient sunt eficace
Daca nu exista noi cazuri de imbolnavire prin carie aparute de la ultima
intalnire cu pacient care, prin detectarea rapida sa poata beneficia de tratam
noninvazive
Sa aprecieze evolutia proceselor carioase incipiente aflate sub observatie
Sa detecteze si sa corecteze eventualele greseli de tehnica in tratam efectuate
anterior
Sa verifice vitalitatea dintilor care prezinta restaurari extinse precum si a
dintilor cu coafaj direct sau indirect
105.Ce este si ce urmareste supravegherea activa a restaurarilor.
Supravegh activa este cea mai buna solutie de tratament si presupune:
O colaborare buna medic/pacient
Sedinte de control specific
Ameliorarea igienei orale si a comportament alim al pacient
Periaj profesional periodic
Aplicarea de fluoruri si/sau de agenti antimicrobieni
Toate aceste masuri permit prevenirea deteriorarilor si repararea/inlocuirea
restauratiilor la mom optim. Esecurile minore aparute in timp la unele din
restaurarile necesita,doar monitorizarea atenta(supravegherea lor activa.)
106.Ce este si ce urmareste reparatia unei restaurari vechi.
Reparatia unei restaurari vechi consta in:
Mentinerea pe loc a restaurarii
Remedierea defectiunilor punctuale
Eventuale corectii in masa material restaurator
Reparatia reprezinta:
Un mijloc rapid de a rezolva o deficienta existenta la una din
restaurarile vechi
Poate constitui o alternativa acceptabila de remediere a defectiunilor
restaurarii
Poate fi o faza intermed(tranzitorie) de tratam,ce ofera ragaz pentru
aprecierea globala a cauzelor care au dus la esecul restaurarii si a
consecintelor sale
 Un mijloc ce permite sigilarea restaurarilor cu deficiente marginale
minore, precum si o ameliorare rapida a esteticii prin reconstituire si
remodelare coronara
Permite stabilirea unor relatii de colaborare optima intre medic si
pacient
107.Ce este si ce urmareste inlocuirea unei restaurari vechi si care sunt
situatiile in care se realizeaza.
Inlocuirea unei restaurari cu deficiente majore pp:
Elim completa a material de restaurare
Realiz unei noi preparatii
Realiz unei noi restaurari
In alegerea sol terapeutice de remediere a unei restaurari vechi nu tb
minimalizat fapt ca fiecare inlocuire a unei restaurari duce la pierdere de tesut
dentar -ce poate conduce la slabirea rezistentei dentare.
Dpdv biologic,orice reinterventie pp o noua agresiune asupra complex pulpo-
dentinar.
Inlocuirea imediata a unei restaurari deficiente se face in 2 situatii:
 Exist unor semne clare de alergie sau intoleranta locala sau sistemica legate
de material restaurator
 Exist curentilor galvanici
Pentru a decide conduita terapeutica corecta este foarte import diagnostic
etiologic al afectiunii prezente dar si tipul de defect al restaurarii.
108.Elementele care se iau in consideratie pentru alegerea tipului de
interventie asupra unei restaurari vechi.
La alegerea tip de reinterventie asupra unei restaurari vechi defectuoase se vor
avea in vedere cateva elem import :
Impact restaurarii defectuoase asupra pulpei dentare, manif prin jena la
masticatie, durere -ca urmare a pierderii etanseitatii restaurarii sau a unei
protectii pulpo-dentinara insuficienta/absenta
Impact asupra parodontiului marginal prin: iritatie directa,acumulare de
placa bacteriana, supra sau subconturare, morfologie incorecta a punct de
contact
Diminuarea rezist coronare cu aparitia de fracturi marginale de smalt, pereti
cavitari cu o grosime mai mica de 2 mm, microfisuri, ocluzie traumatizanta
Prezenta unor factori de risc: fact iatrogeni,regim alim incorect, igiena orala
deficitara, parafunctii, risc crescut de carie
Prezenta unor factori perturbatori ai mediului bucal: galvanism bucal, reactii
alergice cutaneo-mucoase
 Beneficiul terapeutic al interventiei
Consimtam pacient
109.Fractura marginilor de smalt sau ale material restaurator in caz
restaurarilor din amalgam/cauze si modalitati de rezolvare.
La nivelul marginilor de smalt o fractura poate aparea in urmat situatii clinice:
Prepararea incorecta a cavit,cu marginile plasate incorect, prea sus pe
versantii cuspidieni,unde fortele ocluzale sunt mari si risc de fractura a
unor margini subtiri de smalt este mare
Unghiul restaurarii de amalgam in rap cu peretii cavit trebuie,sa
depaseasca 70 de grade. Un unghi mai mic duce la un risc crescut de
fractura
Smalt subminat,nesustinut de dentina sanatoasa, neprotejat, poate sa
se fractureze cu usurinta
Coroziunea amalgam – amalgam mai bogat in cupru a demonstrat o
mai buna adaptare marginala si o rezist mai buna la fractura in rap cu cel
sarac in cupru
Fracturarea sau pierderea unei parti din restaurarile de amalgam pot fi
datorate:
Retentiei insuficiente pe o sectiune a cavit
Un amalgam cu o grosime insuficienta (de cel putin 2 mm)
Un istm care nu confera in aceasta zona a unei cavit proximo-ocluzale o
grosime suficienta a amalgam
Absenta mijl de retentie necesare cavit verticale
Lipsa unei liner adecvat, care sa asigure amalgam un suport fizic corect
O fractura marginala mai import necesita repararea restaurarii si realiz unei
retentii mecanice pentru amalgam reparator ce tb fulat in interior unei cavit create
si cu o restaurare de amalgam preexistenta.
Este inevitabila o pierdere de tesut dentar de aceea se prefera repararea prin
adeziune, cu ajutor unui material compozit fluid/CIS.
Orice metoda de reparare de acest gen presupune mai multe etape:
 Acces in profunzimea defect si/sau a leziunii prezente
 Indepart eventualelor tesuturi dentinare sau amelare ce marginesc defect
 Prepararea supraf dentare pentru adeziune si aplicarea material de
restaurare
 Finisarea zonei de reparatie
In caz fracturarii unui perete sau cuspid este necesara, indepart restaurarii si
controlul peretilor restanti.
 In prezenta unor contacte ocluzale defavorabile,restaurarea poate fi realiz
doar dupa suprimarea factor mecanic ce a stat la originea fracturii initiale.
Daca se pp ca restaurarea dupa prod fracturii este optima si tesut dur permite
realiz unei retentii –
-pentru repararea defect cu ajutor amalgam,se va realiza o cavit distincta pentru
viitoarea obturatie si in mat restaurator se va crea o cavit de retentie pentru aceasta
si se va reface obturatia (cu materiale compozite, CIS, incrustatii, fatete).
110.Prezenta unor defecte marginale in cazul restaurarilor din amalgam:
cauze si modalitati de rezolvare.
Cauze: restaurari sub si supraconturate

 Defecte marginale localizate pe fetele V, Oc sau O – la pacienti cu o igiena

orala coresp si un risc de carie scazut (tratament noninvaziv) sau pacienti cu
risc de carie crescut (repararea acesteia)
 Un defect marginal vizibil cu ochiul liber – reparatie cu mat adeziv tip
compozit sau CIS

 Defecte marginale in zona proximala, inaccesibila periaj,cu retentie de placa

bacteriana si risc de aparitie a unei carii marginale – indepart exces cu freza
flacara sau cu strips abraziv.
Se poate folosi si o piesa speciala care foloseste o freza speciala ascutita,
triunghiulara, activa pe o parte. Daca supraf de amalgam ramasa va fi poroasa se va
realiza inlocuirea restaurarii cu una noua

 Supra sau subconturarea obturatiei de amalgam in zona C poate fi remediata

cu freze de finisat
 Daca defect marginal se extinde pe mai multi pereti la interfata dinte/
restaurare, inchiderea marginala nu mai este satisfacat-pot sa apara modif de
culoare

 Coloratiile dintelui pot fi determ de prezenta amalgam,situatie care duce la

inlocuirea restaurarii vechi, doar atunci cand si adaptarea marginala este
deficitara.
Cand exista modif de culoare la nivel mai multor restaurari cu suspiciunea de
carie secund,este bine:- sa se indepart amalgam la una din acestea, cu modif
coloristica cea mai import
-si in situatia in care se constata prezenta cariei secund,
se va trece la rezolv prin inlocuire si a celorlalte restaurari ce prezinta aceeasi
deficienta.
111.Defecte ale suprafetei unei restaurari din amalgam: cauze si modalitati de
rezolvare.
 O restaurare din amalgam care prezinta o supraf neregulata,margini corodate
devine un mediu propice de acumulare a placii bacteriene care, poate determ
aparitia proces carios.
Ea nu trebuie inlocuita ci doar reconturata si finisata dar nu tb facuta daca nu
exista fact de nocivitate clari. Finisarea unei obturatii vechi initiaza un nou ciclu de
coroziune care nu este de dorit.
112.Pierderea in totalitate a unei restaurari din amalgam: cauze si modalitati
de rezolvare.
Este rar intalnita si cauza este:- realiz unei cavit neretentive sau contaminarea
cavit cu saliva in mom inserarii amalgam in cavit.
Poate fi incrim si o calit proasta a material de restaurare, prea dur si sfaramicios
si in caz cavit C, persistenta fenom de stres ocluzal, care va duce in timp la indepart
material restaurator.
In aceasta situatie singura solutie este realiz unei cavit coresp si restaurarea sa
corecta.
113.Defectele marginale aparute la restaurarile cu materiale adezive: cauze si
modalitati de rezolvare.
Lipsa unei inchideri marginale corecte face sa apara pericol infiltrarii marginale
si in consecinta aparitia unei carii secund.
Un astfel de defect,aparut intr-o zona cariosusceptib-in zona C sau proximala,
duce la inlocuirea restauratiei
Un defect marginal aparut pe fata V, O sau Oc, acolo unde exista posibilit unei
igiene orale corecte si a unor tehnici de fluorizare, permite supraveghere activa.
Daca pierderea etanseitatii este asociata cu simtomatologie dureroasa,care pp o
afectare pulpara, este necesara inlat restaurarii in totalit si tratam corect al acesteia,
in f-tie de grad de afectare pulpara.
114.Pierderea formei anatomice, in cazul restaurarilor cu materiale adezive:
cauze si modalitati de rezolvare
Cauzele care pot duce la aceasta sint:
-prezenta ,pe dintii antagonisti a unor lucrari restauratoare dintr-un material cu un
grad mare de uzura
-prezenta unor factori alim ce pot conduce la uzura dentara de natura chimica
(obiceiuri alim inadecvate,regurgitatii acide)
-obiceiurile vicioase(roaderea creionului,prindere de cuie intre dinti,bruxism)
Ca urmare a uzurii se poate ajunge la modif raport ocluzale,cu deficit functional.De
cele mai multe ori-se recurge la inlocuirea material restaurator si realiz unui nou tip
de restaurare(inlay,onlay,fatete)
115.Alterarea suprafetei restaurarii si estetica necorespunzatoare in cazul
restaurarilor cu materiale adezive: cauze si modalitati de rezolvare.
1) Alterarea starii de suprafata a restauratiei
Supraf material restaurator adeziv poate prezenta rugozitati, fisuri, goluri,
intinse in profunzime, favorab acumularii de placa bacteriana.
Optiunea de finisare a acestei supraf sau de inlocuire se face dupa analiza
atenta a factorilor cauzali, care pot sa fie legati de un material restaurator de
proasta calitate, o tehnica de lucru incorecta, o finisare incorecta.
In functie de acestea se va recurge la inlocuirea restaurarii sau la ameliorarea
sa.
2) Estetica necorespunzatoare
Aceasta este datorata alegerii unei culori inadecvate de la bun inceput sau
unei tehnici incorecte de plasare precum si degradarii in timp a material.
In primul caz se inlocuieste partial restaurarea cu material adecvat sau poate
fi inlocuita total, cu un material coresp calitativ si coloristic.
Se utilizeaza freza extradura sau diamantata dar material nu tb indepartat de
pe peretii de smalt si dentina pentru ca sunt materiale adezive si fortele rezult pot
fractura smalt si marginile cavit nou realizate.
Se poate lasa un strat de material adeziv pe peretii cavit si noua obturatie
poate sa adere, in anumite conditii la cea veche. Aceasta presupune tehnici de
adeziune in 2 timpi, cu adezivi de generatia a 2-a si a 3-a.
Daca vrem sa inlaturam in totalitate compozitul atunci este necesara
indepartarea unui strat de smalt si dentina de cel putin 50 µm pentru a avea pereti
apti pentru o noua adeziune.
116.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in
diagnosticul si planificarea tratamentului.

 Un diagnostic incorect privind starea tesut dure dentare restante, pereti,

santuri, fosete, cuspizi
 Prezenta unor leziuni cu pierdere de subst dura dentara de etiologie carioasa
sau necarioasa si pe alte supraf dentare, adiacente proces carios, acestea
putand necesita o atitudine terapeutica mai complexa, cu luarea in considerare
a tuturor acestor leziuni dentare
117.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in etapa
de realizare a preparatiei.

 Pastrarea smalt cretos, pigmentat, demineraliz,de la marginea cavit precum si

lipsa finisarii contur marginal de smalt al cavitatilor.
  Cel mai frecvent aceasta greseala apare la cavit cu localiz la coletul dentar, de
predilectie la dintii laterali sau la prag gingival al cavit proximo-ocluzale
 Mentinerea unor prisme de smalt nesustinute de dentina sanatoasa sau a unor
pereti de smalt subminati-in zonele supuse direct fortelor masticatorii

 Realiz unui unghi mai mic de 70 intre peretele de smalt al preparatiei si
material restaurator
 Un contur marginal defectuos care nu prezinta un traseu ondulat care sa
ocoleasca cuspizii si pastrarea unor unghiuri externe bine exprimate, ce maresc
pericol fracturarii marginale a restaurarii.

 Mentinerea unor cuspizi subminati, nesustinuti de dentina sanatoasa. Fractura

cuspizilor apare -la dintii cu cavit mari,Oc sau proximo-ocluzale restaurate cu
amalgam-cuspizii pp a fi subminati tb protejati prin captusire cu ciment fosfat
de zinc, ciment policarboxilice, CIS,restaurare adeziva

 Nu au fost redusi din inaltime peretii laterali de smalt ai cavit Oc sau verticale,
care au mai putin de 2mm grosime
 Mentinerea la nivel prag gingival a unui smalt decalcifiat si/sau a unor prisme
de smalt neregulate, datorate lipsei de bizotare a prag gingival

 Contur marginal al cavit verticale nu a fost scos din contact cu dintele vecin atat
in sens vertical cat si orizontal ceea ce duce la acumularea unor resturi alim si a
placii bacteriene intr-o zona greu accesibila tehnicilor de periaj

 Realiz unui istm prea ingust de intalnire intre cavit verticala si cea orizontala,
 Lipsa de finisare a contur marginal al cavit care sa permita o buna adaptare a
restaurarii la marginile preparatiei.
118.Factori etiologici ai cariei secundare marginale care tin de greseli in
tehnica de restaurare.

 Alegerea incorecta a material restaurator, fara a se tine seama de rezist sa la

uzura si duritatea ceruta de situatia clinica data.

 O buna restaurare trebuie sa prezinte o grosime suficienta care sa ofere rezist

la actiunea fortelor dezv in proces de masticatie (2mm) care daca nu este
asigurata poate determ fractura material restaurator

 A)-Greseli ce apar in timpul prepararii material restaurator:

Prepararea unui amalgam care nu respecta proportia ideala
intre pilitura de argint si mercur.
Un exces de Hg duce la aparitia unui amalgam moale, cu timp de priza prelungit si
coeficient mare de expansiune ,pe cand o cantit mare de pilitura de Ag duce la realiz
unui amalgam sfaramicios, cu priza rapida si contractie de priza mare.
 Timpul efectiv scurs de la prepararea material si pana la
introd sa in cavit prin condensare poate influenta decisiv calit restaurarii
Nerespect timp optim de triturare al amalgam. O
supratriturare va creste grad de expansiune al amalgam pe cand o
subtriturare va duce la o contractie de priza crescuta.
In ambele situatii va rezulta un amalgam ce are calitati necoresp pentru realiz unei
restaurari rezist in timp
Utiliz unor materiale de restaurare fizionomice aderente cu
termen depasit, ce nu mai coresp dpdv calitativ
Malaxarea prelungita mult peste timp optim indicat de firma
producat a ionomerilor de sticla sau a compozitelor autopolimerizabile
Amestec in proportii incorecte a componentelor acestor
materiale de restaurare fizionomice

 B)-Greseli in tehnica de inserare a material restaurator in interior

preparatiilor
Utiliz unei cantit insuficiente sau in exces a material
restaurator
Condensarea insuficienta a material de restaurare in interior cavit, cu
referire la portiunea verticala a unei cavit de clasa aII-a, cu deoseb in zona
marginii sale gingivale unde si izolarea este deficitara,cu aparitia de goluri
in masa material restaurator
Aplicarea matricei fara o corecta adaptare la peretii cavit,ceea ce
determ:-aparitia unui contact proximal defectuos
-restaurari supra sau subconturate,retentive pentru placa
bacteriana
-o presiune insuficienta aplicata prin intermed matricei asupra
material restaurator
Prezenta, la nivel contur marginal al preparatiei, a unor urme de
lineri,baze intermed sau materiale de obturatie de baza care vor fi ult
indepart prin diluare in mediul bucal umed.
In cazul restaurarilor scurte, turnate din aur sau alt metal sau din
ceramica, dupa cimentare, ciment din spatiul dintre dinte si restaurare va
suferi un proces de dizolvare ceea ce,va da nastere unui spatiu retentiv la
interfata dinte/restaurare, cu aparitia unui proces carios secundar

 C)-Greseli in modelarea si finisarea restauratiilor

Adaptarea incorecta a restaurarii la marginile
preparatiei,cu prezenta unor lipsuri de material creandu-se astfel conditii
optime de retentie pentru placa bacteriana
 Modelaj marginal incorect conceput si realizat,cu
realiz de margini subtiri de material restaurator care, prin facturare, vor
lasa zone de retentie marginala
Dislocarea marginala a material restaurator prin
indepart incorecta a matricei si penelor dentare
O finisare precoce a amalgam,la mai putin de 24
de ore de la aplicarea sa, la turatii mari si timp indelungat,ceea ce poate
genera caldura si consecutiv, alterarea material restaurator
Lipsa de finisare si lustruire a restaurarii care
poate determ aparitia unor zone de retentie pe supraf obturatiei, la
interfata preparatie/ restaurare
Relustruirea supraf Oc a restaurarii de amalgam
in scop imbunat adaptarii marginale care poate determ modif morfologiei
Oc si a contactelor cu dintii antagonisti
Adaptarea material compozit la marginea
gingivala, acolo unde strat de smalt foarte fragil sau inexistent nu va
permite o adeziune corecta prin gravare acida si deci va determ o
inchidere marginala deficitara
Fotopolimeriz insuficienta, deficitara la nivel C a
material compozit
119.Principii de tratament ale cariei secundare marginale si recidivei de carie.
Tratam cariei secund marginale si al recidivei de carie pune uneori probl, avand
in vedere ca:- orice interventie noua pe un dinte ce prezinta o restaurare pp o noua
pierdere de subst dura dentara, ceea ce ar putea slabi rezist dintelui la solicit
masticatorii.
Tratamentul presupune 2 etape distincte:
Tratamentul profilactic.
-Pp respectarea regulilor de realiz a cavit si restaurarilor, un diagnostic corect al
leziunii,evitarea tuturor iatrogeniilor care pot constitui fact etiologici ai afectiunii.
-Medicul trebuie sa aleaga material restaurator corect, in f-tie de situatia clinica, de
aspect fizionomic dar si de durabilit si rezist la uzura a material ales.
-Pacientii purtatori ai unei restaurari coronare vor trebui monitorizati, medic fiind
cel care va decide interval de timp la care pacient va reveni la control
-Medic ii revine sarcina de a incerca sa constientizeze pacient de import masurilor
de profilaxie privind igiena orala, obiceiurile alim, fluorizarile locale, menite sa scada
risc de carie
Tratamentul curativ.
-Pp:- fie o reparatie a vechii restaurari,cu cond sa se poata pune in evidenta in totalit
leziunea carioasa si sa se indepart tesuturile contaminate in totalit,
-fie indepart sa in totalit,refacerea cavit si restaurarea sa.
-La un pacient in varsta, prezenta unui parodontiu redus, cu largirea ambrazurii
facilit acces la zona C proximala permitand uneori tratarea unei leziuni C marginale
fara inlat in totalit a restaurarii vechi.
-Daca exista suspiciunea existent unor procese carioase la nivel mai multor dinti ce
prezinta modif de culoare, se va decide inlocuirea uneia, cea care pare cea mai
suspecta si in caz in care exista un proces carios,medic va decide inlocuirea si a
celorlalte restaurari.
-Decizia de inlocuire a unei restaurari suspecte de recidiva de carie va fi luata si
dupa efect unei radiografii bite-wing, pe care poate apare o zona radiotransparenta
sub material restaurator sau, la nivel marginal, o pierdere a contur marginal ferm al
cavit, cu aparitia unei zone radiotransparente.
Dupa realiz tratam leziunii carioase se va recurge:
 fie la realiz retentiei necesare pentru amalgam
 fie pregatirea preparatiei pentru adeziune si restaurare cu materiale adezive